Page 92 - Drumul_socialismului_1966_02
P. 92
7 'AGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3470
COMENTARII • ŞTIRI INFO RM AŢII INFORMAŢI! COMENTARII •
Evoluţia evenimentelor V I E T N A M fectaţi arm atei terestre, 700 m arinei
şi 350 aviaţiei.
Se reaminteşte că, cu o zi în urmă,
din Ghana Pentagonul a anunţat că, pentru p ri CORESPONDENŢII
ma oară, vor fi chemaţi sub arme şi
in firm ie rii. M obilizarea lo r va în
ACCRA 25 (Agerpres). — M .T.I. relatează că joi la prînz pe şo cepe în luna aprilie.
In tim pul nopţii de joi spre vineri, seaua principală a oraşului a fost veze aparentele si să mascheze ames AGERPRES TRANSMIT:
com unicaţiile cu Acera au rămas in reluată circulaţia normală. Inciden tecul comandamentului m ilita r ame ★
continuare întrerupte. Joi seara, pos tele de joi dim ineaţa s-au soldat cu e A C Ţ IU N I PUTERNICE A LE rican in această crim ă, declarînd că W ASH IN G TO N 25 (Agerpresf —
tul de radio Ghana, captat la Coto- 30 de m orţi şi numeroşi răniţi. FORŢELOR P ATR IO TICE ÎM PO asasinii au fost nişte sim pli bandiţi Camera Reprezentanţilor a Con
nou. a anunţat că generalul Ankrah, ★ T R IV A TRUPELOR AM E R IC A - Agenţia Eliberarea" menţionează că gresului S.U.A. a aprobat joi proiec O dată eu depune a forma guvernul şi m ul moment l-a sa
noul comandant şef al foi telor arm a Agenţia France Presse relata vineri NO-SAIGONEZE ŞI AU STR A T in era bine cunoscut şi apreciat Ia tul de lege prin care preşedintele rea ju râ m in tu lu i în apoi renunţarea sa, tisfăcut pe deplin a-
te c ha doze. a fost num it preşedintele că C onsiliul naţional de eliberare din LIEN E # ECOURI IN PRESA Dalat pentru curajul şi patriotism ul Johnson a cerut un credit suplim en faţa preşedintelui re misiunea „de in fo r tît pe Scelba, care va
„C onsiliului National de Eliberare", Ghana a adresat un nou apel perso VEST-G ERM ANĂ A LE CERERI său, opunindu-se în nume.roase oca tar de 415 m ilioane dolari cu titlu p u b licii, Saragat, de m are" pe care i-a în p rim i cea mai înaltă
care îndeplineşte acum fu n cţiile gu nalului din unităţile de securitate de LOR S.U.A. CA G U VER N UL DE zii agresiunii americane şi p o liticii de „a ju to r pentru străinătate". Cea către m em brii noului credinţat-o Saragat funcţie în cadrul
vernului Din acest consiliu mai fac pe lingă preşedinţia republicii să pre LA BONN SA T R IM IT Ă TRUPE guvernului de la Saigon. Din 1955 cl mai mare parte a acestei sume, care guvern prezidat de şi, din nou, însărci partid u lui său, adică
parte Halley, şeful politici, in funcţia dea armele deoarece unii mem bri ai IN V IE T N A M . avea dom iciliu forţat, şi in repetate va fi folosită in anul financiar in A ldo Moro, lunga narea de a form a cea de preşedinte al
de vicepreşedinte, şi colonelul Koto- acestui serviciu sînt incă în libertate rin d u ri a fost am eninţat cu moartea curs, este destinată V ietnam ului de criză guvernam enta guvernul, dacă lu cru C onsiliului Naţional
ka. care a jucat un rol im portant în şi deţin arme. A uto rită ţile an făcut pentru atitudinea sa. sud, iar restul revine Laosului, Tai- l i din Italia (care a rile au rămas ca in al P.D.C., c it şi în
lovitura de stat. A fost creat, de a- apel la populaţie să informeze comi SAIGON 25 (Agerpres). — lanclei şi R epublicii Dominicane. Pro durat 34 de zile) poa ziua declanşării cri- tregul partid, deoa
