Page 87 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 87
PAGINA A 3-Ă
DRUMUL SOCIALISMULUI >469
„Cooperativa agricolă dB^producţie are c U S B 8 1 F A P E S
n a i ;Pe: Ogoarele u n ită ţilo r a g rico le socisli.îS® 8 i k
drept obiect cultivarea In comun a
regiunea noastră lucrează în prezent pestie 3iÎ9o ,
pe scară largă a 18qo sem ănători,^3o oomblne ş l numeroase a lte m aşini.
J ţflU
t. • . A*. am t*mi Anul tr e c u t,în cooperattvrele a g rico le s-au fo
lo sit; ciro a lo.ooo tone îngrăşăm inte chim ice,eu 3%Bo to
ne mai mult u e cît în 3.96#*
rneamrn | q u ltim ii o Inc t an i ţă ra n ii cooperatori din
regiune au p lan tat peste 27oo bec tare ou pomi ş l aproape
3<50 hâctare ou v iţă de v ie .
terii continue a bunăstării ţărănimii, a ri- fwffrffitt» Pentru fflUnCa depusă în anul tre c u t, ţă ra n ii
oOoperatorI din Apoldul de Sus au £rirai(jy drept -retribu ţie
30cial-ci!'turale a sabini la un nivel suplim entară , 133.ooo kg.porumb, 4696 k g .c a r t o fi,34.$68
| g . stru gu ri ş l 2 5 7 *ooo l e i .
iwtmmrn Cooperativa a g rico lă din SLmerla a obţin ut în
medie peste 3-ooo kg, porumb boabe 3.a hectar*
O expresie grăitoare a g rijii pe care o poartă partidul şl stati.il hostru pentru dezvolta
rea intensivă şi m ultilaterală a a gricu ltu rii o constituie şi faptul că an de an staţiunile de
(nunoiis 2 II maşini şl tractoare sînt dotate cu tot mai multe u tilaje agricole moderne. Cu acestea se asi iniVtfiiffîi Averba obştească a cooperativelor a g rico le a
gură scurtarea termenelor de executare a lu crărilor agricole şi îm bunătăţirea ca lită ţii lor,
ceea ce duce nem ijlocit la creşterea producţiei la hectar. crescut în u ltim ii tr e i an i ou 115*000.000 iar
In fotografia dc faţă vă prezentăm o secvenţă din zestrea tehnică a a gricu ltu rii noastre fondul de bază a a^uns în prezent la 356.000.000 l e i.
socialiste.
(Din proiectul de Stalul al cooperativei ayiicole)
I CAR ESTE I J ÎSPECTIVA
COOPERATIVELE AGRICOLE AU IN PREZENT : 1 >
i
i UNITĂŢII DUMNEAVOASTRĂ ?
i
In lum ina h otărîrilor Congresului nuu al ag riculturii cooperatiste. A-
al L \-lea al partidului. Plenara C. C. ceasta este o expresie a încrederii Perspectiva unită ţii noa Dezvoltarea proprietăţii
al P.C.K, din noiembrie anul trecut neţărm urite cu care ţărănimea u r i stre e luminoasă. Consider obşteşti, iată o problemă
a stabilit noi măsuri tii p rivire la mează politica partidului nostru in însă că atît realizarea sar mereu mai actuală, care stă
îm bunătăţirea conducerii şi p la n ifi care vede oglindirea p ro p riilo r ei nă cinilor curente cît şi a celor în preocupările ţăranilor
cării ag ricu ltu rii. Ele au menirea să zuinţe şi interese. i de perspectivă depinde \:\ cooperatori din Toteşţi. Ei
asigure un sistem unitar de condu Ţărănimea cooperatistă s-a con cea mai mnre măsură de îşi dau seama tot mai bine
cere şi îndrum are a agriculturii şi vins din propria-1 experienţă că buna organizare a muncii. ca pentru a spori ceea ce-i
să creeze condiţii necesare îndepli numni organizînd mai bine munca In acest ss.ns, documentele „al meu", cum se spune,
n irii obiectivelor stabilite de Congre şi producţia pot fi puse în valoare Plenarei C.C. al P.C it. clin trebuie dezvoltat in prim ul
sul al IX -lea al partidului in atest posibilităţile Şi rezervele de care dis- i 11— 12 noiembrie 1965 ne rîud ceea ce-i „al nostru".
