Page 1 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 1

-          C e n U a iâ   )
                                                         R e g io n a lă    j
                                                     H une»cioara*Dev/ti
                                                                                              PROLETARI  DIN  TOATE   TARILE.   UNIŢI-VA  1
                                                                                                                                                                 COMBINATUL  SIDERURGIC  HUNEDOARA



                                                                                                                                                                          F R U N T A Ş





                                                                                                                                                                 P E                  R A M U R Ă





                                                                                                                                                     S iderurgicii  Hunedoarei  au  trăit  ieri   Tovarăşul  Nicolae  Agachl,  director   membru  al  Comitetului  Executiv  al
                                                                                                                                                   satislactia  numcii  îm plinite  cu  succes,   general  al  CS  Hunedoara,  după  ce   CC.  al  P.C.R,  preşedintele  Consiliu­
                                                                                                                                                   mîndria  de  a  obţine  pentru  a   doua   trece  in  revistă  succesele  Înregistrate   lui  Central  al  Sindicalelor,  care  adre­
                                                                                                                                                   oară  consecut iv   înalta   distincţie  a   In  anul  care  a  trecut,  evocă  crimpeic   sează  harnicului  colectiv  hunedorean
                                                                                                                                                   m uncii:  Steagul  Roşu  şi  Diploma  de   din  munca  harnicului   colectiv.   In   îchcilări  pentru  rezultatele   oblinute
                                                                                                                                                   ,.întreprindere  fruntaşă  in  întrecerea   lupta  pentru  rcilucerea  preţului   de   şi  Ic  urează  şidcrurgişlilor  noi  succese
                                                                                                                                                   socialistă  în  ramura  siderurgică  pe  u-   cost.  Jurnaliştii  secliei  I  au  redus  con­  în  întrecerea  socialistă.  In   cuvintnl
                                                                                                                                                   Jiul  1965".                       sumul  de  cocs  cu  43  kg  pc  tona  dc   său.  tovarăşul  Constantm  Dragau  s-a
                                                                                                                                                     .. Se  apropia  ora  17.  Aleea  ce  duce   fontă, cei din  secliaa  ll-a c u   36  kg.  iar   referit  fa  necesitatea  aplicăm  pe  sca­
                                                                                                                                                   spre  clubul  Siderurqistul"  e  domina-   cei din seci ia n  UI-a cu  14.5  kg.  La secţia   ră  largă  a  cuceririlor  ştiinfei  şi  teh­
                                                                                                                                                   lâ  de  animaţia  zilelor  de  sărbătoare.   a  //ha. consumul  de  cocs  a  losl  redus   nicii.  la  organizarea  ştiin/Hică  a  \iro-
                                                                                                                                                                                      la  623.5  kq  cocs  pe  tona  de  lontu.  fiind
         DIN  LUCRARjLE  CONFERINŢEI  DE  CONSTITUIRE                                                                                              Aqlomeratorişti.  lurnalişli,  olelari,  la­  cel  mai  scăzut  consum  de  la  intrarea   ducţiei,  la  ridicarea  continuă  a  caii-
                                                                                                                                                   minaturi.  put tind  la
                                                                                                                                                                      reverul
                                                                                                                                                                              hainei
                                                                                                                                                                                                                        licării  profesionale  —  căi  principale
                                                                                                                                                                                      în  lunciiune  o  acestui  marc  şi  modem
                                                                                                                                                   stelate  purpurii,  grăbesc  paşii
                                                                                                                                                                                spre
                                                                                                                                                   sala  unde  are  loc  leslivilatea  înm iită■   agregat.  In  ultim ii  doi  am.  de  cirul   de  sporire  a  producţiei  de  metal  şi  a
                                                                                                                                                                                                                        îm bunătăţirii  ca lilâ lii  Im.
                                                                                                                                                   rii  înaltei  distincţii.          lurnahştii  hunedoreni  au   îmbrăţişat   Luind  cuvintnl.  tovarăşul  GllEOR-
                                                                                                                                                     In  sala  îmbrăcată  sărbătoreşte  erau   iniţiativa  dc  a  produce  întreaga  can­  GHE  CĂLIN,  membru  al  C C  al  P.C.R .
                                                                                                                                                   prezenţi  aproape  1  500  dintre  cei  mai   titate  de  Ioniă  peste  plan  cu  cocs  c-   pnm-secretar  al  Comitetului  regional
                                                                                                                                                                                      conomisd.  ei  au  realizat  economii  dc
                                                                                                                                                                        combinatului.
