Page 85 - Drumul_socialismului_1966_02

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN IJI-VA1

La Ateneul Republicii Socialiste România s-a des­ ca neobosită pe schelele vastului şantier al ţâ rii, înal­
chis joi dimineaţă consfătuirea pe ţară a lucrătorilor ţă trainicele şi impunătoarele construcţii ale socia­
din construcţii, convocată de Com itetul Central al lism ului.
,-P CJI. SI AL SfATULIU POPULAR REGIONAL P artidului Comunist Român şi C onsiliul de M in iştri. Consfătuirea la care participăm , precedată de am­
La lucrări participă m uncitori, tehnicieni, ingineri,
de construcţii, în institutele de cercetări şi proiectări,
proiectanţi, cercetători ş tiin ţific i, arhitecţi econo­ ple dezbateri la regiuni, în întreprinderi şi şantiere
m işti .şi a lţi lucrători — de pe marile şantiere de con­ la care au participat zeci de m ii de m uncitori, tehni­
strucţii industriale, hidrotehnice, agrozootehnice, con­ cieni, ingineri şi arhitecţi, face parte din metodele de
ANUL XVIII. NR. 3469 VINERI 25 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI - 23 BANI strucţii de locuinţe şi clădiri social-culturale, drum uri, muncă specifice conducerii partidului nostru de a se
căi ferate şi poduri, din întreprinderile producătoare consulta in mod nem ijlocit cu cei ce dau viaţă hotă­
de materiale şi elemente de construcţii şi instalaţii, rârilor partidului.
din institutele de cercetări şi de proiectări, desemnaţi Sîntem convinşi că p a rticipanţii la consfătuire voi1
în adunările care au precedat consfătuirea pe tară, analiza tem einic toate aspectele m uncii de cercetare,
precum şi numeroşi in v ita ţi proiectare şi execuţie, vor arăta lipsurile şi greutăţile
Ei'au prezenţi în sală m em bri ai C.C. al P.C.R., ai existente, vor face propuneri preţioase menite sâ îm ­
C onsiliului de Stat şi ai guvernului, conducători de in ­ bunătăţească substanţial activitatea de construcţii-
s titu ţii centrale şi organizaţii obşteşti, activişti de montaj Prin participarea activă la lucrări Ic consfă­
partid şi ai sindicatelor. tu irii, lucrătorii din construcţii voi* aduce şi pe acea­
P articipanţii la consfătuire au intîm pinat cu puter­ stă cale o contribuţie însemnata la realizarea lum ino­
nice şi îndelungi aplauze pe tovarăşii Nicolae sului program elaborat de partid pentru desâvirşirea
Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion Gheorghe M aurcr, A le­ construcţiei socialismului in patria noastră
xandru Drăghici, Manea Mânescu. Din însărcinarea C om itetului Central al P artidului
C uvintul de deschidere a fost rostit de tovarăşul Comunist Român şi C onsiliului de M in iş tri al Repu­
M ihai Dalca, secretar al C.C. al P.C.R, care a spus: blicii Socialiste România, declar deschise lucrările p ri­
Comitetul Central al P artidului Comunist Român, mei C onsfătuiri pe ţară a lucrătorilor din construcţii
C onsiliul de M in iştri al Republicii Socialiste România şi urez deplin succes desfăşurării ei.
au convocat Consfătuirea pe ţară a lu crătorilor din După alegerea secretariatului şi a comisiei de redac­
Astăzi, la clubul „S id c ru rg is lu r priveşte sporirea producţiei agri­ construcţii cu scopul de a analiza m ultilateral rezul­ tare, tovarăşul Petre B lajovici, membru supleant al
din Hunedoara încep lucrările cole şi întărirea economico-orga- tatele obţinute in îndeplinirea planului de şase ani in C om itetului Executiv al C.C al P.C.R, vicepreşedinte
C onferinţei de constituire a U- nizatorică a cooperativelor, adop- sectorul construcţii si de a stabili cele mai potrivite al C onsiliului de M in iştri, a prezentat raportul cu p ri­
metode şi măsuri pentru realizarea măreţelor sarcini vire la activitatea de construcţii şi sarcinile ce decurg
niunii regionale Hunedoara a co­ tind măsuri corespunzătoare in
operativelor agricole de produc­ vederea realizării obiectivelor sta­ ce revin constructorilor din istoricele hotărîri ale Con­ din D irectivele celui de-al IX -lea Congres al P.C.R.
