Page 89 - Drumul_socialismului_1966_02

1
„ »
iU? i
i «i ■-»;
■nvv-a PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
:fr v
Consfătuirea
In pagina a Ill-a

pe ţară a lucrătorilor

Concluziile din construcţii

*
dezbaterilor Consfătuirea pe ţară a lu crători­ Bucureşti, acad Aurel Beleş, Cons­
lor din construcţii, convocată de Co­ tantin iaremschi, directorul Direc­
din secţii m itetul Central al P artidului Comu­ ţiei de sistematizare, arhitectură şi
nist Român şi Consiliul de M iniştri,
proiectare a construcţiilor din
re­
a continuat vineri dimineaţă în cele giunea Hunedoara, ing Kiss Ştefan,
7 secţii de specialitate. Delegaţii au secretar al C om itetului regional
trecut in revistă activitatea desfă­ C lu j al P .C .R . Nicolae C lintea,
ANUL XVIII. NR. 3470 SIMBATA 26 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI ■— 25 BANI şurată şi realizările obţinute în pe­ m uncitor la Trustul regional de
rioada 1960-1965 în domeniile res­ construcţii Suceava, Ing. Sahna L i-
pective, precum şi problemele care vianu, directorul între p rin d e rii de
se cer rezolvate pentru îm bunătăţi­ construcţii siderurgice Galaţi. prim a
rea continuă a a ctivită ţii de cons­
Şedinţa de după-amiază,
CONFERINŢA tru c ţii fn dezbaterile ample care au tei. maistru la întreprinderea nr. 3
parte, a fost condusă de Aurel M a­
avut loc în secţii, proiectanţi, ingi­
neri, tehnicieni şi m uncitori cons­
a S fatului popular al oraşului Bu­
tructori, arhitecţi, cercetători ştiin ­
ţific i şi economişti au studiat expe­ cureşti.
In continuarea discu ţiilo r la ra­
rienţa dobîndită, au analizat d e fi­ portul general au luat cuvîntul ing.
cientele existente, propunînd mă­ D um itru Mosora, m inistrul indus­
DE CONSTITUIRE A UNIUNII REGIONALE suri şi metode menite să asigure în­ trie i construcţiilor, ing. Gheorghe
făptuirea sarcinilor ce le revin
în
de
Deheleanu, directorul G rupului
lum ina celui de^al IX-lea Congres şantiere al în tre p rin d e rii de d ru ­
al P artidului Comunist Român. m uri, poduri şi lucrări speciale în
La ora 11, delegaţii la Consfătuire
din Tim işoara.
transporturi
ing.
COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE s-au în tru n it în şedinţă plenară la Constantin Bâcanu, şeful şantierului
Ateneul R epublicii Socialiste Ro­
mânia. centralei electrice de term oficare
Oradea, ing. M arcel Tim uş, direc­
Şedinţa de dimineaţă a fost con­ torul In stitu tu lu i de proiectări de
dusă de tovarăşul Nicolae Bădescu. Instalaţii petroliere Ploieşti, ing.
preşedintele C om itetului de Stat Nicolae Mantz, secretar general ’n
Feri, Ia C lubul Siderurgistul pentru C onstrucţii, A rhitectură Şi C onsiliul Superior al A g ricu ltu rii,
din oraşul Hunedoara au început Sistematizare. In prim a parte au pre­ ing. Nicolae Pâunescu, directorul
lucrările C onferinţei de consti­ zentat conclu7.iile dezbaterilor din grupului de şantiere al hidrocentralei
tuire a U niunii regionale a co­ secţiile de specialitate : ing. Emanoil „Gheorghe G heorghiu-D ej“ de pe
operativelor agricole de produc­ Florescu, prim-vicepreşedinte al Co­ Argeş, arh Ladislau Adler, v i­
ţie. La conferinţă participă dele­ m itetului de Stat al P lanificării — cepreşedinte al C om itetului de Stat
gaţi aleşi în conferinţele de cons­ pentru secţia de planificare, orga­ pentru Construcţii. A rhitectură şi
titu ire a un iu nilo r raionale şi nizare şi controlul in construcţii ; Sistematizare, economistul M ihai
orăşeneşti ale cooperativelor a- Ing Răducanu Cioroiu, adjunct al Diamandopol, preşedintele Băncii de
gricole din regiune. . m inistrului industriei chimice — in ve stiţii, Ilie Relea, maistru la Trus­
La .lucrările conferinţei pentru secţia de construcţii indus­ tul regional de construcţii Bacău.
