Page 91 - Drumul_socialismului_1966_02

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3470
W

C oncluzii- «Iczibaiicim or d in secţii

— elaborarea unor soluţii cu un In scopul va lo rifică rii potenţialu­ în scopul va lo rific ă rii lo r artistice
în a lt nivel tehnic şi economic, care lui turistic al ţă rii, în vederea sta­ şi practice. Pentru aceasta este ne­
Secţia planificarea, organizarea a fo n d u rilo r de investiţii. Secţia dramuri, căi ferate şi poduri b ilirii zonelor, traseelor şi punctelor cesar sâ se urgenteze reactualizarea
sâ ducă la cea mai eficientă folosire
de im portanţă turistică internaţio­
listei m onum entelor istorice.
Pentru îm bunătăţirea a c tiv ită ţii nală şi internă, trebuie studiată po­ S-a apreciat că sectorul gospodă­
s-a propus de către u n ii delegaţi
sibilitatea creării unor forme orga­
şi controlul in construcţii analizarea o portu nită ţii reducerii nizatorice adecvate de coordonare a riei comunale a rămas m ult in urm ă
faţă de nivelul de dezvoltare al ora­
fazelor de proiectare la unele ca­
acestei activită ţi, în care sînt inte­
Cu toate că la construcţia podurilor
Concluziile dezbaterilor din această
tegorii de investiţii şi sim plificarea, secţie, prezentate de ing. M arin Mă- s-a atins un grad înalt de industria­ resate m ulte organe centrale şi lo­ şelor, manifestîndu-se in acest do­
meniu insuficienta studiilor, cadre­
în continuare, a sistem ului de avi­ roiu, adjunct al m in istru lu i căilor fe­ lizare, calea creşterii eficienţei aces­ cale. lor şi u tilaje lo r. Apreciem că orga­
Concluziile acestei secţii au fost pentru creşterea continuă a aceste­ zare şi aprobare a docum entaţiilor rate, arată că sporirea eficienţei in ­ tor lucrări este restringerea tip u rilo r Pentru scoaterea în evidenţă a nele profilate în acest domeniu tre ­
prezentate de tov. Emanoil Flores- ia. recomandîndu-se studierea şi ex­ tehnico-economice. ve stiţiilo r şi reducerea costului lucră­ de prefabricate pentru suprastructuri trăsă tu rilor specifice urban istice- buie să se organizeze pentru depă­
cu, prim -vicepreşedinte al Comite­ perimentarea unor indicatori care D iscuţiile au relevat că în reţeaua rilo r de modernizare a d ru m u rilo r şi modularea form elor şi dim ensiuni­ arhitecturale ale ţâ rii, ale regiunii şirea acestui stadiu, propunînd mă­
tu lu i de Stat al P la n ifică rii. să reflecte mai fidel nivelul re a li­ organizaţiilor de construcţii — mon­ se poate realiza la proiectare p rin - lo r pentru infrastructuri. sau locului în co ndiţiile o rîn d u irii surile necesare in vederea asigură­
In realizarea sarcinilor im portan­ zărilor. taj apar paralelisme, unită ţi de a- tr-o studiere am ănunţită a p osibili­ S-a accentuat necesitatea extind e rii noastre, trebuie insistat pe v a lo rifi­ rii confortului urban.
ta ce revin constructorilor, a spus De un mare a ju to r în îm bunătăţi­ celaşi pro fil, activind pe acelaşi te­ tă ţilo r de menţinere a traseelor e- pe scară mai largă a prefabricatelor carea cadrului natural, a fondului Este necesar ca arhitectul şef de
vorbitorul, un rol însemnat il are rea a c tivită ţii organizaţiilor de rito riu , şi necesitatea studierii c ă ilo r xistente, iar în cazurile cînd sînt a- din beton arm at şi precom prim at )a construit valoros şi îndeosebi a mo­ regiune, precum şi arhitectul şef
activitatea de conducere şi p la n ifi­ construcţii este şi propunerea — de înlăturare a acestei deficienţe. doptate variante, acestea să prezinte podurile de cale ferată şi a fo lo sirii num entelor şi zonelor istorice, pe de oraş să fie diegrevaţi de alte
care a întregii ram uri. Trebuie gă­ susţinută de m ulţi participanţi Ja In vederea rid ică rii n ivelului avantaje deosebite economice şi teh­ sudurii şi buloanelor de înaltă rezis­ amplasarea corespunzătoare a c lă d i­ sarcini nespecifice a trib u ţiilo r lor,
site soluţiile care să îm bine in mod lucrările secţiei — de a se introduce m uncii de planificare şi de condu­ nice. De asemenea, s-a insistat pen­ tentă la tabliereie metalice. rilo r reprezentative sau a celor pentru a se putea ocupa cu precă­
armonios planificarea pe întreaga sistemul de planificare a in ve stiţi­ cere operativă a a ctiv ită ţii de cons­ tru folosirea cît mai largă a m ateria­ Pentru funcţionarea continuă a u- înalte in tr-o viziune integrală a o- dere de problemele dezvoltării com­
durată de realizare a in v e s tiţiilo r cu ilo r şi construcţiilor pe doi ani. care tru cţii. trebuie să-şi facă Ioc aten­ lelor locale şi afectarea m inim ă a nor utilaje ca excavatoare, staţii de raşului. plexe a te rito riu lu i şi de cuprinde­
necesitatea p la n ifică rii anuale a să perm ită concretizarea sarcinilor ţia pentru fonnarea cadrelor nece­ terenurilor agricole. m ix tu ri asfaltice şi altele, se impune A v in d în vedere experienţa acu­ rea problem elor de sistematizare şi
construcţiilor, ca ram ură a produc­ p rivin d pregătirea şi proiectarea lu ­ sare şi crearea bazei m ateriale pen­ Pentru creşterea eficienţei investi­ ca autobasculantele, care fac parte m ulată trebuie valorificată metodo­
ţiei materiale, ca şi dezvoltarea în c ră rilo r noi din anul urm ător celui tru folosirea m aşinilor moderne de ţiilo r a apărut necesară elaborare;* din lanţul tehnologic, să fie trecute logia restaurării complexe a monu­ construcţie controlată şi d irija tă a
ritm u ri variabile a in v e s tiţiilo r in planificat. calcul. unui plan de perspectivă pe trasee în dotarea u n ită ţilo r constructoare. m entelor istorice şi de arhitectură. te rito riu lu i.
