Page 30 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3479

CONGRESUL DE ÎNFIINŢARE A UNIUNII NAŢIONALE

A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE

Raportul prezentat de tovarăşul Vasile Vîicu Discuţii la problemele cuprinse

(Urmare din pag. I) tat că acestea reflectă posibilităţile ne: M ăsurile privind Acordarea u- nanciare, juridice şi sociale ale co­ nlunile se vor ocupa de organizarea în ordinea de zi
roale de creştere a producţiei de nor preţuri stim ulative la produse­ operativelor agricole, in raporturile şi desfăşurarea î'nvăţăm intului a-
agricole se vor amenaja pentru ir i­ sfeclă de zahăr şi floarea-soarelui le agricole, aşezarea re la ţiilo r din­ dintre acestea şi unităţile economi­ grozootehnic de masă.
gaţii peste 100.000 ha în sisteme în toate cooperativele. Astfel, coope­ tre stat şi ţărănim e pe baze comer­ ce de stat şî obşteşti. U niunile coo­ O însemnătate deosebită pentru
m ari, moderne, pe bază de credite rativele „8 M artie“-Bacâu, Unirea- ciale, încheierea’ contractelor pe peratiste vor asigura respectarea le­ dezvoltarea satelor noastre are re­
acordate de stat. In urma studiilor Ploiesii şi Pâdureni-Crişana au o b ţi­ princip iul bunei înţelegeri şi inte­ gilor şl vor acorda cooperativelor a- centa H otărîre a C onsiliului de M i­
făcute de uniunile raionale si regio­ nut intre 32 000 şi 46 000 kg de sfeclă reselor reciproce îşi evidenţiază lot si9tenjâ juridică. niştri privin d sistematizarea aşeză­ Cuvîntul tovarăşului Ih a i Marinescu,
nale, cu sp rijin u l consiliilor agrico­ in medie la ha, iar cooperativele Gh. mai m ult eficacitatea in sporirea Raportorul a arătat apoi că proiec­ rilo r din mediul rural. U niunile co­
le. au fost identificate ecn' 250.000 Doja-Sloboz.ia si Viîşoara-Negru Vo­ pix>ducţiei cooperativelor agricole. tul de statut al cooperativei agri­ operatiste sînt chemate să contribu­
ha ce pot fi irigate din resursele dă au realizat 2.G00 şi respectiv An de an, cooperativele au valo­ cole constituie un document de în ­ ie Ja întocmirea pla nurilor de siste­ ministrul industriei construcţiilor de maşini
proprii ale cooperativelor agricole 2.700 kg de floarea-soarelui la hec­ rifica t pe calea contractărilor şi a- semnătate fundam entală pentru o- matizare, ia antrenarea cooperato­
în perioada 1966-1970, din care ta r pe întreaga suprafaţă cultivată. e h iziţiilo r cantităţi tot mai m ari de rientarea întregii activităţi de în­ rilo r pentru sprijinirea construirii
65.000 ha în acest an In con­ De asemenea, rezultatele şi experi­ pix>duse agroalimentare, contribuind tărire economico-organizatoricâ a noilor edificii social-culturale, a: In cuvîntul meu, a spus vorbito­ Specialiştii dîn industria construc­
ferinţele raionale şi regionale s-au enţa' unor cooperative — se arată la îm bunătăţirea aprovizionării cooperativelor, pentru dezvoltarea b ru tă riilo r săteşti, pentru realizarea rul, aş vrea sâ mă refer la contribu­ ţiilo r de maşini, in colaborare cu
făcut numeroase propuneri* si s-au în raport — demonstrează că recol­ populaţiei, a industriei cu m aterii vie ţii interne, pentru întărirea demo­ lu c ră rilo r de electrificare, de ame­ ţia adusă de industria construcţiilor Consiliul Superior al A g ric u ltu rii, au
stabilit măsuri pentru efectuarea u- tele de cartofi pot fi sporite în toa­ prime şi la creşterea disponibilită­ craţiei cooperatiste, pentru ridica­ najare a drum urilor, pentru execu­ de maşini în dezvoltarea bazei teh­ elaborat programul dc însuşire în fa­
nor lu cră ri in comun, in vederea te zonele de cultură a cartofului. ţilo r pentru export. Sporirea conti­ rea nivelului de trai, material şi tarea aducţîunilor de apă, pentru nice materiale a ag ricu ltu rii şi la mă­ bricaţie, în decursul planului cinci­
extinderii suprafeţelor irigate. nuă a producţiei-m arfă constituie o cultural al ţărănim ii. înfrumuseţarea şi buna gospodărire surile preconizate pentru a se asi­ nal, a peste 100 noi tip u ri de maşini
Cooperativele din Cristian şi Ghim- sarcină de mat e im portanţă a coo­ La baza în tă ririi economice a co­ a satelor noastre. gura înzestrarea în continuare a sec­
In raionul Fălticeni, regiunea Su­ bav-Brasov, Davideni-Bacău, M is- agricole, tractoare şi instalaţii adec­
O problemă ca're capătă o rezol­
