Page 83 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3468

MATERIALELOR perii campaniei de prim ăvară, între­ Cum pregătiţi producţia de legume ?
In aceste zile premergătoare înce­
barea „Cum pregătiţi producţia de le­
gume ?“ se pune tot mai
insistent
pentru unităţile agricole socialiste
din regiune, Fiind una din ram urile
PUBLICATE corde atenţia cuvenită chiar şi pe răsadniţe în două pante. O mare par­ sînt inginer la cooperativa agricolă De aceea, pe întreaga suprafaţă de 5
de producţie aducătoare de m ari ve­
n itu ri, legum icultura cere să i se a-
Auguslln M lcu şi
— Mă numesc
gunoi
hectare am transportat
de
te din răsadniţe sînt construite din
tim pul iernii. De aceea, in prezent,
din Cugir. înainte de a vorbi despre
prefabricate de beton ceea ce asigu­
bunii gospodari pun tem elii trainice
ra t sub brazdă o dată cu efectuarea
ră folosirea lor pentru mai m ulţi ani
recoltei viitoare, transportînd guno­ şi obţinerea unor răsaduri în condi- m ăsurile luate în vederea sporirii grajd pe care de fapt l-am incorpo­
an,
producţiei de legume din acest
a rătu rii de toamnă. Acum am sortat
iul de grajd la răsadniţe, pregătind ţiuni mai bune faţă de răsadniţele vreau să amintesc că realizările ob­ toată cantitatea de sâmînţâ şi o bună
FRECVENŢA LA ÎNVĂŢĂM!NTUL paturile calde, insâm înţm d cultu rile obişnuite. ţinute în anii precedenţi nu ne m ul­ parte din tuberculi au şi fost puşi la
tim p u rii etc. In această privin ţă s-au
ţumesc. Nu mai departe, în anul tre­
— După cum se vede, aveţi o bază
obţinut unele rezultate bune şi la materială corespunzătoare pentru a cut, am obţinut abia cîte 8.000 lei de iarovizat. Prin aceasta, scurtăm pe­
rioada de vegetaţie cu circa trei săp-
D E PARTID S-A ÎMBUNĂTĂŢIT cooperativa agricolă din Vinerea. asigura o producţie sporită de legu­ fost urmarea faptului că răsadurile tâm îni.
pe fiecare hectar cultivat. Aceasta a
Răspunzînd întrebării noastre „Cum
O altă unitate cultivatoare de le­
me în acest an. Dar ce măsuri s-au
pregătiţi producţia de legume ?“. to­
varăşul M ircca Glodeamt, inginerul întreprins pentru a obţine şi legume s-au scos în cîmp cu întirziere, ca­ gume din raionul Orăştie este şi coo­
Intr-o analiză publica­ cestui articol, comitetul biroul C om itetului orăşe­ Mergînd pe lin ia eli­ tim p u rii ? litatea plantării a lăsat de dorit, iar perativa agrLolă de producţie din
tă in ziarul nostru nr. orăşenesc de partid a in­ nesc Petroşani al P.C.R. m inării lipsurilor ce s-au cooperativei, preciza următoarele: — A vind în vedere faptul că legu­ lucrările de întreţinere şi recoltare Geoagiu. Intr-o discuţie avută cu to­
3449 din 2 februarie a.c., dicat b iro u rilor organiza­ a invita t in faţa sa pe manifestat in desfăşura­ — Unitatea noastră are o veche mele tim p u rii aduc cele mai m ari ve­ nu au corespuns cerinţelor. varăşul Ioan Gheorghiu, inginerul u-
se re'ata printre altele ţiilo r de bază să se stea m em brii de partid cu rea învăţăm intului de tradiţie în cultivarea legumelor. nituri, încă de pe acum însâm inţăm Trăgind învăţăm inte din lipsurile n itâ ţii, pe tema va lo rifică rii condi­
că la Universitatea sera­ de vorbă cu studenţii ca­ funcţii de răspundere ca­ partid, Comitetul orăşe­ Acest lucru a fost favorizat a tit de cu varză, gulioare, roşii tim p u rii şi manifestate în anii trecuţi, anul n- ţiilo r existente aici pentru pregăti­
lă de niarxism -lenînism re au lipsit de la cursuri. re au avut absenţe ne­ nesc de partid Petroşani existenţa p osibilităţilor de irigare, alte legume, o suprafaţă de peste cesta consiliul de conducere, sub în­ rea producţiei de legume din acest
din Petroşani unii stu­ U nii dintre aceştia au în­ m otivate de la cursurile a luat măsuri concrete precum şi de dorinţa cooperatorilor 300 m p. de răsadniţe. Pentru ca a- drumarea organizaţiei de partid s-a an. am reţinut că în prezent m em brii
