Page 9 - Drumul_socialismului_1966_02

Decret privind organizarea şi funcţionarea Consiiiuiui
PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VA 1

Superior al Agriculturii, a consiliilor agricole regionale,

buţii principale : asigură planificarea
raionale si orăşeneşti producţiei, a m ijloacelor de produc­
ţie, a forţelor de muncă, a in v e s tiţii­
lor şi, în funcţie de aceasta, a ren­
C onsiliul de Stat al Republicii So­ ţia Plenarei CC. al P.C.R din noiem­ ta b ilită ţii ra m u rilor a g ricultu rii ; sta­
cialiste România a emis un decret brie 1965 stabileşte sarcini noi de bileşte proporţia ra m u rilor agricole
privind organizarea şi funcţionarea mare răspundere pentru Consiliul pe sectoare social-cconomice în vede­
C onsiliului Superior al A griculturii, Superior al A g ric u ltu rii in conduce­ rea dezvoltării raţionale si echilibra­
a consiliilor agricole regionale, raio­ rea şi planificarea producţiei agri­ te a întregii agriculturi şi răspunde
nale şi orăşeneşti. cole. de înfăptuirea planului de stat cu
D irectivele Congresului al IX-loa In acest scop a fost necesară îm ­ pl ivire la producţia agricolă ; asigu­
al P C.R. cu privire In dezvoltarea bunătăţirea form ei de organizare a ră îndrumarea tehnică a întregii a-
economiei naţionale în perioada stilu lu i si metodelor de muncă ale gricu ltu ri şi amplasarea judicioasă a
1966—1970 prevăd dezvoltarea bazei C onsiliului Superior al A g ricu ltu rii, producţiei agricole. îndrumarea si
tehnieo-materiale a a g riculturii, spri­ consiliilor agricole regionale, raiona­ controlul sectoarelor din sfera sa
jinirea u n ită ţilor agricole în vederea le si orăşeneşti, ca organe ale statu­ de activitate, organizarea cercetării
j consolidării lor economice, pentru a lui de conducere a ag ricu lturii. Po­ ştiin ţifice în institutele dc cercetări
ANUL XVIII. NR. 3450 JOI 3 FEBRUARIE 1966 4 PAGINI — 25 BANI se obţine o creştere însemnată a pro­ triv it deci-etului. C onsiliul Superior din sistemul său, organizarea. îndru­
ducţiei vegetale şi animale. Rezolu­ al A g ricu ltu rii are următoarele a ţii- marea şi controlul bunei gospodăriri
a fondului funciar, executarea si ex­
ploatarea lu cră rilo r de îndiguiri, de­
CALITATEA PRODUCŢIEI, ANGAJAMENTE secări, irig a ţii, de combaterea ero­
ziunii solului, acordă asistenţă tehni­
0 că de specialitate cooperativelor a-
gneole in amenajarea şi exploatarea
MOBILIZATOARE lu cră rilor de îm bunătăţiri funciare ;
stabileşte raionarea soiurilor de plan­
OBIECTIV PRINCIPAL AL Melodiile incintătoare ale tul- te agricole şi zonarea creşterii ani­
malelor, asigură specializarea u n ită ­
in În tr ec er ea nicărcselor din Buhcşti au um­ ţilo r agi icole de stat şi îndrumează
plut sala de acorduri prelungi. profilarea cooperativelor agricole.
C onsiliul Superior al A g ric u ltu rii,
In (ala ochilor ni s-a perindat consiliile agricole regionale, raionale
atunci întreaga Ţară a Molilor,
ACTIVITÂTI9 NOASTRE S O C I A L I ST A cu obiceiuri străvechi şi tradiţii si orăşeneşti, precum şi comitetele
lor executive, sînt organe delibera­
milenare, cu viata nouă, pttlsînd tive şi îsi desfăşoară activitatea po­
triv it p rin cip iu lu i muncii colective,
PE ANUL 1366 în noile artere industriale din
Pentru colectivul atelierelor inginerii care lucrează în compar­ Munţii Zavandului.