                                                                                                                                                   harnici  sidcrurgişli  ai
           A  UNIUNII  REGIONALE  A  CW ERMVELOR                                                                                                   Aici  şi-au  dat  parcă  înltlm re  hărni­  aproape  190000  tone  cocs  Hunedoara  al  P.C R..  a  transmis  side-
                                                                                                                                                                                                                        rurqiştilor  calde  felicitări  pentru  înal­
                                                                                                                                                                                       Ol clar ii  au  înscris  şi  ei  în  agenda
                                                                                                                                                   cia  şi  priceperea  oamenilor,  care  ic -
                                                                                                                                                   gheară  şi  cordoonează  procesul  teh­  întrecerii  lapte  a  căror  laimă  a  trecut   ta  distincţie  ce  Ic-a  lost  acordată,  cx-
                                                                                                                                                                                                                        pnmindu-şi  convingerea  câ  laminato­
                                                                                                                                                   nologic  de  labricQtic  a  metalului.  Nu­  dincolo  de  porlrle  combinatului.  N u­  rii.  futnalişhi,  ofe/arii  şi  aglomerata-
                                                                                                                                                   mărul  steluţelor  purpurii  —  în  com­  mai  în  anul  1965  ei  au  asimilat  11  noi
                                                                                                                                                   binat  —  esle  de  pesle  3.000.  Acestea   mărci  de  oteluri.  S-a  definitival  teh­  rişfu,  întregul  colectiv  al  combinatu­
                                                                                                                                                                                                                        lui  nit-şi  va  precupeţi  eforturile  pen­
                                                                                                                                                                                      nologia  de  labricalic  a  otelului  pentru
                                     AGRICOLE  DE  PRODUCŢIE                                                                                       au  lost  ob(mutc  p n nit-o  muncă  per­  sape  dc  foraj  cu  role,  îmbunătăţiri-   tru  ca  şi  în  viilo r  .să  dea  patriei  mn-
                                                                                                                                                   severentă.  prin  pricepere  şi  hărnicie.
                                                                                                                                                                                                                        fal  cit  mai  mult  şi  de  mai  hună  ca-
                                                                                                                                                                                      du-se  substanţial  caracteristicile  lizi-
                                                                                                                                                   Dincolo  de  ele  se  alia  cifre  care  vor­
                                                                                                                                                   besc  despre  entuziasmul  întrecerii  in   co-mccahice  şi  gradul  de   puritate.   litote:
                                                                                                                                                   care  s  au  născut  cele  peste  61 000  tone   Fală  de  1959.  ponderea  otelurilor  de   In  sală  izbucnesc  aplauze.  Intră  un
                                                                                                                                                   de  aglomerat  autotondont,. 6.700  tone   calitate  a  crescut  de  3.6  ori.  iar  a  ce­  mare  qrup  de  pionieri  care  Ic  o Icră
                                                                                                                                                   de  cocs  metalurgic,  6t.985  tone  Ion-   lor  aliate  de  3.9  ori.  Una  din  preocu­  şidcrurgişlilor  flori  in  semn  de.  prepa­
                                                                                                                                                   lă.  36 000 tone otel. '23.000  tone  lamina­  pările  olelarilor  a  lost   introducerea   re  a  muncii  părinţilor  lor.  cărora  le
                        Cuvînîarea  tovarăşului  PETRE  LUPU»                                                                                      te  Unite  pline in dreptul cărora sidenu-   tehnologiei  de  folosire  a  oxigenului  in   urează  noi  succese  în  munca  viitoare.
                                                                                                                                                                                      procesul  de  elaborare  al  otelului.  S-a
                                                                                                                                                   qiştii  au  pus  semnul  plus.  E  plus  lată
                                                                                                                                                                                                                          ,.T itlu l  cişliqat  în  întrecere  —  spu­
                                                                                                                                                   de  saicinilc  de  plan.  Echivalate   in   redus  astlel  durata  şarjei  cu  30  mi­  nea  maistrul  lum alist  Ghcnrqhe  Cis-
                                                                                                                                                   ham.  depăşirile  realizate  lată  de  plan   nute  la  cuptoarele  dc  200  tone  şi  cu   maş  —  ne  dă  o  minunată  satisfacţie,
                  membru  supleant  al  Comitetului  Executiv                                                                                      la  producţia  mar 16  lotQliy.eazXi  impre­  60  minute  la  cele  de  400  tone.  dac  ne  şi  obligă.  Ne  obligă  să  ne  inar-
                                                                                                                                                                                        I.aminatorii  au  asimilat  in  anul  1965.
                                                                                                                                                   sionanta  cilră  de  136315000  Ici.
