Page 90 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 2-
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3470

CONFERINŢA DE CONSTITUIRE A UNIUNII REGIONALE

DE PRODUCŢIE
A COOPERATIVELOR AG n

turor p o sib ilită ţilo r de sporire a cap de vacă furajată, la A poldul de cereale repartizate ca retribuţie su­
producţiei vegetale şi animale, va Sus — 2.593 litri, la Băcia — 2.218, plim entară au reprezentat 1.693 de
ccntribui la ridicarea nivelului de Sîntandrei — 1.900, Teiuş — 1,753 şi tone, iar sumele de bani au depăşit
Cuvîntarea viaţă al ţăranilor cooperatori, la în­ altele. expe­ 1.600000 lei.
florirea satelor.
Pe baza experienţei acumulate în
Deosebit de valoroasă este
Referindu-se la ro lu l uniu nilo r rienţa în g rijito ru lu i Simion Uscat de acest domeniu, trebuie generalizată
cooperatiste, vorbitorul a subli­ la cooperativa agricolă din C ilnic, în toate cooperativele agricole re tri­
niat că ele au datoria să ajute care în decembrie 1961, la Consfătui­ buirea suplim entară.
tovarăşului cooperativele agricole in o ri­ rea pe ţară a ţă ra nilo r cooperatori, v iito r să se întărească şi mai m ult ro­
In acest sens, este necesar ca pe
entarea şi organizarea mai bună a
s-a angajat ca la sfirşitu l planului şe-
producţiei, pentru valorificarea cît
mai deplină a rezervelor existente senal să realizeze de la lotul aflat in lu l brigăzilor în procesul de produc­
îng rijire a sa o producţie de 5 000 litr i
ţie. generalizînd în practică alcătui­
în fiecare unitate. Este necesar ca lapte pe cap de vacă furajată şi a rea unor brigăzi permanente cu un
uniunile cooperatiste, împreună cu
Gheorghe Călin organele de specialitate, să studie­ realizat încă înainte de încheierea a- rora să li se stabilească sarcini con­
num ăr corespunzător de m em bri, că­
nulu i trecut o producţie de 5 100 litri
ze şl să stabilească în fiecare coo­
perativă agricolă, care sînt ram urile lapte de la flecare vacă. Exem plul crete de muncă, fixate pe o perioadă
său va trebui să constituie un imbold
îndelungată de tim p.
cu cele mai bune condiţii de dez­ pentru to(i în g rijito rii-m u lg â to ri din
voltare. aducătoare de m ari ven ituri regiune. O condiţie im portantă a ap lică rii
şi să ajute concret la dezvoltarea a- corecte a re trib u ţie i suplim entare o
(Urm are din pog I) nice şi să se pornească cu toată cestora. (Urmare din pag. l) sînt mai slabe. Astfel. în raionul P roducţiile încă scăzute de lapte la constituie justa normare a m uncii în
convingerea la treabă. In legătură cu In cooperativele agricole îşi aşteap­ Sebeş, producţia medie la cartofi a unele cooperative, procentul de nata­ toate ram urile şi sectoarele de acti­
slrîns foiţele, sâ depună e forturi aceasta, aş sublinia, în mod deose­ tă rezolvarea numeroase probleme României, învăţătura m arxist-Ieninis- lita te necorespunzător şi m ortalitatea vitate ale cooperativelor, care să fie
pentru folosirea largă a mecanizării bit, grija ce trebuie acordată lucră­ p rivind îm bunătăţirea organizării, tă p rivin d transform area socialistă a fost mai mare cu 4.200 kg la hectar încă ridicată, fac ca din creşterea a- aprobate de adunarea generală a ţă ­
şi a substanţelor chimice, pentru ex­ rilo r de întreţinere a p la n ta ţiilo r norm ării şi re trib u irii m uncii, precum a g riculturii. faţă de media realizată de cooperati­ nim alelor să nu se obţină veniturile ra n ilo r cooperatori. In acelaşi tim p,
tinderea suprafeţelor irigate, pentru tinere, faţă de care nu se manifestă şi altele, de care depinde întărirea Justeţea p o liticii agrare a partidu­ vele agricole din raionul Orăştie şi cu aşteptate. De aceea, este necesar ca să se folosească cu m ultă chibzuinţă
aplicarea metodelor moderne de peste tot, interesul cuvenit. lor economică şi organizatorică. U n i­ lui, a m ăsurilor stabilite pentru dez­ 2.450 kg faţă de cele din raionul Alba. în viito r. Uniunea regională, u niuni­ fondul de zile-muncă, reducindu-se
conducere şi de organizare a pro­ Cu toată răspunderea trebuie să tăţile cooperatiste trebuie ajutate mai Din exemplele prezentate se poate le raionale ale cooperativelor, în co­ la m inim um posibil consumul aces­
ducţiei, într-un cuvînt, pentru prac­ se ocupe uniunile cooperatiste, con­ m ult în folosirea raţională a fondului voltarea agricu ltu rii este confirm ată desprinde concluzia că nu numai con­ laborare cu consiliile agricole să a- tora pentru a c tivită ţi neproductive.