R.M.R, Simeria problema calităţii tim entul de osii montate. (Continuare in pag. a 2-a)
reparaţiilor se pune .şi sub aspectul Calitatea reparaţiilor a preocupat Aşa a început spectacolul an­
siguranţei circulaţiei. O osie defec­ în mod deosebit şi com itetul nos­ samblului de cînlece şi dansuri
tă, o bielă fisurată, sau chiar o piu­ tru de partid, care a desfăşurat o U.C.M. Zlatna al Casei raionale de cultură din
liţă neasigurată, poate produce în muncă susţinută pentru dezvoltarea
exploatare accidente grave de cale in rîndul tuturor m uncitorilor, in­ Brad. SCHIMB
ferată. Locomotivele şi vagoanele ginerilor si tehnicienilor, a înaltei A lături de întregul nostru popor,
reparate de noi transportă oameni răspunderi faţă de calitatea repara­ colectivul de m uncitori, ingineri si
şi bunuri materiale, a căror sigu­ ţiilo r, crearea în toate sectoarele a tehnicieni de la Uzinele metalo-chi-
ranţă in transport depinde de conş­ unei asemenea atmosfere de lucru micc Zlatna este hotărit să obţină OE
tiinciozitatea in munca noastră. încit să nu i se îngăduie nici un in acest an noi şi im portante suc­
Indicele care măsoară calitatea fel de neglijenţă în aplicarea pres­ cese in îndeplinirea şi depăşirea sar­
reparaţiilor este numărul de vehi­ c rip ţiilo r tehnologice. cin ilo r de plan, creşterea producti­ EXPERIENŢĂ
cule (locomotive sau vagoane) că­ — La îm bunătăţirea calităţii pro­ v ită ţii m uncii şi reducerea preţu­
zute (defecte) in termenul de garan­ dusului nostru fin it — locomotiva lui de cost al produselor. De aceea,
ţie. raportate la num ărul de loco­ — au con trib uit în mod deosebit călăuzit de Directivele C C. al P.C.R.
motive sau vagoane, reparate şi grupele de aparate speciale conduse cu privire la crite riile principale ale Întreprinderile forestiere din
date în exploatare. Acest indice a de şefii de grupă P. Hâlălni şi loan întrecerii socialiste colectivul U.M.C. Citiţi în pagina regiunea noastră au de îndeplinit
scăzut de la 15 la sută în 1960 sub Klorea, grupele de cuzineţi de bielă Zlatna s-a angajat să-şi depăşească în acest an sarcini importante
8 la sută în anul 1965. şi osie conduse de Sever Sâbău şi sarcinile de plan cu : Din parchete vor trebui expedia­
Cornel Turdâşan, grupa armătura te către d ife riţi beneficiari din
Rebuturile la turnătorie şi fierărie — 1 900.000 Ici la producţia a doua ţară şi de peste hotare cantităţi
de asemenea au scăzut de la 1 la cazanului condusă de Gheorghc Bă- globală ;
sută in 1960, la 0.90 la sută şi res­ trina, care în cursul anului 1965 — 1.900.000 Ici Io producţia însemnate de lemn de lucru de
pectiv 0,10 ia sută în anul trecut. nu au avut avizate deficienţe de marfă ; fotoreportajul calitate tot mai bună. A vind in
La baza îm bunătăţirii ca lită ţii către depourile care exploatează — 500 000 Ici economii la pre­ vedere acest fapt, conducerile în ­
produselor, au stat măsurile tehni- locomotivele reparate de Atelierele ţul dc cost : treprinderilor forestiere au luat
co-oi ganizatoricc luate de colecti­ R M R Simeria. Merită subliniată — 0.3 la sută la creşterea pro­ nostru deja unele măsuri pentru e xtin ­
vul întreprinderii noastre sub în­ si activitatea controlorilor de ca­ d u ctivită ţii muncii : derea mecanizării lu cră rilo r gre­
drumarea organizaţiei dc partid, litate Petru Munteanu, Nicolae V i- — 500.000 Ici beneficii. le. In urmă cu cîteva zile la F. F.
dintre care am intim : organizarea nereanu, loan Şlbişan, M iron Cor- din care pină la 8 Mai, cea de-a Sebeş s-a organizat un schimb de
executării tu tu ror operaţiunilor la nea. care. prin exigenţa lor, au spri­ 'Io a aniversare de la crearea P.C.R. : „PREMIERA experienţă p rivind mecanizarea
lucrările de rotărie pentru locomo­ jin it secţiile respective în realiza­ — 635.000 Ici Ia producţia glo­ operaţiei de scoatere a lem nului I
tive, inclusiv controlul osiilor cu rea calitativă a indicatorilor de plan. bală ; doborit din pădure.