triale şi agrozootehnice ; ing. Octa-
iau parte to va ră şii: P E T R E Partea a doua a şedinţei de după-
vian Gioza. adjunct al m inistrului
L U P U, membru supleant al amiază a fost condusă de tovară­
C om itetului Executiv al CC. al energiei electrice — pentru secţia şul D um itru Mosora. m inistrul in­
P.C.R.. GHEORGHE C A LIN , de construcţii hidrotehnice şi gos­ dustriei construcţiilor.
membru al CC. al P.C.R., prim - podărirea apelor ; ing. M arin Mâ- La discuţii au luat 1n continuare
secretar al C om itetului regional roiu, adjunct al m inistrului căilor cuvîntul M ihail Penescu, preşedin­
Hunedoara al P.C R.. D um itru • ferate, — pentru secţia de drum uri. tele C om itetului U niunii sindicatelor
Dejcu, membru supleant al C.C. c.'ii ferate şi poduri ; arh. Gustav din întreprinderile industriei mate­
al P.C.R., preşedintele com itetu­ ! Guşti, vicepreşedinte al C.SC.A.S. ria le lo r de construcţii şi din între­
lui executiv al Sfatului popular — pentru secţia de sistematizare te­ prinderile de construcţii, ing. Leon
regional, loachini Moga, Gheor- ritorială, urbană, rurală şi gospodă­ Leibovici, directorul general al
glie Vuşdca şi Gheorghe Hoinoş- rie com unală: arh. Marcel Locar, T ru stulu i 5 construcţii Braşov, ing.
tean, secretari ai C om itetului re­ membru in CS.C.A.S. — pentru sec­ T iţu Drâgan, şeful şantierului te r­
gional de partid, activişti de ţia de locuinţe şi clădiri soeial-cul- mocentralei Luduş, arh. Nicolae Ve-
partid şi de stat, specialişti din turale ; ing. Constantin Simion, ad­ riceanu, şef de atelier la D S .A .P .C -
agricultura regiunii, conducători junct al m inistrului industriei cons­ laşi, ing. dr. Dan Dumitrescu, mem­
de in s titu ţii şi întreprinderi e- tru c ţiilo r — pentru secţia de mate­ bru in Biroul executiv al C onsiliu­
conomice din regiunea Hunedoa­ riale şi prefabricate pentru cons- lui Naţional al Cercetării Ş tiin ţifi­
ra Din partea comisiei de orga­ . tru c ţii şi instalaţii. ce. ing. Domiţian lonescu, directorul
nizare a Congresului pentru Partea a doua a şedinţei de d im i­ F abricii de obiecte sanitare din por-
constituirea U niunii Naţionale a neaţă a fost condusă de tovarăşul ţelan-Bucureşti, ing. A lexandru Va-
Cooperativelor Agricole de Pro­ P R E ZID IU L CONFERINŢEI IN T IM P U L LU CR ĂR ILO R M ihail Penescu, preşedintele Com i­ siliu, şef de proiect la In stitu tu l de
ducţie participă tov. Mircea Go- tetului U niunii sindicatelor din în­ studii şi proiectări hidroenergetice
gioiu. treprinderile industriei m aterialelor Bucureşti, arh. Dan Cristescu, d i­
C onferinţa a aprobat urm ătoa­ Cuvînfarea tovarăşului de construcţii şi din întreprinderile rectorul tehnic al D irecţiei de siste­
matizare, arhitectură şi proiectare a
rea ordine de zi : Sarcinile U ni­ de construcţii.
