Page 82 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 82
PAGINA A 7
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3468
A S A T E
fEBRUARiE ÎS66
-------------------------------------------- |
desfacere cîî mm\
| In viata satelor Cinema
noastre, cartea a
'<U &rgam izaiă a j devenit un ele cinem atograful „P atria" ; Căpi
DEVA : Duminică la ora 6 —
principal.
ment
La biblioteci si in
magazinele coope tanul din Tenkcş (se: iile I şi II)
— cinem atograful „A rta " ; S IM K -
raţiei de consum R IA : Marii,vn — cinem atograful
Cartea cunoaşte o tot mni largă răspîndire în rin - tea. Aceasta reflectă faptul că sătenii pot să-şi „M ureşul" ; HUNEDOARA : Sca-
dul oam enilor m uncii dc la sate. M ilioane de volume de la nivel de raion şi coope procure cele mai mr.iouehe — cinem atograful .F la
rativă nu a existat suficientă noi cărţi legate de căra" ; Oameni şi drapele (seriile
pornesc din tipo grafii spre comune ţi sate (lucind in
preocupare pentru instruirea, numea şi viaţa 1 şi II) — cinem atograful „Cons
paginile lor cuvin tul scris al partidului, experienţa îna îndrum area şi sprijinirea con lor. tructorul" ; C A I,A N : O norabilul
intată a fruntaşilor din industrie ţi agricultură, făclia cretă a gestionaţilor pe linia Jn fotografie: Sîanislas — agent secret — cine-
c u ltu rii noi, socialiste. m uncii de popularizare şi di aspect dintr-o b i m nircjialul ,.11 Iunie" ; G lIK L A U :
fuzare a căi ţii. bliotecă comunală. Rachetele ivu ticl>ni<* să decoleze
Sarcina răspindirii că r|ii in rindurite c itito rilo r de la Nu pot 1i absolvite de răs — cinem atograful „M in e ru l" ; PE
sate este încredinţată cooperaţiei de consum. Uăspun- pundere nici întreprinderile co I TEKEK TRO ŞANI : A m in tiri din copilă
zind cerinţelor crescânde ale citito rilo r, organele ţi o r merciale, pentru modul cum rie — cinem atograful „7 Noiem
au asigurat repartiţia cărţilor b rie "; Credcţi-mă, oameni — c i
ganizaţiile cooperaţiei dc consum, sp rijin ite ţi îndru
noi care iau drum ul satelor. nematograful „R epublicn“ ; LU -
mate de organele de partid, au obţinut unele rezultate Existenţa în magazinele săteşti © PENI : îndrăzneţul Pardaîllan —
bune, care s-nu concretizat, an dc an, in crcţlcrea vo a unor cărţi de pură speciali cinem atograful „C u ltu ra l" ; Cei
lu m ului de desfacere a c ă iţii In sale. Este sem nificativ tate, care se adresează unui mai frumoşi ani — cinem atogra
(ere restrins de citito ri, sau a
faptul că, in anul 1965 volum ul desfacerii dc carte d i fu l „M uncitoresc" ; PETRI L A :
unor căi’ţi nespecifice preocu Romul un şi Rcmus — cinemato
versă, raportat la num ărul populaţiei dc Ia sale, a p ă rilo r locuitorilor satelor, do
crescut faţă de anul 1960. dc peste 15 ori. vedesc superficialitatea cu care graful .M uncitoresc" ; LONEA :
Judcx — cinem atograful „M ine
s-a procedat la dirijarea fon ru l" ; Bocceluţa — cinematogra
In sectorul cooperaţiei de brie 1905 — 31 ianuarie 1966, dului de carte către unităţile fu l „7 Noiem brie" ; V U LC A N :
consum din regiunea noa.slra, a constituit un puternic sti de desfacere La baza rep arti Arm ata codobaturilor — cinema
cartea se difuzează prin 18 li m ulent pentru activitatea de ţiilo r nu a stat întotdeauna o tograful „M uncitoresc ; U R IC A N I:
b ră rii specializate, peste MO difuzare a cărţii la locul de documentaţie riguros ştiin ţifică N IS fiM Regina cinlecclor — cinem ato
raioane de librărie din cadrul muncă desfăşurată de către bazată pe analiza necesităţilor graful „7 N o ie m b rie "; A N IN O A -
magazinelor m ixte ţ i universa difuzorii din întreprinderi, in obiective, specifice fiecărei lo SA : M icul pescar — cinem ato