de faptul că întreaga perioadă a coo­
ticarea unei a griculturi intensive, siliile de conducere ale unităţilor, de zile-muncă, extinderea celor mai perativizării s-a caracterizat prin tr-o d iţiile clim aterice constituie cauza corde toată atenţia acestei ram uri Lărgirea şi întărirea democraţiei
m ultilaterale, bazată pe cele mai consiliile agricole raionale, de îm ­ bune forme de cointeresare m ateria­ creştere continuă a producţiei agri­ principală a producţiei scăzute la care poate şi trebuie să aibă o pon­ cooperatiste, aplicarea neabătută a
noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. bunătăţirea a c tivită ţii în domeniul lă, introducerea pe scară largă a re­ cole. hectar, ci şi lipsurile în organizarea dere m ult mai însemnată în agricul­ prin cip iu lu i conducerii colective, tre ­
Dispunem de tot ce este necesar zootehniei. Se cunosc posibilităţile trib u ţie i suplimentare. Cooperativele Succesele pe care le-am obţinut m uncii, neefectuarea la tim pu l optim tura regiunii. buie să se concretizeze in p rim ul rînd
pentru înfăptuirea acestor obiective, largi de care dispune regiunea noas­ agricole de producţie au nevoie de sînt rodul a ctivită ţii pline de abnega­ şi de calitate a lu cră rilo r agricole. Permanentizarea în g rijito rilo r, care în ridicarea ro lu lu i adunărilor gene­
Tînăra noastră industrie sooialistă, tră în ceea ce priveşte creşterea a- sp rijin calificat şi concret din partea ţie a oam enilor m uncii din patria Un rol hotăritor în sporirea pro­ să fie recrutaţi din rin dul celor mai rale ale cooperatorilor, care să de­
fă u rită in anii p u terii populare, a nim alelor, îndeosebi a bovinelor şi uniunilor în rezolvarea unor pro­ noastră, sub conducerea înţeleaptă a ducţiei vegetale îl are mecanizarea. pricepuţi cooperatori, cu dragoste vină practic forul suprem de con­
cărei dezvoltare va sta şi in v iito r ovinelor. Suprafeţele m ari de pă­ bleme economice im portante cum partidului. In prezent, cele 5 staţiuni de maşini faţă de această îndeletnicire, precum ducere' al cooperativei agricole de
în centrul p o liticii p a rtidului, este şuni şi fîneţe, terenurile corespun­ s în t: utilizarea raţională a fondului Pentru ca agricultura să-şi aducă şi tractoare, care deservesc coopera­ şi retribuirea lor p o triv it producţii­ producţie.
capabilă să asigure maşinile moder­ zătoare pentru cu ltu ia plantelor fu ­ de investiţii, şi altele, care să ducă contribuţia la dezvoltarea economiei tivele agricole din regiune, dispun lor obţinute de la animalele pe care Ca organ executiv al adunării ge­
ne şi substanţele chim ice de care rajere. clim a, experienţa dobîndită la dezvoltarea averii obşteşti şi creş­ naţionale, la continua îm bunătăţire a de 948 tractoare, 1.034 semănători di­ le au în în g rijire , este de asemenea nerale, consiliul de conducere este o-
are nevoie agricultura. In s titu ţiile — iată numai cîţiva din factorii ca­ terea va lo rii zilei-muncă. nivelului de tra i al ţă ranilor coope­ ferite, 178 cultivatoare, 314 combine una din m ăsurile deosebit de im por­ bligqt sâ ducă la îndeplinire hotă-
noastre ştiin ţific e şi de învâţăm înt şi alte maşini agricole. In medie pe tante ce trebuie luate.
re favorizează m ult dezvoltarea Viaţa a demonstrat că problemele ratori, corespunzător cerinţelor şi po­ rîrile adunării, să aplice şi sâ rezol­
au co ndiţii optim e să dezvolte cer­ ci^eşterii anim alelor. Problema care în tă ririi economico-organizatorice a s ib ilită ţilo r pe care le are, Congresul tractor fizic revin în cooperativele a - In cursul acestui an, cooperativele ve operativ sarcinile economice şi o r­
cetarea şi să formeze cadrele de se pune In prezent este folosirea cit cooperativelor agricole de producţie al IX -lea al p artidului a subliniat ne­ gricole 110 hectare teren arabil. Cu agricole de producţie să acorde mai ganizatorice, să respecte p rin c ip iu l
specialişti necesare a g ricu ltu rii. La mai deplină a tu tu ro r posibilităţilor sînt rezolvate cu succes acolo unde cesitatea în fiin ţă rii unor organe pro­ a jutorul acestor maşini se poate asi­ m ultă atenţie realizării adăposturilor m uncii colective, sâ atragă masa la r­
rin d u l -lor, u n ită ţile agricole coo­ existente. se asigură participarea Largă a masei p rii de conducere şi îndrum are a coo­ gura pregătirea mecanizată a terenu­ necesare întregului efectiv de anim a­ gă a cooperatorilor la rezolvarea tre ­
peratiste au crescut şi cresc din sî- Este foarte im portant să sporim m em brilor cooperatori la stabilirea perativelor agricole de producţie şi a lu i pe cel puţin 85 la sută, semăna­ le, să asigure apa în ferme, introdu­ b u rilo r obşteşti, iar periodic să ra­
nul lo r cadre de preşedinţi, briga­ efectivele şi să îm bunătăţim conti­ şi rezolvarea tre b u rilo r obşteşti. Noul elaborării unui nou Statut care să tu l pe 80 la sută, întreţinerea cu ltu ­ cerea ilu m in a tu lui, evacuarea meca­ porteze adunării generale despre ac­
dieri, mecanizatori care se dovedesc nuu calitatea lor, dar, o dată cu a- Statut — (legea de bază a cooperati­ corespundă co n d iţiilo r noi create rilo r pe cca 35—40 la sută şi recolta­ nizată a gunoiului, amenajarea bazi­ tivitatea pe care o desfăşoară în ve­
talentaţi şi pricepuţi organizatori ai ceasta, sâ manifestăm toată grija vei agricole de producţie — ce ur­ după încheierea cooperativizării. Ple­ tu l păioaselor pe 40 la sută din su­ nelor pentru colectarea m ustului de derea în d e p lin irii hotărîrilor.