aparatul ^ultrasonic", punerea in Pentru îmbunătăţirea în continu­ — 635.000 Ici la producţia m ar­ BRÂDEAN“ Schimbul de experienţă, lo ca­
funcţiune a ţin ta ru lu i electric pen­ are a ca lită ţii ' reparaţiilor, in anul fă ; re au participat circa 50 de lu ­
tru echilibrarea sarcinilor pe osii si 1966 la atelierele noastre se vor — 130.000 Ici economi) la pre­ crători (şefi de sectoare şi par­
reducerea în călzirii cuzineţilor, mon­ lua şi alte masuri In prim ul rînd ţul dc cost ; chete, mecanizatori ş. a.), ţin u t
tarea în sectorul locomotive a unui va fi atras in lr-o măsură mai mare — 130.000 Ici beneficii pesle la exploatarea Recea, s-a dovedit
strung „B orverk". amenajarea cu corpul ingineresc la rezolvarea pro­ plan. deosebit de util. P articipanţii au
posibilităţi -locale a unui atelier <le blemelor tehnice ce se ridică pe şan­ vizitat parchetele P in u l C îrligu-
reparat şi probţit manometre pen­ tiere. In cadrul sectorului locomo­ lui. Rădăcina şi Tonea, unde func­
ii u locomotive, organizarea de gru­ tive se va organiza o grupă pentru ţionează instalaţiile uşoare dc
pe de lucru complexe şa.m.d. repararea şi confecţionai ca arcu ri­ corhănire. In parchetele am intite
lor de suspensie la locomotive şi
De menţionat şi faptul că s-a o r­ tendere. Se va pune în funcţie m a­ Sosirea delegaţiei mecanizatorii loan Bucur, loan
ganizat o subunitate C.T.C pe 'lingă şina pentru polizat bucelele de dis­ 1 C e t r e b u i e f ă c u t Zemora şi losif Bolco au demon­
magazia de 'm âteriale, astfel câ'to a -; tribuţie exterioară. Locurile de strat concret cum trebuie să se
te m aterialele' piesele,, 'com bustibi­ m unţii' se vor dota cu desene, schi­ CC. aî P.C.R. de la Roma exploateze şi întreţină aceste me­
lul, lu b rifia n ţii etc., la intrarea in ţe, extrase din diferite in s tric ţii canisme pentru obţn.erea unei
magazie, se verifică din punct de etc. în special la piesele complicate ■ M iei cui î .snara. -s-a înapoiat. în-vCa» P. C > R%; preced i nlfil e-Coiwi l i 111 u i.-Ge a m •a i---s p o rire a productivităţi m ari.
vedere calitativ. întreg personalul şi cu o frecvenţă mai mare şa.m.d. pitală, venind de la Roma, delega­ Iral al Sindicatelor, care a participat Instalaţia uşoară de corhănire,
din serviciul control tehnic calita­ La aceste măsuri se adaugă preo­ ţia C C. al P C.R., condusă de tova­ la lucrările celui de^al X l-lca Con­ experimentată pentru prim a dată
tiv a fost verificat dacă corespunde cuparea fiecărui lucrător din în­ răşul Constantin Dragan, membru al gres al P artidului Comunist Italian. I p r o d u c ţ ie i le g u m ic o le In ţara noastră in toamna anului
din punct de vedere profesional si treprinderea noastră pentru execu­ Com itetului Executiv al C. C. al (Agerpres) trecut la I F. Sebeş este acţiona­
dară poate asigura controlul întregii tarea tu tu ror operaţiilor în strictă tă de un motor cuplat prin in te r­
producţii. In urma acestei analize concordantă cu documentaţia teh­ late însă cazuri cind din lipsa răsa­ mediul unei cutii de viteză de
Luncile fertile ale regiunii Hune-
s-au repartizat încă 2 tehnicieni nică. sporirea exigenţei proprii faţă iloara oferă largi posibilităţi de dez­ durilor, densitatea ta unitatea de su­ doi tam buri pe care se înfăşoară
corespunzători la C.T.C. de calitatea muncii depuse, perfec­ Numirea noului preşedinte al Comitetului de Stat voltare a Icgum iculturii. In acest an prafaţă este mică şi ca urmare şi două cabluri. Lungimea ca b lu ri­