denţi nu manifestă inte­ ţeles că atitudinea lor nu universităţii serale de ca în zilele cînd se des­ de a obţine venituri cît mai m ari. In ceste răsaduri tim p u rii să poată fi preocupat din vreme pentru asigura­ brigăzii legumicole lucrează la trans­
resul cuvenit faţă de se poate împăca cu sar­ m arxism -leninism şi şco­ făşoară învăţăm întul de planul de producţie pe acest an, de scoase în cîmp la tim pul p o trivit s-au rea seminţelor necesare producerii portul gunoiului, amenajarea răsad­
frecventarea cu regulari­ cinile statutare ce le re­ lii economice serale. Tov. partid să nu mal aibe loc pildă, este prevăzut ca 27 la sută din asigurat 2000 m.p. fo lii de polietile­ răsadurilor in vederea plantării ce­ niţelor, execută însâm înţatul legume­
tate a cursurilor. In ma­ vin ca mem bri de partid Gheorghe Ecobescu, Ioan alte şedinţe,să se respec­ totalul ve n itu rilo r să se realizeze din nă cu care se va face protejarea cul­ lor 12 ha destinate grădinăritului. lo r tim p u rii etc. M ăsurile întreprinse
terial se arăta că datori­ si s-au angajat să nu mai Zuba, Nîcolae Alexe şi te cu regularitate ziua fi­ legum icultura. Pentru înfăptuirea a- turilor. In încheiere vreau să am in­ Pentru a avea siguranţa realizării pînă acum vor perm ite ţăranilor coo­
tă neglijentei, studenţii lipsească de la lecţii. Aşa a lţii, s-au angajat cu a- xată pentru învâţăm întul cestei prevederi cu m ult tim p în tesc faptul că, in prezent, in preo­ sarcinilor stabilite am făcut încă o peratori din Geoagiu să-şi realizeze
Gheorghe Ecobescu, Ioan de exemplu sînt tovară­ cest prilej să nu mai în­ de partid. O atenţie şi urmă, m em brii brigăzii legumicole cuparea noastră stă producerea r it­ dată analiza ca lită ţii sem inţelor pro­ sarcina stabilită in planul anual de
Zuba, ing. Ioan Epure, şii Ilie Matei, V ictor A- registreze nici o absenţă, mai mare ca pînă acum au trecut la executarea lucră rilor ne­ mică a răsadurilor care să asigure curate de la Agrosem. In prezent, producţie de a obţine aproape 400.000
Nicolae Atexe, ing Dan postu şi m ulţi a lţii. Ei să depună eforturi pen­ se va acorda bunei pre­ cesare producerii unor răsaduri v i­ o eşalonare a producţiei de legume cooperatorii din C ugir depun efor­ lei din ram ura legumicolă.
Surulescu, D um itru Fur- nu numai că participă a- tru recuperarea râm ine- gătiri a propagandiştilor. guroase şi de calitate superioară. Ast­ pe tot tim pul anului şi că pentru turi pentru fertilizarea cu îngrăşă­
dui, Victor Popa şi alţii, cum cu regularitate la rii în urmă şi însuşirea Cabinetul orăşenesc de sporirea veniturilor, pe 40 la sută din m inte organice şi chimice a întregii ★
au avut un mare număr învâţăm înt. dar s-au in ­ temeinică a cunoştinţe­ partid Petroşani se va fel, la capitolul pregătiri pentru pro­ suprafaţa destinată grădinăritului, suprafeţe. Astfel, s-a început ca pe După cum se vede, recolta viitoa­
de absenţe de la lecţii, teresat şi de m aterialul lor ce se predau. Un e- în g riji să asigure un con­ ducţia de legume, am intim că a fost vom folosi sistemul c u ltu rilo r succe­ fiecare hectar să se aplice cite 20 tone re de legume se pregăteşte încă de
iar organizaţiile de bază necesar pentru a ajunge xem plu cu totul aparte ţin u t bogat lecţiilo r şi Insâmînţatâ, într-o seră special ame­ sive. gunoi de grajd, 300 kg superfosfat şi pe acum. Cele relatate de interlocu­
P.C.R. din care fac parte la zi cu studiul. îl prezintă tov. V ictor expunerilor ce se ţîn în najată, suprafaţa de 250 m p. de unde — Populaţia oraşului Cuglr solici­ 200 kg azotat de amoniu. Menţionez torii noştri demonstrează că în fie­
