Page 3 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3472

DEN LUCRĂRILE CONFLJiINTE! DE CONSTITUIRE A

REGIONALE A COOPERATIVELOR A5RILGLE DE PRODUCŢIE

Cuvînfarea tovarăşului S p re un avînt continuu

DELEGAŢI

PETRE L U P U al agriculturii noastre
LA „

(Urmare din pag. 1) legume, zarzavaturi, fructe şl car­ natalitate de 85 la sută şl nici o
tofi atît pentru nevoile interne c it m ortalitate la bovine. Dar, pe regiu­
la
ne s-au obţinut numai 60 viţei
şi pentru export. suta de vaci. Cau2e sînt multe şi au CONFERINŢA Intr-o atmosferă dc puternic entuziasm ş! însufleţire, tova- sută şi am redus, în acelaşi tim p,
Au crescut sim ţitor fondurile fixe r ă /i care au luat cuvîntul au subliniat interesul profund cu cheltuielile cu aproape o jumătate
ale cooperativelor agricole de pro­ fost arătate de tovarăşii care au luat care întreaga ţărănim e cooperatistă din regiunea noastră a p ri­ de m ilion lei. In bună parte, la rea­
ducţie. Valoarea averii obşteşti — Tovarăşi, cuvîntul. U nii vo rb itori spuneau că m it măsurile stabilite de Congresul al IX -lea al p artidului şi dc lizările am intite a contribuit şi fap­
baza creşterii bunăstării ţărănim ii a nu se respectă indicaţiile zootehnice. Plenara C.C. al P.C.R. din 11-12 noiembrie 19G5 cu privire la tu l câ am permanentizat în coope­
crescut cu 64 la sută. Datorită dez­ Hotărirea conducerii partidului cu De aceea nu realizăm producţiile dezvoltarea intensivă şi m ultilaterală a agriculturii, la îmbună­ rativele agricole 20 de brigăzi de
vo ltă rii continue a a g riculturii privire la îm bunătăţirea conducerii planificate, lată de ce trebuie sâ se tăţirea conducerii şi pla n ifică rii acestei im portante ram uri dc pro­ tractoare, din cele 21 existente. A-
ne-am asigurat din producţia pro­ şi p la n ificării a griculturii prevede manifeste mai multă preocupare faţă ducţie a economiei naţionale. ceasta a permis mecanizatorilor sâ
prie hrana necesară poporului, măsuri şi pentru îm bunătăţirea or­ de permanentizarea în g rijito rilo r, de E xprim lndu-şl deplina lor adeziune faţă dc aceste documente colaboreze indeaproape cu brigăzi­
materia prim ă pentru industrie ganizării m uncii in interiorul coope­ cointeresarea materială şi ridicarea dc însemnătate istorică pentru ţăranii cooperatori şi întregul le de cim p din cooperative şi să e-
şi am exportat însemnate cantităţi rativelor agricole, deoarece in acea­ ca lifică rii lor profesionale. In multe nostru popor, ci şi-au manifestat satisfacţia şi m ulţum irea faţă xecute la tim p lucrările agricole. In
de produse agricole. stă direcţie există mari rezerve, cooperative agricole în care 80 In de g rija cu care partidul şi statul nostru sc preocupă de rezolva­ prezent eforturile mecanizatorilor
Cu toate realizările înregistrate, care puse in valoare, duc la îm bu­ sută din braţele de muncă sint femei, rea în mod ş tiin ţific a problem elor ce le ridică progresul continuu sînt îndreptate spre terminarea re­
nu putem fi m ulţum iţi pe deplin de nătăţirea a ctivită ţii din acest sector. există prea puţin interes pentru pro­ al economiei naţionale, practica construcţiei socialismului în pa­ parării u tila ju lu i şi trim iterea aces­
rezultatele obţinute în agricultură Sînt prevăzute măsuri cu privire la movarea lor în munci de răspundere. tria noastră. tuia la u nităţile agricole.