producţiei agricole, devotaţi tru p şi pentru creşterea producţiei de car­ mează să fie aprobat de Congresul nara din 11— 12 noiembrie 1965 a C.C. prafaţă. grajd. Pentru stabilirea unui raport cît
suflet cauzei socialiste. De folosirea ne, lapte, lină. Numai aşa vom pu­ cooperativelor, cuprinde im portante al P.C.R. a elaborat o serie de mă­ Trebuie să arătăm eă în ce priveş­ Pentru prim a dată anul acesta s-au mai raţional între fondul de acumu­
deplină a p o s ib ilită ţilo r create de tea face ca acest sector aducător de prevederi care reglementează toate suri organizatorice menite să creeze te calitatea lu cră rilo r mai este încă dezbătut Ia nivelul cooperativei agri­ lare şi fondul de consum, care să per­
statul socialist, de valorificarea tu ­ venituri băneşti să devină ram ură problemele p rivin d conducerea, orga­ cadrul necesar progresului continuu m u lt de făcut. Pe viito r, conducerile cole, sarcinile planului cincinal şi m ită reproducţia lărgită, creşterea
tu ro r rezervelor, depinde dezvoltarea de bază în agricultura regiunii, nu­ nizarea şi desfăşurarea vieţii interne al a g ricu ltu rii noastre socialiste. In S.M.T. să se preocupe mai îndeaproa­ s-au sta b ilit principalele măsuri care continuă a proprietăţii coopera}-' ■u.e
economică şi organizatorică a fie ­ mai aşa vom determina întreaga a u n ită ţilo r agricole cooperatiste. elaborarea acestora s-a pornit de la pe de organizarea temeinică a mun­ sâ asigure înfăptuirea lor. P o triv it a- şi ridicarea nive lu lu i de tra i al ţăra­
cărei unită ţi oooperatiste. masă a ţăranilor cooperatori să a- Aplicarea acestor prevederi asigură necesităţile generale ale construcţiei c ii brigăzilor, de îm bunătăţirea cali­ cestui plan, Sn anul 1970, raioanele n ilo r cooperatori, proiectul noului
Tovarăşi, ccrde întreaga atenţie dezvol-tărli întărirea democraţiei cooperatiste, socialiste şi de la interesele ţă ră n im ii tă ţii re paraţiilor u tila ju lu i din ex­ vor participa in mod d ife rit Ja crea­ Statut al cooperativei agricole pre­
ploatare. Un accent mai mare sâ fie
Raportul pe care lisaţi ascultat în­ lui. Avem unită ţi care au ob­ participarea activă a tuturor m em bri­ cooperatiste, ale în tă ririi continue a pus pe ridicarea gradului de c a lifi­ rea fondului central de produse agri­ vede ca fondul de acumulare să se fi­
făţişează rezultatele obţinute, nea­ ţin u t rezultate bune. In raport s-au lor cooperatori la rezolvarea treburi­ alianţei m uncitoreşti-ţărâneşti. care a m ecanizatorilor, astfel ca prin cole al statului, corespunzător condi­ xeze intre 18 şi 25 la sută din va­
junsurile pe care le mai avem, mă­ citat în această p rivinţă cooperati­ lor obşteşti. Masele largi ale ţărăn im ii, toate mai buna întreţinere a m aşinilor şi ţiilo r locale, tra d iţie i şi gradului de loarea producţiei nete, iar fondul de
surile ce trebuie luate pentru îm bu­ vele agricole din C ilnic, Apoldul de Exercitîndu-şi cu competenţă a tri­ categoriile de oameni ai m uncii din tractoarelor aceştia să-şi aducă o con­ concentrare a producţiei anum itor consum între 75 şi 82 la sută.
nătăţirea m uncii. Sus, Băcia, Teiuş şi altele, care au buţiile ce le revin, Uniunea regio­ regiunea Hunedoara au p rim it cu trib u ţie sporită la executai ea in bune cu ltu ri sau specii de animale. O deosebită însemnătate au preve*
Avînd la bază propunerile făcute obţinut producţii m ari în sectorul nală şi uniunile raionale au datoria deosebită satisfacţie şi însufleţire condiţii şi la tim p u l optim a tutu­ Pină la sfirşitu l anului 1970 coope­ derile din proiectul de Statut al coo­
în adunările generale ale cooperati­ zootehnic. Num ărul acestor unită ţi să studieze şi sâ rez.olve în deplin a- măsurile luate de pa rtidul şi statul ror lucrărilor. rativele agricole din regiunea noa­ perativei agricole p rivin d drepturile
velor agricole de producţie şi in este însă mic. Va trebui sâ luptăm cord cu consiliile de conducere ale nostru cu p rivire la îm bunătăţirea A lă tu ri de mecanizare, un rol im ­ stră Şi-au propus să realizeze o pro­ şi în da toririle m em brilor cooperatori.
conferinţele de constituire a uniu­ pentru obţinerea de producţii m ari, cooperativelor agricole, problemele conducerii şi p la n ifică rii ag ricu ltu rii. portant la sporirea producţiei il are ducţie medie de cel puţin 1.550 kg Reglementarea re trib u irii lo tu rilo r
n ilo r raionale şi orăşeneşti, preve­ nu numai la nivelul unor unităţi, legate de aprovizionarea u n ită ţilo r Insuşindu-şi întru to tu l ideile şi sar­ chimizarea ag ricu ltu rii. In acest scop, griu la hectar, 1 800 kg porumb, 13.000 în folosinţă personală în sensul pre­
derile proiectului planului de mă­ ci şi la nivelul raioanelor şi pe an­ cu utilaje agricole, îngrăşăminte chi­ cinile ce decurg din acest m obiliza­ an de an, cooperativelor agricole li kg cartofi şi 13.000 kg legume. De a- văzut de plenară are o mare im por­
suri prezentat în faţa dumneavoas­ samblul regiunii. mice, seminţe din soiuri valoroase, s-au repartizat im portante cantităţi semenen, p lantaţiile de pomi fru c ti­ tanţă pentru îm bunătăţirea a ctivită ­
tră sînt îndreptate, in principal, spre M ai avem încă neajunsuri în ceea m aterial pom l-viticol, să organizeze tor program, ţărănim ea cooperatistă de îngrăşăminte chimice. Este nece­ feri vor fi extinse cu 2.500 hectare, ţii generale a cooperativelor agri­
a aprobat cu căldură
documentele
organizarea mai bună a m uncii, fo­ ce priveşte creşterea natalităţii, pro­ ateliere de reparaţii proprii, să in iţie ­ Plenarei C om itetului Central, anga- sar însă să menţionăm faptul că deşi iar cele de v ii cu încă 500 de hectare. cole.