                                                                                                                                                                                 $i
                                                                                                                                                                                                                        măm  cu  noi  cunoştinţe
                                                                                                                                                                                                                                              profesionale,
                                                                                                                                                   dacă  la  această  ciiră  adăugăm   încă   zece  noi  tipodimensinni.  Hi  realizează   sa  perleclionăm  pe  această  calc  me­
                                                                                                                                                   două  :  26 773.000  lei  beneficii   pesle   in  prezent  circa  240  Iipodimensiuni  de   todele  dc  muncă  pentru  ca  activitatea
                            al  Comitetului  Central  al  P.  C .  R.                                                                              plan  şi  61.260.000  lei  economii  la  pre­  laminate,  consumul  specilic  de   otel   noastră  să  devină  mai  rodnică"  In  nu­
                                                                                                                                                                                      lingou  pe  tona  de  tagle  scăzind  cu
                                                                                                                                                   ţul  de  cost.  ne  apare  şi  mai  clară  ima­
                                                                                                                                                                                                                                                     s-nu
                                                                                                                                                                                                                        mele  siderurqişt Hor.  vorbitorii
                                                                                                                                                   ginea  muncii  entuziaste  deslăşuratâ  in   peste  30  la  sută.  iar  la  tagle  pentru   angajat  ca  în  intimpmarea  celei  de-a
                                                                                                                                                   cursul  anului  ticcut  de  acest  harnic   rulmenţ i,  c ir  peste  15  la  sulă.  Pr in  re­  45,-a  aniversări  a  Partidului  Comunist
                                                                                                                                                   colectiv.                          plicarea  iniţiativei  de  laminare  la  to­  Român,  srl  dea  patriei  importante  can-
                                                             (TEXT  PRESCURTAT)                                                                      .  Cei  prezenţi  in  sală  salută  cu  vii   lerante  negative,  lam inatorii  au  eco­  tilu ţid e   metal  de  bună  calitate  peste
                                                                                                                                                                                      nomisit  in  cursul  anului  irecut,  mii  de
                                                                                                                                                   aplauze  prezenta  in  sală  a  iovarăşiloi                          sarcinile .ce  le  revin.
          Tovarăşi,                        sinleză  a  principalelor  probleme   do   în tîln irilc  dv.  în  cadrul  conferinţe­  uităm  în  urmă.  fiecare  obiectiv  fi­  CONSTANTIN  DRÂGAN.  membru  al   tone  de  oiel.  1  H olăiirea  de  a  întregi  succesele  re­
                                                                                                                                                                                        ...Sini  cîieva  din  faptele  cărora  le-au
                                           ordin  politic,  organizatoric  si  econo­  lor  raionale  si  regională  să  dezbateţi   xat  de  congresele  partidului  nostru,   Comitetului  Executiv  al  C C.  al  PC R.   purtate  străbate  de  la  un  capăl  la  a l­
          Rog  să-mi  permiteţi.  In  primul  rind,   mic  care  stau  In  această  clapa  în  fata   cu  mult  curai,  să  spuneţi  dc-a  drep­  a  lost  îndeplinit  si  depăşit.  preşedintele   Consiliului   Central  al   dat  via/ă  siderurqişt ii  celui ii  de  loc  a   tul  telegrama  trimisă  de  sideiurqiştii
        s5  îndeplinesc  o  sarcină  deosebit  rle   agriculturii  cooperatiste  a  regiunii.  tul,  nemijlocit,  ce  aveţi  de  spus.  olit       Sindicalelor.   GllEORCdlE   CĂLIN,   .Hunedoarei.  Despre  ele  a  vorbit  mai­  luincdorcni   Comitetului   Central  ni