aceşti tovarăşi precum si Dovedind perseveren­ Popa, preşedintele Comi­ faţa propagandiştilor, la tă an dc an tot mai multe legume. că în afară de îngrăşâmintele am in­ care unitate există posibilităţi ca în
comitetul orăşenesc de ţă în eliminarea lipsuri­ tetului sindicatului de la nivelul sarcinilor trasate se vor obţine 55.000 fire de răsaduri Pentru satisfacerea acestei cerinţe, tite vom mai adm inistra fazial şi cîte acest an să se obţină legume în canti­
partid nu au luat o po­ lor constatate în ceea ce I-C.T. Paroşeni care nici de Congresul al IX-Iea tim p u rii. De asemenea, s-au revizuit sarcini de seamă revin şl cooperati­ 200 kg de azotat pentru a stim ula tăţi tot mai m ari şi de calitate supe­
ziţie hotârîtă. priveşte desfăşurarea în- pînă acum nu şi-a făcut al P.C.R. şi reparat ramele şi tocurile necesa­ vei agricole din localitate. Ce aţi în­ creşterea vegetativă a plantelor. Pe rioară. Trebuie însă ca peste tot să
In urma apariţiei a- văţăm întului de partid, prezenţa la cursuri 1 S. CERBU re pentru pregătirea a 1000 m p. de treprins In acest scop ? întreaga suprafaţă se va face irigarea se acorde atenţia cuvenită pregătirii
c u ltu rilo r care necesită cantităţi mai pa turilo r calde şi însăm înţării cul­
m ari de apă. tu rilo r tim purii. In acest sens o sar­
cină im portantă revine cadrelor de
Tot în scopul obţinerii unor produc­
ţii legumicole ridicate, am început specialitate, care trebuie să îndrume
şi să supravegheze îndeaproape orice
confecţionarea celor 180,000 de ghi­ lucrare şî să generalizeze metodele
vece n u tritive planificate pentru pro­
Cabinetul tehnic antrenat în ducerea unor răsaduri. In afară de care s-au dovedit superioare, ca fo­
losirea ghivecelor n utritive şi mai a-
faptul că am făcut pregătiri tem ei­
nice pentru a spori recolta de legu­ les folosirea fo liilo r de polietilenă la
protejarea c u ltu rilo r
In
tim p u rii
me, ne preocupăm în mod deosebit şl cîmp.
rezolvarea problemelor producţiei j de asigurarea celor maî bune condi­ A. POTOPEA
I. M AN EA
ţii pentru cultura de cartofi tim p u rii.
(Urmare din pag. I) inform are şi documentare, combina­ Cabinetul tehnic avînd posibilităţi
tul este abonat la numeroase pub li­ de executare rapidă a unor cercetări Întreprinderea de materiale izolatoare
caţii de specialitate, atît originale, bibliografice pe diverse probleme, va
Colectivul cabinetului tehnic pen­ cit şi traduse. Num ărul titlu rilo r de veni in sprijin ul celor ce studiază şi
tru a-şi ridica activitatea, corespun­
reviste trece de 180, iar al cărţilor se preocupă de soluţionarea unor ase­
zător sarcinilor şi cerinţelor m ari ce de 350. menea probleme ridicate de produc­ şi de finisaj TURDA
stau în faţa com binatului, va acorda ţie. Pentru aceasta, vom intensifica
inovatorilor un sp rijin mai concret Folosirii şi valo rifică rii fondului activitatea de întocm ire a cercetă­
şi eficient atît în formularea propu­ documentar îi acordăm o mare aten­ rilo r bibliografice, in vederea asigu­ STRADA HO R TIC U LTURII NR. 10, TE LE FO N : 1121; 1120
nerilor pe care ei le urmăresc, cit şi ţie. In legătură cu aceasta sarcina ră rii m aterialelor necesare unei bune
în întocmirea docum entaţiilor nece­ noastră principală constă într-o ra­ documentări. Vinde imediat, llvilnd prompt, contra comenzi ferme, tapet se*
sare. Pentru soluţionarea la tim p a pidă difuzare a m aterialului docu­ milavabll tip T.R., deşeuri in suluri dc pînă la 10 m lungime la
propunerilor de inovaţii vom ţine mentar. în asigurarea unei inform ări Conferinţele tehnice au constituit
cu regularitate, la intervale bine de­ curente asupra pu blicaţiilor noi in­ şi ele o latură eficace de inform are pre(ul cu ridicata al întreprinderii de lei 1,16/ml, pre{ cu amănun­
terminate, şedinţele colectivului de trate in bibliotecă, cît şi asupra con­ şi prezentare a realizărilor tehnicii tul de Iei 2/nil.