losirea judicioasă a pământului, spo­ centul de m o rta lită ţi al anim alelor ze schim buri de experienţă, să în­ jîndu-se să lupte cu toată hotărîrea aceste cantităţi nu au satisfăcut pe Sarcini sporite şi-au asumat coo­ Pe lin ia rezolvării juste a proble­
rirea producţiei vegetale şi anim a­ este mare. Sarcina pe care ne-o pi'o- treprindă acţiuni comune pentru va­ pentru transpunerea in viaţă a noi­ deplin nevoile, au fost cazuri cînd perativele şi în ram ura creşterii ani­ m elor sociale ale satului cooperaţi-
le, creşterea v e n itu rilo r cooperati­ punem este de a realiza încă în acest lorificarea producţiei marfă. lor măsuri iniţiate de conducerea îngrăşămintele chimice s-au folosit malelor. In aceeaşi perioadă, efecti­ vizat, se înscriu şi prevederile în le­
velor agricole. Pentru realizarea a- an o natalitate de cel puţin 80 la In rezolvarea numeroaselor proble­ partidului. nejudieios, ori s-a renunţat la cum­ vele de bovine vor ajunge la 65.000“ gătură cu pensionarea la .bătrineţe si
cestor obiective trebuie depusă m un­ sută la bovine şi 98 la sută la ovine me ce le stau in faţă, uniunile coo­ părarea lor. capete, din care 33 000 vaci şi juninci, în caz de incapacitate de muncă a
că, trebuie făcute eforturi. Am con­ şi şă reducem in mod substanţial peratiste trebuie să colaboreze strins De la încheierea cooperativizării a- Lupă cum este bine cunoscut, o • al ovinelor la 175.000 capete, iar al ţă ra n ilo r cooperatori.
vingerea că in dezbaterile care vor m ortalitatea animalelor. Stă în pu­ cu consiliile agricole. Introducerea g ricu ltu rii, cele 198 cooperative agri­ sursă principală de fertilizare a solu­ păsărilor matcă la 80.000 capete. Tovarăşi,
avea loc veţi face multe şi valoroa­ tinţa noastră să îndeplinim toate pe scară largă a ştiinţei în producţia cole de producţie din regiunea noa­ lu i in regiunea noastră o constituie Producţia de lapte pe cap de vacă fu ­
se propuneri, care vor îmbogăţi a- aceste sarcini ! agricolă p o trivit co n d iţiilo r şi p a rti­ stră, sub conducerea organelor şi or­ îngrăşămintele naturale care se gă­ rajată va trebui să ajungă pină in Cu p rile ju l adunărilor generale şi
cest plan. Ce se cere să facem pentru acea­ c u la rită ţilo r concrete ale fiecărei u ni­ ganizaţiilor de partid, folosind din sesc în cantităţi destul de m ari, atît 1970 la 1.850 litri. al conferinţelor de constituire a u n iu ­
tăţi agricole, acţiunile
întreprinse
în raport şi în proiectul planului sta ? plin sp rijin u l m u ltila te ra l acordat de la u nită ţi cît şi în gospodăriile perso­ Din cele relatate, rezultă că preve­ n ilo r raionale şi orăşeneşti în care,
de
pentru efectuarea unor lucrări
de măsuri s-au făcut propuneri pen­ Va trebui în prim ul rînd să asi­ îm bunătăţiri funciare, extinderea i- stat, precum şi m ijloacele proprii, au nale ale m em brilor cooperatori. Pre­ derile sînt sporite în toate ram urile. pe lingă analiza a ctivită ţii desfăşura­
te în anul trecut, s-au dezbătut cu
tru creşterea suprafeţei arabile şi gurăm furajele necesare, atît din rigatiilor, folosirea mai largă a me­ reuşit sâ obţină an de an succese im ­ gătirea, transportul şi încorporarea Ele sînt insă m obilizatoare şi pe de­ viu interes documentele Plenarei
folosirea mai judicioasă a fiecărei punct de vedere ca ntitativ cît şi ca­ canizării— iată un cîmp larg pentru portante pe linia sporirii producţiei, lor la tim p pe terenurile mai sărace p lin realizabile. Elaborarea planului C.C. al P.C.R. din 11— 12 n o i ' / 7, ;
categorii de teren. Aceasta este o lita tiv, ţinîncl seama de efectivele a în tă ririi lor economico-organizato­ şi la cu ltu rile care le valorifică cel defalcat pe ani dă cooperativelor a- 1965 şi proiectele de Statut, ţt>r . i-
desfăşurarea unei strînse şi rodnice
orientare bună, deoarece păm intul, existent;, cît şi de creşterea lor în colaborări între aceşti factori de con­ rice. mai bine va asigura sporirea sim ţi­ gricole posibilitatea să-şi întocmeas­ mea noastră cooperatistă şi-a m ani­
după cum ş tiţi, este principalul m ij­ viitor. Un scurt tablou al cîtorva re a li­ toare a recoltelor. că planuri de producţie anuale, care festat unanim adeziunea privin d a fi­
loc de producţie în agricultură. Şi Sâ aplicăm întregul complex de ducere a agriculturii. zări înfăţişează e forturile şi experien­ deschid acestora perspectiva activită ­ lierea la uniunile raionale şi orăşe­
O măsură deosebit de im portantă
Organele şi organizaţiile de partid
în p rivin ţa aceasta, avem m ulte de măsuri privind îngrijirea, fe rtiliza ­ din regiune vor acorda un iu n ilo r coo­ ţa harnicilor noştri ţărani cooperatori. prin care se pot preîntîm pina efec­ ţii lor, le ajută sâ ia din tim p mă­ neşti ale cooperativelor şi au aprobat
făcut. Avem suprafeţe de terenuri rea şi folosirea raţională a păşuni­ perativelor de producţie întregul spri­ Fată de 19G2, anul încheierii coo­ tele negative ale secetei şi pune in suri pentru folosirea chibzuită a m ij­ constituirea lor.