unele ram uri ale economiei naţio­ In cadrul d iscu ţiilo r purtate s-a Paralel cu eforturile constructo­ şi ani de execuţie p liv in d m oderni­ Pentru dotarea u n ită ţilo r de exe­
nale sau regiuni, cu necesitatea accentuat necesitatea sim p lific ă rii rilo r pe linia îm bună tăţirii organi­ zarea şi acoperirea cu îm brâcăm inţi cuţie cu mijloace de mecanizare a
dezvoltării continue şi uniform as­ atît a m odului de întocm ire a docu­ zării, este necesar să se revizuiască asfaltice uşoare a reţelei de drum uri lu c ră rilo r de d rum uri şi căi ferate,
cendente a capacităţii de produc­ m entaţiei tehnice şi de deviz, cit şi unele prevederi p rivind modul de publice, spre a se putea asigura din s-a propus asim ilarea şi pioducerea Secţia de locuinţe şi clădiri
ţie a organizaţiilor de construcţii a metodologiei de finanţare, credi­ avizare a fon d u rilo r pentru organi­ tim p baza tehnico-m aterială de rea­ în tară a unor utila je ca: excava­
etc. tare şi decontare. Totodată, s-a sub­ zarea şantierelor, cotele procentuale lizare. toare de 0,65 mc pe pneuri, screpere
In lum ina sarcinilor trasate de lin ia t utilitatea u n ifică rii şi siste­ respective, condiţiile de cazare, fi­ Pentru proiectarea şi execuţia im - de 3 mc, rulo uri compresoare v ib ra ­ social-culturale
Congresul al IX -lea al P.C.R. cu m atizării reglem entărilor in vigoare nanţarea bazelor de producţie etc. brâcăm inţilor uşoare s-a propus ela­ toare, plăci vibratoare, m aiuri meca­
p rivire la îm bunătăţirea m uncii de în domeniul in ve stiţiilo r şi construc­ Ridicarea nivelului de pregătire a borarea unor reglementări tehnice nice, instalaţii moderne de m ix tu ri
conducere economică şi de perfec­ ţiilo r. cadrelor, precum şi introducerea u- cu caracter republican, care sâ preci­ asfaltice, dîlerite dispozitive şi echi­
ţionare a metodelor de planificare, A ctivitatea de cercetare ş tiin ţifică r»or reglem entări mal m obilizatoare zeze atît p rin cip iile ce trebuie avute pamente adaptabile la tractor, pre­
în anul 1966 s-a aplicat o nouă me­ va trebui sâ se concentreze pe pro­ şi exigente în ceea ce priveşte coin­ în vedere Ja aplicarea acestora, cit şi cum şi sporirea producţiei unor u ti­ A rhitectul Marcel Locar, mem bru unui caracter specific şi pentru in ­
todologie de planificare a in ve stiţi­ blemele cele mai im portante cerute teresarea m aterială si perm anenti­ modul de execuţie. laje fabricate în prezent în num ăr în C S.C.A.S., a prezentat concluzi­ tegrarea armonioasă in ansam bluri
ilor, repartizindu-se pe titu la ri în­ de proiectare şi execuţie tehnolo­ zarea cadrelor din execuţie şi pro­ La lucrările de căi ferate ce se e- insuficient. ile secţiei de locuinţe şi c lă d iri so- şi în cadrul natural şi construit, in
tregul volum de in ve stiţii şi cons- gii moderne de execuţie de mare iectare vor contribui substanţial la xecutâ sub circulaţie, proiectanţilor şi S-a subliniat necesitatea îm bună­ cial-culturale. care acestea urmează a fi folosite.
