Page 86 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

(Urm are din pag. I) lâ de avizare Ia toate forurile în hitecturală, realizarea unei arhitec­ tivă a producţiei. Toate acestea au şi in tirz ie rii Vn elaborarea norm ati­ se încărcări a capacităţii acestora, producătoare trebuie să dovedească
drept a depăşit termenele normale, tu ri care, preluînd cu discernăm iht determinat. în multe cazuri, folosi­ velor de utilizare — care împiedică elim inlnd paralelism ul dintre orga­ o preocupare m a l. susţinută, în spe­
Atenţia şi volum ul cel mal mare creind in tîrz ie ri in realizarea docu­ experienţa pozitivă de pretutindeni, rea incompletă a zilei de lucru, dese prevederea lor în proiecte — cit nizaţiile de acelaşi p ro fil care-şi cial pentru sporirea şi diversificarea
de muncă s-au concentrat In u ltim ii m entaţiilor şi investiţiilor, situaţie să prezinte o formă nouă* contem­ întreruperi in producţie, existenţa şi din cauza constructorilor oare desfăşoară activitatea pe un tei itonu produselor, să acţioneze mai hotărit
ani, asupra a ctivită ţii de sistemati­ la care a con trib uit adesea şi ca li­ porană, adecvată progreselor tehni­ de fo rm a ţii de lucru supradimensio­ au reţineri in folosirea lor. La a- restrîns. Pentru aceasta Com itetul pentru îm bunătăţirea continuă a ca­
zare a oraşelor. S-au elaborat şi tatea necorespunzătoâre a proiecte­ cii şi m aterialelor epocii noastre, nate. ceasta s-a adăugat, în unele cazuri, de Stat al P la n ifică rii şi C.S.C.A.S., lită ţii şi reducerea preţului de cosb
au fost avizate de organele centrale lor. dar care, in, aceJaşi tim p, să poarte R eferitor la mal buna organizare şi preţul mal ridicat ifaţă de cel al vor trebui să studieze 'şi să propună al m aterialelor.
de specialitate schiţe de sistemati­ Directivele Congresului al IX -lea o am prentă proprie, dezvoltînd cre­ a producţiei, raportul arată câ deşi m aterialului înlocuit, preţ care nu măsuri tn vederea coordonării re­ R itm ul de asim ilare in producţie şi
zare pentru i 81 din cele 183 oraşe al partidului privind sarcinile ce ator tra d iţiile de valoare artistică practica a dovedit bunele rezultate întotdeauna se justifică prin ca­ partizării -lucrărilor de construcţii folosirea in construcţii a noilor ma­
şl pentru 09 din cele 01 localităţi revin constructorilor în cincinal, ex­ ale arhitecturii româneşti. Uniunea ale aplicării metodei executării cen­ racteristici superioare pe care ar pe organizaţii executante, c it şi a teriale trebuie accelerate în mod sim ­
cu caracter urban. perienţa acumulată, propunerile ce A rhitecţilo r, Institutul de arhitec­ tralizate pe şantier, în bazele de trebui să le întrunească noul pro­ reţelei de organizaţii de construcţii ţitor. Este de datoria C om itetului de
Stat pentru C onstrucţii, A rhitectură
dus.
Rezultate apreciabile s-au obţinut s-au făcut în adunările premergă­ tură, C S C .A S vor trebui să aducă construcţii şi m industrie, a unor care să asigure realizarea Integrală şi Sistematizare şi M iniste ru lu i In ­
o contribuţie sporită la crearea U-
şi în bune condiţii a investiţiilor.
In sistematizarea zonelor industria­ toare C onsfătuirii conturează, în li­ nei arhitecturi specifice pe baza cu­ operaţii rare necesită un consum In ansamblul m ăsurilor p rivin d dustriei C onstrucţiilor de a găsi şi a-
le. Cu toate rezultatele pozitive ob­ nii mari, căile pe care trebuie să le noaşterii vie ţii şi aspiraţiilor po­ mare de muncă, aceasta nu a fost Industrializarea lucrărilor, ridicarea îm bunătăţirea continuă a ca lită ţii plica forme mai simple, mai opera­
ţinute. activitatea de sistematizare urmeze lucrătorii din proiectare pen­ porului, a studierii şi preţui iii pa­ extinsă In ritm u l şi proporţiile pe p ro d uctivită ţii m uncii, *un loc im ­ construcţiilor este o sarcină majoră tive, pentru omolog.ore, elaborarea de
nu a ţin u t pasul cu ritm u l impetuos tru a asigura docum entaţiile tehnice trim o n iu lu i cultu ra l şi arhitectonic care le impunea eficienţa ei. portant ocupă, pe lingă folosirea e- şi permanentă a riiiin cito rilo r, ingi­ norm ative de fabricaţie şi de folosi­
de dezvoltare a economiei. D efici­ necesare realizării vastului program Realizări însemnate s-alJ obţinut lementelor prefabricate, creşterea n erilor şi tehnicienilor de pe şantiere. re. în vederea introducerii în pro­
enţele in activitatea de sistemati­ de investiţii. al tării. ca urm are a prom ovării tehnicii hol gradului de mecanizare. In această Asigurarea unei ca lităţi superioare a iecte a noilor materiale.