        plăcută,  aceea  rle  a  aduce  delegaţi­  Am  ascultat  cuvîntarea  înaripată,   cu  privire  la  realizări,  cît  si  la  unei?   Congresul  al  IX-lea  ol  P C.R.,  caro   membru  al  CC  al  P.C.R.  prim-secre-   strul  lum alist  Gheorqlie  Cismaş.  in­  Partidului  Comunist  Român,  tovarăşu­
        lor  si  invitaţilor  la  conferinţa  rle  con­  plină   de   miez,   a   tovarăşului   neajunsuri.  Pe  de  alia  parte.  dacă.  in   o  avut  loc  anul  irecut,  examinînd  re­  tar  oh Comitetului  regional  Hunedoa­  ginerii  David  Vlodim ir  şi  fosil  Pîrvu,   lui  Nicnlae .Ceauşescu.  secretarul  ge­
        stituire  a  Uniunii  regionale  a  coo­  Călin  Gheoighe,  prim -secretar   al   general.  în  cuvîntările  rostite  în  con­  zultatele  obţinute  în  îndeplinirea  Di­  ra  al  P.C.R.,  mg.  $T EH AN  CONSTAN-   prim -topitorul  loan  Prodan.  Ei  au  a-   neral  al  Comitetului  Central  al  Parti­
                                                                                                                          Congresului  al  V 111- 1ea,
                                                                                                                rectivelor
        perativelor  nqricole  rlin  regiunea  Hu­  C om itetului  regional  de  partid,  am   ferinţă  au  fost  scoase  în  evidentă  cvi   a  stabilit  un  nou  obiectiv,  o  nouă   TINESCU.  adjunct  al  m inistrului  In ­  rătat  că  succesele  obţinute  sini  u r­  dului  Comunist  Român   înalta  dis­
        nedoara  şî,  prin  dumneavoastră,  tu­  ascultat  cuvântările   rostite*   de  dp-   putere  experienţa  pozitivă   obţinută   treaptă  pe  care  trebuie  să  o  urce  po­  dustriei  Metalurgice.  VlCHF.NTE  BĂ-   mare  a  aplicării  măsurilor  luale  pen­  tincţie  ce   le-a   losl   inmînalu   si-
        turor  oamenilor  muncii  din  agricul­  legaţi.   într-im    număr   destul   de   rle  numeroase  cooperative  agricole   porul  nostru,  sub  conducerea  p a rti­  [.AN,- membru  al  biroului  Comitetului   tru  creşterea’  indicilor  de   utilizare,   denirgişfilor  Hunedoarei,   hărnicia  si
        tura  regiunii,  un  călduros  si  lovără-   însemnat,  am   fost  impresionat   de   fruntaşe  din  regiune,  relielarea  nea­  dului  :  Continuarea  operei  de  desă-   regional  Hunedoara  al  P.C.R.,  preşe­  pentru  îmbunătăţirea  calităţii  produ­  priceperea  lor  stau  chezăşie  că  agln-
        sesc  salul  rlin  partea   Comitetului   răspunderea  cu  care  participanţii  la   junsurilor  nu  a  fost  la  nivelul  cerut.   vîrşîre  a  construcţiei  socialiste.  La   dintele  Consiliului  regional  al  sindica­  selor.  pentru  perfecţionarea  metodelor   m eratorişlii,  ofe/arii.  laminatorii.  între­
        Central  al  Partidului  Comunist  Ro­  conferinţa  du  constituire  a  U niunii   De  aceea,  pc  viitor.  în  cadrul  adu­  Congres  şi  în  documentele ulterioare   telor  Hunedoara,  a  ailor  activişti  de   dc  lucru.  gul  colectiv  al  Combinatului  siderur­
                                                                                                                                                                                        Cu  v ii  aplauze  este  Inlîmpinat  to­
        mân.                               regionale  a  cooperativelor   aqricolc   nărilor  trebuie  să  dezbatem  mai  te­  au  fost  scoase  în  evidenţa  fapte  care   partid  şi  de  stat.  sosiţi  ta  sărbătoarea   varăşul  CONSTANTIN  DRÂGAN,  —  gic  din  Hunedoara  Işi  va  respecta  cu-
                                                                                                                                                   şidcrurgişlilor.  ,
                                                                                                                                                                                                                         \ înlul  dat.
          Vreau  lotodntă  să-mi  exprim  bucu­  nu  abordai  problemele.   Conferinţa   meinic  aceste  neajunsuri.  Un  exem­  demonstrează  cum  a  acţionat  p a rti­
        ria  si  emolia  pe  care  o  simt.  avînrl   dumneavoastră  q  dezbătut  pe  larg.  in   plu  strălucit  de  abordare  autocritică   dul  în  fruntea  poporului  pentru  în­
        plăcerea  de  a  participa  la   această   lumina  sarcinilor  stabilite  de  Congre­  îl  constituie  în  mod  deosebit  Con­  făptuirea  sarcinilor  din  planul  şeso
        conlerinlă.  Bucuria  si  emolîa  î$i  au   sul  nl  IX-lca  al  partidului,  munca   gresul  al  !X-lcn  al  P.C.R..  care.  dos»   nal.  Nu  vreau  sa  citez  multe  cifre,
        rădăcinile  atît  în  faptul  că  particip   desfăşurată  în  cooperativele  agrico­  ar  li  avut  motive  temeinice  să  vor­  dar  cîteva  sîrit   necesare   pentru  a
        împreună  cu  dumneavoastră  la  un   le.  n  scos  în  evidentă  succesele  ob­  bească  numai  despre  marile  realizări   şcoate  în  evidenţă  trăsăturile  gene­
        eveniment  deosebii  do  însemnat  în   ţinute.  deficientele  ce  mai   există,   alo  poporului  nostru,  s-n  oprit  în  a-   rale  ale  aceste*  perioade:  producţia
