Page 2 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 2
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3472
SPORT o SPORT
nu s-a in tim id a t nici un ciun (Foca) — M artino-
moment în faţa atacului vici, Peronescu. Boldan
ieşean căruia i-a anihi- (Libardi), Casandra (San
Jat orice acţiune. du).
Oaspeţii au practicat Ştiinţa: Papuc (Vasile-
Bulevardele Căci rar în liln i-v e i o ia colnicile, de pe toate co te sate, începi iul cu 'în Metalul un joc confuz cu multe crn I) — Mihăiloseii (G hi-
strîng copii din mai m ul
pase greşite, cu m ingi
ţeanu), Mincâ, Ivan, De
claurile. Şi oamenii şi-au
să in caic să nu se odih
trim ise in aut. Linia de
(Uumitrescu)
liu
—
nească in tim pul cit nu spus deschis, cu judecată depărtatul Vad al Do- Hunedoara — atac n-a reuşit să-şi cree. Strîmbeanu, D îtlan-Srîr-
limpede şi adîncă, tot ce
aibasrre se află în şut, o cască şi voi' face de-a lungul u- b rii. Despre munca colec C.S.M.S. laşi 3-0 z.e nici măcar o ocazie logea, Eftim ic, lonescu.
această
de
la
tivu lu i
o lampă de m iner, o puş
că si o şapcă verde de nui an. ce s-a făcut bine scoală s-ar putea scrie clară de gol. Circiumărescu (Vasiles-
cu II).
\ 7 nilul D obrii nu e pădurar, ori salopeta si pînă acum si ce nu, ci- m ulte pagini. A lă tu ri de A condus corect Cor
* ele fa pt un „vad" cizmele tăietorului de nc-i vinovat si cine-i om director, tot Herban, s-a Pe stadionul C o n- nel Pop (Hunedoara) ur C. M ATE ESC U
în adevăratul înţeles al lemne. de frunte şi Ie merită închegat un colectiv har s t ii'u c t o r u i clin Hu mătoarele form a ţii :
cu vintului, ci o aşezare încrederea. Douăsprezece nic, lîn â r şi însufleţit, a nedoara, echipa Me C. S. M. S Iaşi : Cons-
risipita pc nişte culm i pagini de scris m ărunt a cărui muncă se concre talu l a iu ti h iit in tr-u n tantinescu — Popesc u,
inai domoale, şfichiuite aşternut dăscăliţa pe liîr- tizează in rezultatele de joc de verificare echipa Glieghi, V ornicii, l)e- Dacia Orăştie —
de vicm e m form ă de O rînduială tie, pagini care înm ă osebite obţinute în toam de categoria A C.S.M.S. leanu — Şlefanesc u, Ito-
na trecutului an cinci
muşuroaie. Greu vei gă nunchează gîndurile, as ,.s-au numărat bobocii" Iaşi. Circa G 000 de spec m ila — Matei, Pop, Cu- C.S.M.S. laşi
si un copil năstruşnic ca
re sii li agă cu praştia de de pesfe p ira ţiile colective ale sa prim ei prom oţii de opt tatori au asistat ia un permati, Stoicescu.
