Page 29 - Drumul_socialismului_1966_03

!>. U cr
> V-

PR01ETAK1 DIN TOATE TARILE, UNIJI VA I

„In marea familie a popoarelor socialiste,

i
a tuturor popoarelor lumii, să se înalţe peste

veacuri iot mai mînclră mai puternică sub

soare scumpa noastră , liberă şi inde­

pendentă— Republica Socialistă

‘ 1 (Din Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la Congresul
ANUL XVIII. NR. 3479 MIERCURI 9 MARTIE 1966 ; A PAGINI - 25 BANI cooperativelor agricole de producţie).

CONGRESUL DE ÎNFIINŢARE A NAŢIONALE

A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE

înalte distincţii conferite unor

M srţi, în marea sală a pavilionului Expoziţiei economiei lat, m inistru! industriei chimice, Vasilc Bărbulescu, liu lu i le M iniştri, Ion Miulcscu, delegat al cooperativei agri­
naţionale, au continuat lucrările Congresului cooperativelor delegat al cooperativei agricole de producţie din comuna cole de producţie din comuna Pope.şti-Leordeni, oraşul
agricole de producţie. Scorniceşti, regiunea Argeş. Bucureşti, prof, dr. Koloman Boda, şeful delegaţiei R,S. Ce­ unităti agricole, cooperatori
M iile de delegaţi şi in v ita ţi au salutat cu căldură pe con­ Tovarăşul Ion luga a prezentat apoi raportul Comisiei de hoslovace, care a salutat Congresul, M ihai M ititelu, delegat
ducătorii de partid şi de stat la sosirea lor în sală. validare, care a fost aprobat în unanim itate de Congres. al cooperativei agricole de producţie din comuna ' Nicolac
Cea de-a doua zi a Congresului a început cu un cuvînt Au mai luat cuvîntul M ăria Zidaru, delegată a cooperativei Bălcescu, regiunea Bacău, scriitorul Suto Andras, Llam bro
Duka,’ şeful delegaţiei R.P. A lbania,'care a salutat Congre­
de salut adresat Femeilor cu prilejul Zilei internaţionale a agricole de producţie din Păuleşti, regiunea M ara­ sul, Vasile NemcsnicîUc, delegat al cooperativei 'agricole de fruntaşi, specialişti şi alţi oameni
fem eii — 8 M artie. Tovarăşul Constantin Iftodî, preşedin­ mureş, şi Ion Coman, delegat al cooperativei agricole de pro­
tele C onsiliului agricol regional Suceava, care a prezidat şe­ ducţie din comuna Cîorăşti, regiunea Ploieştii producţie din comuna Şipote. legiunea Iaşi, Emil Negruţiu,
dinţa, a spus. p rintre altele: „La Congresul nostru participă Partea a doua a şedinţei de dimineaţă a fost' prezidată lectorul In stitu tu lui âg/x>nomic din C luj, ia n Klecha, şeful
un num ăr însemnat de femei, care, lucrînd cu hărnicie pe de tovarăşul M ihai Uborny, membru al Comisiei de organi­ delegaţiei R.P. Polone, care a salutat Congresul, Simion Do- ai muncii din agricultură
ogoarele înfră ţite ale cooperativelor agricole de producţie, zare a Congresului. brovici, secretar al Com itetului regional de partid Galaţi.
şi-au ciştigat stima şi aprecierea tovarăşilor de muncă. Per- A dotra parte a şedinţei de dupâ-amiază a ' fost'prezidata
m iteţi-ne, dragi tovarăşe, ca de la tribuna Congresului să vă Au luat cuvîntul Nicolac Giosan, preşedintele C onsiliului de'Ion Nicolae, preşedintele U niunii regionale a cooperati­ M arţi, după încheiarea şedinţei de , de cereale, a efectivelor de animale
aducem dumneavoastră şi prin dumneavoastră tu turor coo­ Superior al A g ricu ltu rii, Gheorghe Stoica. delegat al coope­ velor agricole de producţie — Oltenia, care a arătat că pe dimineaţă a ‘Congresului cooperati­ şi a produselor lor, pentru viirza-
peratoarelor. tuturor fem eilor din patria noastră, cele mai rativei agricole de producţie din comuna C îrja, regiunea adresa Congresului au sosit aproape 700 telegramă din.partea velor agricole ' de'producţie, a. avut rea către stat a însemnate cantităţi