        viaţa ■ ţărănimii  muncitoare  clin  tcqiu-   cauzele  acestora,  a  dezbătut  sarcini­  celaşi  timp  asupra  neajunsurilor,  cu   industrială  globală  a  ţă rii  a  crescut
        ne  —  atunci  rînrl  işi  luureşle  pro­  le  şi  măsurile  ce  trebuie  adoptate  în   scopul  de  n  le  înlătura,  de  a  merge   de  2.5  ori  în  aceşti  G  ani.  In  1965  s-a
        pria  organizaţie  pentru  conducerea   vederea  creşterii  producţiei  aqricolc   mai  hotărît  şi  mai  bine  înainte.  realizat  patru   cincim i  din  întreaga
                                           îri  toate  cooperativele în  vederea con­
        Ireburilor  gospodăreşti  ■  rlin.  agricul­                           M ulţi  tovarăşi  care  au  luat  cuvţn-   producţie  a  prim ului  cincinal  —  1951-
        tură,  cît  şi  prin  (aptul  că  cei  prezenţi   solidării  lor  economico-orqenizaiori-   t liP.  an  vorbit  despre  marea  încre­  1955  R itm ul  anual  de  creştere  a  pro­
        !n  sală  sînt  continuatorii  unei  tra d iţii   ce.  Se  poate  aprecia,  după   părerea   dere  a  ţărănimii  muncitoare  fală  de   ducţiei  globale  industriale  în  anii  şe-
        glorioase  .revoluţionare  a  ţărănim ii   mea.  că  lucrările  conlerinlei  au  con­  Partidul-  Comunist  Ho mân.  despre   senalul.Uf ăf  fost de  T4.5  Va sută,  faţă  de
        rlj  pe  aceste  meleaguri.  Tradiţia  miş­  stituit  un  valoros  schimb  ric  expe­  profund.j  recunoştinţa  a  maselor  faţă   13  la  şută  cît  a  prevăzut  Congresul
        cării  «evolnlionare  a  ţărănimii  mun-   rienţă.  Toţi  tovarăşii  carp  au  luat  ru-   de  conducătorul  lor încercat. Se pune   al  V llI-le n .  Este  unul  dintre  cele  mai
        riln^re  din  aceaslă  parte  a  ţării,  rare   vintul  au  apreciat  cu  însufleţire  ma-   întrebarea :  care  oslo  izvorul   sau   înalte  ritm u ri  de  dezvoltare  a  produc­
        s-a  îmbogăţii  odată  eu  crearea  orga­  r^a  importanţă  pe  care  o  au  în  viaţa   principal,  izvorul  acestei   încrederi   ţiei  industriale  din  întreaga   lume»
        nizaţiei  sale  de  luptă  —  Frontul  Plu­  ţăranilor,  a  poporului  muncitor,  ho-   nestrămutate  a  maselor,  a  poporului   Această  dezvoltare  a  producţiei  in­
        garilor  —  constituie   un   fapt   cu   tărîrilc  adoptate  de  Congresul  al  IX-   nostru  în  Partidul  Comunist  Rom.in?  dustriale  s-a  realizat  în  prim ul  rînd
                                              al  partidului,  măsurile   stabilite
        care  se  mîndroşie  nu  numai  regiunea                               Esle  bine  «ă  arătăm  că  principalul   pe  calea  dezvoltării  industriei  grele
                                           rle  Plenara  Comitetului  Central   al
        dnmgpavoa^tră.  ci  întieaga  tară.  se   partidului  din  11 — 12  noiembrie  1065.   izvor  constă  în  aceea  că. între  vorbele   —  baza  dezvoltării  şi  progresului  tu­
        mîndresle  Partidul  Comunist  Român,   cn  privire  la  agricultură  şi  documen­  partidului  nostru  si  faptele  sale  exis­  turor  ram urilor  economiei  naţionale.
                                                                                                                  Deosebit  de  im portant  este  faptul
        din  ţndemmi!  căruia  a  luat  Hinlă  a-   tele  elaborate  de  Comisia  de  organi­  tă  o  unitate  indisolubilă,  manifestată   că  în  această  perioadă  au  fost  puse
        ceasltă   orqanizatîe  u  ţărănimii.   In   zare  a  Congresului  pe  tară  al  ţărani­  în  toata  existenta  sa  istorică.  Acest   m  funcţie  500  de  întreprinderi   şi
        fruntea  ei  s-au  aflat,  iu  afară  do  em i­  lor  rooperalori.   lucru  are  o  mare  însemnătate  pen­  secţii  noi.  cu  o  tehnică  modernă.
        nentul  patriot  si  strălucit  om  rle  stnl                        tru  întregul  popor  si  o  însemnătate
                                            Prin  de7.balerile  sale.  prin  spiritul
        dr   Petru  Gr.ora.  ţărani  ca  Romulus                             deosebită  pentru  ţărănime,  care  de-a   Politica  de  industrializare  sociali­
        7ăroni.  Ion  Moga  Piloni.  Ion  Re'.ea.   manifestat,  prin  atmosfera  care  a  do­  lungul'  istoriei  a  fost  înselală  de  lot   stă  a  tă rii,  aplicata  cu  consecvenţă
        Tovarăşul  Andriş.  care  a  luat  cuvîu-   minat  tot  tim pul,  conferinţa  a  con­  felul  de  partide  care.  deseori,  se  in ­  în  perioada  şpsenalului,  a  adus  un
        tul  în  rnnlorinlă  şi  alţi  tovarăşi  care   stituit  o  puternică  demonstraţie  a  ii-   titulau  partide  ţărăneşti.  In  anii  pu­  aport  deosebit  de  însemnat  la  con­
        au  parlicioat  la  organizaţia  ..Frontul   uităţii  rîndurilor  ţărănimii  muncitoa­  terii  populare,  ţărănimea  s-a  convins   tinua  întărire  a  puterii  economice,
        Plugarilor"  spuneau  :   ,.Fram  putini,                            pentru  prima  dată  în  istoria  ţâ rii  că   la  întărirea  independenţei  şi  suve­
        dar  huni".  Fsie  semnificativ  (aptul  ca   re  din  regiunea  Hunedoara  cu  ţără­  în  fruntea  ei  se  afla  un  partid  a  câ­  ra n ită ţii  naţionale  a  poporului  nostru.