tru cţii-m o n ta j In acelaşi tim p s-a productivitate, producerea şi folo­ îm bunătăţirea c a lită ţii lu cră rilo r. executanţilor le revine sarcina de a tă ţirii substanţiale a ca lită ţii lu c ră ri­ Din toate luările de cuvin t. a In vederea îm b u n ă tă ţirii a c tiv ită ţii
renunţat la o serie de avize (a gra­ sirea m aterialelor noi, organizarea studia şi aplica sisteme şi procese lor de drum uri, căi ferate şi poduri spus vorbitorul, a reieşit hotărîrea de proiectare, s-a propus lărgirea
ficelor de execuţie, a lucrărilor pe ştiin ţifică a proceselor de produc­ Un rol im portant în realizarea u- tehnologioe noi, care să afecteze cît p rin : revizuirea unor norm ative de celor ce concură la realizarea inves­ colaborării intre proiectanţi, execu­
acţiuni de inve stiţii etc). ţie. adincirea studiilor în domeniul nei ca lită ţi superioare îl are orga­ mai puţin circulaţia tre n urilo r, în proiectare şi execuţie depăşite, extin­ tiţiilor de a urmări neîncetat ridi­ tanţi şi beneficiari, sim plificarea do­
Pe linia perfecţionării în conti­ economiei construcţiilor, in vederea nizarea unul control tehnic de ca­ special pe lin iile magistrale. derea şi dotarea corespunzătoare a carea gradului de confort, îmbună­ cum entaţiilor tehnice şi a metodolo­
nuare a m etodelor de planificare a îm bu n ătăţirii metodologiei de fo r­ lita te şi econom ico-financiar c it mai In vederea econom isirii unor can­ laboratoarelor de şantier pentru con­ tăţirea continuă a nivelului tehnic giei de elaborare şi de avizare.
lu cră rilo r de construcţii-m ontaj au mare a preţurilor, de determ inare eficace, in toate fazele de elaborare tită ţi mai m ari de m aterial lemnos, tro lu l terasamentelor, betonnelor şi şi a calităţii lucrărilor, punind in S-a propus extinderea cercetări­
fost făcute o serie de propuneri, a eficienţei economice, intensificarea a proiectelor in v e s tiţiilo r şi de exe­ s-a recomandat extinderea fo losirii îm brâcâm inţilor rutiere, încadrarea centrul atenţiei lor eficacitatea e- lo r în probleme de instalaţii, a cer­
p rintre care : introducerea metodei preocupărilor pentru introducerea cuţie a acestora. traverselor de beton arm at precom­ fo rm a ţiilo r de contiul tehnic al c a li­ conomicâ a investiţiilor. cetărilor pentru obţinerea celor mai
de planificare pe toată durata de metodelor matematice moderne pen­ Pe lin ia în tă ririi controlului s-a prim at şi la lin iile de garaj şi in­ tă ţii cu personal competent, care s;i In acest scep, in proiectarea de lo­ eficiente metode de fundare, a noi
realizare a investiţiei, de la înce­ tru întregul proces de realizare a propus — la sfaturile populare — dustriale. asigure cuprinderea tu tu ro r sarcini­ cuinţe se va urm ări îm bunătăţirea şi sisteme constructive şi de finisaj, a
perea şi pînă la term inarea lucră­ in ve stiţiilo r etc. separarea a c tiv ită ţii de proiectare lor. diversificarea soluţiilor, pentru a se noi dispozitive şi u tilaje de mare
rilo r pe baza graficului de execuţie, A ctivitatea de proiectare va tre­ de cea a controlului disciplinei in pune Ia dispoziţia oam enilor m un­ productivitate.
urm ărirea asigurării în mai mare bui să urmărească : construcţii. C ontrolul trebuie să fie cii o gamă lărgită de locuinţe, cu so­ Un loc im portant în discuţii l-a
măsură a ritm ic ită ţii execuţiei şi — asigurarea docum entaţiilor teh­ sistematic, competent şi periodic şi luţionări variate, corespunzătoare ocupat problema îm bunătăţirii ca­
predării c it mai uniform eşalonate nice în tim p u til şi de calitate rid i­ sâ se efectueze atît de organele Secţia de sistematizare teritorială, necesităţilor diverse ale fa m iliilo r lită ţii lucrărilor. In această direcţie,
în tot cursul anului a obiectelor ter­ cată, astfel încit să contribuie la p ro prii ale proiectantului, benefici­ de diferite componenţe. m ăsurile principale vor fi orientate
minate. scurtarea duratei de avizare şi a- arului şi constructorului, cit şi de P roiectanţii şi-au exprim at hotâ- spre ridicarea ca lifică rii lucrăto ri­
lo r din execuţie, respectarea strictă
In legătură cu productivitatea prebare şi să asigure necesităţile u- organele Inspecţiei de Slat şi ale urbană, rurală şi de gospodărie rirea de a depune toată priceperea a proceselor tehnologice, întărirea
m uncii s-a acordat atenţie m ăsurilor nei execuţii ritm ice ; Băncii de In ve stiţii. şi talentul lor pentru înlăturarea
monotoniei şî crearea unui aspect controlului tehnic de calitate, core­
late cu stim ularea m u ncitorilor
şi
comunală specific, corespunzător regiunilor şi tehnicienilor.