unii regionale a cooperativelor La discuţiile pe marginea rapor­ construcţiilor Braşov, ing. Ion Co-
agricole pentru creşterea produc­ tului general au luat cuvîntul ing. taic, membru în C om itetul de Stat
pentru Problemele de Muncă şi Sa­
ţiei şi consolidarea economico- GHEORGHE CĂLIN, Traian Ispas, vicepreşedinte al Sfa­
organizatorică a cooperativelor a- tului popular al oraşului Bucureşti, larii.
grieole, dezbaterea proiectelor de Oprişari Barbu, m uncitor m ontor Ia Lucrările continuă simbătă.
statut ale U n iunii, naţionale, u- Întreprinderea de construcţii-m ontaj (Agcrpres).
niun ilo r regionale şi raionale ale
cooperativelor agricole, dezbate­ prim-secretar al Comitetului regional de partid
rea proiectului de Statut al co­ Discuţiile la raportul general
operativei agricole de producţie,
dezbaterea proiectului de statut (TEXT PRESCURTAT)
al Casei de pensii, alegerea con­ V ineri dimjneaţa au început în te fără o fin alitate practică, in locul
siliu lu i U niunii regionale a co­ Dragi tovarăşi delegaţi şi in vita ţi. masă lemnoasă şi Bunuri de con­ je rlfa de care au "clât dovadă ţăranii îâlă tovarăşi, ce înseamnă" coope­ cadrul şedinţei plenare a Consfă­ ccnom rârii directe cu şantierul.
operativelor agricole, a comisiei Am deosebită plăcere ca, în. nu­ sum. aspprîti in lupta pentru drepturi o- rativizarea agriculturii, .munca uni­ tu irii discuţiile asupra raportului Sint convins — a spus în înche­
de revizie şi a delegaţilor Ia Con­ mele C om itetului regional de partid, Regiunea noastră dispune şi de im ­ meneşti şi.p e n tru pămînt. tă î«n. comun, jpe baze socialiste. A- general. iere vorbitorul — că aşa cum au
gresul de constituire a U niunii să vă adresez un călduros salut şi portante «resurse pentru dezvoltarea Iii vrem urile mai apropiate, pe a- crasta înseamnă recolte mai bune, în ţara noastră — a subliniat aca­ făcut cu cinste faţă sarcinilor ce
Naţionale a Cooperativelor A g ri­ să vă urez succes în exercitarea man­ a g ric u ltu rii Văile M ureşului, Streiu- ceste plaiuri a luat naştere organiza­ producţii mai mari de pe fiecare dem icianul Auret Beleş — se poate le-au revenit, constructorii vor m un­
cole de Producţie. datului ce v-a fost încredinţat de lui şi Seeaşolui cu luncile lor rodi­ ţia ţărănească „F rontul plugarilor14, hectar, venituri sporite şi, în acelaşi vorbi despre o tradiţie a construc- ci şi de acum înainte cu şi mai m ult
masa ţăranilor cooperatori din re­ toare, versantii in so liţi ai dealurilor condusă de înflăcăratul patriot şi e- tim p mai m ult belşug in fiecare casă, .torilor,. datorită m arilor noştri îna­
După aprobarea ordinei de zi avînt, pentru binele patriei, pentru
giunea noastră. şi colinelor ce se aştern la poalele m inentul om de stat. Dr. Petru Gro- mai multă hrană şi îmbrăcăminte, intaşi, care prin opera lor au con­
şi alegerea organelor de lucru ale Dumneavoastră, ca reprezentanţi m unţilor, întinsele suprafeţe cu pă­ za, care a adus o contribuţie preţioa­ mai m ultă lumină. bunăstarea şi progresul întregului
V o n fe rin ţe i s-a dat cuvîntul tov. ai cooperatorilor hunedoreni vă şuni şi fineţe, toate acestea oferă să la lupta dusă de P artidul Comu­ Tovarăşi, trib u it, la progresul ştiinţei şi teh­ nostru popor.
