Page 31 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3479 ■ - ■ - — ■■■--

CONGRESUL DE ÎNFIINŢARE & UNIUNII NAŢIONALE

A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE

RAPORT CU PRIVIRE LA PROIECTUL DE STATUT AL COSEI
(Urmare din pag. I) al U n iunii Tineretului Comunist, şana, Suganagcia Cedendorjin,
Constantin Constantincscn, dele­ şeful delegaţiei R.P. Mongole, care
gat al U niunii raionale a coope­ a salutat Congresul, D um itru D i-
Au luat apoi cuvîntul tovară­ rativelor agricole de producţie — nişor, delegat al cooperativei a-
şii Constantin Dragau. membru Feteşti, regiunea’ Bucureşti, Glăn gricole de producţie din satul 9E PENSII SI LA SISTEMUL DE PENSIONARE A MEMBRILOR
al C om itetului Executiv al CC. Du Jloan, ambasadorul R.P.D. Goicca Mare, regiunea Oltenia.
al P.C.n, preşedintele C onsiliu­ Coreene în Republica Socialista Congresul a ales apoi în una­
lui Central al Sindicatelor. Mă­ România, care a salutat Congre­ nim itate Comisia de propuneri a
ria Cîrjan, delegata a U niunii sul, Vasilc M alinschi, guvernato­ COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE
regionale a cooperativelor ag ri­ rul Băncii Naţionale a Republicii candidaturilor pentru C onsiliul
cole de producţie — Dobrogea, Socialiste România, A lexandru U niunii Naţionale a Cooperative­
Andras Klcnc/.ncr, şeful delega­ C’icge. delegat al cooperativei a- lor Agricole de Producţie şi pen­
ţiei R.P. Ungare, care a salutat prezentat de tovarăşul Eugen Âlexe
gricole de producţie „ Drapelul tru Comisia de revizie.
Congresul, Petru Enachc, prim -
sccrctar al C om itetului Central roşu" din Salonta, regiunea C ri- Lucrările Congresului continuă.
Congresul nostru — a spus rapor­ şi ţinînd seama de experienţa m u l­ copiii m inori. In cazul decesului cărui cooperator depinde mărimea
torul, are menirea să dezbată şi sis­ tor cooperative agricole s-a ajuna am bilor p ă rin ţi, această îndatorire sporului ce 1 se cuvine, şi deci a
temul de pensionare a m em brilor la concluzia că pensionarea mem­ revine în mod firesc colectivităţii, v e n itu rilo r pe care le va avea ca
cooperatori, să adopte statutul Casei b rilo r cooperatori este bine să se care va trebui să poarte in conti­ pensionar.
de pensii, care reprezintă o mare în­ facă într-un sistem m ixt de pensio­ nuare o g rijă părintească orfanilor, Formarea fondului unio pe ţară
făptuire in viaţa satelor noastre, ex­ nare — in bani şi in natură. P rin c.i faţă de p ro p riii săi membri. va face posibilă plata pensiilor cu
Raport cu privire Sa proiecîu presie a g rijii permanenţe a partidu­ cooperatori o sumă lunară sub fo r­ statut ţin seama de actualele posi­ regularitate, in mărimea stabilită,
acest sistem se va asigura ţăranilor
Pensiile prevăzute in proiectul de
p o triv it în d e p lin irii c o n d iţiilo r de
lui şi statului pentru asigurarea unor
condiţii din ce în ce mai bune de
viaţă ţă ră n im ii cooperatiste. mă de pensie fixă in bani prin Casa b ilită ţi ale cooperativelor agricole. vechime şi participare la muncă,
Aş.i cum sc prevede fn statut, în
de pensii, iar de la cooperativele a-
Stă deci în puterea m arii fa m ilii
Ca o subliniere a im portanţei deo­ gricole de producţie, ajutoare în na­ unite a m em brilor cooperativelor a- situaţia în care o cooperativa agri­
sebite a acestei măsuri, raportorul a tură. gricole de producţie din ţara noas­ colă nu-şi va respecta obligaţia de
evocat faptul că în trecut, în condi­
de statut ai cooperativei ţiile agricu lturii bazate pe proprieta­ prevede că m em brii cooperativelor tră şi constituie datoria lor, să des­ a depune contribuţia anuală prevă­
P o triv it proiectului de statut se
zută, m em brii acesteia nu vor pu­
făşoare o vastă şi susţinută a ctivi­
tea individuală si pe exploatarea o-
m ului de către om. după o viaţă de agricole au dreptul să primească tate pentru sporirea producţiei a- tea beneficia de pensia de bază, i«ir
Casei
cooperatorii m em bri ai
de
pensii de bătrineţe şi pensii de in­
gricole, dezvoltarea şi întărirea c-
tiaidâ aspră si grea, b ă trin ii, in v a li­ pensii, care nu vor depune co n tri­
validitate. Au acest drept şi copiii