semenea, un Consiliu economic alcă sariatul de poliţie cel mai apropiat U nităţi ale forţelor patriotice au în ★ iectul trebuie să fie supus aprobării te fi considerată în rece, pentru prim a
tu it din şapte membri care, p o trivit despre locul unde se găsesc persoa treprins joi un puternic atac îm potri BONN 25 (Agerpres). — Senatului Problema m ajorării a ju to cheiată. Urmează a- dată, un guvern de
postului de radio Ghana, are sarcina nele înarmate A u torităţile m ilitare va trupelor americano-saigoneze şi Deşi cancelarul vest-german, Er- ru lu i pentru străinătate cu suma de cum ca guvernul centru-stînga „se bu
de a restabili situaţia economică In- au dat un ultim atum m em brilor u n i australiene în apropiere de localita harcL a declarat că Germania occi 415 milioane dolari a constituit după să-şi prezinte pro După cură" de s p rijin u l
Ir-o declaraţie difuzată de radio tă ţilo r de securitate, cerîndu-le să se tea Tan Binh, situată la nord de Sai- dentală nu va participa Ia agresiu cum se ştie, m otivul discuţiilor care gram ul in cadrul u- grup ă rii de dreapta
Acera se arată că noul guvern m ilita r predea pirtă la 26 februarie, ora 12. gon. Atacul pa trio ţilor a fost s p rijin it nea americană în Vietnam decit cu s-au purtat tim p de mai bine de două nor dezbateri parla demoerat-creştine. A-
va respecta angajamentele interna P o trivit in fo rm a ţiilo r obţinute prin de un puternic foc de arme şi de „m ijloace um anitare", în presa vest- săptâmîni în Comisia senatorială mentare, care vor în ceasta a făcut ca zia
ţionale asumate pînă acum şi Ghana interm ediul posturilor de radio a fri elemente de artilerie. In ajutorul tru ger mană se fac auzite tot mai des e- pen\tru problemele externe asupra ac cepe la 3 martie. Cel solufio- ru l „Paese Sera" să
va răm ine membră a O.N.U . O rgani cane. traficul aerian la aeroportul din pelor americano-saigoneze, încercuite couri ale cererilor S.U.A., ca guver tualei politici americane in Vietnam de-al treilea cabinet $ sublinieze că „noul
zaţiei U n ită ţii Africane (O.U. A.) şi Acera nu a fost reluat, iar legăturile de patrioţi, a fost adusă aviaţia. După nul de la Bonn să trim ită trupe vest- ★ M oro se bazează, ca guvern priveşte mai
Com m onwealthului. telefonice intre capitala Ghanei şi trei ore de lupte, p a trio ţii s-au re germane in Vietnam. H A N O I 25 (Agerpres). — şi cele precedente, pe narea spre dreapta decît cel
Referindu-se la evoluţia situaţiei Londra şi Lagos continuă să fie în pliat. Agenţia Associated Press men „L a sfirşitu l lu n ii ianuarie, scria P o trivit agenţiei de presă Elibera «aceeaşi form ula de precedent"... şi că
din capitala ghaneză, corespondentul trerupte. ţionează că acesta a fost unul din revista „D er Spiegel", McNamara a rea, Com itetul Central al Frontului centru-stînga, pe a- „se bazează pe un
cele mai puternice atacuri la care au organizat la Washington o şedinţă Naţional de Eliberare din Vietnam ul ceeaşi colaborare in crizei program destul de
secretă cu senatori americani p rivind
avut de făcut faţă in ultim ul tim p conflictul din Vietnam Din motive de sud a holărît crearea de brigăzi tre cele patru p a rti modest". U nii obser
Acţiuni revendicative trupele americane şi guvernamen de securitate, procesul-verbal al aces formate din tineri voluntari P o tri de (democrat-creştin, zei. Ceva totuşi s-a vatori politici consi
tale.