ţie. Constituind un eveniment de bilite. gresului al IX -lea al P.C.R. Dupâ-amiazâ lucrările consfătuirii s-au desfăşurat
Participarea la consfătuire a tovarăşilor Nicolae
mare însemnătate în viata coope­ Acordînd o deosebită atenţie Ceauşescu, secretar general al C om itetului Central al în urm ătoarele secţii: construcţii industriale şi agro­
rativelor agricole, actuala con­ rezolvării problemelor respective, ■ P artidului Comunist Român, Chivu Stoica, preşedin­ zootehnice; locuinţe şi clăd iri social-culturale; con­
ferinţă a fost precedată de adu­ conferinţa dc constituire a U niu­ tele C onsiliului de Stat, şi Ion Gheorghe M aurer, pre­ strucţii hidrotehnice şi gospodărirea apelor; drum uri,
nările generale ale ţăranilor n ii regionale a cooperativelor şedintele C onsiliului de M in iş tri al R epublicii Socia­ căi ferate şi poduri; sistematizarea teritorială, urbană]
cooperatori şi de conferin­ agricole va stabili măsuri concre­ liste România şi a celorlalţi tovarăşi din conducerea rurală şi gospodărie comunală; materiale şi prefabri­
ţele uniunilor raionale şi oră­ te menite să asigure creşterea e- partidului şi statului nostru este încă o dovadă a înal­ cate pentru construcţii şi instalaţii; planificarea, or­
şeneşti care, in tr-o atmosferă ficicnţei economice a întregii ac­ tei p re ţuiri acordate de C om itetul Central al P artidu­ ganizarea şi controlul in construcţii.
Lucrările continuă.
de entuziasm şi însufleţire, ati fă­ tiv ită ţi a cooperativelor, prin u- lu i Comunist Român şi guvernul R epublicii Socialiste
cut o analiză temeinică asupra tilizarca celor mai bune căi de România celor care, prin creaţia la planşetă, prin m un­
activită ţii desfăşurate în anul sporire a producţiei la hectar, fo­ Lăcătuşul Nlcolae Drejman, de la Fabrica chimică din Orâştie este (Agerpres)
trecut, au aprobat planurile de losirea raţională a terenurilor, fruntaş în întrecerea socialistă pe anul 1965. Conştiincios, harnic şi bun
producţie şi financiare pe acest dezvoltarea sectorului zootehnic organizator la locul de muncă, el este hotărît să redobândească şi in acest
an şi au dezbătut cu un viu in ­ şi ridicarea ponderii lui în ansam­ an succesul obţinut.
teres proiectele de statut ale coo­ blul producţiei şi a veniturilor cu privire la activitatea
perativei agricole, ale uniunilor realizate din agricultură etc. In
cooperatiste şi Casei de pensii. vederea realizării în mod exem­ Solem nitatea înmînării
E xpriniindu-şi hotărîrca dc a plar a obiectivelor prevăzute pen­
munci cu eforturi sporite pentru tru prim ul an al cincinalului, vor şi sarcinile ce decurg din Directivele
înfăptuirea sarcinilor trasate de fi dezbătute sarcinile şi stabilite ş i
Congresul al IX -lca al partidului măsurile ce trebuie luate pentru
şi de Plenara C.C. al P.C R. din buna pregătire şi desfăşurare a
noiembrie 1965, ţăranii coopera­ lucrărilo r agricole din campania La Palatul Consiliului de Slat al Pentru merite deosebite in opera Congresului al IX-lea al P.
tori din regiunea noastră şi-au de primăvară. Republicii Socialiste România a avut de construire a socialismului a fost
manifestat totodată adeziunea de­ Constituirea organizaţiilor eco­ Ioc joi la amiază solemnitatea inm î- conferit „O rdinul M uncii" clasa I tov.