zii şi orfanii de Ia sate rămîneau să orfani de am bii părinţi. Pensia de conomică a u n ită ţilo r — condiţie c- buţia lunară de b sau 10 lei, cum
senţifdâ pentru creşterea bunăstării
trăiască din m ila altora, îndurînd cele bătrineţe se cuvine bărbaţilor la îm ­ m atern le a ţă ră n im ii — şi, o dată este şl firesc, nu vor beneficia de
agricole de producţie mai mari lipsuri. plinirea vii stei de G5 ani, dacă au cu aceasta, şi a nivelului pensiilor. sporul de pensie. Nu lnc«npe însă
Un larg ecou au stîrnit în masele
nici o îndoială că, pătrunse de în a l­
lucrat în cooperativă 25 de ani. Fe­
Pe lîngâ pensia ce se «acordă de
de ţărani m uncitori de pe întreg cu­
prinsul patriei noastre documentele m eilor li se stabileşte acest drept către Casa de pensii, b ă trin ii, in ­ ta îndatorire ce le revine în asi­
gurarea pensiilor celor bătrînl, atît
Congresului al IX -lca al P artidului la vîrsta de G0 de ani şi după 20 va lizii şi orfa n ii vor prim i, p o tri­ cooperativele agricole cit şi mem­
Comunist Român, în care se sublinia­ ani de muncă în cooperativă. La sta­ v it prevederilor statutului coopera-, brii «acestora se vor în g riji cu con­
bilirea num ărului m inim dc ani de
tlvei agricole, ajutoare in natură şi
prezentat de tovarăşul D um itru Tudose ză că o problemă ce va trebui să-ii muncă în cooperativa agricolă s-a în bani, dreptul la lot de folosinţă, ştiinciozitate de depunerea contri­
găsească rezolvarea în cel mai scurt
tim p este stabilirea regim ului de avut in vedere faptul că ţăranii co­ precum şi dreptul de a munci în buţiei la termenele prevăzute.
pensionare a ţăranilor cooperatori la operatori. într-o perioadă de 20-25 continuare, după puteri, în coopera­ Pentru realizarea sistemului u ni­
bătrâneţe sau în caz de incapacitate ani. în care se află în deplinătatea tiva agricolă. Astfel, pensionarii vor tar de pensionare, devine necesară
de muncă. P lin această măsură s-a forţelor, au adus o contribuţie în ­ prim i ajutoare in natură, ce constau organizarea Casei de pensii a mem­
Congresul de în fiin ţare a U niunii ră folosirea raţionaiâ a păm intului, a Pentru a ridica eficienţa economi­ deschis perspectiva îm p lin irii dorin­ semnată la întărirea şi dezvoltarea in principalele produse agricole ne­ b rilo r cooperaţi velor agricole, ce va
Naţionale a Cooperativelor Agricole celorlalte mijloace de producţie şi a că a producţiei este nevoie de îm bu­ ţei fireşti a numeroase generaţii de economică a 'u n ită ţilo r lor, ceea ce cesare nevoilor de trai şi care se funcţiona în cadrul U n iu n ii N aţio­
de Producţie, exprim înd voinţa şi a- forţei de muncă, prin introducerea nătăţirea continuă a form elor şi me­ ţărani, ca prin munca lor să poată Îs justifică dreptul ca la îm plinirea nale şi ca re 'va cuprinde şi coordo­
deziunea întregii ţărănim i coopera­ tehnicii înaintate, organizarea şi re­ todelor pla nificării, în funcţie de con­ avea la bătrineţe propriile lor m ijlo a ­ vîrstei prevăzute în statut să poa­ stabilesc de către adunarea genera­ na «activitatea filia le lo r regionale şi
lă. Aceste ajutoare vor fi acordate
tiste, are înscris in program ul său do tribuirea muncii p o triv it p rin cip iilo r d iţiile şi cerinţele de dezvoltare a ce de existenţă, care să le asigure o tă beneficia de pensia cuvenită. in funcţie de nivelul producţiei ob­ raionale «ale Casei de pensii, consti­
lucru şi adoptarea noului statut al soeiAliste. Folosind m ijloacele lor cooperativei agricole, de interesele viaţă demnă, senină şi ferită dc gri ji. Avînd în vedere că în prezent co­ tuite cu p rile ju l conferinţelor de în ­
ţinute de fiecare cooperativă. Tot
cooperativei agricole de producţie. proprii şi ajutorul m ultilateral al sta­ m em brilor cooperatori şi necesităţile După ce a arătat că si pină acum operativele «agricole au o vechime astfel, acele cooperative care au rea­ fiinţare «a uniunilor regionale si ra­
De-a lungul anilor şi, mai ales, tu lu i, cooperativele agricole au spo­ economiei naţionale. In trucît în toa- cooperativele «agricole au acordat a- mai mică decit cea prevăzută pen­ lizat o creştere însemnată a avuţiei ionale ale cooperativelor agricole.