arabile care urmează să fie d e fri­ lor, extinderea suprafeţelor cultiva­ jin în îndeplinirea a trib u ţiilo r şi sar­ perativizării agriculturii, în 1965 pro­ valoare întreaga capacitate de pro­ U niunile cooperativelor agricole de
şate de arborete şi pomi răzleţi. De te qu plante furajere de mare pro­ cin ilo r ce le revin. ducţiile m edii au crescut cu 13 (a sută ducţie a solului este extinderea su­ loacelor proprii şi a a ju to ru lu i acor­ producţie sînt organizaţii economice
asemenea, suprafeţe destul de m ari, ductivitate, bogate in substanţe nu­ Ia porumb şi cu 6 la sută la griu. In prafeţelor amenajate pentru irig a ţii. dat de stat în vederea creşterii con­ obşteşti şi se creează prin aderare^
Perfectionîndu^şi metodele şi sti­
situate pe terenuri în pantă, nece­ tritiv e — trifo i, lucernă — precum lul de muncă, oi'ganîzaţiile de par­ In această privinţă, deşi avem posi­ tinue a avutului obştesc şi a venitu­ cooperativelor agricole, pe baza p rin ­
sită măsuri pentru stăvilirea eroziu­ şi cu nutreţuri suculente. îndeosebi aceeaşi perioadă producţia totală de b ilită ţi şi beneficiem de surse im por­ rilo r cooperatorilor. c ip iu lu i centralism ului democratic,
nii. Altele se cer îndiguite şi dese- sfeclă furajeră. în acelaşi tim p, să tid voi- desfăşura o muncă politică fructe a sporit cu peste 100 la sută, tante de apă pe întreg te rito riu l re­ Ne aflăm în pragul campaniei a- avînd ca fo r suprem de conducere
cate. E fo rtu ri susţinute vor trebui asigurăm o hrănire diferenţiată a ş» organizatorică susţinută pentru de lînă cu 63 la sută, iar de lapte giunii, nu a existat în toate cazurile gricole de prim ăvară. De felul cum Congresul U n iu n ii Naţionale şi res­
antrenarea
cooperatiste
ţărănim ii
depuse pentru realizarea sarcinii de anim alelor, bazată pe ra ţii judicios la rezolvarea sarcinilor de care de­ de vacă cu 42 la sută. suficientă preocupare pentru u tili­ vom şti să ne organizăm munca pen­ pectiv conferinţele u n iu nilo r regiona­
creştere a suprafeţelor irigate cu Întocmite. pinde creşterea puterii economice Aceste rezultate au făcut posibilă zarea Jor la irigarea cu lturilo r. Re­ tru pregătirea şi executarea tu turor le. raionale şi orăşeneşti. Sarcina!
circa 5.000 ha pînă în anul 1970. Spo­ Va trebui de asemenea să creăm a cooperativelor agricole. spo­ creşterea în aceeaşi perioadă a veni­ zultă de aici. pentru organele agri­ lu cră rilo r necesare în această perioa­ principală a u n iu n ilo r cooperatiste
ru rile de recolte ce se vor obţine de condiţii de adăpostire pentru între­ rirea producţiei de cereale, legume şi tu rilo r băneşti raportate la suta de cole şi uniunile raionale şi orăşe­ dă, depinde în cea mai mare măsură este orientarea cooperativelor agrico­
pe aceste terenuri compensează pe gul efectiv, term inînd la tim p con­ fructe, dezvoltarea sectorului zooteh­ hectare cu 31,4 la sută şi dezvoltarea neşti, sarcina im portantă de a spri­ soarta producţiei la m ajoritatea cul­ le in direcţia cerinţelor dezvoltării
deplin efo rtu rile ce se vor face in strucţiile necesare. nic. Com uniştii vor m ilita neobosit proprietăţii obşteşti cu 35 la sută. jin i consiliile cooperativelor agricole tu rilo r. economiei noastre naţionale, îm bina­
acest scop. Iată de ce m erită ca uni­ Aş sublinia, totodată, sarcina de pentru ridicarea conştiinţei socialiste Creşterea producţiei vegetale şi a- să ia măsuri corespunzătoare pentru Pentru asigurarea succesului lucră­ rea armonioasă a interesului ţă ră n i­
tăţile noastre cooperatiste, eu forţe a ne ocupa cu m ultă răspundere de a ţărănim ii muncitoare, pentru par­ punerea în aplicare a studiului în ­ rilo r din această campanie. U n iu ­ m ii cooperatiste cu interesele gene­
unite, să-şi dea toată osteneala pen­ îngrijirea anim alelor şi de îmbună­ ticiparea ei activă la înfăptuirea în­ nimale, valorificarea pe calea con­ tocmit, astfel îneît pînă în anul 1970 nea regională şi uniunile raionale rale ale ţă rii. Preocupîndu-se de creş­
tru realizarea sarcinii propuse. tăţirea asistenţei zooveterinare M ul­ tregului complex de măsuri pe care tractărilor a unor cantităţi sporite de suprafaţa irigată să crească cu 4.900 ale cooperativelor agricole au datoria terea continuă a producţiei agricolei
O mare atenţie va trebui acorda­ te din neajunsurile existente în sec­ ni le propunem în domeniul agri­ produse agro-alimentare au contri­ hectare. să sprijine şi sâ îndrum e cu toată m arfă şi a ve n itu rilo r ţă ră n im ii, ele