joc echilibrat care a a-
M etalul
H unedoara:
la o casa la alia, căci, în tului. ani. Să facem un scurt vu t darul să scoată la M ălai (C.ăceumi — O- 1-2 (0-0)
M -a frapat rinduiala
iveală stadiul de pregă
urgisitele vrem uri apuse,
oamenii si-au durat aşe veacuri statornicită la această a- bilanţ: Din cei paispre tire a am belor echipe. laru. (Ceauşii). S/ekely,
zece absolvenţi, opt s-au
zarea după legi aspre, dunare. M ai bine de ju prezentat la liceele clin Şi de data ace,ista IMolnnr, Grozescti — A m atorii de fotbal clin
impuse de nevoia de a e la Vadul D obrii mătate din sală, partea Deva, Ghclar şi Simei ia com partim entul deficitar H ristos (Cristescu), Tă Orăştie au avut ocazia să
tara (Ghergheli) — Gu-
trăi. La început au fost la Bunila „cobori". din faţă, părea o aşeza şi toţi au trecut exame al echipei M etalul a fost ilulas (Pciunescu). Slei- asiste la o in tiln ire atrac
cărbunarii şi tăietorii de Dar acest roborîş c veş nul de admitere. Din cei •ner (Hristos). Dohîndă, tivă Form aţia locală a
păduri. Şi-an încropit nic alternat de costişe re uriaşă de ciu lin i în cinci care s-au prezentat atacul. E adevărat că a- susţinut un meci amical
case de bîrne, teşite la abrupte la uita re a căro toamnă, înainte de-aş la Şcoala profesională tacanţii hunodoreni au Păimescu (Stciner). în compania echipei
cornişe, să înfrunte ne- ra caii „scot fum " iar lua zborul. Erau năfra din Hunedoara, toţi au avut in faţă o apărate VOICU ALHU C.S.M.S. laşi care a cti
cruţărca fu rtu n ilo r ce se tălpile săniei scîrţîie mele pădurencelor, aşe trecut examenul. O sin masivă in care a excelat vează in pi inia categorie
iscă o dată cu pornirea scrişnind în lunecarea gură elevă nu s-a pre portarul Constnntinescu curespondcnt a ţă rii. Făcînd uz de toa
iernii. Aşa s-a născut sa lor pe zăpezi. A lteori in zate toate în primele zentat la nici o altă şcoa şi că n-au fost a ju ta ţi in te cunoştinţele. în prim e
tul, cle-a lungul m ultor tri pe drum urile înguste bănci. In spate — băr lă. suficientă măsură nici le minute oaspeţii au
decenii, fiecare fam ilie de pădure asemenea u- baţii, u n ii pe bănci, iar Re masa de lucru clin ele m ijlocaşi, dar toate a- Jiul Petrila — realizat unele com binaţii
câutindu-si un loc mai nui culoar m irific con a lţii în picioare. G indul cancelaria şcolii se afla cestea J i u - i scuză pc de de toată frumuseţea. L-
pulm năpăstuit de fu ria o vedere, proaspăt sosită p lin . C hiar atunci cinci Ştiinţa Craiova chipa locală a opus o
n atu rii — un colnic, o de la două clin fostele e- CONCERT. au reuşit să-şi creeze si rezistenţă neaşteptată. In
preluiă, un pinten de leve ale directorului, tua ţii d a te de gol, dato min. 58 Stoicescu a în
deal. o fundătură ori o care n-au u ita t că In fotografie: elevi ai şcolii de muzică din Deva. rită p ripelii, ei au ratat. 1-1 scris prim ul gol. Lgala-
vi roagă adăpostită. Pe li dascălul lo r îm plineşte Foto : !. TEREK In schimb, apărarea rca a sui venit după pa
na din teşiturile mai n- în această zi 42 de ani. tru minute prin punctul
lungite s-au înşirat mai Pentru că întregul colec Cu tot tim pul nefavo înscris de Ştefan ic. In
a fi NOTE
m ulte case A ici e „cen tiv a înţeles să-l felicite rabil (ploaie si lapoviţă), min. 88 C.S.M.S. Iaşi a
tru l". aici se pare IDE mm p rile j. numeroşi iu b ito ri ai înscris colul victoriei
cu acest
„vadul". De undeva, din Născut în A lun, harni sportului cu balonul ro prin Stefănescu Au ju
apropiere, izvorăşte de tund clin Valea Jiu lu i au cat form aţiile: C.S.M.S.
sub toasta unui munte, cul dascăl Herban şi-a venit la P etrila a- Iaşi: Constanlinescu —
Itîu l D obrii ce-si lunecă „aclim atizat" în ju ru -i siste la partida amicală V iorcl Popcscu. M nlschi.
apele p rin tre povirnisuri, oameni de nădejde. Pro de fotbal dintre Jiul si Aurelinn, Deleanu —
de-a lungul „T ă rii păclu- fesorul Laudt W ilhelm a Intre Ş tiinţa Craiova. Ambele Ştefănescu, Vornicu —
re n ilo r" pînă la Dobra. struit din tonuri de alb- m-a purtat la autobuzul venit „din sud", Gheza echipe au desfăşurat in Mă rc u lese u. Lupii lescu.