călduroase fe licitări, urări de sănătate şi noi succese in laşi, Traian Gîrba, preşedintele C om itetului executiv al Sfa­ unor cooperative agricole de producţie, gospodării agricole loc, in prezenţa' conducătorilor de de pr oduse agricole, s-a acordat O r­
muncă şi în via ţă'. tu lu i popular regional Crişana, P. I. Morozov, şeful delega­ de stat“ şi staţiuni de jn a şin i şi tractoare, staţiuni experi­ partid şi de stat şi a celor peste 9.000
ţiei U niun ii Sovietice, care a salutat Congresul, M ihai Miş- dinul M uncii clasa I cooperativelor
Alâturindu-se fe lic ită rilo r şi u ră rilo r transmise femeilor cov, delegat al U niunii raionale a cooperativelor agricol? de mentale. din partea unor colective de m uncitori, ingineri de 'delegaţi şi in vita ţi, solemnitatea agricole de producţie din Scorni-
din patria noastră, cei peste 9.000 de participanţi la lucră­ . producţie Deta, regiunea Banat, Ccn Ciao-sian, şeful dele­ şi tehnicieni din întreprinderi care produc maşini şi utilaje ţnm înării unor înalte d istincţii ale ceşd .şi Ştcfăncşti, regiunea Argeş :
rile Congresului au aplaudat cu căldură, îndelung. gaţiei R.P. Chineze, care a salutat Congresul, acad. Zaharia Republicii Socialiste România. „8 M artie" "Jin comuna Nicolae Dăl-
Tovarăşul Eugen Alcxc, membru al Comisiei de organi­ Stancu, preşedintele U niunii S criitorilor, Gheorghe M Î2goi, agricole, precum şi de-la numeroşi ţărani cooperatori. Tele­ Tovarăşul C liivu Stoica, preşedin­ cescu şi „Podgoria" din Păuncşti.
zare a Congresului, a prezentat apoi Raportul cu p rivire la delegat al cooperativei agricole de producţie din comuna gramele' cuprind :urări de succes'lucrărilor Congresului şi tele C onsiliului de Stat, in aplau­ regiunea Bacău ; Cărpiniş şi „30
proiectul de statut al Casei de pensii şi la sistemul de pen­ B ătrini, regiunea Ploieşti, M arin Vacikov, şeful delegaţiei angajamentele cooperativelor agricole de a înfăptui hotă- zele puternice ale Celor prezenţi, a Decembrie" din comuna Tomnatic,
sionare a m em brilor cooperativelor agricole de producţie. rîrile ce se vor adopta la Congres, de a spori continuu pro­ tnm inat înaltele d istin cţii condu­ regiunea Banat ; Feldioara şi G him ­
In continuarea discuţiilor au luat cuvîntul Gheorghe AI- R.P. Bulgaria, care a salutat Congresul, Constantin Popa, cătorilor u n ită ţilo r agricole deco­ bav, regiunea Braşov, Dobroeşti — o-
delegat al cooperativei agricole de producţie' din comuna ducţia1 agricolă, vegetală şi animală. întreprinderile se an­
mâjan, ţăran cooperator din satul Berlişte, regiunea Banat, rate. In numele Com itetului Central raş Bucureşti; Dor M ărunt , „G heor­
in vita t la Congres, Alecu Crăciun, delegat al cooperativei Doi* M ărunt, legiunea Bucureşti, Bruno Kiesler, şeful dele­ gajează să livreze a g ricu ltu rii tot mai multe maşini agri­ al P artidului Comunist Român, al ghe D oja“ din comuna Gheorghe
gaţiei R.D. Germane, care a salutat Congresul, M ihai Bîr-
agricole de producţie din comuna Bălcni, legiunea Galaţi, hga, delegat a! cooperativei agricole de producţie din co­ cole de calitate superioară, îngrăşăminte chimice, de a în­ C onsiliului de Stat şi al G uvernului Doja şi G rindu, regiunea Bucureşti:
Ion Stânescu, prim-secretar al Com itetului regional de muna Roma, regiunea Suceava. deplini şi depăşi prevederile directivelor Congresului al Republicii Socialiste România,' a Căşciu şi -M ihai Viteazu" din co­
de
C onsiliului
spus preşedintele
partid Oltenia, Gheorghe Guli, delegat al cooperativei agri­ După-amiazâ, prim a parte a şedinţei a fost prezidată de IX -lea al partidului. Considerăm că sîntem în asentimentul Stat, adresîndu-se în încheierea so­ muna M ihai Viteazu, regiunea C luj ;
„R ăsăritul' din comuna Borş şi Şi-