zare au avut numeroase consecinţe O acţiune deosebit de Im portantă In continuare, raportul arată sar­ în executarea lu cră rilo r de cons- direcţie s-au obţinut unele rezultate lu cră rilo r reclamă extindere.! reţelei
negative. Astfel schiţele nu s-au în această etapă este extinderea fo­ cinile sectorului de proiectare, pre­ trucţii-m ontaj, mai ales prin extin­ bune. Cu toate acestea deficienţele de laboratoare de încercări din ca­ Referindu-se la asigurarea cadrelor
elaborat în variante, cu ju stifică rile losirii schiţelor de sistematizare re­ cum şi răspunderile ce revin m inis­ derea tehnologiilor moderne de exe­ care mai există au determ inat men­ drul organizaţiilor de construcţii şi de specialişti pentru sectorul con­
tehnico-economice necesare* care să gională, teritorială şi. mai cu seamă, terelor, celorlalte organe centrale cuţie. Pe această linie se constată ţinerea pe şantier a unui num ăr încă îm bunătăţirea a c tiv ită ţii lor. Exerci­ strucţii, raportul a scos în evidenţă
perm ită alegerea soluţiei optime îna­ organizarea şi desfăşurarea studi­ şi sfatu rilor populare pentru dez­ încă rezerve, deoarece metodele e fi­ mare de m uncitori, în special la e- tarea de către m aiştri, tehnicieni şi realizările obţinute în anii şesenalu­
voltarea a ctivită ţii de proiectate,
inte de definitivarea lucrărilor, aşa ilo r pentru întregul teritoriu al ţă rii, pentru sim plificarea documentaţiei ciente de execuţie s-ar fi putut ex­ xeeutarea finisajelor şi a operaţiilor ingineri a unui control sistematic p ri­ lui in creşterea num ărului de ingi­
ciim a fost cazul schiţei oraşului în strinsă corelare cu prevederile tinde şi perfecţiona mal m ult dacă de m anipulare a materialelor. A- vind calitatea lucrărilor, in toate fa ­ neri, arhitecţi, tehnicieni, m aiştri,
Bucureşti şi ale altor oraşe. planului cincinal şi ale dezvoltării economice şi al procesului de ela­ In toate cazurile ar fi fost organi­ ceastâ situaţie se datoreşte, In bună zele de execuţie, sporire.! exigenţei m uncitori şi în perfecţionarea lor.
borare a proiectelor.
Alteori* amplasarea în exterio­ Iu perspectivă a economiei naţiona­ zate form aţii sau u n ităţi speciali­ măsură, num ărului lim ita t de m iji com isiilor de recepţie vor determina Pentru înlăturarea neajunsurilor cai e
ru l lo ca lită ţilo r a lu n g it distanţele le. In vederea sta b ilirii soluţiilor se Documentele Congresului al IX-lCa zate pentru fiecare dintre ei£. îoace de mică mecanizare, a căror ridicarea nivehilu i ca lita tiv al con­ mai stăruie in acest domeniu, este
şi a scumpit reţelele tehnico-edili- vor studia şi prezenta în toate ca­ al partidului acordă o mate im por­ Problema îm bunătăţirii continue producţie, pină in prezent, nu a fost strucţiilor. Atunci cind este vorba de necesar să se elaboreze măsuri pen­
tare. necesitind, adesea, dezafectări tanţă îm bunătăţirii cercetării ş tiin ­ a ca lită ţii lu cră rilo r de construcţii asigurată de către industria cons­ economisirea fo ndu rilo r băneşti nle tru pregătirea in învăţăm intul pro­
zurile variante comparative. Pentru ţifice. in construcţii, cercetarea fesional şi mediu tehnic şi in invăţâ-
de teren agricol. a fost tratată pe larg îh raport, e- tructoare de maşini. Realizarea statului* de asigurarea unor lucrări
extinderea oraşelor se va recurge* ştiin ţifică a co ntribuit la rezolvarea m ijloacelor de mică mecanizare va de bună calitate să nu fie tolerată m in tul superior a num ărului de ca­
N eglijarea p a rticu la rită ţilo r oraşe­ în prim ul rind, ia terenurile im pro­ unor probleme privin d profflovarea videnţiindu-se rezultatele bune ob­ contribui la ridicarea substarl’ţialâ nici o abatere. dre cerute de ram ura construcţiilor.
lo r la stabilirea prin schiţă a struc­ p rii pentru agricultură şi care nu tehnicii noi şi industrializarea cons­ ţinute -la hidrocentralele de pe Bis- a a c tiv ită ţii acestui sector.
tu rii lor, aplicarea mecanică sau im plică cheltuieli neraţionale de tru cţiilo r, a fost lărgită baza ştiin ­ triţa-aval, hala sectorului de între­ Dezvoltarea bazei tehnico-matei ia- In raport se subliniază necesitatea
repetarea unor form ule rigide nu fundare; La «amplasarea industriilor ţifică a cunoaşterii unor fenomene ţinere de (la Com binatul siderurgic înfăptuirea vastului program de le a sectorului de construcţii-m ontaj ca beneficiarul să asigure pregătirea
au permis personalizarea fiecărei trebuie să se ţină seama de asigu­ din tehnica construcţiilor. Cerce­ „Gheorghe G heorghiu-Dej“ de Ia Ga­ investiţii, pe care Congresul al IX - va fi asigurată in noul cincinal prin temeinică şi din tim p a c o n d iţiilo r de
alocarea a circa 6,5 m iliarde lei din
localităţi. rarea co n d iţiilo r de igienă urbană ; tătorii şi-au adus contribuţia la pre­ laţi. Complexele de reform are ca­ lea al partidului l-a trasat pentru fondurile de investiţii. Aceste fon­ realizare a investiţiilor.