ceava, s-a stabilit ca prin unirea' chii-O ltenia şi altele au realizat, în perativelor agricole. îndeplinirea a- operativelor agricole stă dezvolta­ vare unitară pe ţară este asigurarea torului agricol cu maşini şi u tilaje de vate a g ricu ltu rii noastre. P rintre noi­
rea proprietăţii obşteşti, izvorul spo­
înalt nivel tehnic, care sâ contribuie
efortu rilo r a şase cooperative agri­ anul 1965. peste 21 000 kg de cartofi cestei sarcini va duce Ja creşterea r ir ii continue a producţiei vegetale pensionării m em brilor cooperatori la o mecanizare mai avansată şi la le maşini ce urmează a fi însuşite e-
cole să se efectueze lucrări de ame­ la' hectar, în medie pe întreaga su­ ve nitu rilo r băneşti şi pe această ca­ şi Animale, izvorul creşterii venitu­ bâtrîni şi a celor care şi-au pierdut sporirea p roductivităţii m uncii agri­ xem plificăm : noile tip u ri de tractoa­
najare pentru irig a ţii pe o supra­ prafaţă cultivată. le. la extinderea in toate cooperati­ rilo r şi bunăstării cooperatorilor. capacitatea de muncă. Problemele cole. re adaptate c u ltu rilo r tehnice, lucru­
faţă de 4 000 ha. De asemenea, la în urm ătorii ani, cooperativele a- vele a acordării de avansuri lunare rilo r în legum icultura, viticu ltu ră şi
conferinţele uniunilor raionale Cra- gricole vor trebui să-şi lărgească şi în bani. U niunile cooperatiste tre­ Dezvoltind proprietatea obştească, legate de asigurarea existenţei bă- In perioada planului de şase ani, pom icultură, combine autopropulsa­
iova şi Băileşti s-a propus să fie sectorul legumicol pentru aprovizio­ buie să urmărească respectarea re­ investind to t mai m ulte fonduri pen­ trîn ilo r au constituit de m ultă vre­ industria de tractoare a înregistrat o te de mare productivitate pentru re­
irigată de către cooperativele agri­ ciprocă a clauzelor stabilite prin tru nevoile producţiei, m em brii co­ me o preocupn're a conducerii de creştere a producţiei de 44 la sută, coltat cereale pâioase şi porum b boa­
n a ta populaţiei cu legume şi a' in ­ contract, privin d calitatea produse­ operatori sporesc, an de an, produc­ partid şi de stat. Consultarea largă iar industria constructoare de maşini be, maşini pentru cultura sfeclei de
cole din Bîrza şi Padea. prin coope­ dustriei cu m aterii prime, Legum i­ ţia şi veniturile cooperativelor, şi, a cooperatorilor şi studierea expe­
rare o suprafaţă de 1.000 ha. lor, term enul de livrare, sistemul de agricole şi-a dublat producţia. Pînă zahăr, cartofului şi floarea-soarelui,
cultura se dovedeşte una din ra ­ plată etc. in aşa fel in cit să se a- pe această bază, retribuţia pentru rienţei unor cooperative au permis Ia sfârşitul anului 19C5 au fost intro­ seturi de maşini pentru adm inistra­
Pentru sporirea producţiei agri­ m urile care aduc m ari venituri co­ sigure o îm binare armonioasă a in­ munca depusă. La cooperativele a- Comisiei de organizare sâ elaboreze duse în producţie de serie, patru noi rea îngrăşăm intelor chimice, maşini
cole, în atenţia cooperativelor tre­ operativelor agricole. Cooperativele tereselor cooperativelor cu interese­ gricoie din comunele Vîlcele, regi­ proiectul de statut al Casei de pen­ tip u ri de tractoare şi 103 tip u ri de pentru mecanizarea lu c ră rilo r din
buie sâ stea creşterea capacităţii de din comunele Tomnatic şi Macea, le generale ale statului. unea Ploieşti, şi Mireea Vodă, re­ sii, care este supus dezbaterii şi a- maşini şi utilaje agricole, destinate zootehnie, irie a ţii etc. Urmează sâ se
producţie a terenurilor de care dis­ regiunea Banat, obţinînd producţii Valorificarea legumelor, cartofilor, giunea Galaţi, unde averea obşteas­ probârii congresului nostru. pregătirii şi fe rtiliz ă rii solului, între­ asimileze utilaje şi instalaţii de Iri­
pun. Numeroase cooperative agri­ de 40.000 kg roşii şi 17.000 kg ardei fructelor, strugurilor etc. necesită o că a ajuns la peste 10.000.000 de lei, U niunile cooperatiste vor trebui ţin e rii c u ltu rilo r şi combaterii dău­ gare prin aspersîunc, instalaţii com­
cole din regiunile Argeş, Galaţi, la hectar, au realizat de pe supra­ activitate economico-organizatorlcă valoarea z.ilei-muncă s-a rid ica t la 6ă colaboreze permanent cu Consi­ nătorilor. recoltării cerealelor păiouse plexe pentru sectorul zootehnic ş.a.