după încheierea cooperativizării agri­ r it an de an proprietatea coopera­ te cooperativele, pe baza directivelor jutoare în natură si bani celor inapţi tru pensionarea cooperatorilor, pro­ obşteşti au posibilitatea să acorde C.asa de pensii şl filia le le sale re­
c u ltu rii, în activitatea cooperativelor tistă. Congresului al IX -lea al Partidului de muncă, c rite riile de acordare a iectul de statut stabileşte, ca pentru pensionarilor săi, in afara dreptu­ gionale şi raionale vor fi conduse
s-au produs schim bări importante. A P o triv it co ndiţiilor create după în­ Comunist Român, s-au întocm it şi se acestora deosebindu-se însă m ult de început să se acorde pensie tuturor rilo r care le revin de la Casa dc dc comitete alcătuite din mem bri
crescut şi s-a consolidat proprietatea cheierea cooperativizării agriculturii, dezbat planurile de dezvoltare a uni­ la o unitate la alta, raportorul a b ă trin ilo r care au îndeplinit condiţia pensii, şi ajutoare băneşti suplim en­ cooperatori. La b«aza a ctiv ită ţii C*n-
cooperatistă, s-au dezvoltat ram urile proiectul noului statut reglementează tă ţilo r respective în urm ătorii 5 ani, precizat că în prezent, ca rezultat de vîrstn. in raport de data înscrie­ tare sei de pensii sta p rincipiul democra­
dc producţie, s-au extins şi au deve­ in tr-u n chip nou şi unitar atribuirea este necesar ca. in lum ina sarcinilor al în tă ririi economice a cooperati­ rii lor in cooperativă şl de pa rtici­ ţiei cooperatiste şi al m uncii colec­
n it mai complexe relaţiile economice lo tu lu i de te m i — proprietate coo­ şi hotâiurilor ce vor rezulta din Con­ velor agricole, s-au creat condiţiile parea permanentă la munrâ în toţi însemnătatea socîal-economică a tive, trăsături caracteristice după
ale cooperativelor agricole in cadrul peratistă. Lotul p rim it în folosinţă gresul nostru, consiliile de conduce­ necesare elaborării unui sistem u n i­ aceşti ani Astfel, ţâranii care au pensionării ţărănim ii noastre, am­ care se călăuzeşte întreaga noastră
economiei naţionale, s-a acumulat o personală, cultivat raţional, asigură re, cu ajutorul un iunilor cooperatis­ tar dc pensionare pe întreaga ţară, m uncit efectiv in fiecare an in co­ ploarea acestei măsuri pot fl «apre­ activitate.
valoroasă experienţă in conducerea m em brilor cooperatori însemnate ve­ te, să definitiveze aceste planuri. Ela­ pentru bătrineţe şi în caz de inva­ operativa agricolă, tim p de 10 ciate. mai ales dacă avem în vede­
a ctivită ţii cooperativelor, in organi­ n itu ri suplimentare Pentru a trib u i­ borarea plan urilor anuale de produc­ liditate. ani, îndeplinind condiţia de vîrs- r i faptul că, in urma analizei efec­ Ţinînd seama de faptul că toate
zarea producţiei şi a m uncii, in a p li­ rea lotului se stabileşte drept crite­ ţie se face pe baza pla nurilo r de tă, vor prim i pensia de 100 lei tuate. vor îndeplini condiţiile de cooperativele au aderat la Casa de
carea p rin cip iu lu i cointeresării mate­ riu principal participarea la muncă perspectivă ale fiecărei cooperative U rm înd lin ia trasată de partidul lunar. Acordarea unei pensii pensionare, pentru început în ju ru l pensii, in vederea asigurării condi­
riale. în cooperativa agricolă. In lum ina a- agricole de producţie. nostru, Comisia’ de organizare pen­ mai mari acelora care dc la a un m ilion de ţărani vîrstnici. care ţiilo r materiale pentru aplicarea sis­
tru pregătirea Congresului de în­
Statutul model, elaborat în anul cestui criteriu, adunarea generală a O mare im portanţă are prevederea fiin ţare a U n iun ii Naţionale a Co­ primele începuturi s-a \i înscris formează o bună parte n b ă trin ilo r tem ului de pensionare propus, este
necesar c.n încă din «acest an coo­
1953, in condiţiile desfăşurării coope­ fiecărei cooperative agricole hotărăş­ cuprinsă în proiectul noului statut operativelor Agricole de Producţie in cooperativele agricole, de- din ţara noastră, precum şi un nu­
ra tiviză rii ag ricu ltu rii, cuprinde pre- te Atribuirea lo tu rilo r fa m iliilo r care p rivind posibilitatea ca fiecare coope­ a întocm it proiectul de statut al punind o valoroasă activitate în măr de peste 200 030 de invalizi şi perativele şl m em brii acestora să de­
r Vederi depăşite, care, in etapa actua­ îndeplinesc m inim um de zile-muncă. rativă agricolă să poată participa, în Casei dc pensii, care stabileşte p rin ­ orfani de am bii părinţi. pună contribuţia fixată prin proiec­
lă, nu mai pot asigura dezvoltarea, in De asemenea, tot ea fixează mărimea asociere cu altele şi cu o .serie de or­ cipiile pensionării ţăranilor coope­ slujba dezvoltării continue a uni­ Sistemul de pensionare a mem­ tul de statut, pentru h se putea tre­
continuare, a a g ricu lturii cooperatis­ lotului, care poate fi pînă la 30 de ganizaţii de stat. I a lucrări de inte­ tă ţilo r din care fac parte, constituie b rilo r cooperativelor agricole este ce la plata pensiilor incepînd cu
te, Congremil al lX -len al P artidului ari, în funcţie de condiţiile concrete res comun, menite să contribuie la ratori, drepturile si îndatoririle co­ o răsplată la care au pe deplin drep­ conceput ca un sistem unitar, pe luna ianuarie a «anului 19G7.