domeniu, puhe fiecare unitate, că numai prin voi- fi o călăuză şi un în Muncesc la noi m u lţi coo
Ţărănimea cooperatistă a p rim it executarea la tim p şi dc calitate a demn spre noi realizări. peratori p reţuiţi şi stim aţi
cu bucurie şi entuziasm aceste hotâ- lucrărilo r agricole se pot obţine pro i Cooperativa noaştrâ are pa pentru felul cum ştiu să
rîri şi măsuri ale partidului — inani- ducţii sporite la hectar. Ih zooteh tru ram uri principale de propună măsuri chibzuit?
fcstînd»i-şi deplina adeziune faţă de nie, ţin ilid seama de condiţiile te le activitate: cultura plantelor de sporire a averii coopera
ele şi hotărirea unanimă dc a nu au şi asigurilid o hrană Îndestulă i de cîmp, zootehnia, legum icultura şi viticultura. tivei, să pretindă bună rînduială in toate.
precupeţi nici un efort pentru tra toare şi variată, o în g rijire corespun P otrivit sarcinilor stabilite de către adunarea Luna trecută, dezbătînd cele trei proiecte de
ducerea lor cu succes în viaţă. A- zătoare a anim alelor au putut ob i generală pentru fiecare clin aceste ram uri, s-a statut, cooperatorii noştri au făcut şi bilanţul
ceastâ hotărirc a reieşit puternic în ţine producţii Inari de lapte, carne, trecut la organizarea muncii, punîndu-se un mare muncii de pînă acum. In multe privinţe, rezulta
evidenţă şi din adunările generale şi lină. Experienţa Şi realizările coo accent pe întărirea rolului brigăzii ca verigă de tele sînt îmbucurătoare. Dar, gindindu-se la pers
ale cooperativelor agricole unde s-a perativelor din Pianul de .îos, Pricaz, j bază în Sporirea producţiei. Spunînd acest luci u, pectiva u nităţii, ei au propus să valorificăm mai
analizat activitatea desfăşurată anul Apoldul de Jos, Teiuş, Clinic, To- i bine condiţiile naturale de care dispunem. Asa
(recul şi s-a dezbătut planul de pro teştn Beriu, Apoldul dc Sus şi alte mă gîndesc la permanentizarea brigăzilor care s-a ajuns la cristalizarea în planul de producţie a
ducţie pe acest an, proiectele de sta le. oare au obţinut producţii mari de pentru noi înseamnă nu numai formarea lor clin unei sarcini noi: irigarea. Pentru acest an, folo
tu l ale cooperativei agricole, uniu giîu, porumb, cartofi, sfeclă de za ! aceiaşi oameni, dar şi atribuirea pe mai m ulţi ani sind f apa riu lu i laz, vom iriga 50 ha destinate
n ilo r cooperatiste şi Casei dc pensii. hăr, legume şi zarzavaturi, lapte, car a aceloraşi suprafeţe de terenuri, atelaje şi alte grăd inăritului şi c u ltu rii porum bului, iar cu lim -
Competenţa, răspunderea şi serio ne şi lină confirm ă avantajele agri i)ul este prevăzut să extindem irig a ţiile la 70 ha.
zitatea cvi e*re au fost dezbătute cu lturii socialiste. I mijloace de muncă In plus, în lim ita posibilită Le reţinut că in discuţiile purtate în adunarea ge
problemele şi măsurile pdoptatc pen Dczbâtînd sarcinile ce revih fie ţilor, vom căuta ca brigăzile de cîmp să fie deser nerală, cooperatorii noştri s-au m îndrit cu ceea
tru sporirea prc*:!ueţici agricole, dez cărei unităţi îh parte, ţăranii coope I vite de aceiaşi mecanizatori. ce am făcut pînă acum, vorbind cu m ultă însu
voltarea proprietăţii obşteşti, conso ratori an stabilit măsuri concrete fle ţire despre ceea ce va trebui să lacem în viito r.