oraşelor noastre, elaborînd proierte
Pentru realizarea şi depăşirea sar­
in tr-o arhitectură proprie tim p u lu i c in ii de creştere a p ro d u ctivită ţii
nostru, care sâ folosească tot ce e
Secţia construcţii industriale şi agrozootehnice Prezentînd concluziile acestei sec­ selor intercondiţionate a diferitelor nou şi pozitiv şi în acelaşi tim p să m uncii s-au făcut numeroase pro­
puneri privitoare la introducerea şi
ţii, arh. Gustav Guşti, vicepreşedin­ organe titulare de investiţii centrale dezvolte tra d iţiile de înalt nivel ar­ generalizarea celor mai noi soluţii
te al C.S.C.A.S., a spus : Im portanţa şi locale. tistic ale a rhitecturii româneşti. de execuţie, adoptate sau in curs de
deosebită a a ctiv ită ţii de sistema­ In cadru! schiţelor şi detaliilor de In domeniul c lă d irilo r social-cul- experim entare pe diverse şantiere,
tizare — pe toate treptele — penţru sistematizare a localităţilor este turale s-a arâlat necesitatea e xtin ­ cum sînt cofrajele spaţiale, panouri
Prezentînd concluziile dezbaterilor stalaţii, în vederea realizării unei e- Institutele de proiectare vor tre­ fundamentarea a tît a organizării ra­ necesar să se acorde o atenţie deo­ derii şi generalizării proiectării pe prefabricate şi finisate de faţadă,
din această secţie, tov Râducanu ficienţe sporite a in ve stiţiilo r indus­ bui să prevadă în proiecte numai ma­ ţionale a te rito riu lu i cit şi a am pla­ sebită folosirii cît mai intensive a bază de studii — cadru pentru fu n ­ betoane aparente şi decorative, pre­
Gioroîu, adjunct a) m inistru lui indus­ tria le şi agrozootehnice, reducerii ter­ teriale care se găsesc în mod curent sării, p ro filă rii şî etapizârii ju d ici­ teritoriului, în scopul unei eficienţa damentarea ş tiin ţifică a capacităţi­ fabricate de instalaţii, precum şi ce­
triei chimice, a spus* menelor de dare în funcţiune şi îm ­ şi au fost experim entate cu rezultate oase a in ve stiţiilo r a determ inat v ii maxime a investiţiilor. lo r şi celorlalte caracteristici ale lule spaţiale pentru băi.
-«Pentiaj îm bunătăţirea a ctivită ţii de bună tăţirii a rhitecturii ansam blurilor corespunzătoare, pe baza cataloage­ şi interesante "dezbateri în secţie. O dată cu crearea comisiei cen­ tem elor de proiectare.
cercetare ş tiin ţifică în construcţii, se şi obiectelor.. . lo r şi prospectelor pe care m iniste­ Totodată s-a arătat că activitatea trale de sistematizare a satelor, toa­ S-a propus ca faţă de vastul pro­ M ai m u lţi vo rb ito ri au relevat ne­
consideră necesar ca unităţile de cer­ Pentru sistematizarea judicioasă şi rele producătoare sînt obligate a le de sistematizare nu s-a dezvoltat la te organele interesate vor trebui gram de sistematizare a satelor, pro­ cesitatea organizării unor în tre p rin ­
cetare (institute, laboratoare uzina'e eficientă a zonelor industriale, este întocm i şi difuza. amploarea şi în ritm u l impus de să-şi intensifice activitatea urmărind iectanţii din regiunile ţării să-şi in­ deri specializate pentru asigurarea
de utilaje, dispozitive şi scule ne­
sau de şantier etc.) să se preocupe în necesar sâ se cunoască elementele de Sâ se analizeze actuala reglemen­ dezvoltarea economiei naţionale, elaborarea unor studii operative pe tensifice eforturile pentru valorifi­ cesare creşterii gradului de meca­
mai mare măsură, paralel cu cerce­ dezvoltare economică a regiunii res- tare privind organizarea proceselor neţinînd pasul cu sarcinile contem­ pian regional şi raional, care să con­ carea trăsăturilor specifice locale in nizare a lu cră rilo r de finisaj, pre­
tă rile eu caracter fundam ental, de peclive pe perioadă mai îndelungată: de proiectare, in sensul stim u lă rii poraneităţii, a tit ca activitate teore­ ducă La clasificarea satelor după im­ proiecte de locuinţe şi clădiri so- cum şi necesitatea lă rg irii sortim en­
problemele de interes im ediat pentru detaliile de sistematizare a zonelor proiectanţilor şi a m ă ririi răspunde­ tică, activitate practică, disciplină portanţă. Pe baza acestor studii va cial-culturale menite să ridice ni­ tului acestor utilaje.