plină faţă de prevederile proiec­ nomice obşteşti proprii creează ca­ nării unor ordine şi titlu ri. CorneJlu Mânescu, m inistrul afaceri­
telor de statut. Apreciind deose­ drul necesar u n irii e forturilor Au partieipal'tovarăşii Chivu Stoi­ lor externe. de tovarăşul Petre
bita însemnătate pe care o pre­ cooperativelor agricole pentru ca, Ştefan Voitec.’ Constanţa Crăciun, Sculptorului Gheorghe D. Anghel i
zintă crearea organelor proprii de creşterea producţiei şi a venitu­ acad. IIic? Murgulescu, Grigore Gea- s-a conferit titlu l de „A rtis t al Po­ Prim a Consfătuire pe ţară a lu­ în perioada 1966-1970 urmează să
conducere şi îndrum are a agri­ rilo r acestor unităţi, pentru rid i­ mânu, Gheorghe Stoica precum şi porului din Republica Socialistă Ro­ crătorilor din. construcţii are loc la se realizeze un volum de investiţii rea continuă a bunăstării poporului,
cu ltu rii cooperatiste, adunările ge­ carea nivelului de trai material membri şi membri supleanţi ai C.C. mânia", pentru activitate îndelunga­ începutul unei noi* etape de dezvol­ din fondurile statului de 250-260 o contribuţie substanţială o aduc cei
nerale au cerut afilierea coope­ şi cultura) al cooperatorilor şi al al P.C.R., oameni de ştiinţă şi cul­ tă şi merite deosebite in domeniul m iliarde lei ; constructorii vor exe­ peste o jum ătate de m ilion de cons­
rativelor agricole la uniunile ra­ întregului nostru popor. tură. al telor plastice. tare impetuoasă a întregii economii, cuta un volum de lucrări de circa tru cto ri — m uncitori, tehnicieni, in ­
in plină desfăşurare a muncii cre­
ionale şi orăşeneşti care au luat Prim irea şi dezbaterea cu un Pentru merite deosebite în opera După inminarea înaltelor distincţii atoare a întregului nostru popor, 1,7 ori mai mare decît cel din u lti­ gineri şi arhitecţi. Ei realizează a-
proxim ativ 8 la sută din venitul na­
fiinţă. interes profund a proiectelor de de construire a socialismului s-a în­ tovarăşul C hivu Stoica, preşedintele care a păşit cu fermitate şi entu­ m ii cinai ani.
In rezoluţia Plenarei C.C. al statut, adeziunea deplină faţă de mânat ordinul „Steaua Republicii So­ Consiliului de Stat al Republicii So­ ziasm la îndeplinirea sarcinilor nou­ ţional al ţă rii. Munca constructoid-
P, C. R. din noiembrie 1965 se prevederile acestora constituie o cialiste România" clasa I acad. Şte­ cialiste România. în numele C.C. al Perfecţionarea neîntreruptă a ac­ lo r a căpătat, în zilele noastre, o
subliniază că sarcina principală vie expresie a holărîrii ferme a fan N irolau, vicepreşedinte al M arii P.C.R. şi al C onsiliului de Stat a fe­ lui plan cincinal. tiv ită ţii de construcţii, arhitectură mare preţuire şi stimă. Nenumărate
Congresul al IX -lea al P artidului
a u n iunilor cooperatiste o consti­ ţăranilor cooperatori de a munci Adunări Naţionale. A fost înm înat licita t călduros pe cei decoraţi, urîn- Comunist Român — eveniment de şî sistematizare a stat in permanen­ lu cră ri impunătoare atestă rodul
strădaniilor neobosite ale construc­
tuie orientarea întregii activităţi cu toată hărnicia şi priceperea tov. Ştefan Voicu, redactor şef ai re­ du-le noi succese în activitatea v ii­ im portanţă istorică în viaţa parti­ ţă în atenţia partidului nostru. In to rilo r. care continuă, în condiţiile
desfăşurate dc către cooperative­ pentru dezvoltarea avu(iei obştcşţi vistei „Lur>ta de clasă", ordinul „23 toare. dului şi a poporului — a făcut b i­ repetate rânduri, conducerea de o rîn d u irii socialiste, valoroasele tra ­
August" clasa 1. pentru activitate în­