nicii. ducînd şi dincolo de hotarele
Alexandru Şuluţui. preşedintele revin saixrini de mare cinste şi răs­ condiţii prielnice pentru creşterea a- nist Român, pentru înfăptuirea visu­ tă rii faima lu cră rilor realizate. Pen­ In cadrul vastului program de lu ­
Comisiei de organizare a confe­ pundere nim alelor, pentru cultura cerealelor lui de veacuri al ţărănim ii Partidul Rezultatele pe care le-am obţinut tru a ilustra acest lucru, aş am inti crări hidroam elioratîve — irig a ţii,
rinţei de constituire a U niunii re­ In această conferinţă urmează să şi legumelor, pentru extinderea plan­ şi statul nostru au făcut ca cei ce sint frumoase Ele ne dau încrede­ doar două n u m e : Anghel Saligny, desecări, îndiguiri — in iţia t de p a rti­
gionale a cooperativelor agricole constituiţi Uniunea regională a coo­ ta ţiilo r de pomi şi vii. Din cele mai muncesc pâm intul să devină adevă­ re în tortele noastre, ne întăresc care prin construcţia podului peste dul şi guvernul nostru pentru valo­
care a expus raportul cu p riv i­ perativelor agricole de producţie, să vechi tim puri, strămoşii noştri le-au ra ţii Iui stăpini. convingerea că mergem pe drum ul Dunăre, la Cernavodă, a realizat o rificarea c it mai deplină a resurselor
re la sarcinile U niunii regionale alegeţi consiliul său de conducere şi îndrăgit şi le-au m uncit cu pricepe­ După cum ştiţi, în prim ăvara a- cel bun. ne însufleţesc in muncă. operă ce a ştii nit, în acea vreme, ad­ naturale şi creşterea continuă a pro­
pentru creşterea producţiei şi delegaţii la Congresul U niunii Na­ re. Numeroase izvoare istorice ates­ nului 196*2 s-a încheiat - cu aproa­ Dar aceasta nu înseamnă că am rea­ m iraţia specialiştilor din întreaga ducţiei agricole — a spus ing. N.
consolidarea economico-oiganiza- ţionale ce va avea loc in curînd. In tă că înşişi locuitorii daci care au pe 4 ani mai devreme fată de preve­ lizat totul. Aşa cum sublinia tovară­ lume. şi Gogu Constantinescu, a că­ Mantz, secretar general în C onsiliul
toricâ a cooperativelor agricole. acelaşi tim p, pe baza analizei tem ei­ tră it pe aceste meleaguri, erau buni derile Congresului al V llI-le a al şul Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ rui activitate a ilustrat începutul Superior al A g ric u ltu rii — s-au reali­
Tov. ing. loan Uugnaru a pre­ nice a a ctivită ţii cooperativelor a- şi harnici cultivatori de cereale şi partidului — procesul de cooperati­ neral al C om itetului Central al prim ei jum ătăţi a veacului nostru, zat o serie de obiective im portante,
zentat proiectul planului de mă­ gricole, veţi stabili măsuri pentru ciescători de animale, se ocupau cu vizare a agriculturii, care a consfin­ P artidului Comunist Român, coope­ a fost unul dintre pionierii in tro ­ iar rezultatele obţinute pe terenurile
suri al U niu n ii regionale cu p ri­ creşterea producţiei vegetale şi a- plantarea de pomi şi viţă de vie. ţit triu m fu l deplin al socialismului rativizarea constituie numai punc­ ducerii betonului arm at in ţara ameliorate constituie o garanţie pen­
vire la sarcinile care stau in fata nimale, pentru sporirea ven iturilor Dar în vrem urile cind păm înturile la oraşe şi sate. Cooperativizarea a tul de plecare în asigurarea progre­ ncastrâ tru extinderea, pe scară şi mai largă,
cooperativelor agricole pentru ţăranilor cooperatori. se aflau in stăpînirea celor bogaţi, deschis perspectiva unui puternic a- sului agriculturii noastre, constituie Remarcind succesele dobîndite în a acestor lucrări.