De asemenea, în 19G5 au funcţio­ ţionarea controlului tehnic de ca­ suprafaţa cultivată cu legume in uni­ producţiile sînt mici. lor ou ajutorul cărora lem nul es­
nat cursuri de ridicare a calificăm litate pe fiecare fază a procesului pentru Valorificarea Produselor Agricole tăţile agricole va creşte cu cca 23 O altă problemă im portantă care te adus de la cioată sub linia de
m uncitorilor, pentru m ontatori lo­ de producţie, care vor face ca în la sută faţă dc 1965. Producţia de le­ trebuie să stea în atenţia legum icul­ funicular este de 200 m. Produc­
comotive. m ontatori vagoane, fie ­ noul an calitatea reparaţiilor să se Prin Decret al C onsiliului de Stat, gume m arfă va trebui să crească in to rilo r este combaterea bolilor şi dă­ tivitatea fizică realizata de acest
rari şi arcurari. In plus, au fost ridice pe o treaptă superioară. tovarăşul Vasile Vaida a fost elibe­ A fost num it in funcţia de pre­ prim ul rînd pe seama sporirii pro­ unătorilor. u tila j în parchetul Rădăcina este
de 30 1.1.C./8 ore. Intr-un tim p
exam inaţi toţi m aiştrii de şantier, rat din funcţia de preşedinte al Co­ şedinte al Com itetului de Stat pen­ ducţiei la unitatea de suprafaţă. P i­ Pentru sporirea producţiei de le­ relativ scurt cu trei asemenea in ­
OARCEA NOVAC m itetului de Stat pentru V alo rifica ­ nă acum recoltele obţinute sint incă gume se simte tot mai m ult necesi­
tehnicienii constatatori. controlorii şef serviciu C.TC, Atelierele rea Produselor Agricole, prim ind alte tru Valorificarea Produselor A grico­ sub posibilităţi In anul caic a tre­ tatea specializării u n ită ţilo r in anu­ stalaţii I. F. Sebeş a scos din par­
C.T.C , precum şi şefii de secţie şi R.M.R. Simeria însărcinări. le tovarăşul Constantin Doncen. cut. cooperativele agricole au re ali­ mite cu ltu ri de legume raionate. Con­ chete peste 1 000 n.,c. buşteni de
zat o producţie medie de circa 7 500 siderăm greşită practica unor coope­ fag
kg legume şi 4 571 kg cartofi tim pu­ rative agricole care cultivă un nu­ U tilitatea mecanismelor rezidă
rii de pe fiecare hectar cultivat. Dar măr prea mare do specii de legume şi din faptul că ele înlocuiesc a-
faptele dovedesc că acolo nude a e- pc suprafeţe mici. ?n aceste situaţii telajcle particulare care sînt greu
xistat preocupare pentru respectarea organizarea şi perfecţionarea meto­ dc achiziţionat, costisitoare şi
agrotehnici; fiecărei cultu ri s-au ob­ delor de muncă se face anevoios şi slab productive. De m enţionat în ­
ţin u t recolte bune De pildă, coope­ chiar cu pierderi de recoltă. să că aceste mecanisme se mon­
rativa agricol? de producţie din Realizarea unor producţii de le­ tează şi sc demontează de către
Cimţa a realizai 29 000 kg ardei la gume tot mai m ari este determinată patru persoane in tim ^ de numai
ha, la Rapolt s-au produs cîte 27.708 şi de modul în care se fac recolta­ patru ore, lucru ce uşurează
kg tomata iar Ia Căstău 35.000 kg rea si valorificarea legumelor m ar­ schimbarea lor dintr-un loc in
varză la hectar. Din observaţiile fă ­ fă. De aceea, recoltarea trebuie fă­ altul. Instalaţia trage lem nul de
cute am constatat că producţiile mici cută pentru fiecare specie in parte, sus în jos şi invers prin sem itî-
sînl determinate, in prim ul rind de pe măsura ajungerii la m aturitate, lîre pe o pantă de 14-35 grade şi
lipsa apei şi respectiv de folosirea ur mată de o valoi ificare promptă. se pretează tehnologiei de exploa­
incompletă a sistemelor de irigare Păstrarea produselor pină Ia con­ tare a lem nului in trunchiuri
existente. Astfel, cooperalivele agri­ sumarea lor trebuie să stea în cen­ lungi şi catarge.