        şi.  astăzi,  lot  .din  înrlenuml  si   sub   nimea  muncitoare  clin  întreaga  tară,   n ii  politică  este  în  deplină   concor­  Tovarăşi,
        conducerea  Partidului  Comunist  Ro­  a  dovedit  ataşamentul  sî  unitatea  de   danta  cu  cerinţele  şi  interesele  gene­
                                                                             rale  ale  întregului  popor.
        mân  partid  de  a v mm ardă  al   clasei   nestrămutat  a  ţărănimii   muncitoare                        In  a g ric u ltu ri,  recoltele  obţinute
                                                                               F  suficient,  tovarăşi,  sa  privim   re­
        muncitoare,  iau  fiin ţă .  în  cu  totul  alte   rlin  regiune  In  iurul  gloriosului  $i   trospectiv  numai  ultim ii  oni  de  Ia   la  griu,   porumb,   floarea-soarelui,
        condiţii,  orcane  proprii  de  coordona­  încercatului  nostru  partid  —  Parti­  preluarea  puterii  politice  de   către   sfeclă  de  zahăr,  la  legum e'si  fructe
                                                                                                                au  fost  în  acest  şesenal,  cu  m ult  mai
        re  şi  îndrum are  a  activităţii  coope­  dul  Comunist  Român.    claso  muncitoare,  de  la  trecerea  la   mari  decît  în  perioada  1954-1959.  Şi
                                                                             construirea  socialismului  sub  condu­
        rativelor  agricole  de  producţie.                                                                     aceasta,  cu  toate  că  in  perioada  a-
                                             Tovarăşi,                       cerea  Partidului  Comunist   Român,   m intită,  în  general,  condiţiile  clim a­
                                                                             pentru  ca  să  ne  dâm  seama  de  dru­
          Tovarăşi»                          Desigur,  dacă  acestea  au  fost  tră­  mul  glorios  pe  care  l-am  parcurs.   terice  au  fost  mai  puţin  favorabile.
          Parliripînrl  la  lucrările  ronferintpi   săturile  generale,  pozitive  ale  con­  Fiecare  conqres  al  partidului  a  Irasat   In  19G5.  aşa  cum  au  arătat  şi  a lţi
                                                                                                                tovarăşi,  s-au  obţinut  12.600.000  tone
        am  flscullat.  cu  Interes.  în  primul  rind   ferinţei.  as  vrea  să  fac  două  obser­  cîle  o  treaptă  prin  care  poporul  nos­  cereale,  cea  mai  mare  producţie  ob­
        raportul  mezeniat  dr  comisia  rle  or­  vaţii  critice  ;  în  primul  rînd,  mi  se   tru  s-a  ridicat  mai  sus  pe  culmile   ţinută  pînâ  acum  în  istoria  ţării.
        ganizare,  raport  pe  care-1  consider  o  pare  că  ar  li  bine  ra.  pe  viilor,  in  civilizaţiei  şi  progresului.  Dacă  ne  In  ce  priveşte  creşterea  anim ale­
                                                                                                                lor.  în  1965  ţara  noastră   avea   cu
                                                                                                                467.000  bovine,  cu  1.431 000  porcine,
                                                                                                                şi  cu  aproape  2  m ilioane  ovine  mai
                                     T E L E G R A M Ă                                                          m ult   decît   în   1959.   A   crescut
                                                                                                                foarte  m ult  baza  tehnica  a  agricul­
                                                                                                                turii.  Dacă  în  1959  reveneau  270  ha
                                                                                                                pe  tractor  fizic,  în  1965  revin  122;  în
                                                                                                                1965  am  avut  de  3.6  ori  mai  m ulte
                   Către                                                                                        îngrăşăminte  chimice  decît  în  1959.
                                                                                                                In  această  perioadă  în  întreaga  ţară
                                                                                                                s-au  plantat  182.000  ha  cu  pomi  ,şi  Pentru  a  doua  oară  consecu­             T E L E G R A M E
                Comitetul  Central  al  Partidului  Comunist  Român                                             85.000  ha  cu  vie  pe  terenuri  im pro­  tiv,  Steagul  Roşu  de  în tre­
                                                                                                                p rii  alto r  culturi.
                                                                                                                                                      prindere  fruntaşă  pc   ramură
                              Tovarăşului  NICOLAE  CEAUŞESCU                                                              (Conlinuare  In  pag.  a  3-a)  se  află  la  siderurgiştii  liunc-   Comitetului  Central
                                                                                                                                                      doreni.