M ulte din lipsurile arătate s-ar de asemenea, se va urm ări o m ai cizarea unOr tehnologii de fabrica­ talitică de la Brazi şi Borzeşti. Com­ urm ătorii cinci ani — s-a arătat îh duri trebuie să fie folosite intr-u n In desfăşurarea a c tiv ită ţii de pro­
continuare în raport — reclamă din
plexul de m orârit şi panificaţie din
fi putut evita, dacă comitetele exe­ strînsă cooperare între zonele in ­ ţie a elementelor din beton arm at şi partea m inisterelor constructoare şi mod cit mai raţional. Se impune ca iectare şi execuţie, un rol im portant
cutive ale sfa turilo r populare s-ar dustriale si zonele de locuit la cre­ preeomprimat, da elaborarea unor Constanţa, ansam blurile de locuîhţe titulare de investiţii, între p rin d e rilo r pe baza studiilor existente, C S C.A.S., revine controlului ca lită ţii. Realiza­
fi preocupat mai îndeaproape şi cu area dotărilo r energetice, edilitare metode de cercetare privind folosi­ Steagul Roşu Braşov, Balta Albă — M inisterul Industriei C onstrucţiilor, rea unei construcţii de bună ca lita ­
mm m ultă competenţă de probleme­ si social-culturale, precum şi intre rea m aterialelor şi elementelor de Bucureşti şi altele. Totodată — se de construcţii şi şantierelor, rid i­ celelalte m inistere care au în subor­ te este in mare măsură condiţională
carea nive lulu i a c tiv ită ţii lor pe o
le sistematizării. industriile din zonă. construcţii. Cercetarea ştiin ţifică nu spune in raport — nu poate fi tre­ treaptă superioară. La baza desfă­ dine organizaţii de consti ucţii-m on­ de exigenţa controlului sistematic şi
eficient in toate fazele — de la pro­
cut cu vederea faptul câ nerespec-
O mare răspundere pentru lipsu­ Alegerea amplasamentului ansam­ a ţin u t însă pasul cu nevoile mereu tarea cu rigurozitate a prescripţi­ şurării întregii a ctivită ţi a şantie­ taj şi M inisterul Industriei Construc­ iectare şi pînă la recepţionarea obiec­
rile manifestate in activitatea de b lu rilo r de locuit, a regim ului de crescînde ale ra m u rii construcţiilor. ilo r tehnice la executarea lu c ră rilo r relor, trebuie pusă organizarea şti­ ţiilo r de Maşini, să propună măsuri tului term inat — cu accent / \b\z
sistematizare revine C om itetului de în ă lţim i şi a tip u rilo r de construcţii Durata unor cercetări a fost prea duce la defecţiuni calitative ce de­ inţifică a producţiei, care să fie con­ pentru o mai mare operativitate în asupra lu cră rilo r ascunse. Cc râ -
Stat pentru C onstrucţii, A rhitectură trebuie să fie întemeiată pe consi­ mare, astfel Incit rezultatele n-au term ină refaceri, uneori foarte cos­ cretizată in proiectul de organiza­ asimilarea şi producerea de către to rii organizaţiilor de proiectare şi de
şi Sistematizare, care nu a dezvoltat derente economice, eviti’ndu-se ex­ putut fi decît parţial valorificate* tisitoare, de pildă finisajele la blo­ re. a cărui elaborare să premeargă industria constructoare de maşini a execuţie, şefii de şantiere trebui'vsâ
la un nivel corespunzător studiile cesul de clă d iri înalte costisitoare P lanurile de cercetare au fost în ­ curi de locuinţe din oraşele M olru, atacării lucrărilor, pentru ca, de la celor mai corespunzătoare tip u ri de înţeleagă necesitatea controlului p e r­
şi cercetările, nu a manifestat su­ şi terenurile dificile în fundare. cărcate cu un num ăr prea mare de Deva şi altele. Pirghia stim u lă rii început, toate acţiunile să fie între­ utilaje. manent şi adincit ca m ijloc de con­
ficientă exiganţă faţă de economici­ In scopul evitării monotoniei şi teme din oare unele de mică im ­ materiale prin premierea pe c rite ­ prinse coordonat. Se impune conti­ Rezerve im portante pentru naşte­ ducere a procesului de muncă, să-l
tatea propunerilor supuse spre a vi­ creării unor trăsături specifice se portanţă. riu l ca lită ţii nu a fost in suficientă nuarea acţiunii de organizare şi per­ rea prod uctivităţii muncii şi rid ica ­ sprijine şi sâ-l folosească din plin.
zare In desfăşurarea a c tiv ită ţii va urm ări sublinierea trăsăturilor Cercetarea va trebui să se dez­ măsură folosită. manentizare a fo rm a ţiu n ilo r sau rea nivelului ca lita tiv al lu cră rilo r Contro.nlele tematice in principalele
de sistematizare au existat şl gre­ particulare ale localităţilor, consti­ volte pentru a putea să aducă o R eferitor la durata execuţiei lu ­ chiar a subunităţilor specializate in pot fi puse in valoare prin extinde­ probleme tehnice de proiectare şi de
utăţi create în special din Jipsă u- tuite de condiţiile naturale sau de contribuţie mai mare in realizarea crărilor, element im portant care con­ aplicarea noilor tehnologii de exe­ rea m icii mecanizări. Lărgirea gamei execuţie, ale căror concluzii au fost
nor date tematice de fundam entate cadrul construit existent, se vor păs­ sarcinilor cincinalului. Ea se va con­ diţionează punerea in funcţiune Ja cuţie, de înaltă eficienţă. Este nece­ de mecanisme, scule si dispozitive larg difuzate tu tu ro r constructorilor
care trebuiau furnizate de ministere, tra şi pune în valoare monumentele centra asupra unor probleme p ri­ termen a inve stiţiilo r, raportul arată sar să se extindă executarea centra­ pentru mica mecanizare, intensifica­ interesaţi, s-au dovedit de un real fo ­
alte organe Centrale vŞi de Comitetul istorice şi ansam blurile valoroase vind elaborarea de noi sisteme cons­ câ acolo unde constructorii au desfă­ lizată în ateliere de şantier şi în rea ritm u lu i de asim ilare şi maj ales los pentru îm bunătăţirea ca lită ţii lu­
de Stat a) P la n ifică rii, pe ba2a pla­ ale oraşelor, se va recurge în mai tructive, perfecţionarea celor exis­ baze de producţie a tuturor proce­ producerea lor în cantităţi suficiente crărilor. Faţă de amploarea pe care o
n ific ă rii de perspectiv*!. măre măsură la «arhitectura spaţiilor tente şi stabilirea metodelor de cal­ şurat o muncă susţinută şi ş tiin ţific selor de lucru a căror desfăşurare reclamă luarea de măsuri corespun­ iau investiţiile, este necesară însă
rezultate
organizată s^au obţinut
Proiectanţii din domeniu) cons­ verzi şi arta plastică monumentală. cul respective, mai cu seamă pen­ bune Cu toate acestea, situaţia res­ este posibil a se realiza in astfel de zătoare. dezvoltarea controlului cu caracter
tru construcţii in zone seismice sau
tru c ţiilo r industriale, aciozootehnice Sistematizarea satelor este o sar­ amplasate pe terenuri slabe, orga­ pectării term enelor de punere în condiţii. Asigurarea unui ritm echi­ Pentru ridicarea, prin mecanizare, preventiv.