creşterea continuă a producţiei Sintem convinşi că vă veţi înde­ a g ro filo r şi moşierilor, cei care se­ vînt al dezvoltării agriculturii şi în ­ cadru! care asigură avîntul. mersul anii construcţiei socialiste, vorbi­ Cupă ce a prezentat amploarea sar­
vegetale şi animaliere. plin i cu toată răspunderea m isiu­ mănau ogoarele nu se puteau bucura flo ririi satului. S-a dezvoltat m ult înainte pe calea unei agriculturi torul s-a oprit apoi asupra unor c in ilo r prevăzute în acest domeniu in
A luat apoi cuvîntul tovarăşul nea încredinţată de masa ţăranilor de roadele lor. baza tehnico-m aterială a a g riculturii, moderne, intensive. probleme care privesc activitatea actualul cincinal, vorbitorul şj-a con­
Continuind şi dezvoltînd frumoase­
GHEORGHE C A L IN , care a vor­ cooperatori, pe care-i reprezentaţi Iată cum a exprim at poetul popu­ s-a în tărit puterea economico-orga- le tra d iţii de luptă ale străbunilor, de azi a constructorilor. Crearea de sacrat, în continuare, cuvîntul moda­
bit despre im portanta m ăsurilor la această conferinţă. lar in vei'suri zguduitoare, care s-au ni/atorică a u n ită ţilo r socialiste. manifestînd toată dragostea pentru industrii noi şi dezvoltarea celor lită ţilo r de rezolvare a problem elor
luate de partid pentru îm bunătă­ Tovarăşi. transmis din generaţie în generaţie, Tabloul realizărilor obţinute de păm întul pe care ci nu o dată l-au existente au cerut constructorilor nu speciale de proiectare şi execuţie. El
ţirea conducerii şi p lan ifică rii a- In anii puterii populare, ca ur­ viata grea din acele tim pu ri: harnica noastră ţărănime, de la co­ stropit cu sînge apârindu-1, sintem numai concepţii şi proiecte m ult d i­ a enumerat m ijloacele care urmeaz.â
g ricu ltu rii. mare a po liticii partidului de in­ „ Aueam viaţa ca de cline operativizare încoace, a fost ilustrat datori astăzi să facem totul ca acest ferite de aceea ce se realizase îna­ a fi folosite: jgheaburi şi apeducte
dustrializare socialistă, de v a lo rifi­ pe scurt, In raportul prezentat de inte, dar şi scurtarea sim ţitoare a din beton; conducte mobile cu o rific ii
Pe marginea m aterialelor pre­ In bordei întunecai păm înt să devină mai rodnic, să dea
zentate, în prim a zi a lu crărilor care superioară a resurselor natura­ Vâră masă, lără. pat. tovarăşul Ş ulutiu Alexandru mai m ult belşug pentru îndestula­ duratei de execuţie, solicitată de care sâ alimenteze brazdele de udare
conferinţei au luat cuvîntul to­ le şi dezvoltare armonioasă a tutu­ Schim bările înnoitoare care au a- rea tra iu lu i fa m iliilo r noastre, al în­ ritm ul de dezvoltare a economiei cu debite constante; conducte îngro-
varăşii : Gheorghe Crăciun, pre­ ror regiunilor ţă rii, Hunedoara a cu­ Fără pită de-mbucat. vut loc în viaţa satului se reflectă tregului popor. naţionale. pate, care să distribuie, sub presiu­
şedintele cooperativei agricole din noscut o continuă înflorire. In pre­ Cit trudeam cu zi. cu noapte cel mai bine în îm bunătăţirea con­ Tovarăşi. Realizarea acestor lucrări a fost ne, apa necesară stro p irii prin asper-
zent. regiunea noastră se remarcă d iţiilo r de tra i ale ţărănim ii. In a- siune S-a referit apoi la o seamă de
Gîrbova, M ihai Dobirtă, preşedin­ La boieri se duceau toate. Experienţa întregii vieţi a dove­ posibilă datorită, pe de o parte a-
în ansamblul economiei naţionale, nîi şesenalului, la sate, s-au con­ soluţii tehnice perfecţionate în pro­
tele cooperativei agricole din Cis- De nimica n-aveam parte d it ţărănim ii muncitoare că P a rti­ vîntului şi în su fleţirii constructo­