le agricole în direcţia dezvoltării şi ridicarea pe o treaptă superioa­ delungată în mişcarea muncitorească A răspuns acad. Ştefan Nicolau. lanţul realizărilor din anii şesena- partid şi de stat a analizat in pro­ d iţii ale tehnicii şi arhitecturii ro­
funzime aspectele esenţiale ale m un­
continue a economiei naţionale şl ră a nivelului agriculturii coope­ si merite deosebite în opera de con­ lulu i şi 'a stabilit lin iile directoare cii lucrătorilo r din construcţii şi a mâneşti. Remarcabile personalităţi
asigurării îm binării armonioase a ratiste. Conferinţa regională este struire a socialismului. (Agerpres) ale progresului continuu al întregii stabilit sarcini precise, care să asi­ cum sînt inginerii Anghel Salign.v,
intereselor ţărănim ii cooperatiste un nou p rile j pentru mobilizarea economii naţionale, căile în flo ririi gure realizarea planului de inves­ Elie Radu, Ion lonescu-Bizeţ, Nico­
eu interesele generale ale tării. eforturilor ţărănim ii cooperatiste m ultilaterale a României socialiste. tiţii în ritm u l şi la nivelul caLitativ lae P ro firi sau arhitecţii Ion M in-
In acest scop. delegaţii la confe­ la înfăptuirea cu succes a măre­ impuse d4e ..dezvoltarea în ansamblu cu. Grigore Cerchez, Petre Anto-
rinţele de constituire a uniunilor ţelor sarcirfî stabilite de Congre­ Conferinţe de consfifuîre a uniunilor J cinile fundamentale în domeniul* ' a ‘economiei. Prima consfătuire pe .nescu, D uiliu Marca, au realizat pr in
raionale şi orăşeneşti ale coopera­ sul al IX-lea al P artidului Comu­ 3 dezvoltării economiei naţionale în ţară a lucrătorilor din construcţii, opera lor un mesaj transmis stator­
dezvoltării economiei naţionale
tivelor agricole au dezbătut cu nist Român cu privire la dezvol­ perioada 1960-1965 au fost îndepli­ iniţia tă de partid, este o nouă şi nic, din generaţie in generaţie.
m ultă răspundere sarcinile ce stau tarea intensivă şi m ultilaterală a regionale ale cooperativelor agricole nite cu succes. In aceşti ani, a con­ grăitoare dovadă a acestei preocu­
După ce au fost scoase în eviden­
în fala noilor organe în ccca cc agriculturii noastre socialiste. tinuat in ritm susţinut procesul de pări. ţă realizările obţinute in anii şese-
de producţie dul de valorificare a resurselor na­ Consfătuirea va dezbate principa­ naiului in activitatea de construc­
industrializare a ţârul, a crescut gra­
turale. s-a asigurat dezvoltarea pro­ lele probleme ale m uncii de cerce­ ţii, raportul s-a o p rit asupra pro­
blem elor din sistematizare. Justa
tare. proiectare şi execuţie. Pornind
— la Dobrogea ; Tosif Banc p a rti­
In cursul acestei săptâmîni con­
Spectacol artistic în cinstea tinuă conferinţele de constituire a cipă la Crişana, Petre Lupu — la porţională. echilibrată, continuu as­ de la experienţa acumulată În a- orientare a sistem atizării are un rol
uniunilor regionale ale cooperative­ Hunedoara, Uie Verdeţ — la Cluj. cendentă, a întregii economii, s-au ceastă ramură a economiei, ea va determ inant în organizarea şi valo­
folosit în mai mare măsură rezer­
rificarea eficientă a te rito riu lu i, in
participanţilor lor agricole de producţie. de zi : vele de care dispune agricultura stabili căile ce trebuie urmate şi amplasarea raţională a m arilor in ­
Conferinţele au următoarea ordine
măsurile ce se impun pentru mo­
La lucrările conferinţelor p a rti­
cipă delegaţi aleşi în conferinţele de - Raportul privind sarcinile uni­ noastră socialistă. In vederea asigu­ bilizarea tuturor resurselor în vestiţii şi lucrări, în dezvoltarea a r­
Aseară, la Casa de cultură din o- prim -secrelar al Com itetului rpgional' constituire a uniunilor raionale ; u n ilo r regionale ale cooperativelor ră rii con diţiilor necesare în fă p tu irii vederea în d e p lin irii cu succes monioasă a centrelor populate şi in