şi inginereşti au înregistrat rezul­ cină im portantă, de mare amploare, nizarea ştiin ţifică a proceselor de funcţiune este încă departe de a fi lib ra t în activitatea şantierelor pe a p ro d uctivită ţii m uncii pe şantiere Volum ul mare al in ve stiţiilo r, nu­
tate valoroase. pusă de conducerea partidului în producţie in construcţii, adîncirea satisfăcătoare ; printre principalele tot parcursul anului, trebuie să cons­ nu este suficientă numai sporirea în­ m ărul crescînd al şantierelor râspîn-
La proiectarea unor obiective in ­ faţa noastră şi trebuie începută ne- studiilor în dom eniul economiei ei cauze se numără deficienţele o r­ zestrării cu utilaje, ci şi îm bunătăţi­ dite pe întreg cuprinsul ţă rii impun
dustriale au fost promovate soluţii intîrziat. construcţiilor, al seism icităţii. ganizatorice in pregătirea investi­ tituie o preocupare de bază a tu tu ­ rea substanţială a modului lor de fo­ o întărire şi activizare a tu tu ro r ve­
care asigură desfăşurarea mai bună ţiilo r, in proiectare şi in execuţie, ror factorilor care contribuie la rea­ rig ilo r de control pe toate treptele.
Dat fiind caracterul complex al In domeniul sistem atizării şi ar­ losire.. Este de datoria şefilor de şan-
a proceselor tehnologice şi condiţii problemelor de: rezolvat in acest do­ eşalonarea nejudicioasâ prin plan a lizarea investiţiilor. tlW , ^ 'in g in e rilo r şl m aiştrilor cartf' ■ In încheierea raportululî ’tofarăşul
întregii economii naţionale C ă lă "'*. .fi
hitecturii, vor trebui să fie m u lt
favorabile de muncă* uşol* adapta­ meniu este necesar ca organele cen­ dezvoltate principiile de amplasare, atacării şi - te rm in ă rii lucrărîloi*. Este necesar ca ministerele, sfatu­ conduc procesele de producţie să n- Petre B lajovici a spus:
bile la m odificări ulterioare ale trale d e ‘resort :să studieze si să pro­ precum şi stabilirea param etrilor In anii şesenalului, productivita­ rile populare, conducătorii organiza-, corde mai multă g rijă fo lo sirii u tila ­ Am pornit pe drum ul în fă p tu irii
procesului de producţie. S oluţiile pună măsuri pentru atragerea şi si elementelor de bază ale construc­ tea m uncii a înregistrat o creştere je lo r la întreaga lor capacitate, să cincinalului, drum de-a lungul căruia
tehnice prevăzute intr-o serie de specializarea cadrelor cu pregătire ţiilo r industriale, social-culturale şi im portantă in multe organizaţii de ţiilo r de construcţii să acorde o mai organizeze producţia in aşa fel. in cit constructorii vor statornici, de la nn
proiecte au u rm ă rit reducerea du­ superioară — arhitecţi, ingineri, e- de locuit ; se vor adinei studiile în construcţii-m ontaj. T rusturile şi în ­ mare atenţie bunei organizări a utilajele grele să lucreze în 2-3 capăt la altul al ţă rii, sute de con­
ratei de execuţie, sporirea produc­ cnnomişti, sociologi, igienişli şi a lţii domeniul teoriei arhitectu rii şi u r­ treprinderile din cadrul M inisteru­ tru s tu rilo r şi întreprinderilor, e lim i­ schim buri. M ărirea capacităţii u n ită ­ strucţii noi. trainice, tem eiii ale in ­
tiv ită ţii m uncii, scăderea costului — necesare pentru cercetare şi pro­ banismului. lui Industriei C onstrucţiilor, ale nării ve rigilor interm ediare de p ri­ ţilo r de reparare a u tila je lo r de con­ du stria liză rii socialiste, dezvoltării
şi îm bunătăţirea ca lităţii lucrărilor. iectare în sistematizare. fostului M inister al T ransporturilor strucţii. distribuirea lor raţională pe
Astfel, soluţiile !eu structuri din e- Cunoaşterea încă de la începutul C ontinuind in mod creator acti­ şi Telecom unicaţiilor. M inisterului sos, in scopul unei mai bune u tili­ te rito riu l ţă rii şi organizarea tem ei­ şi îndemn de creaţie şi muncă ne
lemente tipizate prefabricate, pre­ cincinalului a principalelor obiecti­ vitatea lucrătorilor de la planşetă Industriei C onstrucţiilor de Maşini zări pe şantiere a ing ine rilo r şi teh­ nică a producţiei în cadrul acestora sarcinile trasate de Congresul al „X -
văzute la halele industriale, au a- ve ce urmează a fi construite, cu — a spus raportorul — sutele de şi Sfatului popular al oraşului Bu­ nicienilor constructori. In vederea să nu scape atenţiei m inisterelor, iea al partidului.