tei şedinţe a fost publicat mai tîrziu. vit agenţiei, aceste brigăzi vor sp ri socialist, social-demo- schimbat : este vo r deră că din 1960, cînd
★ La această şedinţă, m inistrul apără jin i unităţile combatante ale Frontu erat şi republican), ba despre reprezenta a venit la conducerea
ale muncitorilor francezi formează că la 13 februarie agenţi rii al S.U.A., McNamara, a declarat: lui Naţional de Eliberare în vederea şi chiar structura lui rea în noul cabinet a ţă rii prim ul guvern
pe acelaşi program,
Agenţia de presă „Eliberarea* in
desfăşurării războiului de rezistenţă
de centru-stînga pre
„Aşteptăm ca peste un anum it tim p
ai agresorilor americani l-au asasinat şi statele vest-europene, îndeosebi îm potriva agresorilor americani şi este aproape aceeaşi. curentului de dreap zidat de Fanfani şi
de-
ta al P artidului
PARIS 25 (Agerpres). — nisterului Finanţelor a avut loc o pe procurorul Duong Trung Tin, In Germania (occidentală), să joace un pentru salvarea naţională a ţâ rii. Repartizarea m iniste moci at-creştin. După pînă acum s-a înre
A cţiunile revendicative începute joi demonstraţie a m uncitorilor şi func locuinţa sa din oraşul Calat. Asasina rol mai mare decît pină acum in a- ★ relor între alia ţi este cum se ştie, piedica gistrat o tendinţă, şi
în Franţa au căpătat o amploare mai ţionarilor. M itingu ri şi dem onstraţii rea lui T in a provocat un val de in fara Europei occidentale; mă gindesc O TTAW A 25 (Agerpres). — asemănătoare cu cea cea mai mare in anume aceea de a-
mare vineri Au declarat grevă sala au avut loc în oraşul Le Havre, dignare şi proteste in rindul intelec ca Germania (occidentală) să preia M in is trlil afacerilor externe al Ca din vechiul cabinet : cursul tra ta tive lo r a bandonare gradată a
ria ţii poştali din Paris, Toulon, M ar Rouen, Elbeuf şi in alte oraşe din tu a lită ţii şi studenţim ii din Dalat. un rol m ilita r mai im portant". nadei, Paul M artin a declarat că gu din cei 26 de. m iniş fost î'ntîmpinata de program ului in iţia l.
silia, Tours şi din alte oraşe, unde ac Franţa A utorită ţile locale au încercat să sal- vernul său nu va permite organiza tri, 16 sînt demoernţi- preşedintele Moro da Am ănuntele în le
tivitatea poştei a fost întreruptă. In rea unor unităţi de voluntari care să creştini, 6 socialişti, 3 torită insistenţelor gătură cu progra
unele departamente ca de exemplu plece să lupte în Vietnam alături de social-democraţi şi lu i Scol ba, liderul m ul vor putea fi cu
Loire, Ardennes, in oraşul D ijan şi W ASHINGTO N 25 (Agerpres). — trupele americane Referindu-se la o un republican. curentului mai sus noscute însă numai
in a'le oraşe, la grevă au aderat si M inisterul A părării al S.U.A. a a- acţiune in acest sens a unei organi M u lţi observatori am in tit, de a face spre sfirşitul săptă
salariaţii poştali, care fac parte din nunţat că in luna iulie a acestui an politici se întreabă la
vor fi m obilizaţi 2 496 de medici a- zaţii extrem iste din Toronto, Paul parte din guvern. m în ii viitoare, după
„Force Ouvriere". O participare acti ce an servit cele 34
mericani. Hotărîrea a fost motivată M artin a arătat că legea cu p rivire Socialiştii au refuzat dezbaterile din par
vă la mişcarea de protest se semna la recrutarea m ilita rilo r pentru stră i de zile de tratative însă să facă par lam ent.