le şi un mare num ăr de d ifu - s titu ţii, unităţi socialiste din ca lităţi deservite. gra fu l „M uncitoresc" ; L IV E -
zori. Peste 50 la sută din lib ră agricultură ele. Şi în aprovizionarea ritm i O O ZENI : In tiln irc cu spionul ; C R I-
r ii au fost dotate, in u ltim u l Expericmţa acumulată dc lu că n magazinelor cu cărţile O l,n u z ic V ID IA : H ă u ri (seriile I şi II) —
tim p, cu m obilier nou şi prac crătorii cu cartea din cadrul noi apărute s-au m anifestat de e a - a m a r it n iiiw ! cinem atograful „M uncitoresc” ;
t O O
tică sistemul cu autoservire la u n ită ţilo r de desfacere ale coo ficienţe, nerespecthulu-se cu BRAD ; C artierul veseliei — ci
carte. peraţiei de consum a im prim at stricteţe planul prevăzut pe fie tar, la cel de lactate, de p li nematograful „Steaua roşie; CiD-
In depozitele de librărie ale acestei activităţi un caracter care magazin. GEORGICA DRAGA, ne sau de textile, trebuie să te levizoare din Hunedoara — nu salut cu m ultă căldură şi-ţi u- RABARZ.A : Săritură în întuneric
mai dc operativitate nu poate
Între p rin d e rilo r comerciale ra mai organizat. Marea m ajorita înarmezi cu cizme de cauciuc. fî vorba Mai degrabă este o rez spor la muncă. — cinem atograful „M in e ru l" ;
ionale şi interraionale, ca şi te a lib ră riilo r săteşti, precum Prilej de In cursul săptăm înii ce a tre A ltfe l rişti să-ţi răm inâ pan poveste despre m ultă superfi IO N IC Ă , A L B A IU L IA : U ltim a cavalcadă
In reţeaua u n ită ţilo r de desfa şi raioanele de librărie din ca cut am p rim it de la cîţiva prie to fii în noroi"... cialitate şi puţin respect fată de V. S. spre Santa C n r/ — cinem atogra
dc intensificare a
cere cu am ănuntul, a fost asi drul magazinelor m ixte şi u n i teni dc-ai mei, pe care, curios cerinţele îndreptăţite ale cetă Dragă Georgieă, la u- fu l „V ictoria " ; Şoarecele din A -
gurat un fond de carte care versale, ca cele din Baia lucru, îi cheamă tot Ionicii, niş Acum voi desface scrisoarea ţenilor. nele din scrisorile p ub li incrica — cinem atograful „23 A u
poate satisface în mare măsu Criş, Zain, Poiana, Denie. Te- te scrisori in care îm i relatea Jui fonică din Hunedoara. A- cate înainte nu m i-ai gust" ; TEIUŞ : Comoara din L a
ra exigentele diverselor cate îuş, Vata de Jos, Fene.ş, Roşia muncii ză câteva lapte „m ărunte" pen resta in ii scrie că vecina sa Şi acum ultim a scrisoare. Es spus dacă s-au luat sau cul de argint şi Viunclou _ cine
gorii de c itito ri de la sate. Jn şi m ulte altele, asigură o pre tru unii — cum im i spun ei. Măciuca T ilii i şi-a cumpărat un te de Ia un Ionică din Deva. nu măsuri de îndreptare. m atograful „V icto ria " ; Z LA T N A :
actualele condiţii, cartea pă zentare corespunzătoare a căr Ne găsim în plină desfăşura Să deschid mai în tîi scrisoa televizor. In 4 ianuarie, clcfec- „Incepînd din ju ru l datei de 25 Aştept. Roşu si negru (seriile I si II —
trunde pină in cele mai înde ţilo r, organizează diverse ac re a ti adiţionalei m anifestări rea lui Ionică din Petroşani. A- tînclu-sc imaginea, l-a dus la a- dec embrie — ne scrie el — lo AC E LA ŞI cinem atograful „M u n c ito ru l"; O-
părtate sate ale regiunii noa ţiu n i de difuzare în afara u- „Luna cărţii la sate", prile j de şa .. lată ce-mî scrie : „In car trlie rn l de reparat televizoare cu ito rii din Piaţa U n irii au SCUMPUL MEU IONICA,
stre. Numai în cursul anului n itâ ţilor, recomandă c itito rilo r intensificare a m u m ii cii car tie ru l Aeroport din Petroşani al cooperativei meşteşugăreşti observat că autoduba I. G. O. R A Ş T IE : M uncile lui llc rc iilc —