cole de producţie din comuna Cataloi, regiunea Dobrogea, ing. M aria C îrjan, delegată a U niunii regionale a coopera­ dv. — a spus vorbitorul — să m ulţum im călduros tu tu ro r lem nităţii celor decoraţi, perm ite- mand, regiunea Cr işana ; Cataloi şi
Suzana Gidea, preşedinta C onsiliului Naţional al Femeilor, tivelor .agricole, de producţie Dobrogea. celor care au adresat telegrame Congresului şi să le urăm ţi-m i să fe lic it în mori călduros co­ Chirnogcni, regiunea Dobrogea«
D um itru Stanciu, delegat al cooperativei agricole de produc­ Au luat-cuvîntul Iosif Banc, membru supleant al Comi­ spor la muncă. lectivele , gospodăriilor agricole de Jariştea şi „M ircea Vodă" din co­
ţie din comuna Ghimbav, regiunea Braşov, Constantin Scar- tetului Executiv al C.C. al P.C.R, vicepreşedinte al Consi­ (Continuare in pag. a 2-a) stat, staţiunilor de maşini şi trac­ muna Mircca Vodă, regiunea Ga­
toare şi cooperativelor agricole rie
la ţi; „Brazdă noua" din
comuna
producţie pentru înaltele distincţii Apoldu de Sus. regiunea Hunedoa­
ee le-au fost conferite. Adresez, de ra : T îrzii şi M ovilcnl, regiunea Iaşi:
asemenea, călduroase fe licită ri ce­ Foeni şi Păuleşti, comuna Ambud.
lor peste 2.000 dc onmeni ai muncii regiunea Maramureş ; Acăţarl şi
Raport cu privire la sarcinile uniunilor cooperativelor agricole zultatele m entori* dobindite »n con­ reş. regiunea Mureş-Autonomă M a­
N'azna din comuna Sîncraiu de M u­
decoraţi cu acest pr ilej, pentru re­
solidarea şi dezvoltarea u n ită ţilo r
socialiste din agricultură. Le urăm ghiară ;; „Dezrobirea" din comuna
din
Ştefan cel Mare ; „2 M artie"
• va* - l..'4M W k, tuţtn'on- să 'obţlalU fto'contiru/atte^.rioi ‘comuna Gostavâţu şi „ I M ai" din
succese în îndeplinirea istoricelor
pentru creşterea producţiei vegetale şi animale al P artidului Comunist Român, pen­ comuna Bîrza. regiunea’ Oltenia ;
hotârîri ale Congresului al IX-lea
„Bucov" din comuna Bucov şi „V îl-
tru ridicarea pe o treaptă mai înal­ rele" din comuna Vîlcclc, regiunea
Ploieşti ; Vereşti şi Vlâslncşti, regi­
tă a' agriculturii noastre, pentru de- unea Sui.ava.
săvîrşîrea construcţiei socialiste in
dezvoltarea şi întărirea continuă a cooperativelor agricole scumpa noastră patrie — Republica mărirea producţiei lu cooperativele
Pentru contribuţia însemnată la
Socialistă România. (Aplauze pu­
ternice). agr icole de producţie din raza lor
de activitate, pentru productivitate
Prin Decret al C onsiliului de Stat
prezentat de tovarăşul Vasile Vîlcu a fost confer it O rdinul M uncii clasa şi indici în alţi o bţinuţi în folosirea
m aşinilor şi u tila je lo r agricole, pen­
rezultate deosebite o b ţi­
pentru
I,
nute in spor irea producţiei agr icole, tru realizarea de lucrări de calita­
te şi la preţuri de cost reduse, a
Congresul de înfiinţare a U niunii In raport se arată că în lunile tă din totalul suprafeţei arabile a Soluţionarea problemelor comple­ In vederea în tă ririi continue a bn- vegetale şi animale, livrarea unor fost conferit O rdinul M uncii clasa I
Naţionale a Cooperativelor Agricole ianuarie? şi februarie au avut loc ţâ rii şi în care s-au unit, pe baza xe şi m ultiple ale îndrum ării şi zei tehnico-materiale proprii. în pe­ cantităţi im portante dc produse a- staţiunilor dc maşini şi tractoare :
sa desfăşoară în condiţiile muncii a- in tonte cooperativele din ţară a- liberului consîm ţămint, 3.409.000 fa ­ conducerii agriculturii cooperatiste rioada planului cincinal, importante groalim entare la fondul central, pen­ Roşeţi, regiunea Bucureşti; Sîntana,
vîntate a întregului popor pentru dirnări pe brigăzi şi echipe, da care m ilii de ţărani. prin înfiinţarea uniunilor coopera­ fonduri vor fi investite şi de coope­ tru calitatea superioară a produselor regiunea Crişana; Castclu regiu­