tei, loan Lascu. inginer la coopera­ ca una din regiunile cu o industrie Doar de vinătâi pe spate". struit numeroase case noi. săli de cla­ dul nostru Comunist îi este un con­ rilo r, c it şi s p rijin u lu i acordat de iectarea sistemelor de irigaţie şi a
tiva agricolă din Pianul de Jos, puternică, în plină dezvoltare. V a­ să. cămine culturale, dispensare me­ ducător şi un sfătuitor înţelept. Par­ conducerea p artidului şi guvernu­ celor de desecare, cum ar fi : frag­
Locuitorii de pe frumoasele plaiuri
mentarea reţelelor lungi de canale in
Luereţia Costa, preşedinta coope­ lea Jiu lui, adevărat izvor de ener­ hunedorene s-au ridicat deseori îm ­ dicale, magazine şi altele. tidul a lum inat ţărănimea, i-a că­ lui. care nu o dată au venit în m ij- subsisteme, prevăzute cu repompărt
M n lti tineri de la sate, fii ai ţă ­
rativei agricole din Lăpuşnie. gie şi lum ină, asigură mai m ult de potriva ori'nduirii nedrepte, îm ple­ ranilor cooperatori, urmează diferite lăuzit paşii şi a ajutat-o să meargă lccul constructorilor spre a cunoaş­ sau descărcări separate; introducerea
Pavel Turcu, preşedintele coope­ jum ătate din producţia de cărbune tind strins lupta pentru libertate şi şcoli, învaţă pentru a deveni ingi- pe calea m arii gospodării socialiste, te greutăţile întîm pinate şi a con­
rativei agricole din Toteşti, loan a ţă rii, iar M unţii Apuseni şi Poia­ o viată mai bună, cu lupta pentru pe calea cooperativizării — singura trib u i la înlăturarea lor Tn felul prizelor de apă cu conducte-sifon,
Roman, ţăran cooperator la co­ na Ruscâ dau cea mai mare parte a pămînt. Figurile legendare ale lui nerL profesori, medici, specialişti care-i oferă posibilitatea să lichide­ acesta, am putut vedea dezvoltarea pentru irig a ţii din Dunăre; a sta ţii­
în diverse ram uri ale economiei, lă r­
lor de pompare cu funcţiune rever­
operativa agricolă din Teiuş, m inereurilor de aur şi fier. Hune­ Doja, Horia, Cloşca şi Crişan, Avram gind astfel rin d urile intelectualităţii ze complet şi d e fin itiv sărăcia şi îna­ industriei, oraşe şi aşezări noi a- sibilă pentru alim entate şi evacuare;
Păun Răvaş, preşedintele coope­ doara, acest gigant al industriei ro­ lancu şi ale altor luptători pentru noastre noi. poierea moştenite din trecut şi să-şi pârînd pe tot cuprinsul ţă rii, şi car­ a dispozitivelor perfecţionate de mă­
rativei agricole din Simeria. mâneşti, unde s-au înălţat puternice drepturile ţărănim ii se păstrează şi Confortul, traiul civilizat, pătrun­ clădească o viaţă demnă tiere înzestrate cu tot confortul mo­ surare a debitelor pe reţelele de ir i­
Gheorghe Barbu, vicepreşedinte şi moderne agregate siderurgice, a astăzi în memoria ţăranilor hunedo­ de tot mai m ult la sate. A devenit P artidul a deschis acum ţăranilor dern înlocuind vechile locuinţe in­ gaţii şi de desecare; generalizarea ti­
devenit principala sursă de metal a
al cooperativei agricole Strei, patriei noastre socialiste. Din cen­ reni. Locurile de la poalele Cetăţii un fapt obişnuit ca ţăranii noştri să cooperatori o nouă fereastră spre salubre ce caracterizau mahalalele pizării construcţiilor şi in stalaţii­
Aurel Pcra, preşedintele coopera­ Deva. numeroase localităţi din Tara aibă în casă lum ină electrică, să-şi viito ru l luminos. El cheamă ţă ră n i­ oraşelor in trecut. lor de masă pe reţelele de desecare
tivei agricole Geoagiu, Gheorghe trele industriale ale regiunii se în­ Zarandului şi Tara Ha'ţegului, din ju ­ cumpere aparate de radio şi televi­ mea cooperatistă să-şi unească mai Referindu-se la cauzele care au Şi irig a ţii.