sigurat o înaltă eficienţă tehnică şi amplasarea lor concretă, creează m ii de m uncitori, ingineri şi tehni­ cureşti au sporit productivitatea înlăturării m ultora din lip surile e- tru stu rilo r sau în treprin d e rilo r de
economică construcţiilor respective, condiţii deosebit de favorabile ela­ cieni de pe şantiere înalţă Im pună­ m uncii cu peste 54 la sută. Există specialitate. Ne exprim ăm convingerea că lu­
care totalizează o suprafaţă de c ir­ borării unor documentaţii temeinic toare construcţii, care vor face cu­ însă şi organizaţii de construcţii in xislente, în tă ririi u n ită ţilo r de cons- Ridicai-ea nivelului calitativ al con­ crătorii din construcţii, conştienţi de
ca un m ilion m etri pătraţi. însem­ studiate. noscute generaţiilor viitoare price­ care productivitatea m uncii a cres­ trucţii-m ontaj prin asigurarea con­ strucţiilor, a gradului de finisaj, d i­ im portanţa m uncii lor, în su fle ţiţi de
nate economii s-au obţinut şi prin Proiectanţii vor urm ări, în con­ perea, talentul şi eforturile lor, puse cut în pro p o rţii cu totul nesatisfâ- tinuă a a ctiv ită ţii lo r şi a perm a­ versificarea aspectului arhitectonic, dragostea pentru partid şi de patrio­
amplasarea unor u tilaje in aer li­ tinuare, micşorarea distanţei dintre în slujba în flo ririi patriei. La baza cătoare: P rintre cauzele principale tism fierbinte, vor folosi întreaga lo r
ber la obiectivele construite in in ­ clădirile componente ale ansamblu­ întregii lo r a ctivită ţi au stat obiec­ care au determ inat această nereali- nentizării cadrelor, este necesară extinderea so lu ţiilo r constructive de energie creatoare, vor m obiliza toate
dustria chim ică şi a petrolului So­ rilo r industriale şi com plexelor a- tivele stabilite de conducerea p a rti­ zare sînt : lipsurile în organizarea studierea îm bunătăţirii m odului ac­ mare eficienţă recl.omâ lărgirea sor­ resursele, a lă turi de întregul nostru
lu ţii eficiente, Ja nivelul tehnicii grozootehnice si amplasarea în aer dului : accelerarea ritm u lu i de exe­ şantierelor şi a locurilor de muncă, fo­ tual de organizare a reţelei. Va tre ­ tim entului şi îm bunătăţirea c a lită ţii popor, pentru a ridica pe cele m si
moderne, au fost aplicate frecvent lib e r sau cu protecţie de tip uşor a cuţie, concomitent cu îm bunătăţi­ losirea neraţională a utilajelor, în­ bui să mergem in continuare pe p rin ­ m aterialelor şi elementelor de con­ înalte culm i ale progresului şi c iv i­
şi în domeniul construcţiilor hidro­ unor instalaţii industriale şi a de­ rea ca lită ţii, creşterea productivi­ călcarea disciplinei în muncă, pre­ cipiul specializării organizaţiilor de lizaţiei scumpa noastră patrie — Re­
tehnice al celor pehtru irig a ţii al pozitelor de materiale. tă ţii m uncii şi reducerea preţului cum şi neasigurarea din tim p a do­ strucţii. In acest scop, ministerele in
c o n s tric ţiilo r de căi ferate, dru­ Realizarea construcţiilor indu stri­ de cost al lu cră rilo r de construcţii- cum entaţiilor, livrarea cu întîrzlere construcţii-m ontaj, a unei judicioa­ subordinea cărora se află fabricile publica Socialistă România.
m uri şi poduri. ale. agrozootehnice şi inginereşti va montaj. a unor utilaje tehnologice, eşalona­
In continuare, raportul a relie­ trebui să fie din ce în ce mai m ult M uncind cu entuziasm şi price­ rea .neritmică a lu cră rilo r pe lo t
fa t că în domeniul proiectării lu ­ bazate pe tipizare si prefabricare. pere, sub îndrumarea continuă a p«!rcursul anului.