în aceşti C ani. De aceea, atît la Con­ dezvoltarea democraţiei cooperatis­ Dînd o înaltă apreciere m ăsurilor luate dc partid pentru ri­ Preşedintele cooperativei agricole
gres c it şi la Plenara C.C. al P.C.R. te, la întărirea fiecărei unităţi, in dicarea pc o treaptă superioară a ag riculturii noastre socialiste, din Prlcaz, raionul Orăştie, tov. loan
din 11-12 noiembrie 1965, tova­ aşa fel încît masa m em brilor coope­ Tovarăşi, pentru consolidarea cconomico-organizatorlcă a cooperativelor a- Stanca, a reliefat succesele pe care
răşul Nicolae Ceauşescu, secre­ ratori să aibă cuvîntul hotărîtor a- gricole de producţie şl ridicarea permanentă a bunăstării ţărăni­ cooperatorii de aici le-au obţinut pe
tarul general al C. C. al P.C.R, supra tuturor problemelor principa­ Conferinţa de constituire a U niu­ m ii cooperatiste, participanţii la discuţii şi-au manifestat acordul lin ia dezvoltării continue a u n ită ţii
a arătat că agricultura este rămasă in le ale vie ţii acestor unităţi socialiste nii regionale să fie un nou p rile j faţă de crearea noilor organizaţii economice obştcşli de condu­ şi a rid ică rii permanente a nive lu lu i
urmă atit faţă de posibilităţi cît şi de producţie. Sînt prevăzute de ase­ pentru mobilizarea forţelor agricul­ cere a a g ricu lturii cooperatiste. In acelaşi tim p ci s-au angajat -lor de trai.
faţă de necesităţi. Aceasta, pentru menea măsuri pentru rezolvarea tu rii din regiune, pentru înlăturarea în faţa conferinţei dc constituire a U niunii regionale a coopera­ — Cooperativa noastră — spunea
că la Congresul al V IIM e a s-au sta­ problemelor social-culturnle ale ţără­ râm înerilor in urmă. Trebuie tivelor agricole dc producţie să depună toate eforturile, pricepe­ vorbitorul — a acumulat o bogată
b ilit, pe de-o parte, unele sarcini ne- nim ii muncitoare. Una dintre aces­ smuls pâm intului tot ceea ce poate rea şi hărnicia, să mobilizeze toate forţele şi mijloacele dc care experienţă in organizarea şi re tri­
realiste cu p rivire la creşterea pro­ tea este problema pensiilor a cărei să dea. Pentru aceasta trebuie, in dispun cooperativele agricole in scopul în fă p tu irii în mod exem­ buirea muncii. încă din anul 1959,
ducţiei, iar pe de altă parte, nu s-au rezolvare a fost prim ită cu multă prim ul rînd, studiată cu mare aten­ plar a sarcinilor măreţe trasate agriculturii noastre socialiste. la cultu rile prăsitoare am aplicab
stabilit măsuri tehnice şi organizato­ însufleţite de ţărănimea coopera­ ţie experienţa pozitivă pe care o au retribuţia suplimentară. Ca urmare
rice corespunzătoare acestor sarcini. tistă. multe cooperative agricole din re­ P rin cuvinte pline de căldură a fost exprim ată adeziunea lucrări le s-au putut face la tim p,
De asemenea, unele măsuri tehnico- In această p rivinţă sarcini de giunea Hunedoara. Este necesar sâ AUREL PERA, faţă dc prevederile proiectelor de Statut ale cooperativelor agri­
organizatoriee luate n-au fost duse mare răspundere revin specialişti­ obţinem producţii sporite de legume, preşedintele cooperativei agricole dc cole, uniunilor cooperatiste şi Casei dc pensii, arătind câ măsu­ iar producţiile vegetale au sporit
la îndeplinire pînă la capăt. lor care lucrează în cooperativele a- fructe, sâ dezvoltăm şeptelul şi, co­ producţie din Geoagiu, raionul rile stabilite de către partid pentru îm bunătăţirea conducerii şi continuu. In anul trecut, de exem­
plu, am realizat la hectar 2.675 kg
pla n ifică rii agriculturii, corespund pe deplin actualului stadiu
dc
Congresul al TX-lea al partidului, gricole. Ei au datoria să se preocupe respunzător, baza furajeră şi să r i­ Orăştic. dezvoltare a ag ricu ltu rii cooperatiste, că ele vor duce la rezolva­ porumb boabe, 30 000 kg sfeclă etc.
trecind in revistă drum ul parcurs indeaproape de rezolvarea tuturor dicăm producţia anim alieră la n i­ rea unor probleme ridicate de viaţă, la stimularea in iţia tive i şi Acest lucru ne-a permis să obţinem
de poporul nostru sub conducerea problemelor pe care le ridică a ctivi­ velul posibilităţilor. sp iritulu i creator al cooperatorilor. venituri băneşti sporite şi sâ dezvol­
partidului, de la Congresul al V III- tatea de conducere şi planificare a înfiinţarea organelor economi­ Reforindu-se la materialele prezentate, la expunerea tovară­ tăm fondul de bază al cooperativei,
lea, a arătat că tn lin ii m ari sarcini­ a gricu ltu rii cooperatiste. Deosebit de ce obşteşti ale ţă ră nim ii cooperatis­ şului Gheorghe Călin, prim -sccrelor al Com itetului regional dc care a ajuns în prezent la aproape
le trasate au fost înfăptuite, stabi- im portant este faptul că specialiştii te, alături de măsurile adoptate de partid, vo rb ito rii au apreciat în mod deosebit indicaţiile date şi 4 milioane lei.