lează în rind u l m uncitorilor din in de sporirea efectivelor expeditionare intense, reuniuni, a- te din acelaşi ca GIORGIO PASTORE
dustria metalurgică din Paris şi a americane clin Vietnam ul de sud Din nătate, interzice crearea unor aseme cu/.aţii reciproce, în binet cu Scelba. So- Corcsp. Agerpres Ia
salariaţilor de la căile ferate. cei 2.498 de medici, 1.448 vor fi a- nea unităţi cercarea lui. M oro de fluţia găsită în u lti Roma
Trai din cele mai m ari confederaţii
sindicale franceze, C.G.T., Confede-
ia tia Franceză Democratică a M un
cii (CF.D.M .) şi „Force Ouvriere" nu In problema rhodesiană
dat p u b licită ţii o declaraţie prin care Secretarul asistent rămas la Atena după elaborat de guvern,
cheamă oamenii m uncii să întărească al apărării pentru vizita sa oficiala cu Grecia va trebui să
unitatea în lupta pentru satisfacerea ADDIS ABEBA 25 (Agerpres). — LONDRA 25 (Agerpres). — problemele securită scopul de a se în tîl- suporte o sporire a
„C om itetul celor 5", însărcinat cu G rupul parlam entar conservator a
revendicărilor — mărirea salariilor, studierea problemei rhodesiene, şi-a depus joi seara in Camera comunelor ţii internaţionale al ni cu generalii ame che ltu ielilo r sale m i
reducerea săptăm înii de lucru, înce o moţiune cerind guvernului „să S.U.A., MacNaugh- ricani. Un a lt punct litare. Ziarul „A vg h i*
tarea concedierilor. continuat lucrările ieri in capitala E- ton, care se află la al co nvo rb irilo r de scrie, în legătură cu
tiopiei în şedinţă plenară, sub preşe ducă tratative cu Ian Smith şi cu alţi Atena de două zile,
In centrul Parisului, în fata M i dinţia lui Oscar Kambona (Tanzania). conducători de la Salisbury. în vede a avut întrevederi cu aceasta, că „sporirea
M em brii com itetului au discutat un rea reglem entării situaţiei rhodesie m inistrul apărării al acestor cheltuieli in
care
raport p rivin d problema rhodesiană, ne". Moţiunea este elaborată şi sem Greciei, Costopoulos, Grecia şi m om entul în nevoie
Grecia are
nată de Edward Heath şi de a lţi li
Un nou care urmează să fie prezentat sesiu deri ai P artidului conservator, p rin şi.cp şefi. ai arm atei absolută de reduce
n ii C onsiliului M inisterial' al Orga
in legătură cu o serie
nizaţiei U n ită ţii Africane, programa tre care Selwyn Lloyd, întors de cw- de probleme m ilitare N.A.T.O. rea lor, va îngreuna
şi mai m u lt situaţia
„ Q u a s a r“ „C om itetului celor 5", form at din rînd dintr-o „lungă misiune de in fo r ale flancului de sud- financiară a ţa rii.
tă pentru 28 februarie La lucră rile
mare" in Rhodesia.
reprezentanţii Zambiei, Tanzaniei, Conservatorii obiectează îm potriva est al N A T O . In la Atena ît constituie Grecia, continuă zia
ce iru rile politice din
SIDN1CY 25 (Agerpres). - R.A.U , Nigeriei, Kenvei, participă şi discursului rostit la 25 ianuarie de Grecia se subliniază participarea Greciei ru l, cheltuieşte pro
Kadioastronomi australieni au B E R LIN U L OCCIDENTAL. — un num ăr de experţi m ilita ri din ţă Harold Wilson în Camera comunelor, că vizita lui Mac ia cheltuielile m ilita centul cel mai mare
descoperit un nou „quasar" — Siria i Situaţia In foto : In tim pul recentelor ma rile africane Un grup din aceşti ex în care acesta a afirm at că guvernul Naughton urmăreşte re ale N.A.T.O, După din venitul naţional
puternică sursă de unde radio — nifestaţii de protest îm potriva perţi m ilita ri au vizitat recent Zam- britanic intenţionează să pună capăt să determine guver cum s-a mai anun pentru înarm are în
la „m arginea" U niversului cu politicii americane în Vietnam, bia pentru a examina situaţia m ili cît mai curînd posibil rebeliunii din nul grec să accepte ţat, Grecia a cerut com paraţie cu cele
noscut Fi au comunicat că acest ce au avut loc in B erlinul occi tară din această ţară şi eventual aju Rhodesia, prin intensificarea sanc partenerilor săi din lalte ţări ele N A.T.O
obiect este mai luminos şi mai continuă să dental, poliţia a intervenit cu torul care ar putea fi acordat guver ţiu n ilo r economice Deşi prim ul m i o rezolvare a proble blocul A tla n ticu lu i de cu toate că are e<
rapid decît toate corpurile ce brutalitate îm potriva demons nului de la Lusaka in cazul cînd si nistru a subliniat că nu poate discuta mei cipriote în inte nord să contribuie m ai scăzut venit peN
resul N.A.T.O, Aces
reşti observate pină acum. Noul tranţilor. tuaţia s-ar complica la frontiera cu viito ru l politic al acestei ţări cu re m ai m u lt da fin a n cap de locuitor.