producţie. De asemenea, sâ se asigure industriale trebuie să fie întocm ite de rii lor, urm ărindu-se îm bunătăţirea riguroasă si pregătirea cadrelor. trebui să se treacă, in prima etapă, velul de viaţă şi cultural al satelor
baza m aterială necesai*ă pentru în­ D S A.P.C.-urî, în colaborare cu m i­ ca lită ţii, econom icităţii etc. V orbito ru l a prezentat in plenară la elaborarea _unor scheme sumare noastre. S-a propus studierea posibilită­
cercarea pe prototipuri a elementelor nisterele interesate în zonele respec­ Este necesar ca m inisterele tute­ unele probleme şi propuneri dezbă­ de sistematizare numai pentru sa­ Pentru verificarea în practică a ţilo r de sim plificare a metodologiei
te construcţii destinate tip iz ă rii şi tive. lare de investiţii să-şi îm bunătăţea­ tute in secţie. In sectorul de siste­ tele importante, in vederea îndru­ propunerilor de noi tip u ri de locu­ actuale de finanţare şi decontare a
producţiei de serie; să se extindă cer­ Vor trebui adoptate soluţiile con­ scă activitatea în ceea ce priveşte e- matizare se reaimte o lipsă mare mării corespunzătoare a investiţiilor inţe şi clă d iri social-culturale s-a lu c ră rilo r de construcţii în scopul
cetările în domeniul u rm ă ririi com­ structive cele mai economice şi mai laborarea unor teme de proiectare de cadre cu pregătire superioară si şi in vederea parcelării corespunză­ propus lărgirea a ctiv ită ţii de reali­ degrevării in c it mai mare măsură
a personalului tehnic de probleme
p ortării sub exploatare a construc­ adecvate co n d iţiilo r funcţionale, folo­ bine studiate, planificarea corectă a medie, în special la D.S.A.P.C.-uri. toare a vetrei pentru construcţii zare a c lă d irilo r experimentale. adm inistrative.
ţiilo r industriale, în cel al metodelor sind structurile metalice, numai in tu tu ro r fazelor de realizare a inves­ In acest scop se propune ca in în- particulare.
de calcul. cazurile cînd sînt tem einic justificate, tiţiilo r, analizarea competentă in con­ văţăm întu! superior sâ se găsească Pentru ridicarea productivităţii Activitatea de tipizate trebuie o- Pentru ridicarea c a lită ţii lu cră ri­
Trebuie adîncită activitatea de cer­ urm ărindu-se totodată reducerea s iliile tehnico-ştiinţifice. form ele cete mai adecvate pentru muncii în procesul de proiectare in rientată către elim inarea rig id ită ţii, lor şi creşterea confortului s-a scos
cetare ştiin ţifică în problemele legate ponderii construcţiilor in volum ul to­ Intre m ăsurile pentru îm bunătăţi­ sporirea rapidă a num ărului de sdp- dcmeniul sistematizării, se propu­ soluţiilor, asigurind un ridicat stan­ în evidenţă necesitatea îm bunătă­
de acţiunile coiosive şi de compor­ tal al investiţiilor. rea ca lită ţii lu cră rilo r se propune cialişti, de toate categoriile, în spe­ ne luarea unor măsuri adecvate ca dard ca lita tiv funcţional şi tehnico- ţir ii c a lită ţii m aterialelor, p re fa b ri­
tarea la eoi-oziune a elementelor de In vederea introducerii unor sis­ dezvoltarea cursurilor de scurtă du­ cial de arhitecţi. alcătuirea judicioasă a colectivelor construetiv proiectelor şi oferind in catelor şi confecţiilor — îndeosebi
construcţii $i finisaj, precum şi în teme moderne de instalaţii, este ne­ rată. a şcolilor profesionale si de In condiţiile creşterii, în ritm im ­ de proiectare încadrate în mod co­ acelaşi tim p proiectanţilor de inves­ a tîm plăriei, m aterialelor de insta­
problemele de fu n daţii pe terenuri cesară organizarea producţiei unor m aiştri, intensificarea cursurilor do petuos. a m a rilo r investiţii şi avînd respunzător cu specialişti, proiectanţi tiţii posibilitatea de a-şi aduce a- la ţii şi produselor din P.V.C. - c it
macroporîce sau cu tasuri mari. m ateriale şi aparataje cu perform an­ împrospătare a cunoştinţelor pentru în vedere apariţia a numeroşi bene­ şi personal mediu ; folosirea de mij­ portul creator pentiu im prim area şi a lă rg irii sortim entelor acestora.
De asemenea, cercetarea să parti­ ţe la nivelul tehnicii actuale. ingineri, sporirea num ărului de locuri fic ia ri pe un acelaşi teritoriu, este
cipe activ la asimilarea de noi u ti­ In cadrul discuţiilor din această pentru m aiştri, precum şi înfiinţarea necesar, ca in cadrul C S P , să se loace tehnice avansate — aparatură
şi utilaje — mergînd de la nevoite
laje, scule şi dispozitive, preoeupin- secţie s-a mai propus: sim plificarea şcolilor de subingineri. studieze form ele de cuprindere a ridicărilor rapide topografice şi
du-se în mod special de problemele form elor pentru întocmirea docu­ Pentru folosirea cit mai raţională acestor probleme în vederea arm o­ pmă Ia folosirea metodelor moderne ( T e x t e p r e s c u r t a t e )
de mecanizare a acelor operaţii care m enta ţiilor economice a fazelor de a cadrelor de ingineri şi m aiştri pe nizării pe plan republican a întere- de optimizare a soluţiilor.
consumă cantităţi mai m ari de mano­ proiectare, form elor de avizare, des­ şantiere, se propune dotarea şantiere­ —--------------------------------------- a_____________________________________________ __
peră oe şantier. chiderea fin a n ţă rii, procurarea mate­ lo r cu aparate de radio emisie- re­
Trebuie îm bunătăţită pe viito r, pe ria lelor şi începerea lu cră rilo r de cepţie.