lindu-se ca în v iito r să continuăm să aibă permanent în atenţie desfă­ partidul nostru în scopul înzestră­ măsurile preconiz.ale, au scos în evidenţă experienţa acumula­ Referindu-se la condiţiile de care
opera de desăvîrşire a construcţiei şurarea unei munci susţinute pentru rii cu o bază tehnică materială mo­ tă şi rezervele însemnate dc care dispun cooperativele agricole în
socialiste pe o treaptă superioară. introducerea şi aplicarea pe scară dernă şl îndrum ării tehnico-ştiinţi- sporirea producţiei vegetale şi animale. dispune regiunea Hunedoara pentru
Conducerea partidului este preo­ tot mai largă a metodelor agrozoo­ fice a agriculturii, va deschide pers­ dezvoltarea creşterii anim alelor, tov.
cupată zi de zi să dea viaţă tu tu ­ tehnice înaintate, pentru aplicarea pective mai largi pentru sporirea Dezbâtind cu simţ de răspundere şi competenţă sarcinile ce Aurel Nistor, preşedintele C onsiliu­
ror prevederilor Congresului al IX - lor diferenţiată, p o trivit condiţiilor producţiei vegetale şi animale. revin uniunilor cooperatiste, fiecărei cooperative agricole de pro­ lui agricol regional, a arătat că a-
lea. Cunoaşteţi faptul că la Congre­ specifice ale fiecărei unităţi. De a- In continuare, referindu-se la mă­ ducţie, participanţii Ia discuţii au făcut numeroase propuneri caic, cestea sînt deosebit de favorabile
sul partidului a fost criticată rămî- ceea este bine ca specialiştii, pe lin ­ surile ce trebuie înfăptuite în ve­ traduse în viaţă, vor contribui la ridicarea eficienţei economice a şi ele perm it sporirea efectivelor de
nerea in urmă a industriei electro­ gă indicaţiile tehnice pe care le derea realizării acestui obiectiv, to­ întregii activităţi desfăşurate pentru sporirea continuă a produc­ animale şi a produ ctivită ţii lor. Pe
tehnice. care nu este la nivelul cerin­ dau, să sprijine îndeaproape consi­ varăşul Petre Lupu a scos în evi­ ţiei agricole. Ei au subliniat că prin afilierea la organele pro­ lin ia m ă ririi num ărului de bovine
ţelor dezvoltării tuturor celorlalte ra­ liile de conducere ale cooperative­ denţă o serie de sarcini care stau in p rii dc conducere — U niunile raionale orăşeneşti, regională şi şi ovine, in unele cooperative, au
m uri ale economiei naţionale, deşi ne lor agricole şi să ia măsuri organi­ faţa uniunilor cooperatiste. Printre naţională — s-au creat condiţii corespunzătoare ca, prin unirea fost obţinute realizări satisfăcătoare.
aflăm într-o perioadă cînd rolul elec­ zatorice corespunzătoare pentru ma­ altele, a pus un accent deosebit pe eforturilor cooperativelor agricole, să sc realizeze acţiuni comune, Trebuie insă găsite soluţii pentru
trotehnicii. electronicii, automatiză­ terializarea acestor indicaţii. De a- sarcinile ce revin acestora în dc marc însemnătate, pentru continua înflo rire a cooperativelor sporirea producţiei animaliere. Con­
rii în dezvoltarea industriei este tot semenea este necesar ca ei să ţină vederea organizării de acţiuni agricole. sider câ, m prim ul rînd, este nece­
mai însemnat. Recent, conducerea o strînsâ legătură cu staţiunile de comune ale cooperativelor agricole sar să se asigure, din punct de ve­
partidului a aprobat studiul pentru cercetare din agricultură, să se preo­ pentru folosirea mai raţională a fon­ dere calitativ şi cantitativ, baza fu ­
adoptarea m ăsurilor care să perm i­ cupe ou toată răspunderea de rid i­ dului funciar, prin efectuarea unor rajeră. Fiecărei specii şi categorii de
tă ca pînă in 1970 ţara noastră să în ­ carea nivelului de cunoştinţe profe­ lucrări de desecare, de extindere a * ; I - » animale să li se administreze ra ţii
lăture răm înerile în urmă, să ridice sionale ale ţăranilor cooperatori. irig a ţiilo r şi plantare cu v ii şi pomi In cuvîntul său, tov. Ghcorghe judicios întocmite şi echilibrate In
problemelor pe care le ridică pro­
această im portantă ram ură a eco­ • a terenurilor situate în pantă, care IO AN ANDRIŞ, Crăciun, preşedintele cooperativei ducţia şi viaţa oamenilor. prin cip ii nutritive.