Bat rin ii spun că au des U nii părinţi, neţînincl scama că în tim pul nopţii cea mai mare parte un Humă. Stoicescu.
luşit, întrebîndu-si moşii gri, calc de două ceasuri de Hunedoara cu caic Snveln „de la apus", iar copiii au nevoie de somn şi odihnă, ii poartă prin joc vioi, au creat fa/c Dacia Drastic: Pătraş-
si strămoşii, cum că nu şi jumătate, căci la m un călătoresc uneori şi un propria-i soţie, a fost cu cofetării, restaurante etc. şi... buna frumoase, aplaudate de cu (Olteauu) — Prodan,
mele satului se trage de te distanţele se măsoară, de vezi încă o imagine greu „aclim atizată*’ din către spectatori Rezulta Găină, Borza, A lbu —
la apa aceasta care, de mai ales in vreme de ia r inversă: bărbaţi — cei spre răsărit, de p rin a- In chipă-amiaza zi Acelaşi lucru l-au tul de egalitate (1-1) cu Ştcfănic (Ciăghici), Puie
la izvor si pînă la vărsa nă. în tim p, ţiiiîn d sea lei de U februarie, făcut şi a lţii, pe sem care s-a încheiat partida — Iordache, Mopîrteami,
rea în Mureş, este tot mă de „scurtăturile" pe mai m ulţi tineri — aşe propierea Bucureştiului. fiin d liber, m-am ho- ne, de asemenea, ne este echitabil. Contor, Găngăroiu (Ma-
tim pul stiim to ra lă şi nu care le face sania, de po zaţi comod pe scaune, Ee curînd s-a reîntors la tă rit să merg la cine m u lţu m iţi. Deşi au dovedit o ma taehe).
arc alt vad mai frumos. vârnişurile pe care ie asteptind să se scurgă în A lun im alt coleg, năs m atograful „Flacăra" La ieşire, m-nm rc putere de* lupta, fo t
Le .jur îm prejur, V a străbat caii. arcuindu-şi tihnă cele patruzeci sî cut undeva „în nord". să vizionez film u l sim ţit în drept să cer baliştii ele la Jiul mai S TE I,IA N DII A IC A
dul D obrii este încins cu spinările si spinlecînd cinci de minute, iar fe Predă muzica şi a învă „Furtună deasupra unele explicaţii în le sînt încă deficitari în fa corespondent
salbe de o neasemuită zăpada înalţii uneori pi- meile înşiruite pc cu ţa t să cinte „m om îrlă- Asiei". Auzisem si ci gătură cu film u l. zele ele finalizare. A c ţiu
frumuseţe: brazi. în fip ţi nă la crupă. loar. tisem despre film şi M-am adresat tovară nile ofensive ale Jiu lu i
în veşm inlul nesfîrşit al Comuna Uunila, cen nensca" cu care in te n doream neapărat să-l şei Negrea, casiera ci s-au îm potm olit, de obi
zăpezilor, ciopoare de tru l adm inistrativ al pă- ţionează să se prezinte văd. Am luat cunoş nem atografului, si li cei, în preajma careului întreceri ale
mesteceni im burnitate, durenilor, (aici se află Satul la apropiatul concurs. tin ţă clespre rularea nei tinere care se o- de 1G m. C uplurile folo
păduri de fagi drepţi, sfatul popular pentru — La Alun, spunea ci acesLui film din a fi cupa cu controlul b i site în acest mec i nu au
conlucrat suficient, au ţi Spartachindei
toate aşezate negrăit de mai multe aşezări de şele puse în vitrinele letelor. Dar în loc nut prea m ult balonul si
