Page 32 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 32
f PAO/NA'A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3479
m
IN COMITETUL ECONOMIC Rezolvarea crizei politice Uniunea Sovietică sprijină cererea In întîmpinarea celui
din Belgia a fost
Şl SOCIAL AL 0. N. U. R .D . Germane de a fi primită în O.N.U. de-al XXIII-lea Congres
amînată cu încă 24 de ore
NEW YORK 8 (Agerpres). — devină membru cu drepturi depline
Intervenţia reprezentantului român BRUXELLES 8 (Ager.pres). — După cum transmite agenţia TASS, at O.N.U.
Rezolvarea crizei politice din Bel la 7 m artie, reprezentantul perma In scrisoarea trim isă de reprezen al P. C. U. S.
gia a fost aminată luni seara cu încă nent al U.R.S.S la O N U. a trim is tantul U .R SS. la O.N.U. se arată că
NEW YORK 8 (Ager.pres). — Pro ternaţională — suveranitatea perma 24 de ore: ca urmare a refuzului li Consilului de Securitate o scrisoare prim irea R.D. Germane ca mem bru
blema va lo rifică rii resurselor natura nentă a fiecărei ţări de a dispune li derilor P artidului socialist şi P arti in care se arată că Ununea Sovie al O.N.U. ar contribui în mod esen
le a dat loc la dezbateri aprofundate ber de resursele vi bogăţiile .proprii, dului lib e rtă ţii şi progresului de a tică sprijină pe deplin cererea Repu ţia l la normalizarea re la ţiilo r celor MOSCOVA 8 Corespondentul A de ciment, a in tra t în funcţiune la
in Com itetul Economic al C onsiliului în interesul dezvoltării eebnomice da un răspuns d e fin itiv prim ului m i b licii Democrate Germane cu p liv i două state germane şi in felul acesta gerpros, S. Podină, transm ite: fabrica de cim ent din V oljak. Toate
Economic şi Social al O.N.U. Intr-un raport prezentat de către nistru desemnat, Vanden Boeynants, re la prim irea sa in O.N.U. Guvernul la reunificarea pe cale paşnică a Ger In aceste săptămîni din preajma procesele tehnologice sint autom ati
(E.C.OS.O.C.). Cele peste 20 dc Philippe de Seynes, subsecretar al asupra program ului guvernamental c- sovietic, se spune In scrisoare, apre maniei, precum şi la întărirea secu Congresului al X X III-le a al P.C.U.S , zate. Cuptorul este condus cu ajuto
delegaţii care au luat parte la dis O.N.U pentru problemele economice laborat de acesta Preşedinţii celor ciază că este necesar ca Consiliul de rită ţii europene. colectivele de constructori ai noilor rul aparatelor de către un singur om.
cu ţii au subliniat im portanţa pe care şi sociale, este inclus programul de două partide urmează să comunice Securitate să acorde atenţia cuvenită Reprezentanţa U.R SS. la O.N.U. a obiective industriale muncesc cu a- A fost term inată construcţia fa b ri
o reprezintă, pentru dezvoltarea eco acţiuni, pe 5 ani, al O.N.U. şi institu in cursul zilei dc astăzi răspunsul analizei acestei cereri pentru ca la cerut să se difuzeze scrisoarea ca v in t pentru a da in funcţiune înainte cii de produse lactate din Isfar —
nomică a tuturor statelor, valorifica ţiilo r sale specializate, program care lor lu i Boeynants de care depinde re cea de-a X X I-a sesiune a A dunării document oficia! al C onsiliului de Se de term enul prevăzut obiectivele res centru industrial din Tadjikistan. A -
rea in interesul propriu a resurselor reprezintă un pas im portant în direc zolvarea crizei de guvern. Generale a O.N.U., R.D. Germană să curitate. pective. Iată doar cîteva din cele care ceasta este prim a din cele şase în
naturale de care ele dispun. ţia identificării şi u tiliz ă rii resurse au început să producă sau vor intra treprinderi de produse lactate şi pre
In intervenţia sa, reprezentantul lor naturale în scopul industrializă în funcţiune în cinstea congresului; parate din carne prevăzute să intre
român, lacob Ionaşcu s-a referit pe rii. al dezvoltării economice, pentru Pînă la data congresului va intra în funcţiune in cursul acestui an ia
larg la experienţa ţă rii noastre în u- întărirea suveranităţii permanente a Avioane in funcţiune lam inorul de profile republică.