nomiei la nivelul cerut. sint im proprii altor culturi. Un a lt factor im portant care con­
Tovarăşi, cooperator din Beriu, raionul agricole din Girbova, raionul Sebeş, După ce a subliniat unele aspecte tribuie la sporirea producţiei anim a­
Vă revin sarcini im portante pentru Orăştic. a arătat câ datorită folosirii cu p ri­ liere şi de care trebuie sâ se ţină
Tovarăşi, In agricultura regiunii au fost ob­ anul acesta şi pentru v iito rii 5 ani. cepere a sp rijin u lu i acordat de stat. pozitive din activitatea cooperativei seama, este aplicarea retribuţiei du­
tov.
raionul Uia.
din Lăpuşnic.
ţinute unele rezultate bune. Aceasta Ele pot fi îndeplinite şi depăşite prin- precum şi a m ijloacelor proprii, ţă­ pă producţiile obţinute. Din experi­
Vreau să mă opresc îndeosebi a- a reieşit atit din raportul prezentat tr-o organizare judicioasă a m uncii ranii cooperatori din Gîrbova au ob­ Lucrcţia Costa, preşedinte al aces­ enţa m ultor unităţi agricole din re­
supra sem nificaţiei hotăriVilor a- cît şi din cuvîntul delegaţilor. Am şi a producţiei. Desigur, forţa p rin ­ ţin u t rezultate bune în sporirea pro­ tei unităti, a propus ca, pentru e li­ giune, rezultă câ acolo unde în gri­
doptate de partid, in ultim a vreme, retinut citeva cifre: Faţă de anul cipală a producţiei sint oamenii. ducţiei agricole şi în întărirea eco­ minarea verigilor de prisos în liv ra ­ jito rii de animale au fost cointere­
cu privire la agricultură. 1962 producţia de porumb a sporit Oamenii din regiunea Hunedoara nom ico-organizatoriră a u n ităţii lor. rea produselor agricole, uniunile ra­ saţi material, producţiile de lapte,
Ş tiţi foarte bine câ Lemn a spus cu 13 la sută, de gnu cu 6 la sută, sint harnici, m uncitori, şi doresc A plicind pe scară largă metodele a- ionale sâ se îngrijească de stabili­ carne, lină şi ouă au sporit sim ţitor.
că victoria socialismului în agricul­ de lapte cu 42 la sută etc. Cresc an să obţină rezultate mai frumoase. grozootehnice înaintate, ei au reu­ rea unor relaţii cît mai directe între Pe lîngâ aceasta va trebui ca pre­
tură depinde in principal de con­ de an veniturile în sectorul zooteh­ Trebuie însă o organizare mai bună şit sâ sporească an de an producţia producător şi beneficiar. şedinţii cooperativelor agricole, in ­
vingerea ţărănim ii muncitoare, de nic. E îm bucurător că faţă de şi aceasta depinde de cadrele de la hectar şi pe cap de animal, ceea în g rijito ru l m ulgător Ion Roman ginerii agronomi şi medicii veteri­
înzestrarea tehnică, de asigurarea 1964, num ărul vacilor şi ju n in - conducere ale unităţilor, ale uniuni­ ce le-a permis sâ valorifice cantităţi de la cooperativa agricolă din Teiuş, nari să se preocupe indeaproape de
cu cadre necesare. Noi, tovarăşi, am cilor a crescut cu peste 3.000, lor cooperatiste, de cadrele de partid însemnate de produse agricole şi sâ raionul Alba. a arătat câ, printr-o creşterea anim alelor şi să nu lase
ţin u t seama de această indicaţie le­ iar producţia de lapte fată de care îndrumă întreaga activitate. obţină im portante venituri băneşti. bună în g rijire şi hrânire a animale­ problemele am intite doar pe seama
ninistă şi am aplicat-o la condiţiile 1964 a crescut cu 156 litri pe cap In cadrul conferinţei s-a subliniat — In prezent — arăta vorbitorul lor pe care le are în prim ire, a reu­ brigadierilor zootehnici.