Comunist Român a subliniat necesi­ din fiecare cooperativa agricolă şi de valorificarea rezervelor pe care Ic au operativelor şi ale m em brilor lor, tul. Cooperatorii care după înscrie­ întreaga ţară. După aprobarea statutului. Com i­
tatea elaborării unui nou statvit care modul de folosinţă a păm intului. De cooperativele agricole pentru creşte­ precum şi sistemul de organizare a re au m uncit efectiv în cooperativa fn continuare, raportorul s-a re­ tetul Casei de pensii şi comitetele
să corespundă co n d iţiilo r create după foarte mare im portanţă pentru dez­ rea producţiei Casei de pensii, prin care se asigu­ agricolă 5 ani vor prim i- o pensie fe rit la necesitatea unei preocupări filia le lo r s.ale vor trece de înfiată
încheierea cooperativizării, să asigu­ voltarea cooperativei agricole este In continuare, vorbitorul a subli­ ră rezolvarea pentru prim a dată în lunn'ră de 70 lei. O pensie de 50 lei la organizarea «activităţii lor. Una
re dezvoltarea forţelor de producţie prevederea p o trivit căreia atribuirea niat im portanţa prevederilor proiec­ ţara noastră a acestei probleme dc se prevede pentru m em brii coope­ permanente a cooperativelor agri­ din prim ele sarcini este îndrum a­
si consolidarea continuă a relaţiilor de noi loturi nu trebuie să ducă la tu lu i noului statut referitoare la per­ mare im portanţă socială. rativelor care au o vechime maî cole şi a m em brilor acestora pentru rea şi sprijinirea cooperaţi velor a-
socialiste de producţie in agricultură. dim inuarea suprafeţei agricole pro­ manentizarea brigăzilor, organizarea Proiectul de statut a fost întoc­ mică de 5 ani şi au m uncit efectiv asigurarea surselor de formare a fon­ gricole pentru ca acestea să stabi­
prietate obştească. m it pe baza’ unei profunde analize în unitate dc la data înscrierii. Ţă­ dului de pensii. Fondul necesar a-
Dind viaţă acestor indicaţii, plena­ m uncii în cadrul echipelor, pe grupe coperirii p lăţii pensiei de bază se lească num ărul b ătrinilor. in v a lizi­
ra Com itetului Central al P artidului Proprietatea personală a ţăranilor de cooperatori, pe grupe de fa m ilii, social-economice a satului nostru, ranii cooperatori care s-au înscris alcătuiest? din contribuţia anuală a lor şi o rfa n ilo r care urmează a p ri­
Comunist Român din noiembrie 1965 cooperatori — form ată din casa de sau chiar fa m ilii, aşa cum hotărăşte a experienţei unor cooperative p ri­ in cooperativă şi au adus pămînt, tuturor cooperativelor agricole cu o mi pensia la care au dreptul. întoc­
a stabilit principiile fundamentale ale locuit şi construcţiile gospodăreşti adunarea generală. vind ajutorarea b ă trin ilo r sub dife­ dar care nu au participat la m un­ cotă unitară de 3,5 la sută dîn va­ mind formele necesare. Pentru or­
noului statut. Pe aceasta bază Com i­ anexe, împreună cu terenul pe care Cointeresarea materială a m em bri­ rite forme şi cu consultarea condu­ că, vor prim i o pensie lunară de ganizarea întregului sistem de pen­
sia dc organizare a Congresului, cu se află acestea, curtea respectivă, a lo r cooperatori în rezultatul m uncii cerilor cooperativelor agricole şi a 40 lei. Diferenţierea care se face în loarea producţiei globale. I.u sfîr- sionare a m em brilor cooperativelor
s p rijin u l direct al C om itetului Exe­ cărei suprafaţă este stabilită în pro­ lo r constituie un puternic stim ulent unui marc num ăr de cooperatori. nivelul pensiilor este pe deplin jus­ şltul anului 19GG. se va forma, pe a- agricole, Com itetul Casei de pensii
cutiv al C.C. al P.C.IL, a studiat şi iectul de statut, animalele de produc­ pentru creşterea producţiei şi a pro­ Acest proiect a fost publicat în tificată, deoarece are drept criteriu censtă cale, un fond anual de circa v«a elabora un regulament de a p li­
sintetizat experienţa acumulată, a ţie şi inventatul mărunt, precum şi d u ctivită ţii m uncii In decursul ani­ presă, discutat pe larg în echipe, dc bază aportul adus de fiecare 750 milioane lei. u im ind c«i în anul care a prevederilor cuprinse în sta­
consultat un mare num ăr de ţărani din producţia obţinută de pe lotul a- lor, paralel cu întărirea rolului zilei- brigăzi şi in adunările generale ale membru cooperator la întărirea e- 1975 să se ajungă la o sumă anuală tutul Casei de pensii şi-l va supune
cooperatori si specialişti şi a elabo­ tn b u it în folosinţă — este garantată muncă, a fost extinsă retribuirea su­ cooperativelor agricole, cu care o- conomică a u nităţii din care face de aproxim ativ 1 m iliard 170 m ili­ spre aprobare C onsiliului U niunii
rat proiectul noului statut. şi apărată prin prevederile Constitu­ plim entară care leagă mai strîns ve­ cazie s-au făcut propuneri dc îm ­ parte Şi prin aceasta, la crearea po­ oane lei. Chezăşia acestei creşteri Naţionale a Cooperativelor A g ri­
ţiei Republicii Socialiste România. s ib ilită ţilo r de constituire a fondu­ constă, aşa cum a menţionat rapor­
In dezbaterile care au avut loc in n itu rile realizate de către m em brii bunătăţire. M ii de cooperatori vîrst- cole.