quasar denumit „0106-plus 01 “ rămînă confuză Rhodesia. prezentanţii unui guvern ilegal, con te aprecieri sint în ţarea program ului ei C. ALEXANDROAIE
a lost descoperit la Institutul servatorii cer ca Marea Britanie să tărite de faptul că m ilita r. P o triv it p la Coresp. Agerpres la
radioastronomic din New South ducă tratative tocmai cu acest gu generalul G rivas a nulu i de cinci am Atena
Wales, care dispune de un radio- DAM ASC 25 (Agerpres). — vern
telescop cu o oglindă avind un Agenţiile de presă anunţă că fro n
şl Privind viitorul N. A. T. 0.
diam etru de 63 m. Identitatea tierele Siriei continuă să rămînă în
noului quasar a fost confirm ată chise cu toate că aerodrom urile Turneul lui Lubke în
de observatoarele americane porturile au fost deschise Comuni
Noul quasar are viteza fantas caţiile rutiere cu Libanul şi Iordania W ASHINGTO N 25 (Agerpres). — tinua să râm ină inclusă în sistemul
tică de cel puţin 240000 km pe nu au lost reluate, iar cele telefonice Purtătorul de cuvint al Departa angajamentelor asumate în N.A.T.O. Africa şi interesele
secundă. Oamenii de ştiinţă spe si telegralice cu exteriorul şi chiar m entului de Stat al S.U.A., Roberl Pe de altă parte, subliniind că a rti V'," 1
ră că, datorită faptului că lu m i cele interne continuă să fie întrerup McCIoskev, referindu-se la o serie de colul 12 al T ratatu lu i prevede posibi Franţei
na quasarului (care atinge acum te Postul de radio Damasc a reluat cereri dc „c la rifii are" şi la „anum ite litatea unei revizuiri la care ţările >
Pămîntul), a fost radiată cu m i vineri dimineaţă comunicate tra n interpretări eronate a clauzelor T ra membre au dreptul să procedeze îna
liarde de ani în urmă se vor pu smise anterioi şi apeluri prin care tatului Organizaţiei A tlanticulu i de inte de 1969, McCIoskey a afirm at că BONN 25 (Agerpres) —
H einrich Lubke, preşedintele R.F.
tea afla unele lucruri despre tre funcţionarii sint chemaţi să-şi reia Nord", a fă'Mit o serie de precizări Statele Unite sînt gata să studieze cu Germane, îşi continuă vizitele sale
cutul U niversului. activităţile. S-a anunţat că pină la p rivind viito ru l acestui bloc m ilita i. toată atenţia propunerile ţărilor într-o serie de ţâ ri africane. După o
Savantul atomist american Ecl- Printre altele el a ţin u t să precizeze membre. scurtă oprire in capitala Kenyei,
ward T eller consideră că qua- noi ordine, cetăţenii pot să circule că Organizaţia T ratatului A tla nticu In unele com entarii se apreciază
sarii, „obiecte supraluminoasc la pe străzi între orele 7,00 şi 18,00, ora lui de Nord (N A TO .) nu expiră in că declaraţiile lui McCIoskey consti unde s-a în tîln it cu preşedintele Jomo
Kenyatla, el a plecat spre Madagas
distante foarte m ari", ar rezulta locală. Totodată, agenţia France 1969 — adică la 20 de ani de la crea tuie un răspuns la poziţia gene
de pe urma cio cnirilor dintre rea sa Reafirm înd în felul acesta, ralului de G aulle.care in ultim a sa car, după care va vizita Camerunul,
Presse, reluînd postul de radio Bag Togo, M ali, Marocul.