1965 au fost difuzate la sate, cărţile noi apărute şi urmăresc tea in toate satele regiunii noa s-a dat nu de m ult in folosinţă din Hunedoara. Şi... dus a fost. Deva nu mai trece cu regulari Iţi sini foarte recunoscător cinem atograful „P atria" ; Ucigaşii
a lături de alte lucrări, peste sistematic realizarea sarcinilor stre. O rganizaţiile cooperaţiei un complex comercial. Ne-am N ici astăzi reparatorii de tele tate pe la fiecare poartă ca să pentru toate veştile pe care mi dc femei — cinem atograful „F la
căra" ; C U G IIt : Cm tăieaţa sclavă
40.000 de exemplare clin docu de plan şi creşterea permanen de consum, organele alese şi b u c u r a t cu tot ii de acest vizoare n-au pus la punct apa ridice gunoaiele menajere A - le-ni trim is pină acum şl Ic
mentele celui de-al IX -lea Con tă a volum ului de desfacere. toţi lucrătorii cu cartea trebuie lucru, pentru că, nu va mai ratul adus de tovarăşa T ilic i. ceastn, nici în zilele (ie m arţi rog ca şi în continuare să mă — cinem atograful „U.M .C."; Casa
gres al PC.R. şi ale Plenarei să se simtă m obilizaţi în des trebui să mergem după cumpă M o tivu l ? Ei spun că n-ar a- şi vineri planificate anterior, (ii la curent cu constatările talc Klccordi — cinem atograful „7 N o
CC. al P.C.n. din 11-12 noiem Avem posibilităţi făşurarea acestei acţiuni de rături în centrul oraşului. Ma vea piese de schimb. Dar cum- nici în zilele de luni şi joi, cum dc pc teren. A i dreptate şi o* iem brie" ; SEBEŞ : Dc-aş li.. Ha
rap A lb — cinem atograful ( <o-
brie 1965. mare amploare, la care p a rti gazinele din complex sint bine părăloiirea, atunci rin d a luat s-a rcplanil'icat. Consecinţele lunci cind im i aduci am inte că gi'esul" ; Ivailo — cuienvatog\\. ul
Diversitatea form elor şi me cipă toate organizaţiile care au aprovizionate. Nu de aceasta no televizorul, a p lă tit o sumă de sînt uşor de ghicit. In unele iui ţl-am scris despre măsurile „Sebeşul*4; A P O LD U L DE SVS :
200 lei pentru garanţie. Aceas
todelor de difuzare şi popu mai mari contingenţă cu munca cultural- plîngem noi, ci., de altceva. cu rţi s-au adunat grămezi de luate (Ic organele vizate in scri
larizare a că rţii folosite de lu educativă. Complexul, acum cînd pămîn- ta incumbă cooperaţiei meşte gunoaie... In continuarea scri sorile tale. Dar să ştii că iui S trigătul Corlei — cinem atogra
cratorii cooperaţiei de consum Deşi au fost obţinute unele Avînd in vedere contribuţia tul s-a dezgheţat, pare o insulă şugăreşti o răspundere In plus sorii sale. Ionică din Deva scrie s ilit cu to iu l vinovat. Uncie o r fu l „23 August" ; HAŢEG : Călă
a co n trib u it in mare măsură rezultate bune in difuzarea im portantă pe care o aduc di- 5ntr-o mare de... noroi. Aşa este. si deci şi obligaţia de a repara că locatarii din Piaţa U n irii gane vizate răspund greu la torie în ju ru l p ă m in tiilu i — cine
la stimularea gustului pentru c ă iţii prin cooperativele săteşti, fu z o iii in activitatea de răs- N ici un drum de acces spre a- prom pt orice defecţiune în ter îşi plătesc cu regularitate ta semnalele noastre critice. Dota m atograful „Popular" ; IL IA : La
c itit, la creşterea num ărului în munca noastră nu au fost pîiulire a cărţii la locul de cest complex, de parcă ar fi o menul de garanţie. Dar din ia xele pentru transportul gunoiu viitoare (i lc voi spune pe nu ora 5 după-aniiază — cinemato
<k* c itito ri, la formarea şi com folosite toate posibilităţile rea muncă, este necesar să fie lua fortăreaţă medievală Ca să poţi nuarie şi pină acum — să ne lu i menaier, dar că arest fapt, me. Deocamdată trebuie să te graful „Lum ina".