frumos in tre albul iina- munte), este aşezată pe de neva în glumă, se adu de Ungă restaurantul să-mi răspundă cu s-au complăc ut uneori în
culut al zăpezilor .şi clo o muchie de deal, în faţa nă profesorii din cele „M etalul" si poarta viincios, am fost jig d rib lin g u ri inutile. Apă în oraşul Orăstie s-au
potul albastru al cerului, soarelui. C lădiri mai a- palru puncte cardinale, nr. 1 a Com binatului nit, ba chiar insultat. rarea a dat în general desfăşurat întreceri din
adine, aici la munte mai lătoase, unele din cără marmură siderurgic. Asa că îa- De ce oare, cînd nu etapa «i fl-a a Spartachi-
adine ca oriunde. Dar midă. altele cu balcona tă-mă în faţa ghişeu- am făcut altceva clo satisfacţie. Trebuie să l i adei de iarnă a tineretu
peisajul n-ar fi complet şe, alături de cele bătrî- Ţ7 xistâ în m unţii Po- Cîfe lu i, cu biletul in m i cit să cer o explica-* chideze însă cu acele mo lu i In disciplinele tir,
dacă cerul n-ar fi scru nesti cu „lin ia te " şi us- nă, apoi la locul in ţie ? mente ele nesiguranţă în şah. tenis de masă, o-
tat cu răbdare si îngădu ciori cio p liţi din bardă ^ iana Huscă, pc o dicat, în sală. Cineva ar putea joc (necleposedarea la
tim p a adversarului, de
inţa. Căci cerul o si el dau satului un farmec molcome, o aşezare ce înnoiri Aşteptam nerăbdă crede că intîm plaiva gajări la intim ptaro etc.). rie n laie turistică .şi
înşiruire de (lim buri mai
tn'ntă.
brăzdat de cabluri ca- deosebit. Dar farmecul tor începerea film u de mai sus a fost doar
re-si poarta povara ne profund ţ i-1 inspiră oa nu poate fi asemuită cu lu i. La prim ele im a un ghinion pentru Cu toate că au contro La aceste întreceri au
„satul s-au
toata lungimea intre V a menii cu înfăţişarea a- nici unul clin satele înve gini, mi-am zis că tre mine. Nu. să nu crea lat mai bine terenul, fo t participat tm număr de
dul D obrii si G helir. cinate. I se zice buie să 1 ie firescul dă! Asemenea lucruri baliştii craioveni n-au 72 de sportivi din asocia
ceea aspră, cu grai do documentar sau ju r se repetă. Iar dacă to evoluat la nivelul unei ţiile sportive din oraşul
Spatiile dintre cabluri mol şi isteţ, cu vorbe de m arm ură", dar in toa nalul de actualităţi. varăşii care răspund echipe de categoria A. Orăstie. D intre asociaţii
te scriptele este
înscris
par imense bulevarde al meşteşugite şugubăţ, cu altfel, mai comun, mai petrecu}.., Dar nu! Am încercat de bunul mers al c i- Ei au jurat cu pase la le care au prezentat con
bastre iar „pietonii" care înţeles bifurcat în vîrfu l laconic: Alun. E frum oa o mare dezamăgire nem atografclor îmi metru pătrat, au dovedit curenţi la toate probele,
cărora stă gluma si ome cinci, în loc să văd lipsuri în pregătirea fiz i
aleargă pe bo ld urile ne să şi Poeniţa-Voiini, aşe amenii din Vadul vor spune că sînt u- bine pregătiţi, enume
nia cea mai puia. De la film u l pe carc-l do neori motive obiecti că sî în fazele de poartă. răm asociaţiile Dacia.