galaxii şi antigalaxii. p o trivit u- dorinţa S.U.A. de a menţine sistemul conferinţă de presă a reafirm at in Deşi la plecarea sa din Bonn H
nui proces de anihilare materie- dad şi agenţia M.E.N , transm ite că A lianţei atlantice, el a subliniat că. tenţia Franţei de a se degaja de Lubke a subliniat că nu urmăreşte
antim aterie. El propune exam i vineri dim ineaţă la Damasc au fost p o triv it art 13 al T ratatului, orice N.A.T.O, şi _de a proceda la m o d ifi să afecteze cu nim ic rela ţiile dintre
narea spectrului quasarilor pen auzite din nou foi uri de armă. Agen tară care doreşte să se retragă clin a- cările de rigoare ale tratatului, im ţările respective şi Franţa, cercurile
tru a detecta ciocnirea electron- ţia M.E.N. relatează că „situaţia con lianţă va trebui să anunţe aceasta cu franceze manifestă în g rijorare fată
pozitron, care generează fotonul. un an înainte de data expirării. In puse de evoluţia situaţiei internaţio
tinuă să fie confuză". caz contrar ţara respectivă va con nale. de aceste vizite in fostele te rito rii co
loniale ale Franţei. Se consideră că
ele reprezintă efortul unor puternice
grupuri monopoliste vest-germane de
condus de Mohamed Chebela, şeful secţiei pentru re la ţii externe a PRAGA a dim inua în avantajul lor influenta
Secretariatului executiv al F.L.N , a plecat la Moscova pentru a lua JAPO N IA. — Studenţii U n i încă puternică a Franţei, mai ales
cunoştinţă de activitatea P.C.U.S, şi a organizaţiilor obşteşti sovietice. Unul dintre primele evenimente, versităţii Waseda clin Tokio, una în Madagascar, Togo, Camerun şi
care vestesc in Praga sosirea p ri dîn cele mai m ari in s titu ţii par Maroc.
MOSCOVA m ăverii, este şi „M atejska Pout", ticulare de învăţăm int din capi Presa franceză se abţine deocam
La Moscova a fost semnat la 24 februarie programul de colaborare sărbătoare tradiţională asemănătoa tala japoneză, au organizat o dată de la com entarii pe marginea
culturală pe anii 1966-1967 inlre Uniunea Sovietică şi Belgia Progra re tîrgului moşilor de la noi. La 26 mare demonstraţie de protest îm acestor vizite. „Le Figaro", într-o
T O K IO kosuka şi Sasebo, relatează presa mul prevede schim buri de delegaţii, publicaţii şi film e în domeniul februarie, are loc în parcul de cul potriva creşterii taxelor de în- scurtă inform aţie despre călătoriile
M inistru l afacerilor externe al Ja japoneză. Declaraţia m inistrului ştiinţei, tehnicii, invâţâm intului, o c ro tirii sănătăţii, a g riculturii, cu ltu rii tură şi odihnă „J Fucik" cea de-a văţăm înt. lui Lubke, se lim itează să adauge că
poniei Etsusaburo Shiina, a declarat japonez al afacerilor externe con şi spoitului. .. 371-a festivitate de deschidere a „a ju to ru l acordat de R.F. Germană
joi în comisia bugetară a Camerei In travine celei a prem ierului Sato tradiţionalei sărbători a poporului In foto : — Studenţii universi Madagascarului, deşi m u lt mai puţin
ferioare a Parlam entului că „p o rt in care arăta că navele atomice CAIRO cehoslovac, care se va desfăşura tă ţii Waseda în tim pul demons im portant decit cel acordat de Franţa,
americane nu vor folosi nici por Referindu-se la propunerea regelui Arabiei Saudite, Feîsal, de a se traţiei „şezincle", care a durat 24
avionul american „Entreprise" şi alte tim p de mai m ulte săplămini. vine în al doilea rînd înaintea a ju
tul Yokosuka şi nici celelalte por crea o aşa-numită „organizaţie islam ică", Hassan Maamoun, marele ore, in faţa b iro u rilo r adm inis torului acordat de alte ţâ ri*.