Iaşi, Dobrogea au dobîndit o valo­ faţa cultivată cu legume venituri de complexă şi de mare volum. Pentru peste 42 de lei în 1965. Sînt însă şi liu l Superior al A g ricu ltu rii, cu con- şi a porum bului, pregătirii furajelor, Ca urmare a program ului am plu
roasă experienţă in executarea unor 5 700.000 lei şi respectiv 6.54'j.OOO înlăturarea deficienţelor existente şi cooperative care nu au acordat aten­ ş iliile agricole regionale şi raionale, mecanizării d ife rite lo r lucrări a tere­
lucrări de combatere a eroziunii so­ ici. pentru a stim ula dezvoltarea pro­ ţia cuvenită acum ulărilor, n-au a- să solicite s p rijin u l acestora în în­ n u rilo r irigate şi alte activităţi agri­ de diversificare şi de modernizare a
producţiei de maşini agricole, în a-
lului. Analizînd posibilităţile pentru ducţiei de legume şi fructe, U niu­ vu t in vedere realizarea unui ra­ drum area tehnică si rezolvarea pro­ cole. Un progres însemnat s-a o b ţi­ nul 1970 producţia de tractoare şi
folosirea mai bună a pâm întului. a V orbitorul a arătat că uniunile co­ nea Naţională a Cooperativelor A- port just intre fondul de acumulare blem elor producţiei, să asigure a- nut şi în asimilarea şi introducerea maşini agricole va fi cu 70 la sută
spus vorbitorul, conferinţele u niuni­ operatiste, in strinsâ colaborare cu gricole, la cererea sa, a fost auto­ şi fondul de consum. Cooperativele plicarea în cooperativele agricole a în exploatare a in sta la ţiilo r comple­
consiliile agricole, au datoria să în­ mai mare decît în anul 1965, In re
lor cooperatiste au luat în această rizată de guvern să organizeze pro­ agricole din comunele Negreşti — recom andărilor elaborate — ca' re­ xe destinate sectorului zootehnic, în­ priveşte producţia de piese de schimb
privinţă hotârîri importante. Pentru drume şi să sprijine cooperativele ducţia şi contractarea legumelor, Iaşi, Vinerea — Hunedoara', „23 Au­ zultat al cuceririlor ştiinţei şi al ex­ deosebi pentru creşterea păsărilor şi s-au luat măsuri încă din acest an ca
A valorifica o suprafaţă de 35.000 pentru a obţine în urm ătorii cinci fructelor şi strugurilo r din coope­ gust" M a g la v jt— Oltenia şi altele au perienţei înaintate. ingrăşarea industrială a porcilor. liv ră rile să fie cu 25 la sută mai m ari
ha din raioanele Aleşd, Cri.ş, Şim - ani o producţie medie anuală pe ţară rativele Agricole, ale m em brilor co­ repartizat in medie, în u ltim ii ani, După cum a arătat tovarăşul N l- Asemenea realizări constituie pen­ decît în anul trecut, uim in d ca în a-
leul Silvaniei, Ineu şi Gurahonţ, de cel puţin 15.000 kg de legume pe operatori. c it şi ale producătorilor pentru fondul de acumulare mai colae Ceanşescu, în expunerea sa, tru m uncitorii, inginerii şi tehnicienii
conferinţa U niunii regionale Cnşa- hectar. individuali, in vederea aprovizionă­ puţin de 6-7 la sută clin veniturile uniunile cooperatiste trebuie sâ de­ industriei constructoare de maşini un nul 1970 să prezinte o creştere de
na a hotărît organizarea unor a cţi­ Pom icultura şi viticultura sînt, de rii consumatorilor, a u n ită ţilo r pre­ băneşti. Aceasta explică de ce ase­ vină organizaţii active, eficiente, ca­ imbold în munca de viito r. peste 85 la sută, ceea ce va permite
uni comune de îndiguiri şi dese­ asemenea, ram uri im portante de lucrătoare, precum şi pentru liv ra ­ menea cooperative bat pasul pe loc, pabile sâ rezolve curent şi operativ o livrare mai bună a acestora către
cări, la care vor participa peste 40 producţie, îndeosebi pentru u n ită ţi­ rea sortim entelor necesare la export. deşi condiţiile de care dispun le-ar numeroasele probleme economice şi V orbitorul a arătat totodată că r it­ unităţile agriculturii.