înfăptuirea istoricelor hotârîri ale a luat parte mnsa‘ largă a coope­ An de an a crescut producţia me­ tiste şi orientarea principială a ac­ rativele agricole. U niunile coopera­ şi realizarea de beneficii peste plan, nea Dobrogea; Dudcşti, regiunea
Congresului al IX -lea al P artidului ratorilor. La adunările generale ale die la hectar şi, pe baza ei, produc­ tiv ită ţii lor demonstrează caracterul tiste trebuie să asigure îndreptarea gospodăriilor agricole de stat din Galaţi ; Scgarcea, legiunea Oltenia.
Comunist Român, care a stabilit cooperativelor şi adunările genera­ ţia agricolă globală; au sporit efecti­ creator al p o liticii partidului nos­ acestor m ijloace băneşti in principal Prejm er, regiunea Braşov ;L th liu , C onsiliul de Stat a! Republicii
un vast program de dezvoltare a le cu îm puterniciţii desemnaţi pe vul dc animale în cooperativele a- tru, preocuparea permanentă a con­ spre executarea de lucrări de h i­ regiunea Bucureşti : Amzacea re­ Socialiste România a mai conferit
ţă rii, Vn vederea continuării pe o brigăzi au participat aproape gricole. In anul 1965, cooperativele ducerii sale pentru găsirea celor droam elioraţii, pentru lărgirea ca­ giunea Dobrogea ; Băileşti, regiunea un num ăr de 846 ordine şi 1 207
treaptă superioară a procesului dc 1.500.000 cooperatori. In aceste adu­ agricole au realizat din producţia mai corespunzătoare forme organi­ pacităţii de adăpostire a anim a­ Oltenia ; Lcorda, regiunea Suceava ; medalii unor cooperatori fruntaşi,
desăvirşire a construcţiei socialiste. nări au luat cuvîntul 87 000 de ţă­ totală a ţă rii circa 67 la sută la ce­ zatorice şi metode de muncă cerute lelor şi asigurarea alim entării lor panciu. regiunea Galaţi ; Combina­ specialişti din agricultură, lucrători
Punînd în centrul p o liticii p arti­ rani. In cadrul adunărilor au fost reale, 78 la sută la floarca-soarelui. de nevoile vieţii, de sarcinile ce de­ cu apă, dezvoltarea legum icultorii, tului de sere al G.A.S. Arad, regi­ ai u n iunilor cooperatiste şi ai con­
dului continuarea în ritm intens a făcute numeroase propuneri in 99 la sută Ia sfecla de zahăr, 43 la curg în fiecare perioadă a dezvol­ extinderea pla ntaţiilor de vii şi unea Banat. s iliilo r agricole care au obţinut re­
in dustrializării socialiste, Congresul legătură cu îm bunătăţirea activi­ sută la cartofi, 56 la sută la legu­ tării sociale. pomi, aprovizionarea cu utilaje, me­ Pentru succese deosebite obţinute zultate deosebite în activitatea lor.
al IX -lea al P artidului Comunist tă ţii organizatorice şi economice me, 43 la sută la struguri. 21 la sută Congresul al IX -lea al partidului, canizarea şi electrificarea procese­ în dezvoltarea şi întărirea proprie­
Român a acordat o atenţie deosebită a cooperativelor, propuneri care la carne, 28 la sută lA lapte de vacă subliniind succesele a g ricu lturii noa­ lor de producţie. tăţii obşteşti, în creşterea producţiei (Agerpres).
dezvoltării a g ricu ltu rii, ram ură de scot in evidenţă spiritu l dc răs­ şi 40 la sută la lină. Sectorul coo­ stre, a aratat m arile rezerve şi po­ A lă tu ri de mecanizare, unul din
pundere şi sim ţul gospodăresc al
mare însemnătate a economiei na­ peratist al agriculturii a contribuit, sib ilită ţi care trebuie puse în va­ factorii im portanţi dc care depinde
ţionale. Pe baza unei analize pro­ cooperatorilor pentru asigurarea an de an. in tot mai mare măsură, loare pentru a asigura acestui în ­ creşterea’ producţiei este-chimizarea
fund ştiin ţifice a căilor de dezvol­ bunului mers al tre b u rilo r in la aprovizionarea populaţiei cu pro­ semnat sector un avînt neîntrerupt, agriculturii. U niunile cooperatis­