submarine atomice americane vor tu ri din apropierea capitalei ja şeic al vechii universităţi islamice „A l Azhar", a m enţionat că „această traţiei. „Suddeutsche Zeitung" remarcă,
avea acces in porturile japoneze Yo- poneze. in iţia tivă nu reprezintă altceva decit exploatarea religiei in anumite NEW YORK insă, printre altele, in tr-u n comenta
scopuri politice". El a lansat un apel către lumea musulmană, cerîndu-i Intr-o corespondenţă din Washing riu, că „in tim p ce Republica federală
NICOS1A să se pronunţe îm potriva proiectatului pact islamic. ton, ziarul „New Y ork Times" relevă participă la proiecte de dezvoltare
că Arabia Sauditâ ar fi solicitat Sta
Camera Reprezentanţilor din Ci pru a adoptat joi o lege car e preve LONDRA telor Unite sp rijin m ilita r şi diplo în 36 de ţă ri africane, francezii s-an
de crearea uniri „corp ele apărare c iv ilă " a cip rio ţilo r greci din insulă. La Londra s-a anunţat că m in istru l britanic pentru problemele de matic pentru o acţiune de mare an lim ita t la 18 şi englezii la numai 16
Conform acestei legi toţi cetăţenii c ip rio ţi greci (bărbaţi între 17 şi zarm ării, lordul C halfont.'va sosi la 6 martie la Haga. In cursul şederii vergură in Yemen, al cărei scop este ţări Cu toate acestea, Franţa şi A n
5C> de ani şi femeile între 21 şi 40 de ani), cu excepţia celor care au sale in capitala Olandei, lordul Chalfont va avea întrevederi cu m i reinstaurarea regim ului regalist al W ASHINGTO N 25 (Agerpres). glia se bucură astăzi, fără îndoială,
obligaţii fam iliare speciale, urmează să fie m obilizaţi pe o perioadă nistrul afacerilor externe, Joseph Luns, asupra unor probleme privind im am ului El Badr. P otrivit ziarului, Intr-un articol consacrat acci de mai m ult respect in A frica decît
de 12 luni in „corpul de apărare civilă ". artuala situaţie internaţională, precum şi în legătură cu stadiul actual cererea respectivă a fost făcută la în dentului avionului american „B - noi". In încheierea com entariului,
al discuţiilor din cadrul C onferinţei de la Geneva a celor 18 state pen ceputul acestei săptâmîni de către 52“ deasupra te rito riu lu i Spaniei, ziarul îşi exprim ă speranţa că vizitele
SOFIA tru dezarmare. m inistru) apărării al Arabiei de Sud, în urma căruia a fost pierdută o lui Lubke vor întă ri poziţia R. F.
Germane în A frica şi „ar putea m ar
La 25 frb iu a iie a sosit la Sofia o delegaţie guvernamentală greaca BONN SEUL p rin ţu l Abdal-Aziz, care a avut o în bombă „H ", ziarul „W ashington ca începutul unei politici noi".