tă fe rtiliz ă rii solului, Dumneavoflstrâ torul zootehnic se datoresc tocmai cu ltu rii. buit la creşterea ve n itu rilo r coope­ Pentru ca legum icultura să aducă competenţa consiliile de conducere vor trebui să ajute în mod concret
cunoaşteţi din experienţă că nu lipsei u-nei bune în g rijiri. rativelor agricole şi ale ţăranilor coo­ o contribuţie mai mare Ia satisface­ ale cooperativelor agricole la m obi­ cooperativele agricole în organizarea
poţi să ceri mereu păm întului, fără Este necesar sâ nc ocupăm îndea­ Rezolvarea sarcinilor pe care le r i­ peratori. rea nevoilor de consum ale populaţiei lizarea întregii mase de cooperatori, m uncii, normarea şi retribuirea ei,
să-i dai nim ic. P lin grija statului, proape de formarea unor în g rijito ri dică practicarea unei agriculturi mo­ Conducerea politică, îndrumarea şi din regiune şi, pe această cale, Ja în vederea folosirii tu tu ro r m ijloace­ în utilizarea raţională a fo n d u rilo r
la dispoziţia cooperativelor agricole cu calificare corespunzătoare Şi cu derne, folosirea largă a metodelor ajutorul concret acordat cooperative­ creşterea ve n itu rilo r băneşti ale coo­ lor de care dispun, astfel îneît fieca­ de in vestiţii şi a m ijloacelor m ateria­
de producţie din regiune va fi pusă dragoste de muncă, să-i educăm în ştiinţifice, sint condiţionate de rid i­ lor agricole de către organele şi or­ pera tivelor agricole, este necesar, tot­ re lucrare să fie executată la tim p şi le de care dispun.
anul acesta cantitatea de peste spiritul răspunderii faţă de această carea nivelului de cunoştinţe agro­ ganizaţiile de partid sînt factorii odată, să se generalizeze metoda cul­ de cea mai bună calitate. U niunile cooperativelor agricole au
17.000 tone îngrăşăminte chimice, cu adevărată comoară pe care o repre­ zootehnice ale ţăranilor cooperatori principali care au asigurat obţinerea tu rilo r succesive şi intercalate, iar Sînt necesare măsuri imediate pen­ ca scop ridicarea n ive lu lu i de tra i a l
circa 8.000 tone mai m ult faţă de zintă fondul de animale — proprie­ şi celorlalţi lucrători din agricultură. succeselor în dezvoltarea economică suprafaţa cultivată cu legume să a- tru terminarea reparării întregului m em brilor cooperatori, pe calea în tă ­
anul trecut. Va trebui să folosim tate obştească şi să-i cointeresăm Ţ inînd seama de această cerinţă vom şi organizatorică a acestor unităţi. jungă la cel puţin 2.000 de hectare u tila j ce va fi folosit în această cam­ rir ii economico-organizatorice a coo­
din plin, cu chibzuinţă, aceste în ­ în obţinerea unor rezultate cît mai acorda toată grija îm bunătăţirii con­ in acest an. panie, asigurarea şi condiţionarea în ­ perativelor agricole, a dezvoltării in ­
grăşăminte. Dar în acelaşi tim p să bune. ţin u tu lu i învăţăm întului agrozooteh­ Com itetul regional, comitetele ra­ Cooperativele agricole din regiunea tregului stoc de seminţe, transportul tensive şi m ultilaterale a a g ric u ltu rii
folosim raţional întreaga cantitate de Va trebui tovarăşi, să luăm astfel nic şi celorlalte forme de râspîndire ionale de partid au m ilita t consec­ noastră dispun de condiţii favorabile în cîm p al tu tu ro r ca n tită ţilo r de în­ cooperatiste.
a cunoştinţelor agricole.
îngrăşăminte naturale existentă în de măsuri, îneît într-un tim p scurt Considerăm că este necesar ca vent pentru introducerea metodelor dezvoltării pom iculturii şi v itic u ltu ­ grăşăminte organice, executarea de Tovarăşi,
u nităţi. să asigurăm creşterea producţiei ve­ organele de partid la toate nivelele, înaintate agrotehnice şi zootehnice, rii. In u ltim ii ani, pe 2.728 hectare au arături îndată ee tim pul va permite. Regiunea noastră dispune de le g a ­
P rin lărgirea suprafeţelor arabile, getale şi animale la nivelul posibi­ să intensifice controlul şi îndrum a­ pentru orientarea justă a consiliilor fost plantaţi pomi fru ctife ri, iar pe Paralel cu aceasta, vor trebui exe­
extinderea irig a ţiilo r, fertilizarea so­ lită ţilo r de care realmente dispu­ rea tu turor organelor de stat, eco­ de conducere spre problemele cele alte 298 hectare viţă de vie. Cele mai cutate lucrările de în g rijire a semă­ te resurse m ateriale şi spirituale, de
foj-ţe capabile sâ înfăptuiască în mod
lu lu i, folosirea sem inţelor din soluri nem; acesta est? factorul de bază, nomice şi obşteşti care au sarcini în mai importante. m ari suprafeţe le-an plantat cu pomi n ăturilo r de toamnă, de fertilizarea exem plar sarcinile ce ne stau în faţă.