tare a a g ricu ltu rii socialiste, efor­ fiecare unitate, preocuparea lor duse agroalimentare şi a industriei în concordanţă deplină cu dezvol­ te au menirea ca, pe lingă a- Daruri oferite Congresului
turile principale au fost orientate ciescîndă pentru problemele de in ­ noastre cu m aterii prime. tarea continuă, m ultilaterală. în sigurr.'rea unei aprovizionări ritm i­
spre rezolvarea in lin ii generale, pî- teres general ale Cooperativelor. In Datorită creşterii averii obşteşti, rilm armonios şi ascendent, a in ­ ce, să îndrume- cooperativele pentru
nă în 1970, a problemelor mecaniză­ unanim itate, ţăranii cooperatori şi-au care reprezenta in 19C3 circa 16,8 dustriei noastre, a întregii economii folosirea raţională a îngrăşăminte­ In cursul zilei de ieri, prezi­ legaţia R P. Mongole tabloul e-
rii complexe şi ale chim izării agri­ manifestat deplina adeziune la po­ m iliarde lei, adică cu 53 la sută mai naţionale. lor. d iu lu i Congresului i-au fost ofer ite roului naţional al popor ului mon­
c u ltu rii, spre extinderea irig a ţiilo r, litica înţeleaptă a P artidului Comu­ m ult decit j'n 1962, au sporit neîn­ Statul nostru va face eforturi alo- P o triv it prevederilor , din planul daruri din partea unor delegaţii gol Suhe-Bator.
în vederea m obilizării susţinute a nist Romam, au aprobat proiectele cetat veniturile ţărănim ii. de dezvoltare a. agriculturii, coope­ de peste hotare. Delegaţia U ni­ Preşedintele C om itetului de
rezervelor de creştere a producţiei de statute şi au făcut preţioase pro­ Realizările dobîndite sînt rezulta­ cind şi l'n anii urm ători importante rativele, cu a ju to ru l nem ijlocit al unii Sovietice a o fe rit o casetă, organizare a Congresului, Vasilc
agricole. puneri de îm bunătăţire a lor. De tul hărniciei şi priceperii ţărănim ii sume pentru extinderea mecanizării artistic lucrată,- avînd incrustat Vîlcu. a’ m u lţu m it călduros con­
Expunerea tovarăşului Nicolae aceea, se poate spune că proiectele muncitoare, al ajutorului m ultila te­ şi chim izării agriculturii, pentru lu ­ statului, îşi vor spori sim ţito r su­ pe capac chipul lu i Lenin ; de­ ducătorilor delegaţiilor pentru
Ceauşescu, secretarul general al Co­ statutelor prezentate spre aprobare ral pe care l-a p rim it din partea crări de irig a ţii, dezvoltarea cerce­ prafeţele amenajate pentru irig a ţii. legaţia R.D. Germane a dăruit darurile oferite.
m itetului Central al P artidului Co­ Congresului reprezintă rodul ^înd i- statiilui, al p o liticii ştiin ţifice a tă rilo r ştiinţifice şi pregătirea ca­ In anii 1966-1970, în cooperativele busturi ale lu i M arx şi En-
m unist Român, p? care cu toţii am rii maselor largi de cooperatori, pă­ P artidului Comunist Român. Iată gels, lucrate in ceramic^, iar de­ (Agerpres).
ascultat-o cu deosebit interes şi sa­ rerea şi voinţa lor. de ce Congresul nostru, dînd glas drelor — condiţii esenţiale ale dez­
tisfacţie, constituie incă o dovadă Considerind proiectul de statut al sim ţăm intelor intregii ţărănim i. îşi vo ltă rii agriculturii. (Continuare in pag. a 2-a)
a preocupării permanente a p a rti­ uniunilor pe deplin corespunzător exprimă dragostea şi adinca sa‘ re­
dului, a conducerii sale pentru re­ intereselor ţărănim ii şi cerinţelor cunoştinţă faţă de P artidul Comu­
zolvarea problem elor complexe pe actuale ale dezvoltării agriculturii nist Român, faţă de Com itetul său
care le ridică agricultura socialistă, cooperatiste, toate cooperativele a- Central.
întărirea şi dezvoltarea continuă a gricole au hotărrt, in cadrul adună­
a griculturii cooperatiste. creşterea rilo r generale, aderarea la u n iu n i­ Pentru asigurarea’ unui cadru or­
aportului său la a vînlul întregii e- le raionale ale cooperativelor agri­ ganizatoric corespunzător cerinţelor