adunările generale ale cooperativelor A ctivitatea tot mai complexă pe cooperatori de rezultatele obţinute in niei şi tineri şi-au exprim at, în cu­ lui de pensii. torul, în munca harnică a' ţăranilor Entuziasmul cu care a fost p ri­
agricole, în conferinţele de constitui­ care o desfăşoară cooperativele ne­ producţie, contribuie atît la creşterea vinte pline de entuziasm, recunoş­ In afară de grija pe care o ma­ cooperatori pentru sporirea conti­ m it proiectul de statut al Casei de
re a uniu nilo r cooperatiste, ţărănimea cesită îm bunătăţirea conducerii şi producţiei, cit şi la ridicarea valorii tinţa faţă de partidul nostru pen­ nifestă faţă de cooperatorii vîrstnici, nuă a producţiei şl veniturilor, pen­ pensii de către masele largi de ţă­
şî-a exprim at adeziunea deplină faţă lărgirea democraţiei cooperatiste. In zilci-m uncă. Aceasta evidenţiază cit tru această măsură, care constituie proiectul de statut cuprinde preve­ tru întărirea economică a u n ită ţi­ rani cooperatori dovedeşte că ţără­
de proiectul noului statut, încrede­ acest scop, proiectul noului statut de im portantă este generalizarea re­ încă o dovadă a g rijii pentru îm ­ deri pentru uşurarea c o n d iţiilo r de lor lor. nimea urmează cu încredere îndem ­
rea şi hotărirca ci de a urma neabă­ prevede creşterea rolului adunării ge­ trib u irii suplimentare in toate coope­ bunătăţirea co n d iţiilo r de viaţă c.le viaţă ale in va lizilo r şi orfanilor. Ast­ Pe lingă contribuţia cooperative­ nul partidului, vâzînd în măsurile
tu t politica partidului La aceste adu­ nerale. singura în măsură să hotăras­ rativele agricole. ţărănim ii. Cu acest prilej, coopera­ fel, m em brii cooperatori invalizi dc lor, fondul de pensii se mai formea­ ce se iau îndeplinirea p ro p riilo r sale
nări si conferinţe au fost făcute 7.500 că asupru întregii a ctivită ţi economi­ In dezbaterile care au avut loc, ţă­ to rii şi-au manifestat încă o dată gradul I şi II, precum şi copiii o r­ ză şi din contribuţia personală a năzuinţe. îm bunătăţirea co n d iţiilo r
de propuneri care privesc proiectul ce, organizatorice şi social-culturale ranii cooperatori au apreciat preve­ hotârîrea neclintită de a munci cu fani de ambii părinţi vor beneficia, m em brilor cooperatori de la vîrsta de existentă a farânlm ll cooperatis­
de statut al cooperativei agricole dc a cooperativei. îndeplinirea hotărîri- derea statutară care arată că prin mai m ultă rivnâ pentru continua de asemenea, de pensiile stabilite de IG ani şi pînă la pensionare — te va constitui un puternic factor
producţie. O bună parte n propune­ lor adunării generale, respectarea de­ cointeresarea materială trebuie înţe­ dezvoltare şi întărire a cooperaţive- prirî proiectul de statut. cu o sumă fixă, la’ alegere, de 5 sau m obilizator în acţiunea de conti­
rilo r se referă la întărirea rolului a- mocraţiei cooperatiste şi aplicarea leasă nu numai stimularea celor care lor agricole de producţie. O dova­ Acordarea de pensii in va lizilo r co­ 10 lei pe lună. Dîn fondul rezultat se nuă întărire economică şl organiza­
dunării generale, dezvoltarea proprie­ neabătută a prin cipiului conducerii muncesc bine, ci si răspunderea ma­ dă a încrederii cu care au fost p ri­ respunde noii morale socialiste, ca­ va plăti sporul lunar care se adau­ torică a cooperativelor agricole de
tă ţii cooperatiste, îm bunătăţirea con­ colective asigură dezvoltarea in iţiu - teria lii a celor ce se fac vinovaţi de mite de masele largi de ţărani coo­ gă la pensia de bază, ţinîndu-se se.n- producţie, de ridicare şl în flo rire
ducerii şi organizării producţiei, a tivei creatoare şi a sp iritu lu i gospo­ neîndeplinirea p roducţiilor stabilite. peratori măsurile de pensionare este re nu rămîne indiferentă faţă de ma de contribuţia depusă. C on tri­
a ctivită ţii soclal-culturale. In lum ina dăresc al m em brilor cooperatori. R itm ul dezvoltării economice a coo­ faptul că în adunâriie lor generale acei membri ai societăţii ce nu mai a’ a g ricu ltu rii României socialiste.