pletarea bibliotecilor perso le de care dispunem. In multe te asemenea măsuri incit aceş pătrunde la magazinul alim en ierte tovarăşii reparatori de te- după (ite se vede, nu obligă m ulţum eşti doar cu răspunsul
nale. cazuri se desfăşoară o a ctivita tia să-şi desfăşoare activitatea cu nim ic conducerea I. G. O. dc la Sfatul popular al oraşu
Creşterea permanentă a vo te inegală (le difuzare şi popu în fiecare unitate socialistă a Pentru tovarăşii de aici, aces lui regional Deva, Ia prima i o
lu m u lu i de desfacere a că rţii a larizare a c ă iţii în cadrul coo a gricu lturii, în şcoli, şantiere tea sînt... m ărunţişuri. scrisoare pc care m i-ai trim is-o,
fost asigurată în mare parte perativelor săteşti. şi întreprinderi din mediul ru Ţi-am spus pe scud conţinu şi anume, aceea cu inundaţia
prin organizarea unor acţiuni La unele cooperative, m un ral. ■ tul celor trei scrisori pe rare din apartament. Sfatul popular P nO G R A M U L r : 5,06 Din cele
i-are s-au bucurat şi se bucură ca cu cartea este p rivită încă Trebuie u rm ă rit de aseme le-am p rim it nu de m ult de la tc asigură că s-au luat măsuri mai cunoscute m elodii populare ;
de m ult succes. „Decada că rţii ca o problemă m inoră, in com nea ca sarcinile stabilite prin cei trei prieteni Ionică. După ca în v iito r să nu se mai în- 5,40 V alsuri interpretate dc fa n
politice", „Z ilele că rţii pentru plexitatea a ctivită ţii coopera planurile (le acţiune sa lic tra ( um vezi, şi în ele este vorba lim p lc astfel de lucruri, iar fară; 640 Durlesca de C ristian
copii şi tineret", serbări ale ţiei de consum. O insuficien duse integral în viaţă la fie de atenţia care trebuie dată oa I. G .O. Deva să organizeze ser Bîclea ; 6,15 Transm item pentru
c u iii, standuri ocazionale şi tă preocupare au m anifestat în care cooperativă, la fiecare ma m enilor, cerinţelor lor. Cele viciul dc noapte cu specialişti sate ; 6,22 Cîntâ, ceterâ, cu foc ;
altele. organizate în colaborare această direcţie cooperativele gazin. In acest scop se im pu semnalate ne dovedesc că pe care să poată interveni la tot 6,45 Salut voios dc pionier ; 7,13
cu organizaţiile de masă, sînt din Bretea Strei, raionul Haţeg, ne o colaborare strinsă cu toţi ici, pe colo se mai găsesc gos felul de solicitări ale cetăţeni „In excursie" — muzică uşoară ;
doar citeva din aceste acţiuni. din Şibot sj Beriu, raionul O- factorii care concură la desfă podari ce nu ştiu să se gospo lor. 7.30 „Satul nostru a-n /lo rit*? . E-
Pentru a crea condiţii opti răştie, din Certei şi Şoimuş, şurarea a ctivită ţii cultural-edu- dărească, întreprinderi care nu !<a scrisoarea pc care o pu m isiune.de cintece populare^ 7,4;»
me celor care doresc să-şi fo r raionul IIia, din llă p ria şi M i cative la sate. satisfac nevoile oam enilor şi blicăm astăzi cred că vom p ri Dansuri de estradă ; 8,00 Sum arul
meze biblioteci personale, s-au halţ, raionul Alba. din Draşov, Pentru acţiunile de difuzare cooperative meşteşugăreşti un mi mai prom pt răspunsuri. presei ; 8,08 Muzică populară ;