raşul Hunedoara a fost prezentat un Hunedoara al P.C.R. şi alţi membri- preşedinţi, brigadieri şi membri ai agricole de producţie pentru creşte­ sarcinilor măreţe de dezvoltare a e- a sarcinilor de mare răspundere asigurarea c o n d iţiilo r celor mai bu­
program artistic pentru delegaţii şi ai biroului şi Com itetului regional de. cooperativelor, agricole de produc­ rea producţiei şi consolidarea eco- conomiei prevăzute pentru perioada trasate de Congresul al IX -lea al ne de viaţă, muncă şi odihnă ale
in vita ţii la Conferinţa de constituire partid. ţie, ingineri şi tehnicieni agronomi, ncmico-organizatorică a cooperati­ 1966-1970 partidul şi guvernul au partidului, privind ridicarea eficien­ populaţiei. Deşi in perioada şese-
a U niu n ii regionale a cooperativelor Spectacolul a fost susţinut de că­ precum şi numeroşi invitaţi. velor agricole de producţie ; concentrat mijloace materiale şi fi­ ţei economice a in ve stiţiilo r prin ac­ nalului s-au obţinut pe această linie
agricole de producţie. La spectacol La conferinţe participă tovarăşii : — Alegerea consiliilor uniunilor nanciare deosebit de importante pen­ celerarea ritm u lu i de execuţie în unele rezultate bune, sistematizarea
au participat tovarăşii Tclrc Lupii, tre tarafuri, echipe de-dansuri, solişti Gheorghe Apostol — la Suceava, regionale, a com isiilor de revizie şi tru realizarea unui vast program de vederea scurtării termenelor de pu­ teritorială nu s-a dezvoltat la n i­
membru supleant al Com itetului E- vocali şi instrum entişti ale unor case Emil Bodnaraş — la Iaşi; Alexandru a delegaţilor la Congresul de cons­ investiţii industriale, agricole şi so­ nere in funcţiune, concomitent cu velul necesităţilor economiei naţio­
xecutiv al CC. al P.C.R., Gheorghe raionale şi cămine culturale din re-, Drăghici a participat la Braşov, Le- titu ire a uniunii naţionale a coope­ cial-culturale. îm bunătăţirea c a lită ţii, creşterea pro­ nale, îndeosebi în ce pliveşte stu­
Călin, membru al C.C, al P.C.R,, giune. onte Râutu — la Bacău, Vasile Vîlcu rativelor agricole de producţie. P o triv it D irectivelor Congresului, dierea şi fundamentarea am plasării
d u ctivită ţii muncii Şi reducerea pre­
ţu lu i de cost al lu c ră rilo r de cons- geografice a noilor inve stiţii indus­
trucţii-m o n ta j In ansamblul efor­ triale.
Întrecere pentru cantităţi luna anterioară. Realizările tului general pentru dezvoltarea e-
sporite de metal: 436 tone cu care ei se pregătesc să conomiei naţionale, pentru rid ica ­ (Continuare în pag. a 2-a)
fontă au produs în plus nu­ intîm pine a 45-a aniversare
mai fu rn a liştii din secţia de la crearea partidului
Intîia a com binatului, 1.307 nostru, confirm ă forţa omu­
tone cei din secţia a H-a, 154 lui societăţii noi, sînt ex­
In frontul comun al mun­ Linia ei1 ascendentă este Zialna nu de ritm icitatea m inatelor — e binecunos­ presia faptică, cotidiană a
cii din ţoală regiunea .se respectată şi de m inerii din îndeplinirii planului, ci de cută de toţi constructorii de fu rn a liştii din Călan şi 2.554 m îndriei şi pasiunii cu care
dau astăzi bătălii fără pre­ brigada care foloseşte cele depăşirea lui ritmică. maşini ai ţării. Vasile F ilî- tone cei rare supun voinţei ştiu să lucreze. Ion Prodon, Primirea de către tovarăşul
cedent — bâlăliite de m un­ mai moderne maşini şi u ti­ pescu. Vasile Stratulat, A u­ cel mai mare furnal al ţă­ Ion Baştea, Axente Marian, *
că în ritm u rile înalte ale laje pentru extracţia cărbu­ rel Moldovan, Teodor Ma- rii. Toate acestea numai în Avram Opriş, Constantin E- Nicolae Ceauşescu a ambasadorului