                                                                                                                                                                                            al  Partidului  Popular  Revoluţionar Mongol
                                                                                  BUCUREŞTI                                                                                                                                       ULAN-BATOR
                                                                                                                          Primirea  de  către  preşedintele
          Conferinţa  de  constituire  a  U niunii  regionale  a  coo­  conferinţă  şi-au  exprim at   angajam entul  şi  hotărîrea                                                         Dragi  tovarăşi,
         perativelor  agricole  dc  producţie,  dînd  glas  sentimen­  fermă  de  a-şi  concentra  şi-n  viito r  eforturile  în  direcţia   Consiliului  de  Miniştri                      In  numele  Com itetului  Central  al  P artidului  Comunist  Român,  al  co­
         telor  unanime  ale  ţăranilor  cooperatori  din  regiunea   îm bunătăţirii  muncii  organizatorice  şi  de  planificare,                                                       m uniştilor  români  şi  al  poporului  nostru,  vă  trim item   dv.  şî  prin  dv.  în­
         Hunedoara,  işi  manifestă  recunoştinţa  fierhinte.  ataşa­  aplicării  perseverente  a  m ăsurilor  agrotehnice,  extinde­                                                    tregului  partid  şi  poporului  mongol,  felicitări  cordiale  şi  un  salut  frăţesc
         mentul  şi  dragostea  neţărm urită  faţă  de  conducerea  în ­  rii  mecanizării,  chim izării  şi  irig ă rii  culturilor,  sporirii   a  misiunii  industriale  franceze     cu  p rile ju l  celei  de-a  45-a  aniversări  a  P artidului  Popular  Revoluţionar
         ţeleaptă  a  PC.R..  care  călăuzeşte  poporul  nostru  pe   continue  a  producţiei  vegetale  şi  animale,  creşterii  con­  Preşedintele  C onsiliului  de  M in iştri   La  întrevedere,  care  a  decurs  în-   Mongol  şi  vă  urâm  noi  succese  în  activitatea  consacrată  în flo ririi  Repu­
         drum ul  )umino<  al  progresului  şî  bunăstării.   tribuţiei  cooperativelor  agricole  de  producţie  la  form a­  al  Republicii  Socialiste  România,  Ion   tr-o  atmosferă  cordială,  au  participat   b licii  Populare  Mongole.
          Delegaţii  la  conferinţă  işi  exprim ă  convingerea  ră   rea  fondului  central  de  produse  agro-alimentare.  Gheorghe  Maurer.  a  p rim it  luni   la   Alexandru  Bîrlădeanu,  prim -virepre-   Ne  exprim ăm   convingerea  câ  relaţiile  de  prietenie  frăţească  stator­
         m ăsurile  stabilite  de  Congresul  a)  JX-lea  al  P.C.R.  şi  de   In  numele  lucrătorilor  din  agricultura  regiunii,  dele­  amiază  misiunea  industrială  france­  şedinte  al  C onsiliului  de   M iniştri,   nicite  între  partidele  şi  ţăritc  noastre  se  vor  dezvolta  continuu,  spre  hi-
         Plenara  C om itetului  Central  din  11-12  noiembrie  1965,   gaţii  la  conferinţă  se  angajează  să  intim pine  aniversa­  ză,  în  frunte  cu  Rene  Georges  V iI-   Gheorghe  C'oară.  m inistrul  com erţu­  ncle  popoarelor  român  şi  mongol,  al  u n ităţii  ţâ rilo r  socialiste  şi  mişcării
         deschid  ag ricu ltu rii  măreţe  perspective,  care-i  asigura   rea  a  45  dc  ani  de  la  crearea  P artidului  Comunist  Ro­  liers.  preşedintele  C onsiliului  naţio­  lui  exterior  şi  V ictor  Ionesru,  pre­  comuniste  internaţionale,  cauzei  păcii  şi  socialismului  în  lume
         o  dezvoltare  intensivă,  m ultilaterală  şi  armonioasă,  în   mân.  eveniment  rem arcabil  în  viaţa  patriei  şi  a  poporu­  nal  al  patronatului  francez,  care  face   şedintele  Camerei  de  Comerţ.
         deplină  concordanţă  cu  cerinţele  generale  ale  economiei   lui  nostru,  cu  noi  succese  în  realizarea  sarcinilor   de   o  vizită  in  ţara  noastră.  Au  fost  de  faţă  .Jean  Louis  Pons,            C O M ITE TU L  CENTRAL
         naţionale.  Prevederile  acestor  im portante  documente,   producţie,  să  efectueze  lucrările  din  campania  agricolă   Din  misiune  fac  parte   reprezen­  ambasadorul  Franţei  la  Bucureşti,  şi   A L  P A R T ID U LU I  COMUNIST  ROMAN
         de  creare  a  unor  organe  proprii  dc  conducere  şi  îndru­  dc  prim ăvară  în  bune  condiţii  şi  la  un  nivel  agrotehnic   tanţi  ai  cercurilor  industriale  şi  co­  membri  ai  ambasadei.