colturile
ţă rii
dreaptă spre toate
tstratc, brigadier la cooperativa cantităţi sporite de energie electri­ rul oraşelor Alba lu lia şi Orăştie stau zoare. maşini de cusut, mobilă, fr i­ stat la baza deficienţelor semnalate
Volum ul mare al lu cră rilo r ce tre­
agricolă Daia, loan M ilaciu, pre­ că, maşini-unelte, produse chimice, m ărturie eroism ului şi sp iritu lu i de gidere. (Continuare in pag. a 2-a) de raportul prezentat in consfătuire, buie realizat în perioada 1966-1970 —
şedintele cooperativei agricole vorbitorul a făcut o serie de su­
Şard. loan Andriş, ţăran coopera­ gestii. a continuat vorbitorul — necesită do­
tor din Beriu, ing. Nicolae A lbii, La proiectarea unei construcţii, in tarea u n ită ţilor de construcţii ale
preşedintele C onsiliului agricol special pentru industrie, tehnologia C onsiliului Superior al A g ric u ltu rii
raional Sebeş, Elena Topîrccanu. R A P D R T care se dezvoltă in această construc­ cu maşini terasiere şi m ijloace mo­
brigadieră la cooperativa agrico­ ţie trebuie bine cunoscută. Nu o dată derne de execuţie cu caracteristici
tehnice superioare, extinderea
unor
lă Ciugud, loan K îrr. preşedintele din cauză că ea nu a fost precizată
cooperativei agricole Apoldul de din tim p şi în amănunt de către metode perfecţionate în execuţia lu­
c ră rilo r hidrotehnice cu fundaţii gre-
Sus, Cornel Şerban, preşedintele privind sarcinile Uniunii regionale a cooperativelor agricole de producţie proiectantul tehnolog, clă dirile in ­ - ; în terenuri refulante. In acea­
cooperativei agricole Brad, La- dustriale nu au re«spectat în între­ sta privinţă, un sp rijin larg vor tre­
dislau Fedorauici, preşedintele gime cerinţele funcţionale, s-au a- bui sâ dea m inisterele producătoare
U niunii raionale a cooperativelor deptat soluţii, constructive necores- de diverse materiale, instalaţii şi m a­
agricole Haţeg, Tovică Manea, pentru consolidarea economico-organizatorică şi creşterea producţiei punzâtoare, cu suprafeţe şi volume şini.