extins acţiunile de difuzare a raionul Sebeş şi altele cmc. in ce se organizează în această Pină la viitoarea ta scrisoare, 8.30 La m icrofon, melodia prefe
curţii la locul de muncă. In cursul anului 1965, au obţinut perioadă este necesar să fie de p rincipiul „vino m iine'4 mai cu îţi urez călătorie plăcută rată ; 9,30 Sfatul m edicului ; 9.35
cursul anului 1965 au funcţio 0 desfacere pe cap de locuitor antrenate cadrele cele mai este adine înrădăcinat. urin regiune, popasuri bogate Balade şi jocuri ; 10,05 Muzică de
nat în întreprinderi şl in stitu sub media înregistrată la nivel competente care, intelegînd ro Georgieă, vezi ce poţi face în fapte frumoase şi m ulte sa camera; J0,30 Vreau să şliu; 11,uO
ţii scoli, unităţi socialiste din de regiune. Aceasta, iii prim ul lul şi menirea cărţii, să o re pentru prietenii noştri. Eu tc lutări prieteneşti. Momente plăcute cu muzica uşet;-
agricultură, peste 400 de stan rind, ca urmare a lipsei de con comande cu căldură, să stim u GEORGICA, ră ; 12,10 Folclor muzical din re
duri permanente, deservite de tro l şi îndrum are calificată din leze gustul şi pasiunea pentru giunile patriei ; 13,45 M elodii
difuzorî procentuali sau volun partea organelor raionale ale citit. populare interpretate de C ristina
tari. Numai in cursul lu n ilo r cooperaţiei, a acţiunilor spora Se impune luarea unor mă Speriosu şi Ion Gîrbăcea ; 14.08
decembrie 1965 şi ianuarie dice care s-au întreprins cu suri, la nivel de raioane şi coo Revista soliştilor de muzică uşoa
1966. prin interm ediul difuzo- cartea in satele aparţinătoare. perative. pentru revizuirea ră ; 15,00 A rii din opere ; 15,20
ritor, s-au vîndut cărţi în va Practica a dovedit că acolo fondului de căi te din ediţii mai Coordonate culturale ; 16,20 C inlă
loare dc peste 130.000 lei. Re unde gestionarii u n ită ţilor noa vechi, care nu mai prezintă in Felicdan Fărcasu şi Fănică Stă-
zultatele obţinute de dîfuzorii stre se preocupă dc expunerea teres pentru c itito rii de la sate. nescu-Româneşli ; 16,40 Răspun
voluntari cu cartea, cum sînt şi recomandarea cărţilor, de U niunile raionale ale coope suri ascultătorilor em isiunii „C u
G îrliste loan din Orăstie, Ban- organizarea unor acţiuni de rativelor de consum şi condu O C A N D ID A Ţ I LA ţie al noului născut. cedează la montarea noaşteţi şi recunoaşteţi" (muzică
ciu Sanda şi Lupii Dorica din difuzare în afara unităţilor, se cerile fiecărei cooperative să P R E M IU L LE N IN A paratul, care este prim ei insta la ţii ter din opere) ; 17.15 Dinamica indus
Crişcior, A vram Dorrmica din obţin rezultate bune. Rău este analizeze periodic modul cum PE A N U L 1965 acţionat de oxigen sub mice acţionate cu e- tria lă ; 17,35 F iguri şi momente d in
Teiuş, Lascu M aria din V înţu l însă. că, in m ulte magazine, se desfăşoară munca cu cartea presiune, are o greu nergie atomică. Ea istoria m uzicii româneşti ; 18,03
de Jos şi a lţii, care în perioa ciu lea nu est? pusă la locul ce la sate si să stabilească măsuri Com itetul pentru tate de numai opt kg arc mărim ea unei In ju ru l globului ; 18,13 In stru