inovaţii, iar fondurile alocate pentru ţin u tu lu i lor, în special al publica­ moderne, au contribuit la lărgirea
construcţia de prototipuri ne vom ţiilo r în lim bi străine. Acest dezide­ şi la însuşirea unor noi cunoştinţe. Acest tapet semllavabil se poate folosi la tapetarea pereţilor,
strădui să fie utilizate aşa cum se rat îl vom realiza, începînd din luna Pornind de aici, vom căuta să inten­
cuvine. februarie, prin introducerea şi d ifu ­ sificăm activitatea şi pe această cale, protejarea vitrinelor, birourilor, chiuvetelor şi in diferite alte sco­
zarea în secţii a unor liste care cu­ axind conferinţele pe problemele
Aplicarea noului in producţie este prind cărţile, revistele, precum şi cele mai utile, in cit efectul lor să se puri gospodăreşti.
strîns legată de cunoaşterea în cît conţinutul lor selectat pe probleme. concretizeze în ridicarea cunoştinţe­
mai mare măsură a realizărilor teh­ lor tehnico-profesionale, în îmbună­
nicii moderne pe plan mondial. Şi, De asemenea, vom forma biblioteci tăţirea a ctivită ţii de producţie.
în acest domeniu dorim să facem un tehnice în fiecare..secţie .principală.
pas înainte. De pildă, pentru o bună Iar pentru o difuzare mai largă a O latură deficitară a a ctivită ţii noa­
cârtii tehnice, periodic, vom organiza stre o constituie însă, propaganda
standuri de cărţi cu îm prum ut, direct prin film e tehnice. Deşi film u l este
la locul de muncă. Aceste acţiuni au un m ijloc accesibil sî uşor de însu­ întreprinderea regională
stim ulat citirea cărţii tehnice şl s-au şit, nu dispunem de film e tehnice le*:
M odelorul în lemn Ştefan dovedit deosebit de utile, in organi­ gate de specificul a ctivită ţii combi­
Surda, de la Atelierele din zarea concursurilor „Cine ştie mese­ natului. Considerăm că forurile com­
Gurabarza, este fruntaş în rie, cîştigâ". Tematica care a stat la petente ar trebui să acorde alentîe de industriali zare a cărnii DEVA
întrecerea socialistă pe anul baza lor, bibliografia, cit şi stim u­ mai mare acestei probleme, în sen­
1965. lentele acordate, au m obilizat nume­ sul de a procura asemenea film e care,
IN FO TO G R A FIE : Iată-1 roşi m uncitori la citirea câ rtii teh­ folosite, ar conduce nem ijlocit la în­ PIAŢA UNIRII NR. 3
verificînd dimensiunile unul nice, la însuşirea mai temeinică a suşirea a o serie întreagă de metode ANGAJEAZA IMEDIAT:
model necesar pentru turna­ unor noi cunoştinţe profesionale. perfecţionate de muncă. Un lucru la
rea unul corp de pompă.
Pornind de la această experienţă fel de util ar fi şi acela al înzestră­ — un tehnician energetic;
Foto : V. ONOIU
pozitivă, pentru anul in curs ne pro­ rii întreprinderilor cu aparatură de — un revizor contabil.
punem să am plificăm aceste acţiuni, proiectat şi c itit m icrofilm e, fapt re Informaţii suplimentare se pot primi de la serviciul plan-orga-
să cuprindem cel puţin toate secţiile ar avea o contribuţie însemnată în
nlzare, telefon 1760.
principale de producţie. activitatea de documentare tehnică.
La G.A.S. Pefreşfi „H E R C U LE “ LUCREAZĂ.