c ră rilo r industriale, inginereşti şi Preocupările pentru realizarea u- organelor si organizaţiilor de partid, Pe ansamblul volum ului de cons-
agrozootehnice s-au m anifestat şi o nor economii maxime la construcţi­ lucrătorii de pe şantiere au înfăp­ trucţii-m o nta j în antrepriză, sarci­
serie de lipsuri, care au influen­ ile industriale nu înseamnă că tre­ tu it m ulte construcţii, care, prin na de reducere a preţului de cost 2 5 F E B R U A R I E 1 9 6 6
ţat negativ mai ales asupra e fici­ buie să se renunţe la îm bunătăţi­ ritm u l de execuţie, prin amploarea cu 11 la sută, în perioada 1900-1985,
enţei economice a investiţiilor. La rea arhitecturii, la aspectul ordo­ şi calitatea dor, ca şi prin soluţiile a fost îndeplinită. Trebuie subliniat
proiectarea construcţiilor in d u stri­ nat şi la asigurarea co n d iţiilo r fa ­ tehnice de realizare, sînt bine a- insă că mai sint im portante rezerve
ale s-au făcut m ulte exagerări, care vorabile de muncă, intr-un cadru preciate de oamenii m uncii. în această direcţie. în em isiunile noastre ; 17,30 In slujba patriei ;
au m ă rit nejustificat costul luci ă- adecvat. In 'legătură cu organizarea u n i­ C i h e m a 18,03 In ju ru l globului ; 18,13 „V iaţă nouă, cîntec
rilo r, m enţlnlnd pe economia naţio­ Raportul subliniază necesitatea re­ tă ţilo r de execuţie, raportul arată P artidul şi guvernul nostru ma­ nou" — muzică populară ; 18,30 Dialog cu ascul­
nală o pondere ridicată a volum u­ zolvării moderne a sistemelor de câ principiul p ro filă rii şi subordo­ nifestă o g rijă permanentă pentru a- tă to rii; 18,45 Hiehard Tauber, interpret de opere­
lui de construcţii în cadrul investi­ instalaţii pentru încălzire* ventila­ nării pe ram uri, pe lingă avantaje, sigurarea unor condiţii bune de DEVA : Duminică la ora 6 — cinem atograful tă ; 19,00 Piese de estradă; 19,20 Cercul meloma­
ţiei totale. In m ulte cazuri, supra­ re. clim atizare, asigurîndu-se apa­ a generat şi unele aspecte negative, muncă şi de tra i lucrătorilor de pe „P atria"; Căpilanul din Tcnkes (seriile l şi II) — n ilo r; 20,00 Radiogazela de seară ; 20,45 Noapte
feţele şi în ălţim ile halelor de pro­ ratura şi materialele necesare. care au dus la dispersarea şi folo­ şantiere. Au fost alocate sume im ­ cinem atograful „A rta “ ; S IM E R IA : M a rilyn — ci­ bună, copii : „L ilia c alb" ; 20,50 Refrene mai vechi
ducţie sînt supradim ensionate; se In continuare, au fost înfăţişate sirea neratională a m ijloacelor şi portante pentru asigurarea securi­ nematograful „M ureşul" ; H UN ED O AR A: Scara- şi mai noi" ; 22,35 Capodopere ale m uzicii u n i­
adoptă soluţii costisitoare, care nu unele căi de îm bunătăţire a acti­ forţei de muncă, precum şi la u- tă ţii la locul de muncă al construc­ mouehc — cinem atograful „Flacăra" ; Oameni şi versale şi m arii lor interpreţi ; 22,05 „Şoapte de
silit impuse de procesul de produc­ v ită ţii de proiectare a construcţiilor nele goluri in activitatea în tre p rin ­ torilo r. Mecanizarea m uncilor grele drapele (seriile I şi II) — cinem atograful „Con­ dragoste44 — muzică uşoară.
cu volum mare de muncă, echipa­
ţie ; se exagerează in i ăspmdirea o- de drum uri, de căi ferate, a lucră­ derilor. structorul" ; PETROŞANI : A m in tiri din copilărie PRO G RAM UL I I : 7,50 Cîntece patriotice ; 8,00
biectelor pe teren, ocupindu-se m ari rilo r de irig a ţii, de alim entare cu S ubliniind faptul câ rezultatele m entul de protecţie şi alte elemen­ — cinem atograful „7 N oiem brie"; Crede(i-mâ, oa­ M ici fo rm a ţii interpretînd muzică uşoară ;
suprafeţe arabile şi mărindu-se inu­ apă şi de canalizare. a c tiv ită ţii de execuţie depind, in te tehnico-m ateriale, la care se a- m e n i— cinem atograful „R epublica"; LU PE N I: în ­ 8,30 M elodii populare; 9,25 Itin e ra r fo lcloric m u­
til costul reţelelor. Folosirea cons­ Im portante sa itîn i revin arhitec­ mare măsură, de felul cum sint or- daugă creşterea sim ţului de răspun­ drăzneţul Pardaillan — cinem atograful „C u ltu ra l"; zical prin regiunile patriei ; 10,10 C ărţi care vă
tru c ţiilo r metalice a fost extinsă şi g.onizate trusturile, întreprinderile şi dere a) conducătorilor proceselor de LONEA : in d e x — cinem atograful „M in e ru l"; aşteaptă ; 10,25 Muzică clin opera „Năpasta" de
ţilo r şi celorlalţi proiectanţi
din
în cazuri nejustificate, determ inind sectorul construcţiilor de locuinţe şi mai ales şantierele, raportul men­ producţie de pe şantiere, au dus Ja Bocceluţa — cinem atograful „7 N oiem brie"; V U L ­ Sabin Drâgoi; 11,07 C iclul „N -a(i vrea să înţele­
creşterea costului şi a consumului clădiri social-culturale. Proiectarea ţionează experienţa unor unităţi de scăderea num ărului de accidente şi CAN : Arm ata codobaturilor — cinem atograful geţi muzica?" — lexicon m u/ical ; 11.50 Cintece
de metal, fără avantaje economice. a zilelor de incapacitate de muncă. distractive ; 12,18 Selecţiuni din operete ; 12,30
va trebui să se orienteze spre reali­ execuţie care au desfiinţat anumite Cu toate acestea, rezultatele nu sint „M uncitoresc" ; U R IC A N I : Regina cîntceclor —