cole din Sir.tandrei. Miceşti. Oarda, trul preocupărilor u nităţilor produ­ Avînd în vedere că în u ltim ul
Cîstei si altele a j folosit abia 50 la cătoare, dar mai ales al celor comer­ tim p întreprinderile forestiere au
sută din suprafeţele amenajate pen­ ciale Acestora li se impune dotaiva fost dotate cu asemenea utilaje,
tru irigat. cu mijloace de transport şi spaţii spe­ conducerile tehnico-ndm inistrative
Pe lingă irigaţie, pregătirea şi fer­ ciale de depozitare. vor trebui să ia măsuri pentru
tilizarea terenului, precum şi aplica­ Din cele arătate rezultă că printr-o montarea, exploatarea şi în tre ţi­
rea chibzuită a m ăsurilor agrotehni­ mai bună organizare a procesului de nerea lor în mod chibzuit. In a-
ce specifice fiecărei specii in parte, pmducţie şi a valorifică rii se pot ob­ cext fel sectoarele forestiere vor
hotărăsc soarta producţiei. Fără o ţine producţii mai m ari de legume obţine succese tot mai frumoase
fertilizare raţională a solului, nu se de bună calitate, si eşalonate în cea în producţie.
pot obţine producţii m ari şi ieftine mai marc parte a anului. Ing. IO AN H ĂU LEA
de Itgume. P lin experim entări s-a Ing. E M A N O IL M AN tJG H EVIC I activist al C um iteliilui regional
ajuns la concluzia eâ cele mai bune Directorul S taţiunii experimentale Hunedoara al P.C.R.
rezultate se obţin atunci eînd se în ­ Geoagiu
corporează în sol prin arătura adîn-
că. 40-50 tone gunoi de grajd la ha.
In cadrul S taţiunii din Geoagiu
practieînd un complex agrotehnic a-
decvat fiecărei specii şi folosind ir i­
Lustruitoarea Susana Faur de Ia secţia tim plărie a întrep rin derii raionale de industrie locală din Brad este apreciată pentru hărnicia de garea am obţinut la cultura tom ate­
care dă dovadă.
lor 51.000 kg. la varză 55 000 kg, la W PAGINA A 4-A
ardei 23.000 kg, Ia morcovi 34 000 kg
la hectar
La aceasta a contribuit în bună
parte răsadul ce a fost de calitate
Mîiuile o a m e n ilo r spectatori, Ja fum oarul şi rol însemnat in creşterea şi eşalona­ Să se pună capăt imediat
corespunzătoare şi care a avut un
putea găzdui peste 400 de
rea producţiei. In regiunea noastră
garderoba de la intrare, la
bibliotecă, sală de lectură răsadniţele existente nu asigură dc-
şi terasă, la cabina cine­ cît 50-60 la sută din necesar, jar pen­ bombardamentelor!
M îinile om ului Aspre si bele unor oameni dintr-un nul ce s-a încheiat, depu­ fost reparate .şi întreţinute matografică şi scenă „ca tru producerea răsadului în ghivece
fine M îin i ce sprijineau sat de munte. Din Renghet. taţii, aleşi în prim ăvara de către ei, de către gos­ la teatrele m ari". F scris, n utritive sint preocupări sporadice,
coarnele plugului, ce le­ Se aflau la sfatul popular trecută dintre cei mai har­ podarii comunei, cei care negru pe alb. si s-au ma­ cu toate că este dovedit faptul că Opinia publică dc pretutindeni a p rim it cu nelinişte hotâiîrea
gănau pruncii şi stringeau din comuna de care le a- nici gospodari, au aflat că au construit podeţe, care terializat cele scrise, că ele ridică producţia cu 20-35 la sută S U .A de a relua bombardamentele asupra R D Vietnam si cere
cu amar sapa şi lopata parţine satul. La Geoagiu- satele lor. adică cele apar­ s au întrecut în voie bună oamenii satelor au dăruit la tomate, castraveţi şi vinete. Ţ i-
m îini care strunesc goana Băi. Am desprins din vor­ ţinătoare comunei Geoagiu- sî hărnicie atunci cind pe în acest cămin, 31 000 din nînd seamă de situaţia am intită este încetarea războiului din Vietnam
cailor putere, dirijează în bele lor simple, fapte mari. Băi se află din nou în 25 hectare au curăţat pă­ orele lor libere. Că prin necesar să fie luate măsuri grabnice
adîncuri perforatoare, cio­ — D-apoi cu m îinile fruntea acţiunilor pa trio ti­ şunile, care pe văile şi po- munca efectuată în aceste de asigurare a tocurilor necesare, a
cane pneumatice ; m îini noastre am făcut tot ce s-a ce pe intregul raion Orăş- vîrnişurile dealurilor din orc. valoarea economiilor bălegarului si a păm întului. a semin­ Evenimentele din Belgia
care schiţează contururile spus aci, in darea de sea­ tîe G îiulul că alături de îm prejurim i au plantat mai realizate se ridică la 230.000 ţelor şi u tila ju lu i pentru confecţio­
noilor aşezări, care saltă mă. şi-om mai face multe rama aurită, ce înconjoa­ m ult de 4 000 de puieţî. lei. nat ghivece etc In Belgia continuă să fie prezent pericolul unei crize guver­
m istria pe in a lln l schele­ lucruri bune. Că nî-e drag ră o diplomă cîstigată cu care au întemeiat aici. în I a Sfatul popular din Legumele pretenţioase la căldură,
lor, ce intoic filele manua­ să punem umărul toţi, ca doi ani în urmă. tot pen­ comuna de centru, e d ifi­ Geoagiu-Băi există multe cum sint: tomatele, ardeii, vinetele, namentale.