acestor propuneri valoroase, Comisia O serie de propuneri făcute de ţă­ perativelor agricole şi ridicarea nive­ toate cooperativele din ţară au ho­ sînt în măsură să muncească şi să-si buţiile personale prevăzute în pro­ Cu această convingere, Comisia dc
iectul de statut, stabilite de coope­
de organizare a adus o seamă de îm ­ ranii cooperatori întregesc prevede­ lu lu i de trai al m em brilor coopera­ tărît în unanim itate aderarea Ia procure cele necesare tra iu lui. De organizare supune dezbaterii şi a-
bunătăţiri proiectului de statut, care rile cu privire la rolul adunării ge­ tori depind ntît de creşterea produc­ prevederile statutului Casei de pen­ «Vscmenca, conferirea dreptului de ratorii înşişi şi depuse treptat, asi­ probârii Congresului nostru statu­
este supus dezbaterii şi aprobării nerale. S-a apreciat că propunerile ţiei, cit şi de repartizarea ei judicioa­ sii. pensie o rfa n ilor este strîns legată gură dup,1! un număr de ani un spor tul Casei de pensii a m em brilor co­
Congresului. Dezbaterile, propunerile privind aprobarea planului de dez­ să. Dispunînd de un volum de pro­ dc îndatoririle naturale şi legale pe lun«nr ce se adaugă la pensia de ba­ operativelor agricole de producţie
de îm bunătăţire dovedesc în mod voltare în perspectivă, alegerea co­ ducţie mai mare, fiecare cooperAtivă Pe baza unui studiu îndelungat care le au p ă rin ţii de a-şi întreţine ză. Prin urmare, de contribuţia fie- din Republica Socialistă Rormănia.
grăitor că la elaborarea proiectului misiei de revizie şi a comisiei de ju ­ agricolă este în măsură să asigure,
noului statut au participat efectiv decată. precum si participarea In ac­ în condiţiile unei juste re p artiţii,
masele largi de ţărani cooperatori. ţiu n ile dc întrajutorare sau asocie­ creşterea fondului de acumulare, pe
V orbitorul s-a referit, in continua­ re, sint hotârirî de o deosebită im ­ de o parte, şi a fondului de consum, De asemena. 60 dintre delegaţi sînt
re, Ia prevederile proiectului de sta­ portantă care trebuie luate in adu­ pe de altă parte. Raportul Comisiei de validare deputaţi in Marea Adunare N aţio­
tut care definesc natura cooperative» nările generale cu m ajoritatea de nala, iar 3512 sînt deputaţi în sfatu­
agricole, scopul si rolul ei în econo­ două treim i din voturile m em brilor Referindu-se la însemnătatea creă­ rile populare regionale, raionale şi
mia naţională. Această formă socia­ cooperatori. rii uniunilor cooperatiste, vo rb ito rul comunale. Un num ăr de 2.7G0 de de-
listă de organizare a producţiei agri­ După ce a subliniat im portanţa a arătat că acestea corespund cerin­ prezentat de tovarăşul Ion luga leg«aţî sînt decoraţi cu ordine şi me­
cole şi-a dovedit pe deplin superio­ pregătirii temeinice a problemelor ţelor dezvoltării agricu ltu rii noastre dalii ale R epublicii Socialiste Ro­
ritatea faţă de mica gospodărie ţără­ care se prezintă în adunarea genera­ cooperatiste. Ţinînd seama de rolul mânia.
nească. lă. cit şi necesitatea în d e p lin irii rigu­ uniunilor, de faptul că ele exprim ă A dunările generale ale cooperative­ şeneşti şi regionale ale cooperative­ munte, care au hotărît aderarea la La lucrările Congresului, din tota­
Cooperativa agricolă de producţie roase a hotărîrilor adoptate, vorbito­ interesele ţărănim ii cooperatiste, pe lor agricole de producţie, conferinţele lor agricole au fost aleşi, pentru a uniunile raionale întovărăşirile agri­ lul de 5.500 delegaţi sînt prezenţi
baza proiectului noului statut, toate
are drept obiectiv cultivarea în co­ rul a spus : Proiectul noului statut cooperativele agricole au hotărît in pentru constituirea u niunilor raiona­ participa Ia Congre9, 5.500 delegaţi, cole sînt reprezentate la Congres prin 5.457 (lipsesc m otivat 43).