concrete ale ţă rii noastre. De aceea, de vacă furajată. Au sporit venitu­ câ nu ajunge să munceşti cu bra­ — cooperativa noastră agricolă de şit să obţină, in medie cite 2.485 litri
am desfăşurat o uriaşă muncă de rile băneşti la suta de hectare în ţele şi cu mintea, ci şi cu inima. producţie a ajuns sâ aibă un fond lapte pe cap de vacă furajată, p ri­ De asemenea, o acţiune de mare
convingere în rîndurile ţărănim ii perioada respectivă, s-a în tă rit şi dez­ Tovarăşul Uscat Simion vorbea aici de bază de peste 4.400.000 lei. faţă mind ca retribuţie suplimentară însemnătate pentru sporirea produc­
muncitoare, pentru a se uni in coo­ voltat proprietatea obştească. Ne-a din tot sufletul de însemnătatea de numai 136.000 cit era In anul suma de 5 900 lei El s-a angajat să ţiei a n im a lie re i constituie aplica­
perative agricole şi am obţinut in um plut inim a de bucurie existenţa u- muncii sale. Fiecare om, unde mun­ 1950. 'Acest lucru a creat posibilita­ muncească în aşa fel incit sâ obţină rea m ăsurilor menite sâ ducă la îm ­
1962 istorica victorie — încheierea nui număr însemnat de cooperative ceşte, trebuie să se considere un ac­ tea lă rg irii continue a producţiei, producţii şi mai mari. bunătăţirea păşunilor şi fineţelor de
procesului de făurire a re la ţiilo r de agricole cu rezultate bune. dintre tivist, sâ lucreze cu toată răspunde­ fapt ce a dus in mod nem ijlocit la U nii vorbitori, printre care Aurel pe care, în prezent, se obţin canti­
pi'oducţie socialiste în agricultură. care nu cu m ulţi ani în urmă, unele rea şi puterea sa. ridicarea valorii zilei-muncă. Astfel, Pcra, preşedintele cooperativei agri­ tăţi necorespunzătoare de iarbă şi
Aşa cum spunea tov. Nicolae Ceau­ au avut rezultate slabe. Organelor de partid le revine sar­ i‘n anul 1965 valoarea zilei — m un­ cole din Geoagiu, Elena Topîrcea- fin u ri. In acelaşi tim p este necesar
şescu. ceea ce am realizat pină acum Pentru rezultatele bune obţinute de cina im portantă de coordonare a e- că a fost de peste 40 lei. nu. brigadieră .la cooperativa agri­ ca plantelor furajere să li se acorde
constituie doar începutul. Este nevo­ d-voastrâ m toate domeniile activi­ fo rtu rilo r consiliilor agricole şi u- colă din Cîugurl şi Gheorghe llnrbu, aceeaşi im portanţă ca şi c u ltu rilo r
ie, tovarăşi, după victoria re la ţiilo r tăţii, vă felicit din inimă şi vă do­ niunilor cooperatiste în vederea îm ­ Un factor im portant care a deter­ preşedintele cooperativei agricole cerealiere.
socialiste de producţie în agricultură, resc noi succese în muncă. bunătăţirii substanţiale a activităţii LUCREŢIA COSTA, m inat obţinerea rezultatelor bune din Strei, au evidenţiat experienţa V orbitorul a Insistat pe larg şi a-
după ce am creat o anumită bază economice din agricultura regiunii. preşedintele cooperativei agricole dc a fost şi aplicarea principiului de cooperatorilor din unităţile respec­ supra lu cră rilo r actuale din coope­
tehnico-m aterială în agricultură, să Tovarăşi, producţie din Lăpuşnic, raionul Ilia. cointeresare materială a cooperato­ tive în creşterea producţiei şi a su­ rativele agricole, lu crări la a căror
depunem o muncă uriaşă, în prim ul Cu toate acestea, trebuie spus câ In curind vom aniversa îm p lin i­ rilo r, prin retribuirea acestora In prafeţelor ocupate cu legume. executare. în tim pul optim şi de
rînd pentru dezvoltarea pe mai de­ in regiunea Hunedoara, agricultura rea a 45 de ani de la crearea P a rti­ funcţie de cantitatea şi calitatea La cooperativa agricolă din Strei, bună calitate, sînt chemaţi să-şi a-
parte a succeselor obţinute, pentru este rămasă in urmă /aţă de restul dului Comunist Român. Ţărănimea muncii depuse Iată de ce, ţinind de pildă, în u ltim ii ani, suprafaţa ducă o contribuţie substanţială
înlăturarea râm înerilor in urmă. hunedoreanâ, care are m ultă capa­ seamă de prevederile proiectului ocupată cu legume a crescut de trei specialiştii. De asemenea, a arătat
economiei regiunii şi fată de agri­ citate şi energie, îndrumată îndea­ Statutului cooperativei agricole, în a-