de cooperative. I,a conferinţa U ni­ le situate î'n zona deluroasă. Prin In scopul înd e p lin irii acestor sar­ perm ite să înregistreze un progres sociale care apar in viaţa coopera­ m ul de însuşire a noilor maşini agri­ Considerăm necesar ca pentru a d i­
unii regionale Ploieşti s-a hotărît plantaţiile efectuate in u ltim ii ani, cini, în cadrul U niunii Naţionale a rapid, sâ se consolideze din punct tivelor. cole nu a fost totdeauna satisfăcă­ m inua volum ul de piese de schimb
extinderea lu cră rilo r pentru comba­ cooperativele agricole din regiunile Cooperativelor Agricole s-a în fiin ­ de vedere economic şi sâ asigure o La baza A ctivităţii uniu nilo r tor, că unele din produsele însuşite necesare bunei funcţionări a m aşini­
terea eroziunii solului pe o supra­ Argeş, Oltenia, Galaţi. Dobrogea, ţat Departamentul pentru va lorifica­ viaţă tot mai bună m em brilor lor. cooperatiste va trebui să stea mai prezintă defecţiuni calitative. In lo r in exploatare, specialiştii m inis­
faţă de 100000 ha, in mare parte Iaşi au început să aducă o contri­ rea legumelor şi fructelor. U niunile vor trebui sâ îndrum e per­ statutul care urmează să fie adoptat campaniile agricole s-a resim ţit lip ­ terului nostru, împreună cu organele
ocupate cu păşuni. Executarea lu ­ buţie tot mai mare la' buna apro­ Intensificarea producţiei în coo­ manent cooperativele agricole în ve­ de congres. înfăptuirea neabătută a sa unor piese dc schimb, pe care în­ C onsiliului Superior al A g ric u ltu rii şi
cră rilo r de îm bunătăţiri funciare, vizionare a populaţiei cu fructe si perativele agricole — a arătat în derea creşterii averii obşteşti. prevederilor sale, respectarea p rin ­ cu concursul U niunii Naţionale a
combaterea eroziunii solului, efec­ struguri. împreună cu consiliile a- continuare vorbitorul — impune o Asa cum prevede proiectul de sta­ cip iulu i m uncii colective, elabora­ treprinderile nu le-au asigurat în sor­ Cooperativelor Agricole, să întoc­
tuarea de îndiguiri constituie un gricole. uniunile vor sp rijin i coope­ bună aprovizionare cu u tila je si cu tut, retribuirea m em brilor coopera­ rea tuturor hotărârilor şi m ăsurilor tim entul, calităţile şi termenele soli­ mească instrucţiuni detaliate p rivin d
larg ci'mp de activitate în care u- rativele pentru plantarea în urm ă­ un larg sortiment dc materiale şi to ri se va face pe bază de zile-m un- pe baza cunoaşterii profunde a rea­ citate. exploatarea şi întreţinerea m aşinilor,
niunile sînt chemate să unească e- to rii anî a unei suprafeţe de peste mijloace tehnice. La conferinţa regi­ că, in raport cu cantitatea şi calita­ lită ţilo r din cooperative vor chezâ- Aceste aspecte vor trebuî să facă instrucţiuni care să fie însuşite te­
fortu rile cooperativelor. 61.000 ha cu vii şi 65.000 ha cu onală din Iaşi, s-a făcut propunerea tea m uncii. în funcţie de producţia şui succesele de v iito r ale un iunilor obiectul unei preocupări mai atente meinic de cei care le folosesc. Aceas­
Congresul al IX -lea al partidului pomi. U niunile vor ajuta cooperati­ de n se amenaja, prin participarea realizată. Pe lîngâ retribuţia în zile- cooperatiste. O glindind o trăsătură a conducerii m inisterului pentru ca tă sareînâ apare cu atît mai necesară
— se spune in raport — a subliniat vele in aşa' fel incit pînâ la sfîr- mai m ultor cooperative, unele con­ muneă. în m ulte codperătive s-a în ­ caracteristică a’ democratism ului împreună cu Consiliul Superior al
că un obiectiv de cea' mai mare în­ şitul planului cincinal sâ se poată strucţii simple pe lingă staţiile C.F.R., cetăţenit şi dă bune rezultate re tri­ ■larg al o rin d u îrii noastre, consiliile cu cit in anii urm ători se vor asi­
semnătate în dezvoltarea agricultu­ dubla producţia de fructe şi stru­ pentru depozitarea' îngrăşăm intelor buirea suplimentară. In cooperativa un iu nilor coooeratiste sînt răspun­ A g ricu ltu rii sâ găsim căile cele mai m ila m aşini cu tehnicitate şi comple­
rii este creşterea producţiei de ce­ guri, faţă de realizările din u ltim ii chimice. Considerăm, de asemenea, agricolă din Nâdlac, raionul Arad, zătoare, Vn faţa celor care le-au a- bune pentru soluţionarea lor. xitate ridicate.
reale, îndeosebi de grîu şi porumb. ani. binevenite propunerile unor coope­ de pildă, aplici'ndu-se retribuţia su­ •les, pentru întreaga lo r activitate.