mun a păm intului. folosirea pe scară stabileşte cu claritate a trib u ţiile con­ unanim itate asocierea la uniunile le, orăşeneşti şi regionale, care au n- dintre cei mai buni ţărani coopera­ 7 delegaţi La Congres mai participă un nu­
largă a mecanizării, chim izării, irig a ­ siliu lu i de conducere. Acesta trebuie cooperativelor agricole de producţie. vut loc in lunile ianuarie şi februa­ tori. cadre de specialitate, lucrători Ca semn al aportului deosebit pe măr de 3.447 in vita ţi, reprezentanţi
ţiilo r. a ştiinţei şi tehnicii înaintate, să asigure respectarea prevederilor rie anul curent, s-an desfăşurat în ai uniunilor cooperatiste. Din totalul care şi-l aduc la introducerea şi a p li­ aî organelor de partid şi de sfat, pre­
pentru obţinerea unor producţii din statutare, să răspundă de executarea Comisia de organizare, analizînd lum ina sarcinilor reieşite din docu­ delegaţilor, 4.680 au fost aleşi direct carea ştiinţei agricole. în adunările şedinţi a* < ©operativelor agricole de
ce în ce mai mari. în scopul creşterii hotărîrilor luate de adunarea genera­ propunerile care s-au făcut, in adu­ mentele Plenarei C om itetului Central în adunările generale ale ţăranilor generale ale cooperaţivelor agricole, producţie; de asemenea, participă in ­
continue a bunăstării ţărănim ii, rid i­ lă, să se preocupe în permanenţă de nările generale, conferinţele raionale al P artidului Comunist Român din cooperatori — toate cooperativele a- în conferinţele raionale, orăşeneşti si gineri agronomi, medici veterin«ari.
cării soc ial-< ultm ale a satului la un dezvoltarea şi Apărarea avutului ob­ şi regionale, a completat cu noi pre­ noiembrie 1965. rcspectîndu-se in ­ gricolc din Republica Socialistă Ro­ regionale au fost aleşi ca delegaţi la reprezentanţi ai unor G.A.S. şi S.M.T.
nivel toi mai înalt de civilizaţie, asi­ ştesc. să organizeze munca pentru vederi şi precizări proiectul in iţia l al strucţiunile Comisiei de organizare a mânia fiin d astfel reprezentate la a- Congres 564 specialişti din care 375 La Congres participă oameni dc şti­
gurării cu produse agricole necesare realizarea planului de producţie, să noului statut şi, sub această formă, Congresului pentru constituirea U- cest Congres. Au mai fost aleşi 5S6 sînt ingineri agronomi, zootehnist! şi inţă si cultură, m uncitori şi cadre de
tuturor oam enilor muncii, întregii prezinte în faţa adunării generale este prezentat congresului. Un număr niunii Naţionale a Cooperativelor’ A- delegaţi la conferinţele pentru con­ medici veterinari rare lucrează per­ conducere din întreprinderile con­
societăţi. dări dc seamă anuale şi trim estriale. însemnat de alte propuneri, care p li­ gricole. stituirea un iunilo r raionale şi orăşe­ manent în cooperativele agricole de
vesc probleme legate dc organizarea structoare de maşini şî utilaje ag ri­
Prin întreaga sa activitate, coope­ Adunarea generală şi consiliul de şi retribuirea m uncii, sarcinile şi a- P articipanţii la adunările generale neşti şi 234 delegaţi la conferinţele producţie. cole, precum şi din industria chimică.
rativa agricolă de producţie îşi adore conducere au la baza a ctivită ţii lor trîbuţiunîle brigadierilor, şefilor de şi conferinţe şi-au m anifestat totala pentru constituirea uniunilor regio­ M uncind cu entuziasm, femeile din Compoziţia socială şi politică a de­
contribuţia la realizarea sarcinilor principiul muncii colective, ceea re echipă şi altele, vor fi incluse în re­ adeziune şi aprobare faţă de măsu­ nale. cooperativele agricole de producţie legaţilor şi in v ita ţilo r la Congres re­
stabilite de Partidul Comunist Ro­ creează condiţiile unei activităţi rod­ gulamentele. recomandările şî in­ rile stabilite de partid cu privire la Cin totalul delegaţilor la Congres. îşi aduc un aport deosebit la creşte­ flectă m arile tm ns form ări ce au avut
mân. pentru riesăvîrşirea construirii nice. m anifestării din plin a gîndirii strucţiunile pc rare Ic va elabora îm bunătăţirea conducerii şi p la n ifi­ 4.703 sini ţărani cooperatori, din care: rea producţie» agricole şi dezvoltarea loc iu viata s«itelor noastre in urma
socialismului în patria noastră. întă­ colective, a in iţia tive i şi răspunderii Uniunea Naţională a Cooperativelor cării a gricu ltu rii şi faţă de proiectele — preşedinţi de cooperative a- averii obşteşti. Apreciind rolul pe cooperativizării agriculturii.