CE mS IN G U R D E G E T
L U C R Ă R I Metodă de elaborare a
(Urmare din pag. I) ţeste graficul am reţinut că pe baza
DE SEZON unei asemenea organizări a pro­
ducţiei s-ar asigura creşterea ran­
raclete şi de lipsa aprovizionării la damentelor în abaţaj cu 30 la sută fontei de m are rezistentă S I B I U
tim p a abatajului cu vagonete goa­
Lucrătorii gospodăriei agricole de le : 23 t 11 ore pierdute în ianua­ şi a producţiei cu 25 la sută. Aceste
stat din Petreşti au executat o serie rie însumează 34 de ore de pierdere creşteri nu înseamnă insă decît o tirada Lector nr. 11
de lucrări în tim pul iernii, pregăti­ nejustificată (le producţie. Intr-un rampă de lansare spre rezultate
rile pentru campania de prim ăvară cuvint, defecţiuni in organizarea superioare pentru că însuşi au­ După experim entări de ştiinţă din indus­ pneumatice, lărgirea Angajează în cursul trimestrului I al anufu] 1966 i
apropiindu-se de sl'irsit. Despre preo­ muncii. torul studiului precizează : „Capa­ îndelungate, specia­ aplicării electronicii, — sudori categoria 4-6 ce vor fl cuprinşi In echipe de
cupările şi realizările lucrătorilor de citatea combinei chiar şi în aceste liştii au pus la punct tria constructoare de realizarea unor ma­ electricieni finii ;
aici, ne scriu corespondenţii noştri Combina a stat cu braţele încru­ condiţii este departe de a fi u tili­ metoda de elaborare maşini. Ele au ca o- şini şi agregate la un
voluntari. cişate sau să spunem altfel, „Hercu- a fontei de mare re­ biect introducerea u- înalt nivel tehnic etc. — montori construcţii metalice |
le \ după toate cele ce-a făcut bun, zată la maxim *. La rezolvarea acestor ~ muncitori necalificaţi ;
n-a fost încă pus să lucreze decît
Studiul zare in sertare. In aba­
In atenţie cu un singur deget. taj, combinei puternice îi sînt eco­ zistenţă care se folo­ nor procedee tehnolo­ teme de cercetare Doritorii se vor adresa în vederea angajării fa tedlul în­
seşte îndeosebi la fa­
gice înaintate în sec­
Combina funcţionează „ceas". Dă nomisite, m*»nojate parcă forţele. bricarea m aşinilor-u- toarele prelucrătoare ş tiin ţifică Iau parte, treprinderii — Serviciul Personal şl Invâţâmfnt.
fertilizarea solului satisfacţie deplină — se spune ade­ M îndria profesională, pasiunea pen­ nelte. Noua realizare ale uzinelor construc­ alături de specialiştii Informaţii suplimentare se vor primi la telefonul 6900
sea. Şi totuşi, chiar dacă pretenţii­ tru tehnica nouă, intervenţia orga­ se numără printre toare de maşini, u tili­ din institute, uzine şi Sibiu.
M obilizînd toate mijloacele de care le ar li mai exigente, satisfacţiile nizaţiei de partid de la mină ar ti cele peste 70 de teme zarea unor materiale m inister, numeroşi a-
dispunem, lucrătorii noştri au folo­ n-ar fi tocmai depline. De la prem i­ binevenite în acest caz. de cercetare tehnico- noi, mai eficiente, ela­ cademicîeni, profesori
sit zilele de iarnă transportînd cu re­ sele unor rezultate bune trebuie Adus la Vulcan cu un preţ rid i­ ştiinţificâ care sînt borarea şi experim en­ universitari şi alte ca­
m orcile şi atelajele gunoiul de grajd tins spre realizări şi mai bune. Este cat. „Hercule" aşteaptă să i se dea planificate a fi rezol­ dre didactice dîn în­
in cîmp. vorba aici de o anumită ambiţie, serios de lucru. Registrul privind tarea soluţiilor mo­ vâţăm întul superior.
Ţinindu-se seamă de planul ampla­ pasiune pentru tehnica nouă, de a funcţionarea combinei mai are încă vate în cursul acestui derne de acţionări e-
sării cu ltu rilo r ce se vor însămînţa descifra taine încă neelucidate, de multe file albe. an de către oamenii lectrice, hidraulice sl (Agerpres) Preparaţia cărbunelui Coroeşfi
în această prim ăvară, de gradul de înfruntarea inerţiei şi m u lţu m irii
fe rtilita te a tarlalelor, au fost trans­ de sine ce mai apare pe alocuri. angajeazâ imediat un tehnician 1 în funcţia de dispecer
portate 1.G40 tone gunoi de grajd pe Se pot obţine cu noua combină
o suprafaţă de 51 ha. 3-4 fîşii de cărbune pe zi ? Cadre­ de transport feroviar.