Dezvoltarea bazei tehnico-materîa- cultura celorlalte regiuni ale ţării. proape de organele de partid, tre­ ori, iar la Geoagiu veniturile reali­ că. în v iito r consiliile agricole vor
le a a griculturii permite apro.pierea buie sâ obţină rezultate cit mai bu­ nul acesta vom folosi sistemul de zate de pe fiecare hectar se ridică acorda tot sp rijin u l u n iu n ilo r coo­
acesteia de nivelul industriei şi, in Producţiile sînt încă slabe, va­ ne in întâmpinarea acestei glorioase retribuire suplimentară în toate la 18 m ii lei. peratiste pentru a rezolva probleme­
acelaşi tim p luarea unor măsuri or­ loarea zilei-muncă este scăzută. aniversări. sectoarele de muncă. — An de an cooperativa agricolă le complexe pe care le ridică con­
ganizatorice de conducere, de îndru­ C ondiţiile bune existente pen­ Tov. Dobîrtă M ihai, preşedintele din Daia. a obţinut rezultate tot mai ducerea şi planificarea a g ricu ltu rii
mare a ag ricu ltu rii, in aşa fel încît tru dezvoltarea zootehniei, a pomi- M ăsurile tehnice şi organizatorice cooperativei agricole din Cistei, ra­ bune tn creşterea producţiei agri­ regiunii noastre.
sâ consolidăm relaţiile de producţie cu lturii, legum iculturii şi altor ra­ de care depinde succesul lucrărilor ionul Alba, printre alte probleme, cole, în întărirea puterii ei economi­ Filon Pirvu, preşedintele coopera­
socialiste în cooperativele agricole m uri de producţie nu au fost valo­ agricole din campania de prim ăva­ s-a referit şi la preocuparea ţăra­ ce — spunea în cuvîntul său briga­ tivei agricole din Unirea, raionul Ha­
de producţie. rificate în suficientă măsură. O ase­ ră, prin care trebuie asigurată rea­ n ilo r cooperatori din acest sat pen­ ţeg, a vorbit pe larg despre efortu­
menea situaţie se intilneşte mai ales lizarea în mod exemplar a sarcinilor tru valorificarea superioară a tere­ dierul Gheorghe Islratc. In prezent
Pentru realizarea acestor obiective, in raionul Haţeg. stabilite în agricultură pentru p ri­ fondul de bază al cooperativei în­ rile cooperatorilor pentru v a lo rifi­
statul nostru a prevăzut pe perioa­ n u rilo r situate în pantă, Im proprii sumează peste 7,9 milioane lei. A- carea superioară a terenurilor slab
da 1966-1970 investiţii de 35 m ili­ U nii tovarăşi aduc fel de fel de mul an al noului plan cincinal, se iau c u ltu rilo r agricole. El a arătat câ în ceste rezultate, arăta el, sint nem ij­ productive, situate in pantă. El a
încă de pe acum De aceea, in ca­
arde lei. Prin hotărîrile adoptate re­ motive pentru a justifica producţiile u ltim ii ani s-au plantat 30 hectare locit legate de activitatea pe care o arătat că in prezent, cooperativa a-
slabe la hectar De exemplu, la grîu, drul fiecărei cooperative agricole cu vită de vie în terase, iar în a-
cent s-au luat măsuri pentru în tă ri­ este necesar sâ se acorde o deose­ desfăşoară organizaţiile de partid gricolă dispune de 85 hectare ocu­
rea rolului organizator al statului m în 1965 s-a realizat o producţie de bită atenţie organizării judicioase a cest an se vor planta alte 25 hectare. din cadru! brigăzilor, care cuprind pate cu livezi, iar pînă in 1970 su­
1.200 kg. la ha. în tim p ce pe ţară
agricultura ţării. Astfel, s-au creat media a fost de 1 800 kg, iar la po­ muncii, pregătirii utila jelor şi a se­ Scoţind în evidenţă şi alte reali­ astăzi peste 230 comunişti. prafaţa va fi extinsă cu încă 100 hec­
consiliilor agricole noi posibilităţi m inţei, folosirii în mod raţional a zări, vorbitorul a subliniat câ cheia tare. Pentru ca în această ram ură
de a-şi îndeplini sarcinile care le-au rum b s-au obţinut 1150 kg la ha faţă forţelor şi m ijloacelor de producţie succeselor a constat in buna orga­ Reliefînd sarcinile uniunilo r co­ de producţie munca sâ se desfăşoare
fost fixate, ca organisme de stat, de 1700 leg cit a fost producţia medie nizare a muncii şi ridicarea nive­ operatiste, numeroşi vorbitori au cît mai bine. a fost alcătuită o b ri­
care să răspundă de bunul mers al pe ţară. Acestea au influenţat şi asu­ de care dispun unităţile. Folosirea scos în evidenţă necesitatea organi­ gadă pomicolă.