tilizarea raţională a resurselor natu fiecărei ţări asupra resurselor natu Acţiuni de protest împotriva grele „600" de la uzina metalurgică
rale. In planul de stat pe anul 1960— rale proprii Se desfăşoară din plin construcţia
Pentru concretizarea discu ţiilor a americano-saigoneze din oraşul Kom m unarsk din regiunea m etroului din Baku. Capitala A zer
1970, a arătat vorbitorul, se are în ve Lugansk. Lam inorul, care este în în
dere crearea de condiţii tot mai bune fost depus un proiect de rezoluţie, la agresiunii americane în Vietnam tregime automatizat, va produce baidjanului devine astfel cel de-al
elaborarea căruia au participat dele
pentru atragerea in circuitul econo gaţiile României, Algeriei, Chile, Gre au violat spaţiul grinzi de oţel în formă de v şi de u, cincilea oraş al U n iun ii Sovietice
mic a noi m aterii prime, pentru valo ciei, Indiei, Iranului etc. Comitetul colţare, şine pentru cale ferată în (după Moscova, Leningrad, K iev, T b i-
rificarea superioară a acestora. M ă r a adoptat în unanim itate proiectul de aerian al Cambodgiei gustă.
turie a interesului pe care România BEIRUT 8 (Ager.pres). — Repre vietnamez să-şi rezolve singur' soar iisi) care va avea m etropolitan.
rezoluţie. La Combinatul siderurgic „Lem n*
îl acordă creării condiţiilor corespun Declarind închise lucrările Comite zentanţii intelectualităţii din oraşul ta sa. PNOM PENH 8 (Agerpres). — din K rîvoi Rog a fost recepţionat de
zătoare pentru valorificarea resurse tu lu i Economic, preşedintele şedinţei, libanez T rip o li au publicat in ziarul Agenţia cambodgiană de presă re către Comisia de Stat un lam inor de
le! naturale, a spus vorbitorul, este reprezentantul român Costin Murges- ,.An-Nida" o declaraţie în care con ★ latează că in cursul lu n ii februarie, profile uşoare. Conform proiectului,
şi faptul că, incă din 1957, la sesiu cu, a subliniat spiritul de cooperare damnă agresiunea americană din avioane de război, aparţinind forţe
nea a X lI-a a Adunăm Generale, a manifestat de delegaţiile participan Vietnam ul dc sud şi reluarea bom O TTAW A 8 (Agerpres). — Un grup lo r americano-saigoneze au violat în el va da Intr-un an tot atîta produc Deschiderea Tîrgului
O.N.U., ţara noastră a propus ca p rin te, ceea cc a< permis soluţionarea cu bardam entelor de către S.U.A asu de femei canadiene au manifestat in numeroase rînduri spaţiul aerian al ţie cît dau la un loc cele două la
cipiu. care să facă obiectul unei de succes a problemelor aflate pe o rd i pra te rito riu lu i R.D Vietnam .In te faţa reşedinţei phm utui m inistru Cambodgiei. De asemenea, trupe sud- minoare dc acelaşi gen existente în
claraţii dc cooperare economică in- nea de zi. lectualitatea libaneză — se spune în Lester Pearson, după ce acesta a re vietnameze ş i. tailandeze au pătruns cadrul uzinei. internaţional
declaraţie — îşi exprim ă întreaga so fuzat să le primească pentru a dis de mai multe ori pe te rito riu l Cam La Com binatul chim ic din Sce-
lidaritate eu lupta eroică a poporului cuta politica dusă de Canada faţă de bodgiei deschizînd focul îm potriva
războiul din Vietnam. M anifestante posturilor de grăniceri cambodgiene binsk au fost obţinute zilele trecute de la Tripoli
vietnamez pentru libertate şi inde
Tratativele pentru pendenţă". A u to rii declaraţiei men le care au participat la acţiunile în O nouă agresiune din partea trupe primele cantităţi de kaprolactama,
lor tailandeze a avut loc în provin
treprinse in cadrul ..Săptămînii
de
ţionează că, continuarea acţiunilor protest îm potriva războiului din V iet cia Oddor Nean Chay, în ziua de 2 materia prim ă pentru fibrele de ea- T R IP O LI 8 (Agerpres). —
pron. Instalaţia de kaprolactama, de
dezarmare de la Geneva agresive ale S.U.A. în Vietnam cre nam”. au declarat că cer guvernului martie, cînd m ilita rii tailandezi au a- aici este una dintre cele mai m ari şi La T rip o li, în prezenţa prim ului
postul
tacat cu fo ru ri de m itralieră
ează un pericol pentru întreaga ome canadian să adopte o poziţie fermă de grăniceri cambodgian din locali m inistru al Libiei, Hussein M azik,
GENEVA 8 Corespondentul Ager niunea Sovietică este dispusă să sem nire”. îm potriva p o lilticii duse dc S U.A. în mai perfecţionate din Uniunea Sovie s-a deschis tradiţionalul tîrg in te r
pres, Horia Liman, transm ite: neze un acord pentru extinderea pre Vietnam. tatea Kou Agenţia cambodgiană de tică. naţional. La actuala ediţie participă
piesă a menţionat că. în toate cazu