lidarea ccortomico-organizatorlcă a care Să ducă la realizarea planului I D A N IE L HANEŞ, Acesta cred că e un lucru bun.
cooperativelor, demonstrează m a turi de producţie pe 1966 şi ce se va fa preşedintele cooperativei agricole p a v e i, t u r c u .
tatea dc gindirc a cooperatorilor, ho- ce pentru ca fiecare cooperativă să 8 i din Sebeş preşedintele cooperativei agricole din Toteşli
tărîrca lor dc a munci cu sîrguinţâ devină o unitate puternică, în flo ri
pentru înflorirea şi progresul conti toare. I
H
II
C Rezoluţia Plenarei C.C. al Creşterea anim alelor con
MODERN L P.C.K. din noiembrie anul stituie pentru noi una din
trecut, precizează că dezvol
sursele principale de a ob
tarea in perspectivă a fiecă ţine în tot tim pul anului im
rei unităţi este condiţionată portante venituri băneşti.
livezile de pomi, de producţiei şi reduce stanţă activă la hec mai p o trivit de fe rti şi de modul în care sint va Şi în v iito r ne vom îndrepta
plantare a răsaduri rea substanţială a pre tarul de teren arabil. lizare a terenurilor. lorificate condiţiile pedocli atenţia spre sporirea efec
lor şi de insâmînţare ţu lu i de cost al pro In vederea folosirii cu Aceasta este necesar matice existente. La noi, tivelor de animale, spre îm
a legumelor. In sco duselor. Înzestrarea eficienţă sporită a în cu atît mai m ult cu sînt condiţii ca. pe lingă cul bunătăţirea stru ctu rii tu r
pul mecanizării lucră agriculturii din re grăşăm intelor trebuie cit în regiunea noa tura plantelor de cîmp, să melor astfel ca pînă în 1970
rilo r in zootehnie s-a giunea noastră cu o să fie luate măsuri stră, există o mare extindem suprafeţele desti să ajungem la 570 bovine şi
prevăzut dotarea cu bază tehnică moder pentru intensificarea diversitate de tip uri nate vitic u ltu rii. Mă re fu 2.100 oi cu lină fină şi semi-
remorci tehnologice nă necesită mai m ul studiilor şi cercetări de sol. chiar şi Tn ca i la existenţa a o seamă de fină. La stabilirea acestor
de 5 tone cu dispozi tă grijă pentru repar lor p rivin d modul cel drul aceleiaşi unităţi. dealuri im proprii altoi- cul sarcini am avut în vedere
D atorită g rijii con rinţele a griculturii so tive de descărcare a tizarea şi folosirea ju i turi şi care au o expoziţie condiţiile de care dispunem.
tinue a partidului si cialiste din regiunea furajelor verzi şi a în dicioasă a utilajelo r sudică favorabilă vitic u ltu rii. De aceea, în acest Este vorba dc faptul că deţinem ca proprietate
statului pentru dez noastră, staţiunile de grăşămintelor. agricole p o trivit fie an vom mai planta cu viţă de vie încă 5 ha, ur- obştească 1.090 hectare păşune, 385 hectare fineţe
voltarea agriculturii, maşini şi tractoare Toate acestea vor cărei zone cît şi pre mînd ca pînă un 1970, p o trivit planului de pers naturale şi că anual cultivăm cu plante furajere
staţiunile de maşini vor fî dotate în cin permite diversificarea g ă tirii unui număr pectivă, dezbătut de curînd, să plantăm 40 ha, pînă la 70 hectare. Acestea ne vor da posibilitatea
şi tractoare au fost cinal cu încă 462 de mecanizării lu cră ri mai mare de mecani astfel, ca plantaţiile viticole pe iod să ajungă ia să asigurăm anim alelor o hrană îndestulătoare.