reşte alianţa intre clasa muncitoare personale a cooperatorilor. Agricole de Producţie. In urma dez­ statutului cooperativei agricole de gricole dc producţie 2.5G8 caie-1 au femeile în activitatea coo­
— clasa conducătoare a societăţii — Rcferindu-.se la drepturile si înda­ baterilor si propunerilor ce vor re­ producţie, al statutului uniunilor co­ — vicepreşedinţi de coo­ perativelor agricole de producţie, la V e iilicîn d modul în care au fost
şi ţărănim e, contribuie la creşterea to ririle m em brilor cooperatori, pre­ zulta din congresul nostru, urmează operativelor agricole, precum şi al perative aagrlcolc dc Congres au fost alese 1.651 delegate, aleşi delegaţii' în adunările generale
conştiinţei socialiste a ţărănim ii. văzute în proiectul noului statut, vor­ să definitivăm şi să adoptăm noul statutului Casei de pensii. producţie 112 ceea ce reprezintă 30 la sută din nu­ ale cooperativelor agricole şi în con­
Partidul şi statul acordă un puternic bitorul a sublim at necesitatea respec­ statut al cooperativei agricole. In tonte adunările generale ale co­ — brigadieri 521 mărul total al delegaţilor ferinţele raionale, orăşeneşti şi re­
sp rijin cooperativelor agricole în ve­ tă rii cu rigurozitate a acestora — operativelor agricole s-n hotărît ade­ — cooperatori fruntaşi 1.502 gionale pentru Congresul de consti­
derea consolidării lor economice-or- condiţie esenţial:! pentru buna desfă­ Adoptarea statutului — legea de rarea la uniunile raionale, iar confe­ D intre delegaţii aleşi, 86.G la sută tuire a Uniunii’ Naţionale. Comisia
Din totalul m em brilor cooperatori
ganizatorice, prin dezvoltarea conti­ şurare a întregii activităţi în coope­ bază a cooperativei agricole de pro­ rinţele u niunilor raionale şi orăşe­ fruntaşi aleşi ca delegaţi la Congres. sînt români, 9,5 la sută maghiari. 2.7 de v.ilidaro a constatat că normele
nuă a bazei tchnico-m ateriale a agri­ rativa agricolă. ducţie — constituie un eveniment de neşti an hotărît aderarea la uniunile la sută germani şi 1,2 la sută alte stabilite de Comisia de organizare a
c u ltu rii. aşezarea re la ţiilo r dintre mare însemnătate în dezvoltarea a- regionale; conferinţele uniunilor re­ 347 lucrează in cultura cerealelor, 1GQ naţionalităţi, ceea ce reflectă compo­
stat şi ţărănim e pe bn/.e comerciale, In proiectul noului statut — ca ex­ grleulturîi cooperatiste. Aplicarea lui. gionale au hotărît aderarea la U niu­ în viticu ltură şi pom icultură, IG5 in ziţia naţională a populaţiei ţâ rii noa­ Congresniui au fost respectate întoc­
cointeresarea cooperativelor agricole presie a lă rg irii democraţiei coopera­ în funcţie de condiţiile concrete, res­ nea Naţională a Cooperativelor A g ri­ legum icultura şi 322 in zootehnie. stre. mai Ţinînd senina dc aceasta, Co­
în sporirea p io d 'i'ţie i. a volum ului tiste. a în tă ririi disciplinei şi răspun­ pectarea cu stricteţe a p re ve d e rile cole de Producţie. Pc baza proiectului fie statut al u- Din to l'ilu l delegaţilor, 4.073 sini misia rle validare supune spre apro­
conţi n i ţărilor. derii în munc ă — s-a prevăzut con­ sale vor asigura indicarea nivelului Conform norm elor de reprezentare, nîunilor cooperatiste şi a instrucţiu­ membri ni P artidului Comunist Ro­ bare Congresului de constituire a U-
Proprietatea cooperatistă reprezintă stituirea comisiei dc judecată. Pe de trai al ţărănim ii cooperatiste, stabilite de căite Comisia de organi­ nilor Comisiei de organizare a Con­ mân. Aceasta dovedeşte aprecierea ş»
Izvorul dezvoltării cooperativei agri­ baza acestei prevederi, în toate coo­ creşterea contribuţiei cooperativelor zare. în adunările generale ale coo­ gresului, an avut loc in această pe­ prestigiul de care se bucură m em brii niunii Nalionaie a Cooperativelor A-
cole şi al rid ic ă rii bunăstării mem­ perativele agricole adunările genera­ agricole la dezvoltarea continuă a perativelor agricole de producţie, în rioadă adunări generale şi in întovă­ de partid în rindul maselor de ţă­ gricole validarea mandatelor celor
b rilo r cooperatori, deoarece ea asigu­ le au ales aceste comisii. economiei noastre socialiste. conferinţele uniu nilo r raionale, oră- răşirile agricole din zona de deal şi rani cooperatori. 5.500 delegaţi.