         mare  a  a g ricu ltu rii,  corespund  întru  totul  cerinţelor  şi   superior.                         merciale  franceze.                                  (Agerpi es)
         sarcinilor  actuale.  U niunile  eonpoi aii vclor  agricole,  nou   E xprim indu-ne  încă  o  dată  recunoştinţa  fierbinte  si
         create,  sinf  chemate  să  m ohili/ezc  masa  ţăranilor  co­  dragostea  profundă  faţă  de  partidul  nostru  drag.  con­                                                          Tovarăşului  FAM  VAN  DONG,
         operator  la  valorificarea  deplină  a  rezervelor  dc  care   ducătorul  inccrcat  al  poporului  român  pc  drum ul  socia­  Plecarea  spre  Cipru  a  tovarăşului  Simion  Bughici
         acestea  dispun  să  coordoneze  eforturile  ţărănim ii  coo­  lism ului.  al  progresului  social  şi  păcii  între  popoare,  asi­
         peratiste  în  direcţia  sporirii  permanente  a  producţiei   gurăm  Com itetul  Central,  pe  dumneavoastră  personal,   Luni  dimineaţa  a  plecat  spre  Cipru   lea  Congres  al  P artidului  Progresist   Primul  ministru  al  Republicii  Democrate  Vi^-uiam
         vegetale  si  animale,  rezolvării  tuturor  problemelor  so-   iubite  tovarăşe  Nicolae  Ceauşescu,  că  ţăranii  coopera­  tovarăşul  Simion  Bughici.   membru   al  Oamenilor   M uncii   din   Cipru
         cial-culturaie  al«'  oamenilor  muncii  de  la  sate.  dezvol­  tori  din  regiunea  Hunedoara,  alături  de  ceilalţi  oameni   al  C.C.  al  P.C.R  ,  care  va  participa,  ca   (A-K.E.L.).                            H  A  N  O  I
         tă rii  re la ţiilo r  dintre  cooperativele  agricole  dc  produc­  ai  muncii,  de  întregul  nostru  popor,  vor  spori  neîncetat   reprezentant  al  P artidului  Comunist
         ţie  şi  alte  organizaţi*  socialiste.              producţia  agricolă,  vor  depune  toată  strădania,  pricepe­  Român,  la  lucrări le  celui  de-al  X f-  (Agerpres)        Dragă  tovarăşe  prim -m inistru.
                                                              rea  şi  puterea  lor  de  muncă  în  scopul  în d e p lin irii  sar­
           In  strînsă  si  nem ijlocită  legătură  cu  sarcinile  dc  pro­                                                                                                                 Cu  p rile ju l  celei  de-a  60-a  aniversări  a  zilei  dumneavoastră  de  naş­
         ducţie  delegaţii  la  conferinţă  au  dezbătut  proiectul  de   cin ilo r  ce  le  revin,  pentru  creşterea  bunăstării  lor.  a   înapoierea  delegaţiei  C.C.S.  care  a făcut o vizită  în  Maroc  tere.  vă  adresez  cele  mai  sincere  fe lic ită ri  şi  urări  de  sănătate  şi  viaţa
                                                              contribuţiei  ţărănim ii  noastre  cooperatiste  la  în flo ri­
         Statut  a<  cooperativelor  agricole  şi  proiectele  dc  Statut                                                                                                                lungă.
         ale  U n iu n ilor  cooperatiste  şi  Casei  de  pensii,  dîndu-si   rea  continuă  a  economiei  naţionale  şi  a  patriei  noastre   Delegaţia  C onsiliului  Central  al   această  perioadă,  delegaţia  a  vizitat   Vâ  doresc  din  toată  inim a  succes  deplin  în  activitatea  dumneavoa-
         adeziunea  deplin*  faţă  dc  prevederile  lor.      socialiste.                                                                                                                strâ  consacrată  triu m fu lu i  luptei  drepte  a  poporului  vietnamez  pentru  in ­
                                                                                                                 Sindicatelor,  condusă  de  tov.  Nicolae   întreprinderi  şi  in s titu ţii  social-cul-
          Folosim  acest   prile.i   pentru  a  raporta   conducerii                                             Oniga,  şeful  Comisiei  pentru  a ctivi­  turale  din  principalele  oraşe  ale  ţării,   dependenţa,  suveranitatea,  unitatea  şi  integritatea   teritorială  a  patriei
         partidu lu i  că  ţărănimea  cooperatistă  din  regiunea  H u­        CONFERINŢA  DE  CONSTITUIRE       tatea   cultural-educativă   a   C.C.S..   a  avut  în tîln iri  cu  conducerea  U niu­  sale.
         nedoara  a  obţinut  an  de  an  rezultate  im portante  pc  li­         A   U N IU N II  R EG IO NALE   care  la  in vita ţia  U n iunii  Marocane   nii  Marocane  a  M uncii,  cu  activişti                    ION  GHEORGHE  MAURER
         nia  creşteri*  producţiei  cerealiere  şi  animaliere,  dezvol­     A  COOPERATIVELOR  AGRICOLE        a  M uncii  a  făcut  o  vizită  de  zece  zile   sindicali  şi  cu  oarpeni  ai  m uncii  ma­          Preşedintele  C onsiliului  de  M in iştri
         tă rii  avuţiei  obşteşti  şl  a  fondului  de  bază.  Delegaţii  la         DE  PRODUCŢIE              în: Maroc,  s-a  înapoiat  în  Capitală.  In  rocani.                                                    fii  Republicii  Socialiste  România
   1   2   3   4   5   6