da celor două luni au difuzat, 1 se cuvine, iar propaganda concrete care să ducă la îm bu decernarea P rem iului şi este uşor de mani lăzi de 2 m lungime. mente muzicale ale popoarelor
la locul de muncă, cărţi în va că rţii este aproape inexistentă. nătăţirea permanentă a pro Lenin a stab ilit drept pulat. 1,50 m lăţim e şi 1,20 lu m ii ; 19,00 Scară pentru tineret;
lo ri cuprinse între 3.000 şi M odul cum sînt amenajate ra pagandei cărţii, astfel incit să candidaţi la acest pre m înălţim e şi işi are 20.00 Radiogazcla dc seară ; 20.45
10.000 Iei, sînt o expresie vie ioanele de carte în magazinele determine creşterea volum ului m iu pe anul 1965 pe IN U N D A Ţ II locul in tr-o parte a Noapte bună. copii : „Copacul
a cerinţei mereu crescinde pen din Lăpuşnîc. Oiugud. Beriu, de desfacere a cărţii in rîndul E LV E Ţ IA — In aceste zile a tit de prie l autorii a 30 de lucrări M A R I pivniţei, in condiţii codaş4* ; 20,55 Cîntece vechi şi
tru carte, manifestată de că A poldul (ic Sus. Unirea, To- c itito rilo r de la sate. din domeniul lite ra IN FORMOSA deosebite de securita noi ale com pozitorului Noru De-
tre un num ăr tot mai mare de teşti, Cut, Hărţăgani şi altele, FO nnO N IC O LAE nice am atorilor dc sici, in A lp îi elveţieni tu rii, teatrului, cine (AR G EN TIN A) te. Un termostat re m etriad ; 21,15 Cronica literară
c itito ri de la sate Concursul nu fac cinste gestionarilor si vicepreşedinte cu problemele a apărut un or-iginal vehicul, a.şa-numita m atografiei, a lte lo r glează distribuirea e- de Paul Gcorgcscu ; 21,25 Rapsozi
i*Cel m al bun difuzor de carte", nu aduc un serviciu com erţu comerciale la U.R.C.C, bicicletă-ski, realizată din ghidonul unei plastice şi m uzicii. întreaga zonă de gală a că ld urii in toa ai cîntecului nostru p o p u la r;
organizat în perioada 1 decem lui nostru cooperatist cu car IIunedoaia-Deva biciclete şi un ski. P rintre aceştia, se nu sud-est a provinciei te cele 48 de etaje. 22.53 Tangouri în interp re tări vo
mără prozatorul Iu ri Formosa, situată in
HHMUX1 ii ii n m i a n w ■ u i m i i — Gherman, poeţii A n nordul Argentinei, în C om bustibilul atomic cale.
drei Voznesenski si apropiere dc frontie al instalaţiei este su PROGRAMUL' II : 7,50 „F ru
Leonid M artînov. pic ra cu Paraguayul, este ficie n t pentru zece moasă ne este tinereţea'* — pro
UN MIJLOC DE APAR A RE A SĂNĂTĂŢII P rin mijloacele puse la dispo to rii Serghei Ghera- practic inundată în ani. Fa furnizează în gram de cintece ; 3,00 M elodiile
ziţie de statul şi guvernul nostru, simov (1885—1964) si urma ploilo r torenţia acelaşi tim p apă cal d im in e ţii ; 8,30 Solişti şi oixheslre
dă sl gaze pentru bu
vom reuşi să verificăm la fiecare A rkndi Plastov ele., le ce au căzut în u l cătărie. de muzică p o p u la ră ; 9,05 Poem
R « doi ani, sănătatea oricărui cetă actorii A rkadi Raikin, tim ele cinci zile. Au s im fo n ic ; 10,00 „Drag mi-e cân
xamenu! fotoqrafic de masă Examenul radiofotografie medi interpretul lui Lenin aproape 10.000 de per $ IN SUDUL perc ; 11,07 De la flu ie r la ma
ţean din regiunea noastră.