Post" face o serie de dezvăluiri
| care va duce tratative cu p rivire la reglementarea schim bului de măr- La Bonn au avut loc convorbiri trevedere la Casa Albă cu preşedin N eliniştite de eventualitatea nn^i
I furi pe 1966 intre Bulgaria şi Grecia. Postul de radio sud-corecan tele Johnson în legătură cu o serie de acci slăbiri a influenţei franceze in A fr i
intre m inistrul vest-german al Donga, anunţă că regimul lui PaU dente similare. Astfel, p o triv it
economiei. Schmuecker, şi omo ziarului, în 1961, cu p rile ju l pră ca. cercurile politice din capitala
MOSCOVA dical dat publicităţii joi seara logul său olandez Jan Denuyl, re Cijan lli plănuieşte ca, sub mas K A M P A LA Franţei nu exclud posibilitatea ca v i
M inistru) afacerilor externe al la Washington, starea sănătăţii feritoare la re laţiile economice ca „em igrării", să se debaraseze Referindu-se la suspendarea tem buşirii unui avion „B-52" in apro zitele lui Lubke să constituie un nou
Mongolici, Diighcrsurcn. a sosit preşedintelui Republicii Turcia, dintre cele două ţâri, precum şi dc 4.808 fa m ilii, trim itin d u -le în porală a Constituţiei Ugandei, prim ul piere de Goldsboro, (Carolina de element de încordare in re laţiile Pa-
la Moscova pentru schimbul in Ccnial Gursel, se menţine gravă. la evoluţia situaţiei din Piaţa America Latină şi alte regiuni. m inistru Obote a precizat că această Nord), a fost pierdută o bombă ris-Bonn, deia afectate de contradic
strum entelor dc ratificare ale Medicii continuă sâ-i adm inistre comună. Intr-o declaraţie făcută hotărîre a fost impusă de necesitatea cu hidrogen. „A lte bombe ato ţiile in problemele N.A.T.O.
T ratatului dc prietenie, colabo ze bolnavului transfuzii de singe presei, m inistrul olandez a ară Dc asemenea, intenţionează să prevenirii unei lo vitu ri de stat. Po mice şi cu hidrogen — al căror
rare şi ajutor reciproc între tat că tim pul pierdut datorită vîndă 73.800 m uncitori în Europa triv it declaraţiei sale înalţi funcţio număr este ţin u t secret — scrie
U.R S.S. şi R P. Mongolă. şi hemoglobina concentrată, pre crizei Tieţei comune ar trebui să şi Asia de sud-est sub forma „cx- nari din guvern urm ărind să-şi sa ziarul, au fost în mod deliberat
W ASHINGTON cum şi doze dc proteine şi alte fie recuperat pentru a putea să . porlului de mînâ de lucru". A- tisfacă interesele lor egoiste şi in d i aruncate în mare în momentul L O T O
cinci o ciocnire sau o prăbuşire
După cum arată buletinul me substanţe se înregistreze succese la trata cestea sint prevăzute în „planul viduale, au-solicitat ajutorul unor ar a avioanelor era im inentă". La tragerea Loto din 25 februarie
tivele G.A.T.T. de la Geneva. El mate străine pentru a invada tara şi Soarta acestor bombe nu a 1966, au fost extrase clin urnă urm ă
ALGER a subliniat că pentru aceasta Co de cinci ani" al „companiei dc a răsturna guvernul. Totodată, acea fost comunicată şi nici rezultatul toarele numere:
Un grup de mem bri ai Frontului de Eliberare Naţională a Algeriei misia Pieţei comune ar trebui să em igrări” înfiin ţa tă în noiembrie stă măsură este menită să asigure cercetărilor întreprinse pentru 55. 11, 17, 34, 57, 82, 7, 33, 14, 54.
(F.L.N.) şi de reprezentanţi ai org a nizaţiilor de masă din această ţară, elaboreze propuneri concrete. anul trecut. .stabilitatea şi unitatea ţă rii. recuperarea lor. Prem ii suplim entare:
19, 5. 85.
Fond de prem ii 1.014.926 lei.
Redacţia şl adoilolstiatla ila ru lu i alr, Di, Petru Gr «za oi, 25, teielvn 1588, 12 75, 1585, 12 11, Taxa plâlltâ lo ouuieiai cooIoiid aprobaţii Direcţiei Generale P.T.T-R, — or. 263 328 dio 6 noiembrie .1949 — Tiparul întreprinderea Pellgrollcâ Huoedoara-Deva 40 065