Tct in această perioadă a fost trans­ le tehnice, conducerea m inei răs­ Pentru angajare sau informaţii suplimentare vâ puteţi a-
portată o cantitate de 588 tone în­ pund afirm ativ. Atunci V...
grăşăminte naturale pe o suprafaţă Răspunsul vine anevoios dar to­ dresa la sediul preparaţiei dîn oraşul Vulcan.
de 20 hectare cultivate cu vită de vie. tuşi vine. Nu poate fi vorba de u ti­
lizarea la maximum a capacităţii de
Folosirea producţie a unui u tilaj, a unei ma­
şini, instalaţii deci şi a combinei
îngrăşămintelor chimice la care ne referim fără o organiza­
re ştiinţifică a producţiei şi a mun­
cii, lucru în care cuvîntul hotârîtor
U rm ărind în permanenţă starea se­ il are gîndirea tehnică mereu cer­
m ănăturilor de toamnă, care datorită cetătoare, iscoditoare după soluţii­ FABRICA DE CIMENT TIRGU-JIU
umezelii scăzute din sol au răsărit le cele mai judicioase, raţionale.
mai lirziu, s-au stabilit terenurile pe S-a făcut acest luciu in abatajul
care să fie aplicate îngrăşăminte chi­ din stratul 15, sectorul II al minei
mice. Aşa de pildă, noi am aplicat o Vulcan ? întrebarea a rămas fără
cantitate de 74 tone azotat de amo­ răspuns. Ba nu. Intr-un tîrziu ni A N G A J E A Z A
niu pe 305 hectare cultivate cu griu s-a spus : „Evoluţia în bine a rezul­
de toamnă. In continuare, această lu ­ tatelor, ce-i adevărat destul de len­
crare va fi executată pînă la porni­ tă si modestă, se datoreşte intr-o
rea vegetaţiei g riu lu i şi orzului. covirşitoare măsură experienţei cîş-
tigate treptat de brigadă şi efor­ — ingineri in specialităţile: mecanică, energetică, chimie
Reparaţia utilajelor tului ei p ro priu” . industrială şi electromecanică minieră.
— In calea gîndirii tehnice a eo-
Mecanicii d>in cadrul atelierului borît vreo barieră ? — maiştri in specialităţile: mecanici, tehnologi materiale
nostru, împreună cu mecanizatorii construcţii.
au reparat pînă în prezent 29 trac­ Căutări au fost, nim ic de zis. In ­
toare din totalul de 34 planificate, ginerul V alcriu Stanciu prezintă electricieni îrt specialităţile : reparaţii motoare, automa­
9 semănători pentru păioase, toate mapa care cuprinde filele unui stu­ tizări, aparataj electric, categoria de salariiare V-VIII,
semănătorile pentru porumb, precum diu. Toate operaţiile sînt calculate
şi polidiscurile şi plugurile din do­ după multe investigări, cronome- Cei care doresc să se angajeze, se pot prezenta personal
tare. trâ ri, nu în orc, ci in minute ; dia­ i sediul fabricii.
In prezent mecanizatorii gospodă­ grama unui grafic indică succesiu­
riei lucrează la repararea ultim elor nea operaţiilor din abataj. C ulori­
tractoare, pentru a fi gata să înceapă le cu care sînt trasate lin iile dia­ Data concursului pentru maiştri se va stabili ulterior, in
campania de primăvară. gramei arată cu claritate acele lu ­ funcţie de depunerea cererilor.
crări unde se Irosesc încă ore pre­
P A V E L P A LI, Inginer şef, ţioase de muncă manuală în mareo Se asigură locuinţă.
IO A N V LA D , mecanic. lo r m ajoritate lucrări care ar putea i La SM .T. Haţeg reparatul u tila ju lu i agricol se află pe terminate.
(din postul de corespondenţi fi mecanizate Dtn sinteza Indicato­ IN FO TO G R A FIE : Comisia de recepţie formată din inginerul şef Victor Lupulescu, şeful de atelier
voluntari G.A.S, Petreşti) rilo r tahateo-econccnlcl care Inso- I Vlorel Moga şl mecanicul controlor M arin Enache. dau in prim ire tractorul mecanizatorului Ioan Popescu.