Experienţa în cultivarea griului Un obiectiv de mare importanţă ratori ca uniunile cooperatiste. îm ­ plim entara. Ja cultura porum bului Ele vor trebui sâ prezinte în faţa
ne arată că ţara noastră dispune de spre care sc cuvin concentrate efor­ preună cu sfaturile populare şi or­ s-a obţinut pe 1.100 ha o producţie acestora' periodic dări de seamă a-
rezerve însemnate pentru creşterea tu rile cooperativelor noastre — se ganizaţiile comerciale, sâ se ocupe medie de 4.511 kg de porumb-boabe supra A ctivităţii 'lor. Cuvîntul tovarăşului Simian Uscat,
producţiei la hectar. Producţia' me­ arată in continuare in raport — il de organizarea mai bună a tîrg u ri­ la ha. Brigada nr. 1 a obţinut pe O problemă de mare însemnătate,
die de griu realizată în anii 1961- constituie dezvoltarea creşterii ani­ lor in diferitele localităţi din ţară, 137 ha 10.170 kg de porum b-ştiu- de a cărei rezolvare depinde In mod
1905 A fost cu 7 la sută mai mare malelor, ridicarea ponderii acestei cu care prilej sâ se organizeze şî ex­ le ţi Ia ha. Pentru munca depusă, holăritor eficienţa a ctivită ţii desfă­
decît în Anii 1956-1960. In regiunea ram uri în ansamblul producţiei şi poziţii agricole sau zootehnice. m em brii brigăzii au p rim it ca pla­ şurate. este alegerea, creşterea şi delegat al cooperativei agricole din Cîlnic,
Dobrogea, anul trecut recolta medie ve n iturilor din agricultura coopera­ Astăzi, cînd valoarea m ijloacelor tă suplim entară 17 vagoane de po- promovarea cadrelor. In cooperati­
la cooperativele agricole a fost tistă. fixe din cooperativele agricole se rum b-ştiuleţî, în afară de ce au ob­ vele noastre avem oameni destoinici;
de 2 850 kg la hectar Coope­ Cu toate rezultatele bune obţinu­ ridică la aproape 13 m iliarde de lei, ţin u t pentru zilele-muncă efectuale. preşedinţi, brigadieri şi cooperatori regiunea Hunedoara
rativele agricole din raioanele Că­ te în creşterea numerică a efective­ devine o necesitate de prim ordin Aplicarea şi generalizarea re trib u i­ care in decursul a n ilo r au dobîndit
lăraşi, Slobozia, Feteşti, Lehliu, lor de bovine, vacile reprezintă nu­ organizarea şi coordonarea acţiunii rii suplimentare în toate cooperati­ o bogată experienţă. Cele mai bune
Smnicolau-Mare, M i/.il, Rimnicu-Să- mai 30,5 la sută din total. In re­ de întreţinere a acestora, in vederea vele şi în toate sectoarele de activi­ cadre, care se bucură de încrederea a fost nevoie să se ţină o evidenţă
rat, Buzău. Brăila şi Făurei au ob­ giunile Cluj, Maramureş şi Muies- prelungirii folosirii lor. In faţa U ni­ tate trebuie sâ duca la creşterea pro­ si preţuirea unanimă a cooperatori­ precisă a producţiei zilnice de lapte
ţinut în 1965 producţii cuprinse in ­ Autonomâ Maghiară, care dispun de unii Naţionale stă sarcina soluţio­ ducţiei prin participarea mai activă lo r trebuie atrase direct in munca pentru fiecare anim al în parte. La fel
tre 2.GOO şi 3.000 kg de grîu ia hec­ suprafeţe întinse de păşuni şi fine­ nării, în colaborare cu Consiliul Su­ a cooperatorilor la procesul de pro­ organelor de conducere ale uniuni­ am ţin u t seama de furajele consu­
tar, ţe naturale, ponderea vacilor este si perior al A g ricu ltu rii, cu M inisterul ducţie şi îm bunătăţirea ca lităţii lu ­ lor. în aparatul acestora. mate.