preşedintele cooperativei agricole exagerate Rezultă necesitatea ca In încheiere, vorbitorul a asigurat
Boz, Ortenzia Ilă lă laic. coopera­ proiectantul tehnolog sâ stăpînească Consfătuirea că lucrătorii din secto­
toare din Bâcia. Aurel Bolunduţ, vegetale şi animale în cooperativele agricole din regiunea Hunedoara la perfecţie procesul de fabricaţie rul de hidroam elioraţii vor depune
directorul S M T. Alba, Maria din sectorul industrial respectiv. toate eforturile pentru îndeplinirea
Lascu, ing. agronom la coopera­ Proiectarea. în forma in care se şi depăşirea sarcinilor trasate în a-
tiva agricolă T ărtăria, Alexandru practică, este oarecum prea separa­ cest domeniu, de Congresul al TX-lea
Zudor, brigadier la cooperativa prezentat de tovarăşul Alexandru Şuluţiu tă de execuţie şi aceasta constituie al P artidului Comunist Român
agricolă Peştişul Mare, loan Stan­ uneori un neajuns. Proiectantul ai
ca. preşedintele cooperativei a- trebui, încă de la început, să cola­ înfăptuirea sarcinilor ce revin
gricole Pricaz, ing. Aurel Nistor. (TEXT PRESCURTAT) boreze cu executantul. împreună cu constructorilor din Directivele celui
membru al B iroului Com itetului el să aleagă soluţiile şi sâ conlu­ de al IX -lea Congres al partid u lu i
Tovarăşi. cii partidului de industrializare so­ loacelor de producţie a sporit cu 15,7 IX -lea al P.C.R., se subliniază că cea a arătat D um itru Mosora, m inis­
regional de partid, preşedintele cialistă a asigurat valorificarea raţio­ la sută faţă de 14 la sută cit a fost mai mare victorie politică a partidu­ creze pe şantier pînâ la terminarea trul industriei construcţiilor — re­
C onsiliului agricol regional. Pe­ Conferinţa de constituire a Unîu- nală a bogăţiilor naturale, dezvolta­ prevăzut, iar. producţia industriei bu­ lui nostru după cucerirea puterii o lucrării Aceasta ar permite redu­ clamă îm bunătăţirea a ctiv ită ţii în
tru Iştfan. brigadier la coopera­ r.ii regionale a cooperativelor agri- rea tuturor celorlalte ram uri ale eco­ n u rilo r de consum cu 12,3 la sută. reprezintă triu m fu l deplin al socia­ cerea num ărului de planşe şi de toate compartimentele — execuţie, i
tiva agricolă Bobîlna, Aurica ’cole de producţie are loc in condi­ nomiei, progresul întregii noastre so­ realizîndu-se şi depâşindu-se nivelul lism ului la oraşe şi sate, lichidarea piese care alcătuiesc proiectul unei proiectare, cercetare — şi |a toate
Şaudru, brigadier la cooperativa ţiile unui puternic avînt creator al cietăţi, independenta şi suveranitatea prevăzut în Directivele Congresului pentru totdeauna a exploatării omu­ lucrări. nivelele, incepind de la echipa de
agricolă Boj. Andrei Buştea. pre­ întregului nostru popor, care m un­ naţională In anii şesenalului au fost a! V III-le a al partidului Numai spo­ lui de către om. încheierea procesu­ A tît proiectantul, cit şi executan­ pe şantier şi pî.nâ la m inister.
şedintele cooperativei agricole ceşte cu entuziasm pentru aplicarea construite şi au început să producă rul de producţie obţinut în 1965 este lui de cooperativizare a ag riculturii tul ar trebui sâ fie s p rijin iţi în P osibilităţile de ridicare pe trepte
în viată a m ăreţului program trasat peste 500 de întreprinderi şi secţii noi de peste trei ori mai mare decît în­ cu 4 ani mai devreme, a demonstrat munca lor de cercetători. Lipsa ex­
Leşnic, Filon Pîrvu, preşedintele sl,Pe|,i°a re a nivelului acestei acti­
de Congresul al TX-lea al partidului, care au un înalt grad de înzestrare treaga producţie a anului 1950. încă o dată caracterul ş tiin ţific al po­ perienţei de şantier a cercetători­ v ită ţi sint m ultiple. Rezerve însem­
cooperativei agricole Unirea. tehnică. Pe baza îm bunătăţirii orga­ Succese im portante au fost obţinu­ litic ii partidului nostru, care a a p li­ lor - cu rare excepţii — ca şi evi­
pentru continua în flo rire a României nate pot şi trebuie să fie puse în
Lucrările conferinţei continuă. nizării m uncii, a folosirii cu randa­ te şi in domeniul agriculturii. cat creator, la condiţiile specifice tarea răspunderii, conduc adeseori
socialiste. ment sporit a u tila je lo r şi insta laţii­ In Raportul prezentat de tovarăşul la trim iterea de retete scrise pe
Aplicarea cu consecvenţă a p o liti­ lor, planul producţiei industriei m ij­ Nicolae Ceauşescu la Congresul al (Continuare in pag. a 2-a) şantier sau la întocmirea de rapoar­ (Continuare in pag. a 3-a)
o