dotate de la un an la tractoare de diverse lor agricole, sporirea zatori. 114 ha Fiind o ram ură aducătoare de mari veni Ne am propus de asemenea ca în sectorul zoo
altul cu tot mai multe tip u ri. Aceasta va per In tru cît numeroase procurarea agregate turi, vom căuta să-i acordăm toată atenţia. In tehnic să repartizăm numai cooperatori cu o pre
m ijloace mecanice. mite ca la sfirşitul a- cooperative agricole lor necesare. Vor tre acest scop am şi form at o brigadă aparte, care în gătire corespunzătoare şi să-i permanentizăm. îm
Astfel. în prezent, pe nului 1970 suprafaţa din regiunea noastră bui însă delim itate ultim a adunare generală a ţăranilor cooperatori bunătăţirea stru ctu rii turm elor de bază o vom
ogoarele regiunii lu ce revine unui tractor au condiţii prielnice suprafeţele ce se vor s-a angajat să execute la tim p şi în bune coiuli- face prin efectuarea corectă a selecţiei. D iscuţiile
crează cu 261 de trac nă scadă pînă la circa de irigare, s-a sta b ilit iriga, stabilite ce ţiu n i toate lucrările pentru sporirea producţiei de purtate pe această temă au avut darul să m o b ili
toare, 90 combine şi 80 de hectare Paralel, ca în acest an supra le mai adecvate sis struguri. Conchid această relatare spunînd că nici zeze pe toţi ţăranii cooperatori la înfăptuirea
02 semănători mai se va îmbogăţi şi sis în v iito r ţăranii cooperatori din Şarcl nu vor dez
faţa amenajată să teme şi metode de ir i obiectivelor prevăzute în planul de producţie.
m ult decît în anul tema de maşini, ceea A lături de mecani nul 1966, cantităţile sporească la 1.400 gare, diferenţiat. în m inţi faima lor de buni viticu lto ri.
1962 Ca urm are a ce va permite meca zare, partidul nostru de îngrăşăminte folo hectare, iar la sfîrşi- funcţie de condiţiile i IO A N M IU A C IU , IO A N FU’LILA
sporirii parcului de nizarea intr-un pro acordă o atenţie deo site voi- spori de c ir tul anului 197o să a- locale prin car e să se preşedintele cooperativei agricole din Şard preşedintele ctM iprm ilvel agricole din Hoţorod
maşini şi tractoare a cent ridicat a tu turor sebită chim izării agri ca trei ori. In total, se jungă la peste 5.000 asigure o folosire ju i
scăzut suprafaţa ne proceselor de produc culturii, aceasta con prevede ca in anul ha. Pînă acum, irig a dicioasă a solului.
revine unui tractor f i ţie Num ărul com bi stituind una din căile 1970 în cooperativele ţiile au fost aplicate Este necesară apoi i
zic la 137 hectare. nelor de cereale va principale de sporire agricole de producţie în cea mai mare par stabilirea culturilor,
Toate acestea se o- creşte cu 145, iar nu a recoltelor medii la să se folosească 13.870 te la cu lturile de le soiurilor şi m ăsurilor
glindesc în creşterea m ărul de maşini pen hectar, de intensifica tone îngrăşăminte chi gume. In v iito r se agrotehnice care asi i După părerea mea, pers B ilanţul a ctivită ţii noa
procentului de meca tru îm piăştierea în re a producţiei agri mice, substanţă acti prevede extinderea a- gură producţii mari pectiva fiecărei unităţi tre stre şi perspectivele de v ii
nizare a lu cră rilo r de grăşăm intelor chimice cole. Eficienţa fe rtili vă, clin care peste cestora şi la cereale şi ieftine. Prin u tili buie privită nu numai din tor, recent dezbătute, au
pregătire a terenului, va ajunge la 112. Tot zării solului in regiu 11 000 tone azot. Mă şi plantele furajere. zarea surselor locale i punct de vedere al produc constituit un nou p rilej de