baza unui program cu teme concrete organizare a şantierelor. Pentru stim ularea m aterială a lu­ (Urm are din pac. I) I r giunea noastră au fost alocate 1.5
şi actuale, cooperarea coordonată în ­ Va trebui să se ridice nivelul ca­ cră to rilo r din cercetare, proiectare, e- Discuţiile la raportul general m iliarde lei pentru construcţia de
tre institutele de cercetări şi alte u- lita tiv , ş tiin ţific , al proiectelor de o r­ xecuţie se propune studierea unor re­ valoare prin, îm bunătăţirea soluţi­ locuinţe şi clă d iri social-culturale
n it*ti cu acelaşi profil. ganizare faza I (întocm ite de pro­ gulamente de prem iere care sâ sti­ ilo r din proiecte, promovarea pe in cele 20 de oraşe şi centre m un­
Proiectanţii vor trebui să depună iectant), astfel îneît aceste documen­ muleze in cea mai mare măsură r i­ scaiă mai largă a acelor soluţii care parte con struirii de fabrici care vor zate şi se schimbă in cursul procesu­ citoreşti.
e forturi susţinute pentru îm bunătăţi­ ta ţii să poată servi la introducerea dicarea c a lită ţii lucrărilor, scurtarea întrunesc m axim um de avantaje sub produce m ateriale noi şi a n um e: lu i de proiectare. Si'nt cazuri cînd Dezvoltarea oraşelor noastre s^a
rea econom icităţii şi nivelului tehnic lucră rii în plan, la eşalonarea lucră­ duratei de execuţie, economii de ma­ aspect economic, tehnic şi funcţio­ sortim ente noi, cu caracteristici su­ tehnologiile de fabricaţie şi, im p li­ bazat pe prevederile schiţelor de
al soluţiilor de amplasare, plan ge­ rilo r, precum şi la începerea lucră­ teriale, reducerea preţului de cost nal şi extinderea pe scară mai la r­ perioare — de plăci şi tuburi de cit, utilajele se precizează abia în sistematizare, elaborate în an ii
neral, construcţii, arhitectură şi in ­ rilo r de organizare a şantierului. etc. gă şi in ritm mai viu a metodelor azbocim ent; m ateriale hidroizolatoa- tim pul execuţiei lucrărilor. 1961-1964, care au asigurat integra­
şi tehnologiilor de execuţie de marc i c ; m ateriale termoizolatoare şi fo- rea elementelor urbane într-o v iz i­
eficienţă. Desigur, principalul factor care
noabsorbante Intr-un sortim ent va­ une de perspectivă, bazată pe date
Folosirea cit mai eficientă a m ij­ ria t ; plăci de faianţă, precum şi poate asigura in ve stiţii cu un grad de p ro fil social-economic.
loacelor pe care statul ni le pune plăci şi tuburi din gresie ; un sorti­ ridicat de eficacitate este proiectan­ A nsam blurile de locuinţe re a li­
tul. Proiectanţii, constructorii şi a r­
Secţia de construcţii hidrotehnice la dispoziţie, cheltuirea cu randa­ ment variat de geamuri, materiale hitecţii vor trebui sâ se concentre­ zate — a arătat vo rbitorul — con­
m ent m axim a energiei celor peste
feră m ulto r localităţi din regiune,
o jum ătate de' m ilion de lucrători ceramice uşoare de dim ensiuni m ari ze asupra unor căi principale de re­ cum sînt Hunedoara, Deva, P etrila,
şi altele.
ducere a ponderii construcţiilor în
şi gospodărirea apelor care activează în construcţii depind Ne vom preocupa în mod deose­ volum ul total de in ve stiţii : am pla­ Vulcan, Lupeni. Călan un nivel u r­
în mare măsură de soluţiile organi­
banistic to t mai ridicat. In elabo­
zatorice generale, pe care noi — cei b it — a arătat in continuare vo rb i­ sarea raţională a obiectivelor cu lu­ rarea proiectelor pentru construc­
care m uncim în in stitu ţiile centrale, torul — de organizarea cooperării area in considerare a celor mal largi
dintre proiectant, constructor şi pro­ cooperări a surselor de energie şi ţiile de locuinţe s-a u rm ă rit obţine­
lc dăm p rin diverse regulamente şi ducătorul de m ateriale de construc­ reţelelor, utilizarea largă a c lă d iri­ rea unui confort sporit al aparta­
Concluziile secţiei au fost prezen­ ştilo r de lucrări cu caracter adm ini­ La lucrările de în d ig u iri sînt necesa­ instrucţiuni. Este de datoria celor ţii. Considerăm că in cadrul acestei lor industriale comasate, elastice in mentelor, realizarea unei expresii
care lucrăm în ministere, precum
tate de tov ing. Octavian Groza, ad­ strativ, precum şi prin perfecţionarea re ateliere mobile, ce vor trebui pro­ şi în C.S.P., C.SC.A.S., Banca de cooperări răspunderea trebuie să folosinţă şi cu grad m axim de in ­ arhitecturale deosebite. Totuşi, li­
junct al m in istru lu i energiei electri­ şi completarea cadrelor cu pregătire duse de M inisterul Industriei Con­ investiţii sâ studiem mai tem einic revină în p rim ul rind producătoru­ dustrializare, stricta dim ensionale a nele ansam bluri urbanistice — de
ce, care a spus: Din discuţii a rezul­ medie. In acest sens. este necesar sâ s tru cţiilo r de Maşini. soluţiile organizatorice generale care lui de materiale şi in acest scop suprafeţelor şi volum elor productive pildă, din Brad şi Alba fulîa — au
tat că principalele căi pentru creşte­ sc studieze şi să se introducă meto­ In vederea creşterii eficienţei eco­ le dăm, să evităm formele greoaie apare necesar găsirea unor p irg h ii şi auxiliare prin elim inarea oricăror o notă de monotonie, datorită lipsei