prim ele două decade ale lu­
socialismului. Energia crea­ nelui, de cei din brigada Iul Dar pentru nolache de la secţia 1 de naclie, Alexandru Erîngâ,
toare a maselor se îndreap­ Petre Constantin, ca şi de furnale, Alexandru Hăjdâ- n ii curente. toţi ortacii lor îţi m ă rtu ri­
tă cu premeditare şi entu­ ortacii lui Sabin Ghioancâ teanu, Simion Jurca, Aurel Din cifrele simple, de pe sesc din inimă, sim plu şi Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste
ziasm nestăvilit în dircclii fie la Lupeni, sau loan Da- Vasilescu, V ictor Semcu de fetele expresive ale tuturor convingător: „Pregătim da­
capitale pe care Ic num im : vid de la Aninoasa. In pal­ la secţia a treia, Ion. Stftni- pai ticipanţilor la întrecere, ru l pentru sărbătoarea ce o
cantitate şi calitate. In slu j­ maresul acestor brigăzi sînt La capătul drum ului par­ loiu, Gheorghe Ivaşcu, loan se desprind noi şi noi fapte, aşteptăm, aniversarea con- Joi, 24 februarie 1966, tovarăşul lievici Basov, ambasador extraordi­
ba acestui ideal se pun în înscrise cifre care vorbesc de curs de minereu, „stăpânii* Balaj, Gheorghe F ilip, Ilie F urnaliştii secţiei I şi ducâtoiului iubit, Partidul Nicolae Ceauşescu, secretar general nar şi plenipotenţiar al U n iu n ii Re­
valoare idei generoase, se Ja sine despre hărnicia ce­ cuptoareloi- înalte descarcă Coştiuc de la Călan, şi toţi cei din secţia a treia, au Comunist Român". al C om itetului Central al P artidului pu b licilor Sovietice Socialiste la Bu­
nasc in iţia tive eficiente, se lor care le-au dat viaţă. M i­ şarjă după şarjă din pânte­ ortacii lor, in încleştarea cu realizat toată fonta peste cureşti
foloseşte cu chibzuinţă fie­ nerii de la Teliuc au extras cele fie rb in ţi ale furnalelor. coloşii de foc, sînt totdeau­ plan cu cocs economisit. Este un dar a cărui va­ Comunist Român, a p rim it in audi­ Cu acest p rilej a avut loc o discu­
care moment afectat pro­ în acest an mai m ult de Vestita întrecere a siderur- na b iru ito ri, descârcînd zl O ţelarii s-au întrecut pe loare creşte în proporţii, de enţă de prezentare pe A lexandr Vasi- ţie prietenească.
ducţiei şi toate Ia un loc, 10.000 tone minereu peste giştilor de la Hunedoara şî de zi zeci de tone de fontă ei înşişi. In aceleaşi două la o zi, la alta, care duce la
m aterializate în succese me­ plan, cei din sectorul V L u ­ Călan — al cărui obiectiv peste prevederile de plan. decade, la secţia a doua a dezvoltarea strălucită a ma­
reu depăşite, urcă pentru a peni, în care lucrează Petre piin cipal îl constituie rid i­ Graficele înnoite, anunţă în cuptoarelor M artin to pitorii gistralelor de oţel ale p a tri­
atinge noi trepte de dez­ şi Ghioancâ, mai m ult de ca rea mereu mai sus a ca­ cifre şi cu nume schimbu­ au ţin u t să adauge 2.050 to­ ei, în ritm u rile înalte ale
voltare — aşa‘ cum sc pre­ 6 300 tone cărbune, iar m i­ lită ţii fontei, oţelurilor şâ la­ rile de locuri ce se fac în ne oţel la cele 700 tone din socialismului. Primirea de către tovarăşul Chivu Stoica
vede cu înţelepciune şi pu­ nerii sectorului I Aninoasa,
tere dc sinteză în documen­ au înscris in dreptul nume­
tele Congresului al IX -lea lu i lor alte sute de tone. a ambasadorului Finlandei la Bucureşti
al P.C.R. In mina de pe malul M u­
Orele calde, orctc plino reşului oamenii coboară la
ale sidcrurgişlîlor şi m ine­ m u lţi m etri sub unda lină a La 24 februarie, preşedintele Con­ in legătură cu plecarea sa definitivă
rilor, au lăsat în urma lot*, bătrînului rîu. Aici, la De­ s iliu lu i de Stat al Republicii Socialis­ din România.