rămas fără
adăpost
Cestnokov,
tecul pe lum e" ; 10,10 A rii d.in 0-
V la d im ir
IT A L IE I
am cal fiin d un im portant m ijloc de in spectacolul Teatru soane Apa a acoperit ÎNFLORESC rile ansam bluri ; 11.30 Din ţă rile
apărare a sănătăţii, este in intere lui „P tişkin" etc. m ari suprafeţe însă- M A N D A R IN II socialisto; 13,08 A rii (le mare
sul fiecărui cetăţean să sprijine ^ A P A R A T mînţate. Cii-oulaţia popularitate ; 14,30 P relucrări de
D atorită creşterii necontenite a pulmonare încă la începutul ei, din regiunea Hunedoara. Se va rutieră a fost complet ŞI m a g n o l i i l e folclor ale com pozitorilor noştri;
n ive lu lu i de viaţă al populaţiei ca ba chiar poate pune în evidenţă reîncepe verificarea integrală a această acţiune prin prezentarea PENTRU întreruptă. 15,30 Scene din operete ; 16,30 E-
şi îm bunătăţirii continue a asis unele leziuni, denumite „leziuni populaţiei din circum scripţiile sa regulată, la dala indicată, ori de R EA N IM AR EA G uvernatorul pro Tn sudul Italiei, m isiune de basme ; 17,30 Cîntece
tenţei medicale în ţara noastră, m inim e" care sint doar germenii nitare model, se va term ina con cite ori este invitat. Prin aceasta N O ILO R vinciei a decretat sta temperatura a crescut şi jocuri interpretate de Cons
tuberculoza înregistrează an de an unei viitoare îm bolnăviri posibile. sultarea populaţiei din raionul îsî apără sănătatea sa, a fam iliei N ĂS C U ŢI rea de urgenţă şi a (lin nou. fapt care a tanţa M ită şi Florică Coman din
o scădere tot mai evidentă. P lin examenul radiofotografie Sebeş şi oraşul regional Petroşani şi a colegilor de muncă. SUFOCAŢI cerut aju tor preşe favorizat înflorirea oraşul Zim nicea — regiunea Bu
Se ştie că tuberculoza pulmona se pot recunoaşte şi alte boli ale şi altele. In oraşul Deva a înce La Pekin a losl dintelui republicii. m andarinilor si a cureşti ; 19,03 In tîln ire cu rom an
ră este o boală cronică, cu mers plă m inilo r ca : abcesele pulm ona Dr. O. CONSTANŢI NESCU construit un aparat m agnoliilor. Aceasta ţa ; 22.30 Moment poetic ; 23,07
le n t; semnele de început ale bo re, chisturile hidaliee. chisturile put verificarea tuturor cetăţenilor Medic Emerit pentru reanimarea a făcut ca parcul din
lii sînt de obicei puţin caracteris aeriene, pleure/iile, bronşitele cro salariaţi şi nesalariaţi pe unităţi direc torul S pitalului noilor născuţi sufo * IN S T A LA Ţ IE Caserta. cunoscut loc M elodii pentru ore Urzii.