rea continuă a p roductivităţii m un­ de ştiin ţifice moderne cu p rivire !a nomice este necesar sâ se doteze u n i­ care conduc la consumul in u til de economice care să-i determine in ­ excese arhitecturale, lărgirea ampla­ de varietate în soluţiile de sistema­
cii, scurtarea term enelor de execuţie, conducerea, organizarea şi planifica­ tă ţile care au de executat volume e n e rg ii; să statornicim reguli mai teresul şi răspunderea acestuia, nu sării unor instalaţii şi a depozitărilor tizare spaţială şi de plastică a rh i­
reducerea preţului de cost şi mărirea rea m uncii de proiectare, sâ se in ­ m ari de lucrări de terasamente cu simple de disciplină financiară şi numai pentru îndeplinirea indica­ în aer liber. tecturală. In acelaşi tim p. nu au
eficienţei economice a in ve stiţiilo r troducă pe scară largă metodele mo­ u tilaje de transport cu o capacitate de p la n ; disciplina nu presupune to rilo r de plan din actualul sistem In ce priveşte îndrumarea şi con­ fost utilizate toate posib ilită ţile
sînt: introducerea pe scară din ce în derne de calcul. de 10—40 tone. neapărat reguli complicate — să fim de indicatori, ci şi pentru eficienta tro lu l in proiectarea in ve stiţiilo r, un pentru m ărirea gradului de confort
ce mai largă a so lu ţiilo r tehnice care Pentru o bună eficienţă a muncii Pentru a se evita în viito r întreru­ mai receptivi la sugestiile celor care pe care o are produsul lui în re ali­ rol deosebit revine C om isiilor teh­ al apartam entelor, p rin tr-o justă
se dovedesc cele mai eficiente Sn de proiectare este necesar ca institu­ perile a ctivită ţii unor şantiere din lucrează direct în organizaţiile de zarea construcţiei la care se folo­ nice interne ale institutelor de pro­ dimensionare a încăperilor şî ane­
condiţiile ţă rii noastre, a tehnologii­ tele sâ elaboreze proiecte numai in mom entul te rm in ă rii unor lucrări şi construcţii şi proiectare ; sâ acţio­ seşte. iectare, C o nsiliilor te h n ic o-şt i i n ţ i f i - xelor.
lor moderne de execuţie, buna gos­ p ro filu l lor, cete de altă specialitate pînă la începerea altora, este necesar năm cu mai m ultă operativitate, a- Este necesar sâ fie studiate, şi a- ce ale m inisterelor beneficiare şi o r­ In urm ătorii 5 ani, in regiunea
podărire a m ijloacelor de producţie ui m ind a fi elaborate prin institutele ca p rin tr-o planificare cît mai ju d i­ tunci cînd unele reglementări care plicate forme mai bune de p la n ifi­ ganelor centrale de avizare. O cau­ Hunedoara se vor construi circa
şi o c it mai raţională organizare a corespunzătoare in calitate de sub- cioasă să se asigure atacarea la tim p au corespuns pentru o anum ită e- care, finanţare şi creditare, care ză im portantă a lip su rilo r ce persis­ 20.000 de apartamente, îm preună cu
proceselor de producţie. proiectanţi. a noilor lucrări şi folosirea continuă tapâ, încep sâ fie depăşite de viaţă, sâ stimuleze extinderea procesului tă in unele docum entaţii din punct dotările social-culturale şi echiparea
Aceste
tehnieo-edilitară aferentă.
In continuare, vorbitorul a pre­ O dată cu începerea stud iilor şi a capacităţilor de producţie existente adaptindu-le noilor condiţii. Se de prelucrare şi ansamblare a ma­ de vedere al econom icităţii soluţi­ sarcini mari ne obligă să găsim căile
zentat principalele propuneri : proiectării am enajărilor hidiutehnice pe şantier. simte nevoia de a sta mai m u lt in terialelor şi elementelor de cons­ ilo r este in special lipsa de preocu­ de îm bunătăţire a a ctiv ită ţii de pro­
Reactualizarea p la n u rilo r de ame­ să se înceapă în paralel şi studiile co­ Este necesară introducerea de ma­ atenţia noastră extinderea in tr-u n tru c ţii şi instalaţii in industrie, de­ pare pe care consiliile tehnico-ştîin- iectare şi execuţie. V orbitorul a fă­
najare a bazinelor hidrografice ale respunzătoare de sistematizare a te­ teriale noi şi eficiente in construcţiile ritm mai viu a experienţei cîştigate oarece metodologia actuală, deter­ ţifîce ale m ultor m inistere titulare cut propuneri pentru lărgirea ga­
ţă rii, în vederea s ta b ilirii elemente­ rito riu lu i. hidrotehnice, cum sînt : tuburile de de o întreprindere, la toate celelal­ mină reţineri din partea în tre p rin ­ de in vestiţii o manifestă pentru pi-o- mei de proiecte tip, pentru scurta­
lo r necesare Dentru realizarea în vi­ In vederea creşterii p ro ductivităţii azbociment, tuburile din beton ar­ te. organizarea de unităţi şi subuni­ d erilor producătoare de a executa blemele de construcţii. Ele sînt lip ­ rea duratei de elaborare şi avizare
ito r a unor am enajări cu folosinţă m uncii, a reducerii preţului de cost mat precom prim at cu o gamă largă tăţi specializate pentru anumite ge­ asemenea operaţiuni. site, deseori, de specialişti construc­ a proiectelor, prin sporirea compe­
m ultiplă, de mare eficienţă economi­ şi a term enelor de execuţie la lucră­ de diametre, tuburile şi conductele nuri de lucrări, să găsim şi să apli­ In domeniul construcţiilor indus­ tori şi arhitecţi, iar avizele pe care tentei sfa tu rilo r populare regionale.