de înaltă productivitate şi mai ales care asigură atît continua întărire domeniul agriculturii, în vederea şi viţă cooperativele agricole din Sîn- lor suplimentară, de întreţinere a o- Avem oameni harnici, pricepuţi şi cu
p lin executarea la tim pul optim şi şi dezvoltare a u n ită ţilo r noastre co­ respectării riguroase a hotărSrilor dc Tovarăşi, tandrei, Daia, M iholţ, Cistei, Bucer- goarelor, astfel ca însâm înţările din experienţă bogată în lucrarea pâm in-
la un înalt nivel agrotehnic a lu ­ operatiste. oit şi creşterea ve n itu ri­ partid şi de stat, pentru sprijinirea Cu p rile ju l conferinţei de constitui­ dea, Silvaşul Inferior, Orăştie etc. această prim ăvară să fie term inate tu lu i, creşterea anim alelor, cultivarea
cră rilo r agricole, să depunem toată lor ţăranilor cooperatori. in mod efectiv a uniunilor coopera­ re a U niunii regionale a cooperative­ Unele u n ită ţi însă, cum sint cele d i1; pînă la 1 Mai. de legume, în pom icultură, v itic u ltu ­
strădania pentru sporirea producţiei Să chibzuim bine şi temeinic asu­ lor agricole de producţie, considerăm Romoşel, Unirea, Geoagiu, Blandiana, O preocupare susţinută se impune
de cereale la hectar. Va trebui sâ pra fe lu lu i in care repartizăm veni­ tivelor agricole. că este nim erit, ca buni gospodari, sâ Dobra şi altele, pe lingă faptul că şi pentru executarea lu cră rilo r ne­ ră şi în celelalte domenii de activi­
Cu concursul şi s p rijin u l tu tu ro r
tate ale a g ricu ltu rii.
luptăm cu hotărîre pentru lichidarea tu rile cooperatorilor, să asigurăm o factorilor care lucrează în agricul­ facem o analiză a a ctivită ţii coopera­ n-au realizat p lantaţiile prevăzute, cesare în legum icultura, pom icultură Călăuziţi şi conduşi îndeaproape de
situat iei existente in prezent, cind, proporţie justă între fondul de acu­ tură, sub conducerea organelor şi tivelor agricole din regiune, pentru n-au dovedit preocupare suficientă şi viticultură. organizaţiile de partid, anim aţi de ţe­
producţiile medii la hectar diferă mulare şi fondul de consum, sâ gos­ organizaţiilor de partid, să facem ca scoţînd la iveală experienţa pozi­ nici pentru îm bunătăţirea celor exis­ în rezolvarea m ultip lelo r sarcini lu rile si perspectivele luminoase ale
nu numai de la raion la raion, ci şi podărim cu pricepere bunurile ob­ ca uniunile cooperativelor agricole tivă, neajunsurile pe care le mai a- tente. ce ne stau în faţă un rol hotăritor îl a g ricu ltu rii noastre socialiste, ei vor
de la o unitate la alta Vn condiţii şteşti, să le apărăm şi să le dezvol­ vem, precum şi cauzele lor, să găsim are organizarea muncii, găsirea şi a- lupta cu ferm itate pentru înfăptuirea
asemănătoare de clim ă şi sol. Toto­ tăm, ca pe propriile noastre bunuri. să-şi îndeplinească cît mai repede şi soluţiile cele mai potrivite în vederea Tovarăşi, pliearea celor mai eficiente metode m ăreţelor obiective şi sarcini puse de
dată. prin eforturile unite ale coope­ Tovarăşi, cît mai bine a tribu ţiun ile şi sarcini­ în tă ririi continue economico-organi­ de stim ulare a in iţia tive i creatoare Congresul al IX -lea al P a rtid u lu i
rativelor agricole, sâ folosim mai Pe baza in d ica ţiilo r Congresului le prevăzute in proiectul de Statut, zatorice a cooperativelor agricole, Folosind cu chibzuinţă ajutorul a- a ţăranilor cooperatori in sporirea Comunist Român în faţa noastră.
Intens posibilităţile de creştere a al IX -lea al P.C.R.. Plenara Com i­ să-şi aducă aportul nem ijlocit la dez­ creşterii producţiei şi a ve n iturilo r cordat de stat prin credite pe termen producţiei. E xprim înd voinţa unanim ă a dele­
voltarea şi întărirea economică şi or­
producţiei legumicole, atît prin ex­ tetului Central al partidului din no­ ganizatorică a cooperativelor agrico­ ţăranilor cooperatori. lung, precum şi m ijloacele proprii, gaţilor şi in v ita ţilo r la conferinţa
tinderea suprafeţelor cultivate cît iembrie 19C5 n elaborat un complex le la creşterea ve niturilo r lo r şi ale Din practica u n ită ţilo r noastre coo­ cooperativele agricole din regiunea In u ltim ii ani, în unele cooperati­ noastră, a întregii mase de ţărani
şi prin sporirea producţiei la hec­ de măsuri p liv in d îm bunătăţirea cooperatorilor. peratiste, se constată că prin mai Hunedoara au obţinut unele rezulta­ ve agricole din regiune, pe lingă re­ m uncitori, tehnicieni, ingineri şi me­
tribuirea după zile-muncă au fost fo­
tar. conducerii şi plan ifică rii agricultu­ buna folosire a păm întului, a m ij­ losite şi forme de re tribuire supli­ dici veterinari din cooperativele a-
Regiunea noastră oferă condiţii rii. O mare im portanţă are crearea Tovarăşi, loacelor de producţie, chiar şi în con­ te bune în creşterea efectivelor dc gricole de producţie, asigurăm con­
minunate pentru extinderea planta­ uniunilor raionale, regionale şi a U- Oamenii m uncii din regiune luptă d iţii clim aterice mai puţin favorabi­ animale şi a producţiei acestora. In mentară. In urma h o tă rîrilo r luate ducerea noastră de partid şi de stat,