tice şi se pun pe seama unei ră nice cu d ila ta ţii de bronşii, em fi- şî circum scripţii. TRC regional caţi. Aparatul aspiră TER M ICĂ ’ de atracţie pentru tu Buletine de ş tiri şi radiojurnale:
celi, oboseli etc., astfel că bolna zemul pulmonar. Cancerul pulm o KfiSED vngMi BB aderenţele din trahee A C ŢIO N A TĂ CU rişti. datorită vegeta 5.00 ,• 6.00 ; 7,00 ; 10,00 ; 12,00 ;
v ii se adresează cu intîrziere la nar este descoperit cu ocazia exa r şi stabileşte automat ENERGIE ţiei sale variate, să 14.00 ; 16,00 ; 18.00 ; 22.00 ; 23.52
medic, cîiul boala a evoluat şi menelor sistematice ale radiofoto- respiraţia a rtificială, A TO M IC Ă fîe vizitat în cursul (programul I ) ; 7.30; 9.00; 11,00;
simptomele au devenit mai grave. grafiei din ce în ce mai precoce Cum rezolvă unii funcţio restabilind presiunea Intr-un zgîrie noii zilei de luni de apro 13.00 ; 15,00 ; 17,00 ; 19,00 ; 23,00 ;
In această boală, ca in general şl cînd este în faza operabilă. nari cererile oamenilor muncii. şi ritm u l de respira- (lin New Y ork se pro- xim a tiv 20.000 de per 0,52 (program ul II).
soane.
în bolile Infecţioase, este im por O altă boală ce poate fi desco
tant să nu se aştepte pină ce a- perită prin radiofotografie medi — tfmmmm ana
gravarea bo lii deteim ină bolnavii cală, este silicoza — care constă f elevizkme
să consulte un medic, ci trebuie In depunerea prafului de siliciu
procedat la descoperirea lo r din în plăm îni. 11,40 Aspecte dc la Campiona
vreme, prin metode active de de De asemenea, se pot descoperi tu l m ondial de patinaj a rtis tic ;
pistare. Şi mijloacele modeme de bolnavii de inim ă sau de alte boli 19,00 ; Hochei : Cehoslovacia-Ca-
investigaţie existente, perm it In cardio-vascnlare. nada ; Transm isiune de )a Praga.
prezent descoperirea din tim p a In regiunea Hunedoara, exame In pauze : T e lejurnalul de seară,
bolnavilor. tp
nul radiofotografie sistematic al şah ; 21,15 Seară de operă : Don
B olnavii depistaţi în faza de în populaţiei a luat o mare extinde Pasqualc ; 23,30 T e le jurnalul de
ceput, cu leziuni puţin extinse, re prin contrele fixe şi carava noapte. B uletinul meteorologic.
răspund bine la tratam ent şi au nele mobile, care au posibilitatea v\ V
toate şansele să se vindece defi (le a se deplasa la toate centrele V m '
n itiv , iiin d redaţi m uncii in scurt m uncitoreşti, la cooperativele agri î Imput probabil
tim p. D im potrivă, nedescoperirea cole de producţie şi la orice co w
In tim p duce la cronicizarea bolii, mună din cadrul unui raion. In v r
cind vindecarea se obţine mal felul acesta întreaga populaţie PENTRU 24 OnR
greu. iar bolnavul poate Infecta este supusă periodic şi obligatoriu
persoanele din ju ru l său. unui control pulmonar. Vreme călduroasă, cu cerul mal
m ult noros. Vor cădea ploi tempo
In prezent, metoda de depistare In cursul anului 1965 şi-au ve rare. V întul va sufla moderat, cu
era mai larg folosită este radiote rific a t starea sănătăţii prin radio intensificări locale din vest şi
legrafia medicală, care constă în fotografie un număr de aproape 6 sud-vest. Temperatura aerului va
fotografierea im aginii plăm inilor. 200.000 de cetăţeni (m uncitori, f.i cuprinsă, ziua între 10 şi 18
aşa cum se formează pe ecranul funcţionari, elevi şi populaţie ne grade, iar noaptea între 3 şi 8
radiologie. Fotografia astfel exe salariată. grade.
cutată este apoi examinată de me Pentru anul 1966, secţia sănăta
dicii specialişti, caic cercetează te şi de prevederi sociale a Sfa PENTRU URM ĂTO AR ELE
dacă imaginea p lăm inilor nu pre tu lu i popular regional a planificat
zintă m odificări patologice. un num ăr de 285 000 de exam i 3 Z ILE
Examenul radlofotografic per nări prin n.F.M.. care vor cuprin Vremea devine schimbătoare,
mite descoperirea tuberculozei de întreaga masă de m uncitori Reflexe .condiţionate8. cu cerul mal m ult noros şi cu ploi
locale. Tem peratura variabilă