conomii naţionale. cole. La uniunile cooperatiste au a- dezvoltării continue a agricultu rii,
înaltele aprecieri adresate harni­ derat şi întovărăşirile agricole, care Congresul al IX -lea al p artidulu i a
cei ţârâni.mi de Comitetul Central se bucură de toate avantajele ce de­ subliniat necesitatea creării unor or­
al partidu lu i nostru constituie un curg din activitatea’ uniunilor coo­ gane proprii de conducere şi îndru­
nou im bold in artivitatea de v ii­ peratiste. mare a sectorului cooperatist din a-
tor, pentru consolidarea’ economico- In întreaga ţară au avut loc con­ giicultură, care să corespundă pe
orgahizatoiică a cooperativelor, pen­ ferinţele raionale şi regionale, la deplin caracteristicilor şi particula­
tru ridicarea nivelului (le trai al care au participat peste 72.000 dele­ rită ţilo r proprietăţii obşteşti, natu­
ţărănim ii şi al întregului popor. gaţi şi invitaţi. Conferinţele Au ho- rii re la ţiilo r economice statornicite
■ In continuare, vorbitorul a ară­ tă rit constituirea a 138 uniuni ra­ intre stat şi ţărănimea noastră co­
tat că principalele sarcini ale Comi­ ionale, 17 uniuni orăşeneşti şi 17 operatistă. Acestea sînt uniunile co­
siei de organizare pentru pregătirea' uniuni regionale; au fost alese con­ operatiste — organizaţii economice
Congresului de constituire a U niu­ siliile uniunilor, com isiile de re vi­ obşteşti, constituite p rin adeziunea
nii Naţionale a Cooperativelor A g ri­ zie şi au fost desemnate comitetele liberă a cooperativelor agricole de
cole, în fiin ţa tă pe baza rezoluţiei caselor de pensii. producţie.
Plenarei C.C. al P.C R. din noiem­ In adunările generale ale coope­ Scopul uniunilor este unirea şi co­
brie 1965, au fost elaborarea proiec­ rativelor agricole, in conferinţele ordonarea eforturilor cooperativelor
tu lu i de .statut al cooperativei Agri­ raionale şi regionale pentru consti­ pentru aplicarea p o litic ii P artidului
cole, proiectului de statut al U n i­ tuirea u niunilor cooperatiste, ţără­ Comunist Român de creştere a pro­
unii Naţionale, u n iu nilo r regionale nimea şi-a ales delegaţii ‘la acest ducţiei agricole, de ridicare a n i­
şi un iunilor raionale ale cooperati­ Congres — prim ul congres al coo­ velului de trai al m em brilor coope­
velor agricole şi a proiectului de ratori, de dezvoltare intensivă şi
statut al Casei de pensii a m em bri­ perativelor agricole — care are me­ m ultilaterală a a g ricu ltu rii coopera­
nirea să înfiinţeze Uniunea Naţio­
lo r cooperativelor agricole. tiste, in concordanţă cu cerinţele
nală a Cooperativelor Agricole din
întreaga activitate a Comisiei cen­ Republica Socialistă România. progresului întregii economii.
trale — a spus vorbitorul — s-a P rin modul de organizare, prin
desfăşurat sub conducerea .şi în dru ­ V orbitorul a arătat că prin supra­ scopul, sarcinile şi a trib u ţiile lor,
marea directă a C om itetului Execu­ faţa de care dispun şi ponderea in uniunile cooperatiste au toate pre­
tiv al. Com itetului Central al P a rti­ producţia agricolă, cooperativele o- misele pentru a desfăşura o a c tiv i­
dului Comunist Român. Comisia s-a cupă locul cel mai im portant din a- tate rodnică, menită să dezvolte ne­
bucurat în permanenţă în munca gricultura României socialiste. Tn încetat, pe toate treptele, iniţia tiva
sa de sp rijin u l organelor locale de prezent, in ţara noastră îşi desfă­
partid şi de stat, al oamenilor de creatoare a ţărănim ii, deschîzînd
ştiinţă şi specialiştilor din agricul­ şoară activitatea 4.680 cooperative cîmp larg de aplicare sp iritu lu i său
agricole, care deţin peste 75 la su­ gospodăresc. P A V IL IO N U L E X P O ZIŢIE I ECO NO M IEI N A ŢIO N A LE , UNDE SE DESFAgO ARA LU C R ĂR ILE CONGRESULUI
tură.