cu randament sporit a utilajelor, ad­
agriculturii. In acelaşi timp. condu­ pra dezvoltării proprietăţii obşteşti, lului de pregătire profesională a co­ zării de către acestea a unor acţiuni Cu un interes deosebit a fost ur­
cerea partidului nostru a considerat care de asemenea se situează cu m ult ministrarea judicioasă a îngrăşămin­ operatorilor. De asemenea, el a re­ comune între cooperative, în scopul m ărit cuvîntul în g rijito ru lu i-m u lg â -
necesar să se făurească organe pro­ sub media pe ţară la suta de hectare. telor şi întreprinderea unor largi Ing. NICO LAE ALBU , liefat faptul câ in cooperativa agri­ folosirii mai depline a cond iţiilo r pe tor Simion Uscat, de la cooperativa
p rii ale ţărănim ii cooperatiste din In zootehnie aveţi in medie numai acţiuni pentru extinderea irig a ţiilo r preşedintele C onsiliului agricol ra­ colă din Cistei brigadierii sint per­ care le au. Astfel, tov. Ion M ilaciu, agricolă de producţie din C ilnic, ra­
întreaga ţară. 24.4 taurine, 10,2 vâri, 86 ovine In sint factorii esenţiali care contribuie ional Sebeş. m anentizaţi de peste 7 ani, ceea ce preşedintele cooperativei agricole din ionul Sebeş.
la ridicarea eficienţei econom-ice a
Aceste organe sint în stare să suta de ha. Sîntem nem ulţum iţi de întregii activităţi a cooperativelor a- îm părtăşind din experienţa acu­
coordoneze întreaga activitate a producţie. Ce să zicem de încărcă­ gricole de producţie. De modul cum a permis o bună cunoaştere a pro­ Şard şi tov. Manca Tovlcâ, preşe­ mulată, vorbitorul a subliniat fap­
cooperativelor agricole de produc­ tură? Deşi 46 la sută din suprafaţa cooperatorii vor stabili şi înfăptui blemelor organizatorice de care de­ dintele cooperativei din Boz, au fă­ tul că lucrează în sectorul zootehnic
ţie pe calea dezvoltării lor intensive agricolă a regiunii este ocupată cu măsurile tehnice şi organizatorice pinde succesul în campaniile agri­ cut propuneri pentru executarea u- din 1954 şi că. in această perioadă,
şi m ultilaterale. păşuni, acestea nu sint întreţinute menite sâ ducă la creşterea produc­ cole. nor lucrări de îndiguiri şi amena­ a obţinut rezultate bune. încă în
cum trebuie. In 1965 s-a asigurat în­
H otărîrile partidului adoptate grijirea păşunilor pe*suprafeţe foar­ ţiei agricole depinde consolidarea e- — Practica ne-a dovedit — spunea jă ri ale cursurilor de ape, acţiuni anul 1961, de la fiecare vacă din lo­
demonstrează consecvenţa cu ca­ te mici. In cooperativele care nu în­ conomico-organizatoricâ a coopera­
re partidul aplică politica sa grijesc păşunile s-au obţinut 5.000 tivelor agricole, ridicarea pe o treap­ tov. Ion Lascu, inginer agronom la p iin care pot fi redate agriculturii tul pe care îl are în prim ire, a o bţi­
de creştere a rolului organi­ tă superioară a nivelului agricultu­ cooperativa agricolă din Pianul de sute de hectare. nut cite 4.200 litr i lapte. De atunci
za ţiilo r obşteşti in viaţa socială a ţâ­ kg masă verde la hectar. Asemenea rii noastre socialiste. Jos, raionul Sebeş, — câ numai prin- Tovarăşul A urel Bolunduţ, direc­ a urmat o selecţie riguroasă, pe baze
rii. Arată preocuparea continuă a producţii s-au obţinut, intre altele, In încheiere îm i exprim con­ tr-o muncă colectivă, prin va lo rifi­ torul Staţiunii» de maşini şi tractoa­ ştiinţifice, şi, alături de aceasta, o
partidului pentru dezvoltarea demo­ ia Vinerea. în tim p ce la Beriu s-au vingerea nestrămutată câ dacă