Arătînd că recoltele obţinute nu mai mică. Transporturilor Auto-Navale şi Ae­ c ră rilo r efectuate. V orbitorul a subliniat apoi nece­ Ca urm are a m uncii de selecţie
oglindesc însă pe deplin posibilită­ C it de mare însemnătate are spo­ riene şi cu sfaturile populare, a Una dintre sarcinile principale ale sitatea antrenării mai largi a fem ei­ desfăşurate, am reuşit să-mi formez
ţile existente, vorbitorul a c i­ rirea num ărului de vaci şi realiza­ problemelor legate de organizarea cooperativelor agricole şi ale uniu­ lor şi a tineretului la activitatea de pînâ la începutul anului 1965 un lot
tat exemple oglindind diferenţele rea unui procent normal de fătâri reparării camioanelor, a m ijloacelor n ilo r cooperatiste este educarea coo­ dezvoltare şi întărire a cooperative­ de mare productivitate. Am văzut
m ari în producţiile obţinute de co­ pentru creşterea producţiei animale de transport şi altor mijloace me­ peratorilor în spiritul a titu d in ii so­ lor agricole, la munca cultural-edu- câ este im portant ca anim alele să se
operative vecine. Astfel, în coopera­ rezultă dintr-un calcul sumar. Dacă canice. proprietatea cooperativelor. cialiste faţă de muncă, al apărării şi cativâ. deprindă cu omul, iar omul să le tra ­
tiva agricolă din comuna Nazna. re­ cooperativele agricole realizau in Propunerea făcută dc cooperatori in dezvoltării proprietăţii obşteşti, al In încheiere, tovarăşul Vasile V îl- teze cu blindeţe şi dragoste, ele să
giunea Mm eş-Autonomă Maghiară medie cel puţin 82 viţei la 100 vaci adunările generale de a rezolva deo­ în tă ririi disciplinei. De asemenea, cu a spus: Crearea U n iunii Naţiona­ fie hrănite, în g rijite şi mulse după un
s-au obţinut in anul trecut 2.568 kg si ju n io ri, la efectivul existent la camdată aceste probleme prin sta­ vor trebui sâ dea o atenţie deosebi­ le ic Cooperativelor Agricole, uniu­ program zilnic.
grîu la hectar, în tim p ce în coope­ începutul anului trecut, asa cum au bilirea unui număr de staţiuni dc tă îm bunătăţirii a ctivită ţii cu ltu ra ­ n ilo r regionale şi raionale se înscrie In prim ăvară am trecut din tim ­
rativa din comuna Coz.ma, din ace­ realizat cooperativele din regiunile maşini şi tractoare şi centre mecani­ le, artistice si sportive. In acest scop, pe linia lă rg irii continue a democra­ puriu la furajarea treptată cu masă
verde ca : secară şi lucerna, pregătin-
ţiei socialiste — caracteristică esen­
eaşi legiune, s-au realizat numai fruntaşe, s-ar fi obţinut în plus pes- ce care sâ asigure lucrări de între­ uniunile cooperatiste trebuie sâ co­ ţială a regim ului nostru. P rin con­ du-le astfel pentru perioada de pâ-
laboreze cu sfaturile populare, o r­
ţinere şi reparaţii pentru coopera­
753 kg la hectar Asemenea diferen­ te 878,000 hectolitri de lapte şi c ir­ tive o considerăm justă şi cu putin ­ ganizaţiile U.T.C., comitetele sindi­ stituirea uniu nilor cooperatiste, oa şunat. In sezonul de vară pentru a
te mari de producţii se explică prin ca 62.000 viţei, in valoare de circa ţă să fie înfăptuită încă din acest cale. com isiile de femei si alte or­ organizaţii economice obşteşti, se a- evita arşiţa, am aplicat păşunatul de
aplicarea in mod d ife rit a regulilor 155 000.000 Ici. Se impune ca uniunile an ganizaţii de masă. U niunile coopera­ sigură atragerea şi mai largă a ţă ­ noapte şi tot tim pul am asigurat cu
agrotehnice. In cooperativa agrico­ cooperatiste, împreună cu consiliile U niunile vor organiza, de aseme­ tiste au datoria să solicite in perma­ ră n im ii la rezolvarea sarcinilor apă animalele, ori de cîte ori s-a sim ­
lă de producţie Cozma nu s-a acor­ agricole, să sprijine cooperativele nea. p iin participarea de bunăvoie nenţă sp rijinu l intelectualităţii sa­ complexe care stau în fata agricul­ ţit nevoia.
dat atenţie amplasării cu ltu rii griu­ pentru realizarea raportului de 50 a cooperativelor agricole, unele fon­ telor în activitatea cultura'l-educa- tu rii cooperatiste, Ja întreaga viaţă P rin aplicarea metodei de insăm în-
lui pe terenuri corespunzătoare, iar vaci Ja 100 bovine şi obţinerea a duri de rezervă de seminţe, furaje tivâ. a societăţii noastre. ţâ ri a rtificia le am obţinut an de an
semănatul s-a prelungit pînâ în lu­ cel puţin 80 viţei la 100 vaci şi si alte produse agricole, precum si Numeroşi ţărani au făcut propu­ Ţărănimea cooperatistă, alături de de Ja fiecare vacă cîte un viţel. M u l­
na decembrie. juninci. rezerve de mijloace băneşti. Există neri în adunările generale ale co­ clasa muncitoare, de intelectualita­ sul l-am făcut zilnic de două, trei ori,
U niunile cooperatiste, împreună De asemenea, uniunile cooperatis­ deja intr-o seamă de regiuni, şi în­ operativelor ele a se organiza în tea noastră, urmează cu încredere in funcţie de producţia vacilor. De
cu consiliile agricole, cu staţiunile te trebuie să analizeze situaţia creş­ deosebi în regiunea Dobrogea, o ex­ fiecare toamnă „Sărbătoarea recol­ politica P artid ului Comunist Român Sînt cooperator de 11 ani, iar dc cind sînt) în g rijito r m ulgător n-am
de Tnaşini şi tractoare, au datoria terii porcinelor în cooperativele a- perienţă pozitivă în acest sens, care tei" Considerăm că Uniunea N aţio­ de desâvîrşire a construcţiei socia­ mai bine de 9 ani lucrez în sectorul avut n ici un fel de m ortalitate la
să îndrume şi sâ sprijine Vn mod gricole şi sâ le sprijine in direcţia ponte fi generalizată. Asemenea mă­ nală trebuie sâ studieze posibilitatea liste, pentru obţinerea de noi suc­ zootehnic ca îngrijitor-m ulgâtor. Am viţei.