Dobrii, Bunila
gre. mi s-au părut deo paznicul bătrîn al sfnlu- zarea vecină, şi Sohodo- O si ream, am fost obligat ve cînd film ele se Cu tonte că au avut de Voinţa M U L ., V oinţa
A lun — sate răsfirate
sebit de disciplinaţi si tutui popular si pînă la h il. cocoţat pe um erii u- printre coamele frăm în- să asist la cîtcva f il schimbă, m i-i contra cîlevn oii doar portarul c o o p e r a t i v a „V ia ţă
harnici. deşi fiecare preşedintele Mcrban. toţi nui deal, şi Ruda înşiru tate ale m un ţilo r bogaţi me de scurt m etraj zic, ş-ar putea să fie. în faţă, atacanţii de la n o u ă " , Constructorul
par a fi d ă ltu iţi de o ită pe o vale, toate sînt despre sport. N-aş Ş tiinţa au ratat copilă
poailă în spinare cite o frumoase ca aşezări mon în fier si m arm ură — Dar, in orice caz, mo
magistrală m î n ă d e vrea să fiu înţeles tive pentru a nu se n- reşte. I.G.O. .şi altele. Nu ace
jumătate de tonă de m i sculptor căruia asprimea tane, dar in Alun, zidu mi-au dat de înţeles, du greşit, adică cum că duco la cunoştinţa G olurile au fost înscri laşi lucru l-au m anifes
nereu. Am u rm ă rit li montană nu i-a scăpat. rile caselor, zidurile ca pă un răgaz de mai bine nu m i-ar plăcea spor spectatorilor aceste tat asociaţiile Forestiera,
re îm prejmuiesc ogrăzile de un deceniu de cind se de Boldan în min. 44
nul. din sania trasă do Aceşti oameni n-an faţa sînt aievea din m arm u n-am mai fost pe-aicî, tul. D im potrivă, dar schim bări. sau ca pentru Jiul si Sfîrlogca Recolta S.M.T. şi G.A.S.,
../.meii" lui Pop Ion. dar smeadă ca inim a si ghi ră La început nu-ţi vine cîte înnoiri s-au petre eu venisem la cinema spectatorii să fie jig în min 80 pentru Ştiinţa. D igitalis şl altele.
dul. căci vu itu rile si ge tograf pentru „K urtu- n iţi, nu există. Cil a-
curînd zarea ni l-a furat să crezi: te apropii şi ie cut, an de an, în viaţa nă deasupra Asiei". A rb itru l T. Barna (Pe
ru rile cum plite îşi lasă ceasta trebuie să fie Cu acest p rile j s-au
p riv irii. convingi că această pia lor. Li s-a îm bogăţit via Intr-o asemenea si de acord oricine. troşani) a conclus slab
aici pecetea si le între tră de un nlb-rrcm cu ţa şi firea, gîndurile au organizat şi întreceri,
Din intreg peisajul, pă- tuaţie, bineînţeles că form aţiile:
geşte bărbăţia. Numai zigzaguri de fulgere ne- căpătat sprinteneala în nu mi-am pierdut C. TOM A sportive Ia popice, fo t
dureanul m ult prea o- drăznelii, perspectiva zi J iu l: Ton Vasite — Şer-
dăscăliţa .satului, abia gre-oenusii este identică vrpmoa «p iim maistru Ia oţelăria bal şi volei,
bişnuit eu frum useţile lei de mîine şi-a fă u rit ban (Nicoară), Frank (I-
scăpată de pe băncile cu marmura, aşternută de Ia film , mai ales nr. 2 a Com binatului
n atu rii priveşte nu ara contur sever. S-ar putea că mai văzusem scurt- siderurgie vănesen), Pop, Farcaş, VIRG Ifc BETEA
scolii, si cei 25 de muca pe culoarele de la „Casa înşirui multe fapte care
reori p rintre genele pu m etrajele respective. din Hunedoara (Cazan) — Stoker, Cră corespondent
liţi pe care îi învaţă bu- Scînteii", protejată de atestă aceste adevăruri
ţin închise, asemeni co
chiile par deosebiţi la covoare plusate, eu m ar — becul electric pătruns
p iilo r cînd li se spun po aproape în toate satele,
înfăţişare. mura din atitea alte clă
veşti cu pajuri şi feti antenele de radio pre
La Bunila, am asistat diri. Şi şcoala are parte
frum oşi, la cărările al
la o adunare unde oame rul din marmură. E con zente tot la a 5-a şi a
bastre ale cerului. Pe a- C-a casă, frigidere, an
nii aveau să-şi hotărască struită în aceşti ani, ca M A !E 1966
cesle cărări a urcat în tene de televizor... confe
săşi bunăstarea lui pî rosturile pe un an de zi si cea din Vadul Dobrii.