craţiei socialiste, pentru atragerea obţinut 19 000 kg masă verde la ha, înaintaşii ţăranilor m uncitori din a- carea experienţei şi in iţia tive i co­ re din Alba Iulia, în cuvîntul său, hrănire şi în g rijire corespunzătoare,
maselor în mod organizat, sub con­ adică de aproape 4 ori mai mult. ceastă regiune au fost un exemplu operatorilor se pot obţine rezultate s-a o prit în mod deosebit asupra ceea ce a dus la realizarea, în cursul
ducerea sa. la rezolvarea tutu­ Aceeaşi situaţie a fost şi la cultura de hotărire şi dîrzenie în lupta cu bune în muncă. In cooperativa dezvoltării continue a bazei tehnico- anului trecut, a unei producţii de
ror problemelor v ie ţii economice, porum bului, unde tn anul trecut 42 duşmanul de clasă pentru a smulge noastră acest principiu se aplică de materlale a agriculturii. 5 100 litr i lapte pe cap de vacă fu ­
politice, culturale a statului nostru. la sută din suprafaţa mecanizabilă pămîntul din m îlnile lui, şi a-1 pune
Crearea acestor organe proprii nu a fost arată din toamnă, iar pra- în folosul ţărănim ii muncitoare, ur­ multă vreme şi el este îm binat cu — Datorită faptului că an de an rajată.
este şi o cale care va asigura creş­ şila a 3-a s-a aplicat pe numai 2.700 maşii lor se vor dovedi in stare şi răspunderea personală a fiecărui unitatea noastră a fost dotată cu — La baza rezultatelor oblinute
terea rolului ţărănim ii cooperatiste ha din cele 3j.OOO ha cultivate. vor face tot ce trebuie, In lupta cu membru din consiliul de conducere. tractoare şi maşini moderne — sub­ — arăta vorbitorul, a stat, pe lingă
în rezolvarea problemelor de condu­ In continuare, tovarăşul Petre natura, pentnj a o supune şi a-1 sm ul­ O mare satisfacţie pentru specia­ linia vorbitorul — mecanizatorii avi aplicarea in mod ş tiin ţific a îngri­
cere a statului. Recent a apărut o Lupu a spus : Mi-a plăcut cînd ge tot ce se poate pentru bunăstarea listul care lucrează Vn cooperativa
hotărirea cu p rivire la în fiin ­ preşedintele cooperativei agrico­ lor proprie, pentru bunăstarea între­ reuşit sâ contribuie în mod sim ţi­ jir ii animalelor, dragostea şi pasi­
ţarea Departam entului pentru va­ le din Le.şnic spunea că au gului popor. agricolă de producţie, spunea vorbi­ tor la sporirea recoltelor de grîu, unea pentru meseria de în g rijito r-
lorificarea legumelor, fructelor şi 18 lei la ziua-muncâ şi sint nemul­ Vâ urez din toată inim a sănătate, torul, este aceea de a vedea cum se porumb, cartofi etc. realizate de co­ mulgâtor. Metodele pe care le folo­
cartofilor, departament care va fî su­ ţum iţi. Deci, trebuie sâ luptăm pentru putere de muncă şi rodnicie în IO AN M ILA C IU . întăreşte şi se dezvoltă unitatea e- operativele agricole din raionul Alba. sim pentru sporirea producţiei de
bordonat U n iunii Naţionale a coope­ creşterea valorii zilei-muncă, pe baza activitatea de viito r, In aşa fel preşedintele cooperativei agricole de
rativelor agricole. Acesta va avea sporirii producţiei. Sint cooperative încît şi agricultura regiunii Hune­ producţie din Şard, raionul Alba. conomicâ în care îşi desfăşoară acti­ Oganizîndu-ne bine munca, în a- lapte şi experienţa acumulată „nu
sarcina să organizeze întreaga m un­ unde natalitatea Ia animale este doara sâ se ridice la nivelul celor vitatea. Pentru aceasta el trebuie sâ nul precedent ne-am îndeplinit pla­ le sigilăm ". Le vom împărtăşi oricui
că de valorificare a producţiei de foarte bună. ca de Dildă la Boz. cu o mai înaintate regiuni din .ţară. se preocupe de rezolvarea tuturor nul de hantrl în proporţie de 113 la doreşte.