ţiilo r de pomi fru ctife ri şi v.iţă de niunii Naţionale a Cooperativelor cu entuziasm pentru traducerea în le. s-au obţinut rezultate bune în pro­ prezent, unităţile cooperatiste au pes­ de către adunările generale ale m ul­ C om itetul regional al P C.R. Hune­
vie. Pe versantul drept al Mureşu­ Agricole de Producţie, precum şi e- viaţă a sarcinilor trasate de cel ducţia • vegetală, care m erită sâ fie te 56.000 bovine (din care aproape tor cooperative agricole, cu ltu rile doara. că ţăranii cooperatori din u-
prăsitoare au fost repartizate în ca­
lui şi pe ce) al Secaşului, precum şi laborarea proiectelor de statut ale de-al IX -lea Congres al partidului. evidenţiate. G răitor în această p ri­ drul brigăzilor pe echipe şi fa m ilii, n ită ţile regiunii, u n iţi şi în fră ţiţi în
în bazinele interioare din raioanele cooperativelor agricole, uniunilor a- Desfă.şurînd larg întrecerea socialis­ vinţă este exemplul cooperativelor a- 24 000 vad şi juninci), 110.000 ovine, ceea ce a dat posibilitatea re trib u i­ uniunile regională, raionale şi oră­
Alba, Orăştie, Haţeg şi Ilia există cestora Şi Casei de pensii. tă. m inerii, siderurgiştîi, constructo­ gi ieole din Teiuş, Alba Iulia şi C ilnic, 14 000 porcine şi 25 000 păsări. şeneşti vor depune întreaga lor ca­
rii m uncii nu numai după cantitate,
im portante suprafeţe cu o producti­ In aceste măsuri înţelepte se o- rii de maşini, m uncitorii de pe şan­ care au recoltat anul trecut între Paralel cu creşterea efectivelor ci şi după calitate, in funcţie de pro­ pacitate şi putere de muncă în s lu j­
vitate scăzută care, plantate cu ulindeşte modul creator în care tiere se străduiesc să întîm pine cea 1.896 şi 1.947'leg de pe fiecare hectar este necesar să se acorde mai multă ba realizării ţe lu rilo r noastre comu­
pomi şi viţă de vie, ar da un randa­ partidul nostru rezolvă problemele dc-a 45-a aniversare a creării P a rti­ cultiva t cu grîu, cele din Dobra si ducţiile obţinute. Această metodă, fo­ ne. Sub conducerea organizaţiilor de
ment m ult mai mare. In plnnul de construcţiei socialiste la sate, ţ i­ dului Comunist cu rezultate din cele Apoldul de Sus cîte 2.760—3.000 kg atenţie îm bunătăţirii structurii tu r­ losită cu pricepere şi chibzuinţă, a partid, vom munci cu elan sporit
măsuri se prevede plantarea pinâ in nînd seama de condiţiile specifice şi mari frumoase în producţie. Ne e x p ri­ porumb boabe !a hectar, Apoldul do mei de bază, prin selecţie. făcut posibil ca în m ulte u n ităţi cum pentru întărirea puterii economice
anul 1970, pe- terenurile im proprii sarcinile po care le ridică fiecare măm convingerea că harnica noastră Jos, care a obţinut 15.277 kg cartofi Şi în ceea ce priveşte producţia (le sînt cele din A poldul de Sus, Gîrbo- si organizatorice a cooperativelor a-
c u ltu rilo r cerealiere a ciixa 2.500 etapă. ţărănim e cooperatistă, animată de a- la hectar, precum şi cea din Pricaz. lapte, s-au obţinut unele rezultate va, Sîntandrei, Daia, Pricaz, Strei, gricole, vom dezvolta proprietatea
participarea
Poz, Simeria şi altele,
hectare cu pomi şi 500 ha cu viţă Cu p rile ju l adunărilor generale ale celeaşl sentimente înalte, de dragoste cu o pi-oductie de aproape 33.000 kg cooperatorilor la muncă să fie mai cooperatistă pe baza căreia vor creş­
de vie. Am părerea că aceste sar­ cooperativelor agricole de producţie şi ataşament nem ărginit faţă de că­ sfeclă de zahăr la hectar. bune. Pe întreaga regiune, fată de bună, ceea ce a determ inat efectua­ te veniturile m em brilor cooperatori.
cini nu sînt prea m ari, dacă ţinem şi conferinţelor de Constituire a u- lăuza încercată a poporului nostru Comparind însă situaţia pe raioa­ 1964, producţia medie pe cap de vacă rea lu cră rilo r în tim pul optim. In a- A lă tu ri de ceilalţi oameni ai m uncii,
seama de posibilităţile de care dis­ niim ilo r raionale, ţărănimea coope­ m uncitor — P artidul Comunist Ro­ ne, constatăm că in unităţile coope­ furajată a sporit in 1965 cu 151 litri. ceste un ităţi s-a ajuns să se acorde ne vom aduce întrpaga contribuţie
punem. Totuşi, realizarea Jor nece­ ratistă si-a exprim at cu căldură a- mân — va munci cu abnegaţie pen­ ratiste din raionul Sebeş şi oraşul Sînt cooperative agricole care au rea­ la înfăptuirea p o liticii partidului nos-
sită o preocupare permanentă din deziunea totală şi satisfacţia depli­ tru traducerea in viată a sarcinilor Deva, producţia la unele cu ltu ri se cantităţi însemnate de produse şi t,,u, la progresul genera! sj la înflo­
partea uniunilor şi u n ită ţilo r coope­ nă faţă de aceste măsuri. înfăptuirea ce stau in faţa agricu ltu rii regiunii, ridică peste media regiunii, în tim p lizat cu m ult peste media pe regiu­ bani din depăşirea producţiei, drept rirea continuă a patriei noastre
ratiste. Trebuie să fie întocmite la lor va însemna şi pentru regiunea pentru creşterea rodniciei ogoarelor ce în raioanele Alba şi Orăştie, rare ne. La Cilnic, în 1965 s-au obţinut re tribuţie suplimentară. scumpe — Republica Socialistă Ro­
tim p studiile şi documentaţiile teh­ noastră folosirea mai deplină a tu­ şi a belşugului. au condiţii aserrfanătoare, rezultatele în medie cîte 2.594 litr i de Lapte pe Pe regiune, în 1965 cantităţile de mânia.