nă la mina redeschisă în le In sala spaţioasă, cu ca cele mai multe şcoli rinţele de la căminele
aceşti ani. Iar de aici, rată şi bine încălzită a de prin aceste sate. Sa culturale, ziarele care G rim ; 20,55 O melodie pe adresa dumneavoastră;
s-a râspindit şi s-a sta căm inului cultural, s-a tul din m arm ură, are o pătrund in sate. 22,45 Recital de operă: Nicolac Herlea.
Ce somn rhilcc arc Id ila noasirn I (??). PRO G RAM UL II: 7,50 Ce să vedem? Ce să ci
tornicit în casa fiecăruia. adunat satul de pe toate scoală generală unde se PETRE T ÎR Â U tim? Ce să ascultăm?; 8,00 P ortativul m elodiilor
distractive; 8,30 Cintece şi jocuri populare; 9,05
Desen de V. M IIlAll.ESCU
LE V A : Sasa — cinem atograful „P a tria "; Oa „A m o mînclra ca o floare" — emisiune de me
meni şi drapele — seriile 1 şi Iî — cinematogra lodii populare; 9.30 Goellic şi muzica; 10,10 V or
beşte Moscova; 11.07 Solişti şi orchestre de mu
ful „A rta "; S IM E R fA : Tatăl soldatului — cine
matograful „M ureşul"; H U N E D O A R A '; C iulind zică populară; 13,08 „Bun venit, iubită prim ăva
despre Ari/.ona — cinem atograful „Flacăra": C A ră " !— emisiune muzicală pentru copii; 13,20 M elo
SONDAJE CU AJU TO litică a Facultăţii de m i turbaţii geologice este LAM: Expresul P.nis-M unchcn — cinem atograful dii populai e, 14,00 V arietăţi muzic ale; 1-1,45 Cîntă
orchestra de muzică populară „P la iu rile B is tri
RUL RADIOLOC A ŢIK I ne clin Ostrava. aplica cu mai niaie decit deasu „L C S .IL ": T E L IIC : S trigatul — cinem atograful ţei" dîn Bacău; 1G.30 Radioraclicta pionierilor;
LA CONSTRUCŢIA succes sondajul cu ajuto pra suprafeţelor fără „M in e ru l"; PETROŞANI: Fata lui Hubc — cine- 17,30 Muzică populară interpretată de Ghcorghita
BARAJELO R rul i nclioloi a(iei la con perturbaţii. Aceasta ra m alngraful „R epublica": Femeia în halat — rinc- Ristcn: 18.15 De la frescele V oroncţului la Coloana
strucţia barajelor. Meto dioactivitate e.sle desco mafcgi alul „7 Noiem brie"; LONEA: C rcdcli-jnâ oa in fin ită ; 19.30 A m fiteatru literar. Exprim area in
meni — cinem atograful „M in e ru l": PAROŞENl.
Un colectiv de geo da se bazează pe faptul perită cu ajutorul unor « I M I S trigătul Corlei — cinem atograful „E nergia"; C ltf- versuri şi exprim area în proză; 20,20 Teatru .scurt:
logi. condus de prof, dr. ca radioactivitatea at aparate speciale. -N unta"; 21.20 Muzică populară; 21,30 Compozi
Rudolf .)irkovsky, şeful mosferei deasupra regi Noua metodă reduce le de benzină s-au scurs grave este de multe ori din Roma au holaVîl in VI 1)1 A: Păşesc prin Moscova — cinem atograful torul Gcorgc Encscu si in terpreţii săi; 22,15 Duete
catedrei de chim ic ana unilor care prezintă per- m ult cheltuielile pentru şi apoi s-au aprins peste foarte greu pentru medic troducerea în practică a „M uncitoresc"; B A R B ATENT: Legea şi forţa — din operete româneşti; 22.30 Moment poetic;
sondaj. Este suficient să 00 de tone de carburanţi. sau personalul sanitar sa unui aparat electronic de cinematograful „G August"; A LB A IU I.1A : T ra 23,55 „Frumoase m elodii în noapte** — muzică
se sape doar 70 em pen La locul accidentului au constate la lo tu l acciden fabricaţie franceză pen geţi în Stanislas — cinem atograful „V icto ria "; uşoară.