pe graficele întrecerii, suc­ va, Traian Dioancâ, Mircea te România, Chivu Stoica a p rim it in ln tiln ire a s-a desfăşurat înti'-o at­
cese demne de m îndric. Botar, Groza Petru, ca şi audienţă pe ambasadorul extraordi­ mosferă cordială.
ortacii lor, au făcut ca să­ nar şi plenipotenţiar al Finlandei la
Săgeji geata graficului să urce în Bucureşti, M a rtti Johannes Salomies, (Agerpres)
cele două decade ale acestei
luni cu 5,7 procente peste
100 la sută. Din acest mine­
reu se va extrage cupru
mai m ult — expresia luptei Consfătuire la C. C. al P. C. R.
Acolo unde oamenii duc pe care m inerii o duc pen­
lupta corp la corp cu m i­ tru îm bunătăţirea calităţii.
nereul, sau cărbunele, tă i­ La celălalt capăt al regi­ cu privire la activitatea
nuit de natură, m inerii îşi unii. acolo unde Am poiul
croiesc cu pricepere şi hăr­ îşi înscrie în susur de ape de corner) exterior
nicie diurn, trim iţând p a tri­ certificatul de naştere, alţi
ei comori ce-şi capătă stră­ m ineri harnici şi pricepuţi
lu c ita în furnalele Hune­ ies zi de zi din mină cu In zilele de 23 şi 24 februarie, la niştri, a prezentat în cadrul consfă­
doarei, în faţa m iilor de Ui- m îndria întipărită in p ri­ C.C. al P.C.R. a avut loc o consfă­ tu irii o expunere cu p rivire la acti­
lovaţi ai Paroşeniului. Aco­ viri. M indrie născută acolo tuire in legătură cu activitatea de vitatea desfăşurată de organele de
lo, în carieră vi în adîncul în adîncuri, în focul muncii, comerţ exterior a R epublicii Socia­ comei-ţ exterior. Au urm at dezbateri
minei de la Teliuc şi Ohe- a cărui rod a fost calificat liste România. Au participat tova­ la care au luat cu vin tu l numeroşi
lar, loan Enâşcâu, Jcnirâ în acest an p rintr-un singur răşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor­ participanţi Ia consfătuire
Popovici. loan Pop. Cub ea cuvînt: ritm icitate. C alifica­ ghe Ma-urer. Gheorghe Rădulescu, A luat apoi cuvintul tovarăşul Ion
Cosma şi ortacii lor se în­ tiv u l a fost cucerit de mine­ M axim Bergheanu, Manea Mânescu. Gheorghe M aurer, preşedintele Con­
trec cu tim pul pentru a tr i­ rii de la Almaş snu Haneş. Au lu a t parte m iniştri, conducători s iliu lu i de M iniştri.
mite furnal işti lor minereu de cei de la Izvorul Ampo- ai unor in s titu ţii centrale, şefii a- Jn încheierea consfătuirii a vorbit
m ult şi bun. Rezultanta a- iului, de preparatorii din g e nţiilor economice ale României in tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar
cestei încleştări — săgeata Zlatr.a, care zi de zi au plu­ străinătate, directorii întreprin d e ri­ general al C om itetului Central al
realizărilor — urcă zi de zi, _______ lor de comerţ exterior, fu n cţio n a li P artidului Comunist Român, care a
tot mai sus pe graficele în ­ suri fată de sarcinile stabi­ superiori din M inisterul C om erţului subliniat măsurile ce trebuie luate
trecerii. lite. Se poate vorbi acum la Aspect de muncă din secţia turnătorie de la U.R.U.M. Petroşani, E xterior şi alte m inistere economice. pentru îndeplinirea in cele mai
Tovarăşul Gheorghe Rădulescu, bune condiţii a sarcinilor in dome­
vicepreşedinte al C onsiliului de M i­ niul com erţului exterior.