In anii şesenalului, s-au realizat zarea unei game mai largi şi mai verigi organizatorice interm ediare, încă satisfăcătoare. Conducătorii de cinem atograful „7 N oiem brie": A N IN O A S A : M i­ Din cele mal îndrăgite melodii populare ; 13,30
progrese în proiectarea construcţi­ variate de apartamente corespunză­ perm iţînd astfel unui număr mâi întreprinderi ş> de şantiere. Inginerii, cul pescar — cinem atograful „M uncitoresc" ; Lectură dram atizată din rom anul „T riu n g h iu l" de
ilo r de locuit. Sistemul constructiv toare necesităţilor d ife rite lo r cate­ mare de ingineri şi tehnicieni sil se m aiştrii si şefii de brigăzi, au dato­ B AR B ATE N I : Spre culm i — cinem atograful „G Pop Sim ion ; 14,00 Pagini din opereta „Văduva
utilizat în mod frecvent la blocu­ gorii de fa m ilii. Confortul locata­ ocupe direct de organizarea şantie­ ria să asigure toate măsurile de pro­ August"; C R IV ID IA : H atari (seriile I şî II) — c i­ veselă" de J.ehar ; 14,30 Muzică uşoară interpre­
rile cu pînă la cinci nivele a fost rilo r trebuie urm ă rit şi in afara blo­ relor şi a producţiei. Mai sint Insă tecţie la locul de muncă, să urm ă­ nematograful „M uncitoresc"; BRAD : C artierul tată de Dorina Drăghicî ; 14,45 Interpreţi de fo l­
zidăria portantă cu planşee dih ele­ cului de locuit. Spaţiile ve r/i, aleile trusturi care continuă să tftânţină rească, precizarea acestor măsuri veseliei — cinem atograful „Steaua roşie" ; A LB A clor : M ăria T rifo i şi Ion Leucă ; 15,30 M elodii
mente prefabricate. S-au folosit şi şi parcajele, platform ele gospodă­ forme învechite, greoaie de orga­ chiar ih proiectele de organizare a IU L IA : U ltim a cavalcadă spre Santa Cruz — c i­ de estradă ; 10,30 Incluş-Invirtceuş (emisiune pen­
panourile m ari, care perm it un grad reşti, locurile de joc pentru copii nizare - trust, g)*up de şahtiere, şantierelor. Ei au obligaţia să asi­ nematograful „V icto ria" ; Şoarecele din America tru cei m ic i): 17,20 Jocuri executate la acordeon
ridicat de industrializare. In ce p ri­ ver completa ansam blurile de locu­ şantiere, lot — care conduc la fărâ­ gure instruirea temeinică şi per­ — cinem atograful „23 August“ ; TEIUŞ: Comoara de Sile UngurealTu : 19,30 Istorie şi literatură;
veşte clă dirile înalte, s-a extins exe­ inţe, răspunzînd variatelor necesi­ miţarea şl diluarea răspunderilor. manentă, să exercite controlul siste­ dlu Lâcltl dd argint şi Wihn£totJ — cinematogra­ 20,00 Seară de operă : 22,30 Moment poetic; 23,07
cutarea stru ctu rilo r m onolite cu a- tăţi ale populaţiei. C onstrucţiile so­ O im portanţă deosebită pentru matic asupra fe lu lu i cum se respec­ ful „V ictoria" ; Z l.A T N A : Roşu şi negru (seriile Ciclul „Sim fonia românească” de Sigismund To-
ju to iu l cofrnjelor glisante sau al cial-culturale im portante vor fi rea­ scurtarea dtirateJ de execuţie, spo­ tă regulile de tehnica securităţii I şi II) — cinem atograful „M un cito ru l* ; ORAŞ- duţă ; 23,40 Concert de noapte.
panourilor de inventar. lizate ţinîndu-^e seama de cerinţele rirea p rod uctivităţii m uticii, redu­ m uncii. T IE : M uncile IUI ilc rc u le — cinem atograful „Pa­
Referindu-se la costul locuinţe­ actuale şi de perspectivă, atît din cerea preţului de cost Şi iitibunătă- A râtind că realizarea ritm ică a tria ” ; Ucigaşii dc femei — cinem atograful „F la ­
lor, raportul a arătat că p rin tr-o punct de vedere funcţional şi teh­ ţireo ca lită ţii lu cră rilo r prezintă pl‘e= volum ului de construcţii planificat căra" ; CUG IR: CaSa Rlccordi — cinem atograful Televiziune
mai susţinută preocupate a benefi­ nic, cit şi sub aspectul ambianţei gătirea temeinică, m ultilaterală a este indisolubil legată de aproVuiirji „7 Noiembrie* ; SEBEŞ : Dr -aş fi... Harap AIU —
ciarilor, proiectanţilor şi executan- cultui al-artistice. lu cră rilo r de investiţii, O rganliâl^a narea şantierelor eu materiale de cinem atograful „Progresul"; A PO LD U L DE SUS: 11.25 Aspecte de Iu C am pionatul mondial dc
ţilc r, prin elim inarea cheltuielilor Proiectarea tip, care are un rol ştiinţifico şi aplicarea celbr tnal e- cohStrUcţli, raportul subliniară fap­ S lfig fltltl Corlei — cihem alograful „23 August" ; patin«!j a rtistic; 19,00 T elejurnalul de seară ; 19,15
inutile, sumele alocate pehtru cons­ im portant la realizarea construcţi­ fictente metode in executarea lucră­ tul că in U ltitriul tltnp industria pro­ HAŢEG: CâlălOrife in părtinitului — <1n*ţ- Pentru cei mici : film u l „M u s a firii)"; 20,00 Săpt.1-
trucţia de locuinţe vor putea fi mai ilo r de locuit şi social-culturale, se rilo r de constm cţihm ontaj, VortiU ducătoare de materiale de cohstnic- matogl'efui ,;Populai*“ ; ILTA : I,â ora 5 după nuna; 21*00 Avanprem ieră; 21.15 Tclcglob ; 21,45
bine valorificate, in vederea îm bu­ cere a fi substanţial îm bunătăţită. torul a m enţiahat rezultatele buhe ţil şi de instalaţii a fost dezvoltată; âltiiazâ — cinem atograful „Lum ina". Atlas folcloric: Ţara Nâsăudului ; 22,30 T e le ju r­
n ă tă ţirii în continuare a confortu­ Precizând cadrul funcţional, structu­ obţinute pe unele şantiere, unde be^ ceea ce a determinat producerea u- nalul de noapte ; Buletinul meteorologic.