permanent cooperativele agricole în sporirii num ărului de geroafe, să a- suri de colaborare intercooperatistă in s titu irii „Z ilei recoltei” , care să se cese pe drum ul bunăstării şi fe ri­ îndrăgit această meserie atît de fru ­ A plicînd această metodă, de la u-
asigurarea seminţelor din soiurile constituie un m ijloc de prevedere sărbătorească în fiecare an, în toate c irii întregului popor. moasă şi plină de satisfacţie. nele vaci am obţinu t producţii de
raionate şi in aplicarea la tim p si sigure îngrăşarea' şi livrarea ritm ică gospodărească, menit sâ înlăture e- regiunile ţâ rii, în toate unităţile a- Sintem pe deplin încredinţaţi că P artidul m-a ajutat să învăţ mereu 6.786 pînă la 8 825 litr i lapte.
la' un nivel calitativ superior a în­ a porcilor graşi. In sectorul ovin se fectele negative ale unor ani agri­ gricole socialiste şi in toate satele prezentul congres îşi va îndeplini şi sâ aplic in viaţă cele învăţate. Iată pe scurt cum am m uncit şi ce
tregului complex de măsuri agro­ impune generalizarea experienţei coli nefavorabili şi sâ perm ită o noastre. înalta chemare de a' adopta hotăriri M-am străduit sâ fac aşa. Am avut am făcut pentru obţinerea produc­
tehnice, în scopul creşterii pro­ pozitive, mărirea efectivelor şi lua­ desfăşurare nestingheritâ a procesu­ In condiţiile actuale, o dată cu ce­ menite să contribuie la traducerea posibilitatea sâ particip la Consfătui­ ţiei de peste 5.100 lit r i lapte de Ia
ducţiei la hectar Chiar din a- lu i de producţie. rinţele de modernizare a produc­ in viată a sarcinilor sta b ilit- de rea pe ţară a ţăranilor cooperatori flecare vacă furajată.
ceste zile, consiliile de conducere rea tuturor m ăsurilor pentru spoiri - P o triv it proiectului de statut, u- ţiei, creşte rolul ştiinţei şi tehnicii -Partidul Comunist Român cu p ri­ din decembrie 1961. Atunci am ra­ Experienţa pe care am căpătat-o,
ale cooperativelor agricole trebuie rea producţiei de lină. Dezvoltarea niunile cooperatiste au sarcina sâ agricole, însemnătatea aplicării mă­ vire la dezvoltarea a g riculturii coo­ portat că în 1961 am obţinut la grupa am căutat tot tim p ul s-o împărtăşesc
să ia măsuri pentru buna întreţine­ sectorului avicol reprezintă, de ase­ apere şi sâ reprezinte interesele f i­ surilor agrozootehnice înaintate. U- peratiste. de vaci pe care o îngrijeam , o pro­ tovarăşilor mei din sectorul zooteh­
re n sem ănăturilor şi aplicarea în ­ menea. o rezervă însemnată de creş­ ducţie de 3 800 litri de lapte de la fie ­ nic, ceea ce a făcut ca producţia de
grăşămintelor necesare, iar în cursul tere a v e n itu rilo r cooperativelor. care vacă furajată. lapte obţinută an de an în coopera­
anului, celelalte măsuri menite să Realizarea' sarcinilor în domeniul Tot la această consfătuire mi-am tiva noastră să depăşească 2 600 litr i
asigure realizarea Şi depăşirea pro­ creşterii anim alelor depinde în mare luat angajamentul sâ ajung în 1965 lapte pe cap de vacă furajată. M u lţi
ducţiei stabilite pentru anul 1966 măsură de asigurarea cantitativă şi sâ obţin la fiecare vacă furajată din în g rijito ri luptă sâ mă ajungă dîn
— prim ul an al planului cincinal. calitativă a necesarului de furaje. lotul meu cîte 5 000 litri lapte. urmă cu producţiile. A slfel, în g rijito ­
rul Bârbuş Gheorghe în anul 1965 a
C ultura porum bului are în ţara noa­ Exemplul a numeroase cooperative Drum ul spre realizarea acestui an­ obţinut de la fiecare vAcă furajată o
stră vec hi tra d iţii. Peste 63 la sută agricole dovedeşte că producţia pă­ gajament nu mi-a fost uşor, dar, co­ producţie dc peste 3.800 litri, Susler
din suprafaţa cultivată cu porumb, şunilor şi fîneţelor naturale poate m uniştii m-au încurajat, specialiştii M ihai aproape 3.000 litri şi a lţii.