că, încadrate în perspectiva amenajă­ rile subterane, este necesar să se a- fle xib ile din m aterial plastic, con­ căm asemenea forme de cooperare triale — a subliniat tov. A dler La- le em it nu analizează la nivelul ce­ In scopul prevederii în devize nu­
rii întregului bazin. dopte soluţiile tehnice şi procedee de care sâ facă posibilă extinderea spe­ dislau, vicepreşedinte al C S C A S. ru t partea de construcţii. mai a m aterialelor ce se vor fabrica
Adoptarea unor scheme de amena­ execuţie noi pentru mărirea vitezei ductele şi instalaţiile m obile de as- cializării, să întărim controlul asu­ — s-au realizat în decursul anilor Referindu-se la arhitectura cons­ în mod cert. este necesar ca pro­
jare cu eficientă ridicată, care să va­ de înaintare în galerii, folosind în persiune din alum iniu şi oţel. pra a ctiv ită ţii în tre p rin d e rilo r şi mai precedenţi numeroase lucrări de o tru c ţiilo r industriale vorbitorul a ducătorii acestora sâ difuzeze perio­
lorifice în cea mai mare măsură re­ prim ul rînd utilaje, dispozitive şl C alculul şi planificarea capacităţii ales asupra ca lită ţii lucrărilor. deosebită însemnătate, la care s-au spus ; Este necesar să se urmărească dic cataloage in care să se indice
sursele de aoă O atenţie deosebită O contribuţie de seamă in îm bu­ rezolvat în bune condiţii probleme­ afirm area unui caracter specific al sortimentele, caracteristicile şi pre­
instalaţii ce se pot realiza in tară. de proiectare şi a num ărului de pro­
trebuie acordată concentrării debite­ iectanţi, aşa cum se face azi, pe baza nătăţirea a c tiv ită ţii de construcţii- le de bază tehnice şi economice. A - halelor si c lă d irilo r de producţie, tu rile de livrare.
lo r şi căderilor in centrate de mare Pentru mărirea in d icilo r de u tili­ m ontaj o pot aduce şi sînt chemate eeste idealizări au fost posibile da­ încadrarea lor în m ediul înconju­ Subliniind că in cadrul preocupă­
putere, încadrării suprafeţelor ce se zare a u tila je lo r este necesar a se num ărului de ore normate, nu reflec­ a o aduce, industria construcţiilor torită faptului că la m ajoritatea in ­ rător si relief. Frumosul adevărat rilor de ridicare a valorii turistice
vor ameliora în sisteme de Îndiguiri, prevedea introducerea graficului de tă adevărata capacitate de proiectare de maşini şi industria m aterialelor ve stiţiilo r a existat o bună pregăti­ este economic în m ijloacele sate de a regiunilor ţării au o deosebită im­
desecări, irig a ţii şi realizării unor utilizare a m aşinii, scheme de lucru necesară elaborării proiectelor. De de construcţii. re pe faze a lu cră rilo r de proiecta­ exprim are şi el nu contrazice eco­ portantă conservarea şl restaurarea
re.
nomicitatea.
In scopul dezvoltării producţiei de
ci tocmai risipa
de
sisteme m icrorcgionale de alimentare raţionale pe unităţi fizice. aceea este u til să se revizuiască ac­ materiale, corespunzător necesităţilor In ultim a perioadă, la o scrie de m ijloace şi fonduri. unor valoroase monumente de cul­
tură, vorbitorul a propus ca activi­
cu apă şi canalizare. De asemenea, este necesar sâ se a- tualul sistem de calcul al capacităţii sectorului de construcţii, în cincinal lucrări de investiţii im portante se In anii şesenalului — a spus a r­ tatea de proiectare şi execuţie a a-
M ărirea capacităţii de proiectare a sigure ateliere dotate în mod cores­ în scopul găsirii unor c rite rii mai s-a alocat un im portant volum de in ­ lucrează pe bază de derogări, temele hitectul Constantin faremschi, de la cestor lucrări sâ fie reglementată
Institutelor p rin degrevarea speciali­ punzător pentru repararea utilaje lo r. concrete de planificare. vestiţii destinate în cea mal mare de proiectare sînt insuficient anali­ DS.A.P.C. — Hunedoara — in re­ pe baze noi.