lui şi finisajelor. ral şi indicii tehnico-economici. pro­ n cficiariî au asigurai, de lâ înce­ ner cantităţi sporite de materiale
In continuare, raportul s-a ocu- iectele tip trebuie să ofere c it mai put, co nd iţii pentru pregătirea ra­ noi si sortimente cu caracteristici
pîit de unele aspecte ale proiectării m ultă supleţe in adaptare, dînd po­ ţională a atacării lucrărilor } totdda= superioare, Timpui probabil
sibilitatea celor care le aplică să tn s-a atras atenţia asupra eonse=
construcţiilor soelal-cultuvale, sub- Cu toate acestea constructorii mai PROGRAiM U L I î 5;40 „C intâ d-aleâ d-<ile noa-
contribuie creator la îm bunătăţirea cinţeior ce >le are heglijarea lucră­
liniindn-se câ se resimte lipsa de soluţiilor. Proiectării tip ii revine rilo r de deservire* definitive SaU intimpină greutăţi din cauza lipsei fitt*&" I 0,1 fi 1'(>âllsmi(£m pentru sute ; 6.22 Jocuri PENTRU 24 OKK
proiecte tip în variante pentru mai şl obligaţia de a promova metodele provizorii. unor materiale, precum şi din cau- populare ; 0,45 Salut Vblo* de pibnier : 7 15 Scurt Vreme variabilă, cu cerul mai m ult r.oros, cind
piugram de mii/.ieă iişoaiă : 7,30 Cînta Alexandru
multe categorii de şcoli, cluburi, industriale de execuţie. Respectarea cu rigurozitate a gra­ &a nivelului calitativ scăzut al unor fhim bravâ Şi Ibn Copil — muzică populară; 7.41 vor cădea precipitaţii m iI> formă de ploaie, la-
case de cultură etc. Totodată, s-a Tn faţa arhitecţilor şi urbaniştilor ficelor de execuţie, organizarea ju­ sortimente. U verturi ia operete ; fl.OO Sumarul presei; 8.08 poviţâ şi ninsoare Tem peratura aerului în uşoară
st}, nem ijlocit, o sarcină de marc dicioasă a fiecărui piticis de pi‘d^ scădere ; ziua va fi cuprinsă intre 4 şi 8 grade,
remarcat cu la clădirile social-cul- Heferindu-se la această problemă Solişti şl orchestre de muzică populară din dife­
răspundere : ei sînt chemaţi să de­ ducţie şi ioc de muhcă reprezintă rite regiuni ale ţâ rii | 8*30 La microfon, melodia iar noaptea între minus 2 şi plus 2 grade V in tu l
tnrale si la locuinţe se repetă unele finească prin efortul lor creator f i ­ im portante re2ei‘Ve de im buhătăţue raportul arată în continuare câ rea­ preferată t 9,30 STatul m edicului ; 10,0B „Un cîntec va sufla din sectorul estic cu rotire spre nord si
forme simpliste, se aplică soluţii ne- zionomia arhitecturii noastre socia­ a a ctivită ţii pe şantier* In multe lizarea îh producţie de serie şi in ­ drag, pentru ce! drag" ; 10.30 Radinrncheta pio­ intensificai! locale pînă la tare.
difcienţiate. Unele din aceste lip ­ liste Conducerea de partid a atras zuri, insă, se consideră câ aceste troducerea în construcţii a unor ma­ n ie rilo r; i 1; 15 Ţeolru la inlcrofon. C iclul : Radio- PENTRU U RM ĂTO AR ELE
atenţia asupra unor fenomene ne­ probleme au im portanţă minora, şi
suri revin C.S.C.A.S., care in aviza­ teriale noi se desfăşoară intr-un ; difuziunea in sp rijin u l şcolii : „O nuanţe fu riu - 3 7,1 t,E
gative, care se conturează In a rh i­ de aceea inginerii tiu le acordă su^- | noasu" de I. L, Crlrâgiâlc ; 13,40 Din creaţia com-
rea proiectelor nu a dat dovadă de tectură şi a indicat obiectivele p rin ­ ficientă atenţie, iar m aiştrii — ocu­ ritm prea lent* atît din cauza tergi­ I pozitorului M auriciu Vescan ; 14,08 Din muzica
Vreme no roasă, cu cerul mai m u lt acoperit, iar
suficientă ferm itate in înlăturarea cipale in acest domeniu. In esenţă, paţi cu întocmirea de situaţii şi versării asim ilării lor în fabricaţie | popoarelor ; 15,27 A nsam bluri vocale din opere ; noaptea cu înseninări temporare. Temperatura
solu ţiilo r neeconomicoase, a exage­ aceste obiective constau în orienta­ alle sarcini auxiliare — rezervă prea de către ministerele producătoare, | 16,20 Valsul veşnic tin â r; 17,00 Pentru prim a oară variabilă.
rărilor. De multe oi\i durata globa^ rea spre diversificai-* in creaţia ar­ puţin timp- pentru conducerea efec­ din cauza unei metodologii greoaie