în ţara noastră aparţine sectorului spori prin îm bunătăţirea şi folosi­ mi-au dat învăţăm inte, iar consiliul Le asemenea, alte cooperative au
cooperatist In anii 1961-1965, coope­ rea lor raţională. La cooperativele de conducere m-a ajutat Ş tiind că tăcut schimb de experienţă cu cea
rativele agricole au obţinut in me­ din Bntăr, Tăut — regiunea Crişa- un comunist nu are voie să dea din Cîlnic, sporind şi ele producţia
die la hectar 1 810 kg faţă de 1 680 na. pe păşunile din Lunca-Totea, înapoi, am luptat cu hotărîre ca sâ-mi de lapte.
kg cit obţinuseră în perioada 1956- Sibişel, Subcetate, regiunea Hune­ ţin „vorba cală". Acest angajament Pentru munca depusă şi rezulta­
1960. In anul 1965, un număr de doara, Semenic — Banat, Dealul Sa­ l-am realizat şî depăşit, încheind a- tele obţinute, a continuat vorbitorul,
sului — Argeş şi altele, s-au reali­ nul 1965 cu 5.116 litri lapte pe cap
429 cooperative au realizat peste am fost re trib u it în anul 1965 cu 900
zat 20.000-25.000 kg de masă verde de vacă furajată. (Aplauze).
3.000 kg de porumb-boabe la1 hec­ z.ile-muncu. pentru care am p rim it
tar. Exemplul cooperativelor agri­ la hectar. Jn condiţiile obţine­ M u lţi m-au întrebat — şi o sâ mai 3,400 kg grîu, 1.500 kg porumb, 1.300
cole din comuna Miloşeşti. regiunea rii unor producţii m edii de întrebe cu siguranţă — cum am fă­ kg cartofi şi 13 500 Iei, din care 6.500
cut acest luci u ? In prim ul rînd, am
Bucureşti, din comunele Cobadin şi 8.000-10.000 kg de masă verde, po­ lei ca retribuţie suplim entară pentru
Costinesti. regiunea Dobrogea, 23 sibile de realizat, cele aproxim ativ căutat stăruitor să cunosc bine fie­ depăşirea producţiei planificate.
care animal, pretenţiile lu i de hra­
August-Buzâu, regiunea Ploieşti, ca­ 2.200.000 ha de păşuni şi fineţe na­ nă şî întreţinere, puterea de produc­ Sînt fericit că particip şi eu la a-
re au realizat între 4 100 şi 5.100 turale de care dispun cooperativele ţie. Cunoscînd bine toate acestea, ccst congres plin de învăţăm inte,
kc de porumb-boabe Ja hectar, a- agricole ar putea asigura hrana u- care va adopta măsuri im portante
rntă cit de mari sînt rezervele de nor efective de două ori mai mari m-am în g rijit continuu ca posibilită­ pentru dezvoltarea pe mai departe a
rare dispunem pentru sporirea pro­ de bovine şî ovine. ţile productive ale anim alelor sâ fie ag riculturii cooperatiste şi unde se
ducţiei de porumb. Ţinînd seama de efectivele de a- folosite şi valorificate cit mai bine. alege organul central propriu al coo­
nimnle existente, de condiţiile şi Am aplicat o furajare diferenţiată, perativelor agricole de producţie din
In urm ătorii cinci ani se prevăd progresivă. Prin această metodă am tara noastră.
creşteri importante ale producţiei şi posibilităţile m ari ce le avem, e ne­ putut alege animalele record iste. T i­ Cu multă atenţie am ascultat ex­
la plantele tehnice, mai ales la sfe­ cesar să revizuim obiectivele stabi­ neretul femei provenit de la arest** punerea făcută de tovarăşul Nirolae
cla de zahăr si floarea-soarelui. Re- lite în planurile cooperativelor pe vaci l-am crescut şi urm ărit cu mare r ’e<iuşt*M-ii — secretarul general al
ferindu-se la rezultatele obţinute de urm ătorii cinci nni şi să prevedem atenţie, tot tim pul, pînâ cînd a in ­ C om itetului Central al P artidului Co­
numeroase cooperative agricole care creşteri mai m ari ale efectivelor şi trat în lotul de producţie, înlocuind
ale producţiei, faţă de cele stabilite. munist Român, şi celelalte materiale
au reuşit sâ ridice an de an pro­ vacile mai slab productive. Desigur, cu care sint de acord şi le a.Drnb cu
ducţia la hectar, vorbitorul a ară­ ia vederea realizării acestui obiectiv. m ultă căldură.