tru ca aparatul să indice fost aduse de urgenţă e- tului clacă inima victim ei tru controlarea gradului Expresul Paris-M iinchcii — cinem atograful „23 Buletine de ştiri si radiojurnale: 5,00, G,00; 7,00;
ehipe de salvare Au fost a încetat complet să bată do prospeţime a peştelui
perturbaţiile din regiu August*; T L 1UŞ: Evadatul — cinematograful 10,00; 12.00; 14,00; 1G.00; 18.00, 22,00; 23,52 (pro
necesare 18 ore de m un sau mai da senine foarte pus in vîuzarc. gramul 1): 7,30: 9.00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
nea respectivă. că neîntreruptă şi dru slabe de viaţa. Firm a el Acest aparat se bazea „V ictoria "; SEBEŞ: Hoţul de piersici — cinemato 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (programul II).
Metoda profesorului mul nu a fost încă elibe veţiană ..Teldix" n con ză pc principiu! conform graful „Progresul"; V ii şi m orţi — seriile î şi I(
Jn ko vskv, a fost folosită rat complet de rămăşi struit un aparat c u tran- căruia rezistenta electri — cinem atograful „Sebeşul", ORAŞTlE: Hocce-
ţele autom obilelor. zistori — „Tcldicordul"
eu succes la construirea ca a ţesuturilor depinde liila — cinem atograful „P a tria "; Duminică la ora T eleviziune
— de mărimea unui mic
barajului de la Sance na APA R AT aparat de radio cu tra n ele c arneţel islirl-e celu G — cinem atograful „Flacăra"; HAŢEG: Jun
O stravici, in m unţii Hes- zistor! pentru buzunar, lare. Dîn momentul in gla tragică — cinem atograful „P opular"; n ilA D :
kvzi şi a barajului de la DE DIAGNOSTICARE eu c arp se pot înregistra care un peşte este decon Preludio I I — cinem atograful „Sleaua roşie".
Kruzbersk. CU ULTRASUNETE chiar si cele mai slabe gelat şi pînă cînd acesta In ju ru l orei 12,00 Aspecte de la Campionatul
bătăi ale in im ii. Un d i mondial de patina j a rtistic; 19.00 T elejurna lu l de
La In stitu tu l de pro este c umpărat trece un seara: 19.15 Pentru cei m ici: U rsuleţul — film ;
ACCIDENT fuzor transm ite in ritm u l
bleme fundamentale ale anum it tim p in caic se 20,00 Telccm uica; 20,30 întrebări la care s-a răs
RE ŞOSEAUA bătăilor in im ii snirte im a d i e
tehnicii al Academiei de pulsuri sonore de 3-kl Iz.. iniţiază un proces de des puns... întrebări la care nu s-a răspuns încă; 21,15
NEW YORK — Ştiinţe clin Polonia s-a „Ghiocel din deal adus". Emisiune de cîntere şi
LOS ANGELES realizat un ultrasonngraf Tcldicordul poate fi folo compunere a ţesuturilor, PRO GRAM UL I: 5.OG M ici piese interpretate dansuri populare; 21,45 Trei tablouri pc săptâmî-
pc
sit ntît in ateliere.
(aparat de diagnosticare şantiere, cil si in sala (le care nu se poate recu de fanfară; 5,30 Jocuri populare; 5,40 Do prin nă; 23,00 Ansamblul „La Fiesta", Mexic in Stu
Pe autostrada caic du noaşte eu ochiul liber, dioul nostru; 2*2,30 T elejurnalul de noapte. Sport.
cu ultrasunete) operaţii. sale adunate — melodii populare; G.15 Transm i
ce de la New York spi c clar care poate li consta tem pentru sale; 6/22 Hore şi sirbe: 0.45 Satul Buletin meteorologic.