lelor ; m îini ce ating uşor să ne facem, nu numai casa, tru hărnicie, ar putea fi a- ciul lor de cultură : căm i­ asemenea cifre : prin între­ castraveţii, dau producţii tim p u rii si
clapele de fildeş, ce scriu, ei şi satele mîndre cum is şezată o nouă diplomă, nul cultural. ţinerea parcului şi a zo­ sigure dacă sînt protejate cu polie­
negru pe alb, letopiseţul prim ăverile... le-a um plut inim ile dc V izitatorul care va pă­ nelor verzi, oamenii au a- tilenă. pină la trecerea pei icolelor Va fi încă o secesiune a Katangâi?
vrem urilor noi... Cu m îinile lor, m iinî as­ mîndrie. trunde în acest edificiu, la dus economii de 11851 lei. de ingheţ In aceste condiţii, plan­
M îinile omului No-am pre şi fine, locuitorii sate­ S-ar putea ca, în curînd, a cărui înălţare din teme­ la repararea dru m u rilo r a- tele sc dezvoltă şi dau producţii r i­
obişnuit cu tinereţea miş­ lor Renghet, Geoagiu-Băi. Intr-un birou al Sfatului lii, oameni din toate sate­ proapc 100.000 lei, la cură­ dicate, de calitate şi cu cca 15-20 zile
cărilor lor, cu hărnicia şi Boz.es, Bănia, au făurit, în popular din comuna Geoa- le vecine au ţin u t să fie ţarea păşunilor 7 000 lei. la mai devreme. In regiune metoda a Tentativă de lovitură da stat în Argentina
neastîmpârul lor. Am pren­ u ltim ii ani. în tim pul lor giu-Băi să fie înrămată şi părtaşi cu fapta, va răm î- plantarea puieţilor 30870 fost studiată şi generalizată in pro­
ta for o sim ţim la fiecare liber, bunuri care azi se prinsă pe perete o nouă ne plăcut surprins. Pen­ lei. la... .Şi în valorile aces­ ducţie de Staţiunea Geoagiu. Deşi do­
pas. In arhitectonica ora­ numără in valori de m ili­ diplomă. O diplomă pentru tru că aici s-au îm binat tea e cuprinsă hărnicia vedită rentabilă, ea a fost aplicata in
şelor, in prospeţimea es- oane Aici, la sfatul popu­ hărnicia care au dovedit-o armonios elementele ca -v oamenilor, a lui Petru am il 1965 numai pe 43 000 mp. încercări ale experţilor monetari ai statelor
cuarelor, în goana trenu­ lar al comunei, asciillînd oamenii comunei în anul ractcristice construcţiilor Popa, Irim ie Mareş din Densitatea mai mare a plantelor
rilor, în ritm ul sacadat al darea de seamă asupra rea­ trecut ; atunci cind pe o de azi de la oraşe : moder­ LU C IA LIC1U pe terenuri bine pregătite şi fe rtili­ membre ale „Clubului de la Parts“
motoarelor, în linia şi a- zate. constituie un m ijloc de folosire
cnarela vestimentară, in... liză rilor planului economic porţiune (le aproape 10 nul cu frumosul. De la sala intensivă a terenurilor şi de sporire
Ascultam deunăzi vor­ şi al bugetului local pe a- km., drum urile satelor au luminoasă, spaţioasă, ce va (Continuare in pag. a 2-a) a producţiei la hectar. Sînt semna-