semănat şi recoltat în cursul planului nea noastră este de surile stabilite perm it Accentul se va pune de apă în unităţile a- ţiilo r ci şi al încrederii oa întărire a convingerii că
păioase. cincinal se prevede monstrată de sporu ca în anul 1970 un i pe extinderea irig a ţii gricole, există reale m enilor că ceea ce şi-au munca chibzuit organizată
Realizările obţinute creşterea num ărului rile de recoltă ob ţinu tăţile agricole să folo lor prin aspersiunc. posibilităţi pentru ca propus în planurile anuale şi orientată spre dezvolta
constituie o bază de de maşini pentru tă în unităţile care au sească cantităţi sporite recoltele pe suprafe poate fi realizat. Cu câţiva rea continuă a proprietăţii
plecare pentru noi în folosit cantităţi tot mal de îngrăşăminte chi De aceea, în 'planuri ţele irigate să spo ani în urmă, în cooperativa obşteşti are ca rezultat d i
fă p tu iri in cincinal. plantatul cartofilor, rriari de îngrăşăminte. mice, revenind în me le de perspectivă uni rească de două pînă noastră se manifesta o re ţi rect bunăstarea. Acum. la
Ţinînd seama de ce m odelatul solului în Ce aceea, faţă de a- die peste 110 sub tăţile şi-au prevăzut la trei ori. nere fată de cultura legu început de an, fiecare d in
melor. Acum însă, m ajori tre noi îşi pune fireasca în
tatea ţă ra n ilor cooperatori trebare : ce am făcut. ce
au îm brăţişat cu căldură a- mai pot face pentru ca m un
I ccastă ram ură aducătoare tu rile comune, să le facă mai spornice? Şi, fiind
ca mea să întregească efor
de mari venituri. I-au convins faptele. Nu
mai
departe, in anul trecut s-au obţinut cile 28 000 lei
I
de pe fiecare hectar Cultivat cu legume. Tocmai i vorba de perspectivă, mă gîndesc că unitatea
noastră are mari posibilităţi să dezvolte nu numai
de aceea, în prezent ne-am propus să extindem sectorul cerealier ci şi legum icultura. In această
suprafaţa destinată g rădinăritului la 10 ha. A m direcţie, rezultatele anului trecut constituie un
plasarea grădinii o vom face pe m alul rîulu i Gră bun punct de plecare Amintesc de pildă, că va
dişte, care ne oferă condiţii favorabile de irigare. loarea produselor de pe fiecare hectar cultiva t
i constituie şi cultura cartofului. După experim enta cu legume şi zarzavaturi a ajuns la 20 500 h i
Eentm noi, o sursă im portantă de venituri o
rezultat l-a constituit cointeresarea m aterială a
i rea în loturi demonstrative a unor soiuri valoroa P rincipalul factor rare a dus la obţinerea acestui
■ se ca B intje. Mercur, Braşovean şi altele, vom ţăranilor cooperatori prin aplicarea retribuţiei su-
i trece la cultivarea lor pe o scară mai largă. De plimentare: Astfel, cei care au lucrat ta grădină
au losl re trib u iţi suplim entar cu suma de 54.000
asemenea. în atenţia noastră va sta şî efectuarea,
8 în anii viito ri, a unor lucrări de îm bunătăţire n I lei. latT de ce şi în continuare vom extinde şi
I vom dezvolta intensiv sectorul legumicol prin
pajiştilo r naturale De necesitatea acestui lucru
I ne-am convins pe deplin în anul trecut, cînd da organizarea temeinică a producerii legumelor în
i torită curăţării de arboret a păşunilor şi aplică mod eşalonat. Pornind numai şi de le acest exem
plu. la ce ne-am putea gîndi pentru viilo r. eh; îl
I rii unor cantităţi importante de îngrăşăminte, am cum să ne lacem munca tot mai s p o r n i c c o o p e
obţinut cile 10.000 kg masă verde la hectar. rativa cit mai puternică, şi viaţa cit mai îm bel
şugată?
GHEORGHE ANDREŞ, ION M U NTEANU
% preşedintele cooperativei agricole din lie.riu preşedintele cooperativei agricole din Dobra
Pjantalie