Undele ultrasonore pă P rincipiul tehnic al
I.os Angeles, a avut loc Telcliroi dului consta în tat în mod in fa ilib il cu voios de pionier; 7.43 Rapsodia I „M oldovenea
trund în corpul pacien
un accident care s-a sol aceea ca m icile diferen ajutorul noului aparat. scă" de Achim Stoia; 8,00 Sumarul presei: 8,03
tului. instrum entele elec limpu! pr
dat cu moartea a G per ţe de tensiune ale cor Este uşor de sta bilit cu Muzică populară românească si a m in o rită ţilo r
tronice înregistrează re pului. provocate prin ac conlocuitoare; 3,30 La microfon, melodia profe
soane şi eu avarierea a ajutorul aparatului dacă
flectarea acestor linele ţiunea in im ii, sînt perce rată; 9,30 Sfatul m edicului; 9,35 „Viers, naî şi
cîtorva sute de maşini. de la ţesuturi si organe pute, am plificate şi în peştele examinat a fost strune" — melodii populare; 10,05 Pagini clin PENTRU 24 ORB
Din cauza unei ccţi foar le interne. Leziunile şi cele clin urmă transfor pescuit cu o 7Ă sau o lu operele; 10,30 M inunile lum ii au fost numai 7?;
Cerut devine noros ziua, iar noaptea eu înse
te dense, s-au ciocnit mai abaterile patologice ale mate in tr-u n impuls so nă înainte. Aparatul este 11,00 Cu m icrofonul prin sălile de concert alo mnări Iv.obit vor cădea ploi slabe V înt moderat
iu tii două automobile, ţesuturilor studiate tu l nor audibil. Capitalei: 11 45 A venturile lui Gica; 12.30 Gintă
după care, venind cu o bură im pulsurile reflec prevăzut cu o seric de M aria Ciobnim si Stan Sinuon — melodii popu iu intensificări temporare din sud şi sud-est.
I cm orralura aerului staţionară; ziua va fi cu
marc viteză din spate, tate. ceea ce permite sta CONTROLEAZĂ scale gradate, cile una lare; 12,50 Caleidoscop muzical: 14,08 Răspun prinsa între 14 si 18 grade, iar noaptea intre m i
mai multe maşini s-au bilirea cu precizie a lo v i G R AD U L DE pentru fiecare specie de suri muzicale iu b ito rilo r de folclor; 15.18 C in nus 1 si plus (5 grade. Dimineaţa ceaţă.
ciocnit de cele din faţa rilo r vătămate. PROSPEŢIME peste dintre cele mai tece de dragoste şi jocuri populare; 15.48 A rii
lor. Astfel, aproxim ativ A PEŞTELUI PUS din opere; 17.30 Ciclul „N -aţi vrea sâ-nţe legefî PENTRU u r m ă t o a r e l e
DANEM ARCA. — Cele două maimuţe, nparţi- 1000 de maşini au fost „TE LD IC O R D U L" ÎN V ÎN ZA R E frecvente, cu indicaţia muzica?" Lexicon m uzical: 18 0.1 fu ju ru l globu 3 Z ILE
nînd G rădinii zoologice clin Copenhaga, aşteaptă avariate în această ca gradului de prospeţime lui; 18,13 Muzică populară: 18,30 Incursiune în Vreme schimbătoare, favorabilă ploilor tempo
cu nerăbdare ceaşca cu ceai de la ora 3. tastrofa. Dîn rezervoare In cazuri de accidente A uto rită ţile municipale pentru fiecare calitate. cotidian; 19,00 „Opei-ela magazin"; 19.55 Melodia rare. V intul va sufla m intensificări din nord si
zilei; 20,00 Iiacliogazet;i de scara; 20.45 Noapte norcl-est Temperatură ta începutul intervalului
} hună, copii: „Căsuţa clin pădure" de ErM ii staţionară, apoi în scădere uşoară.