Şedinţa de m arţi dimineaţa a Co vederilor tratatului de la Moscova a- Ei cheamă opinia publică să pro Cel de-al 10-lea cuptor rotativ, un num ăr de 28 de ţări, prin tre care
m itetului celor 18 state pentru dezar supra experienţelor subterane şi a testeze vehement îm potriva agresiu i r rile, m ilita rii cambodgieni au ripos lung de 100 dc m etri, cu o capacitate şi România. P avilionul românescW -
mare a fost consacrată problemei mă preconizat distrugerea — sub con nii americane din Vietnam, cerin- tat energic atacurilor agresive ale cupă o suprafaţă de 1 000 mp. în
surilor colaterale referitoare la re trol internaţional — a stocurilor de du-le să lase libertatea poporului K LW LA l.UM PUR 3 (Agerpres). — trupelor inamice. anuală de producţie de 600 m ii tone standuri fiin d prezentate un va ria t
ducerea am eninţării războiului nu arme nucleare, interzicerea producţi Peste 300 de persoane au organizat sortim ent de exponate: maşini şi u-
clear. Şeful delegaţiei sovietice, Se- ei acestora, şi a m ijloacelor pentru m arţi în capitala Malayeziei o de tilaje. produse chimice, m ateriale de
mion Ţarapkin, a făcut o declaraţie, transportul arm elor nucleare. monstraţie de protest faţă de p o liti construcţie, bunuri de consum, ar
arâtind că lichidarea bazelor m ili Delegatul mexican Antonio Gomez ca americană în Vietnam. M anifes Scopul vizitei lui Krone la Lisabona tizanat. După festivitatea deschide
tare şi retragerea trupelor de pc te Robledo s-a pronunţat pentru sus taţia a fost prilejuită de apropiata rii, p rim -m in istru l Libiei a v izita t
rito riile străine, constituie una din pendarea producţiei de materiale f i SUCCESE ALE FORŢELOR sosire la Kuala Lum pur a secretaru pavilionul românesc, apreciind ca
măsurile ce se impun cu urgentă, in- sionabile, reducerea forţelor armate BONN 8 (Agerpres) — Recent s-a dintre cele două state. Krone a avut litatea exponatelor şi modul de pre
trucît prezenţa acestora constituie o şi bugetelor m ilitare, interzicerea fo lui de stat adjunct pentru proble întors djntr-o călătorie în Portugalia întrevederi eu prim ul m inistru Sa-
sursă majoră a tensiunii internaţio losirii arm elor nucleare F.N.E. DIN VIETNAMUL mele E xtrem ului Orient, W illiam m inistrul vest-german cu însărcinări lazar, cu m inistrul apărării, genera zentare al acestora In aceeaşi zi,
nale şi a prim ejdiei unui conflict m i Delegatul american Adrian Fisher, Bundv. speciale pentru problemele apărării, lul A raujo şi m inistrul afacerilor ex pavilionul ţâ rii noastre a fost v iz i
litar. De asemenea, el s-a pronunţat referindu-se la problema interzicerii Agenţia France Presse relatează că Krone. Scopul vizitei sale la Lisabo terne. Noguera. El a vizitat, de ase tat de m in iştrii economiei şi comer
in favoarea propunerii guvernului experienţelor subterane, a menţio DE SUD menea. regiunea Beja, unde a in ţu lu i ai Libiei, Republicii Ciad, A -
R.D. Germane, cu privire la retra nat rezerva cu privire la instituirea pentru im prăşticrea dem onstranţilor na a fost acela de a dezbate îm preu spectat construirea bazei m ilita
gerea armamentelor nucleare de pe controlului permanent. V orbitorul s-a au fost mobilizate forţele poliţieneşti nă cu oficia lită ţile portugheze pro re vest-germane — cel mai mare rabiei Saudite, Greciei, precum şi
teritoriul german. ocupat apoi de problema lim ită rii SAIGON 8 (Agerpres). — Intr-un care au făcut uz dc arme. bleme legate de colaborarea m ilitară punct strategic al fo ite lo r aeriene de alte personalităţi.
Semion Ţarapkin a declarat că U- producţiei dc armament nuclear. comunicat al agenţiei de presă VN A , m ilitare vest-germane peste graniţă. Ziarele dibiene consacră ample
dat publicită ţii la 7 martie, se arată Vizita lui Krone în Portugalia va ar
că foi ţele Frontului Naţional de E li Dezbaterile din Senatul Italian trage după sine intensificarea cola articole expoziţiei româneşti, ară-
borării m ilitare intre Bonn şi Lisabo
tînd că această prezenţă constituie
Pronunţarea sentinţei berare din Vietnam ul de sud au scos na, Şl, în prim ul rînd, consolidarea o im portantă contribuţie Ia dezvol-
din luptă aproxim ativ 5.000 de sol
• 0 daţi din prim a divizie aeropurtată po ziţiilo r politice şi strategice ale tarea re la ţiilo r economice dintre Ro
Germaniei federale în Peninsula Ibe-
procesul intentat Iui Untung americană in perioada septembrie privind programul noului guvern mânia şi Libia.
1965 — martie 1966 C itind postul de
radio al F.N.E., aceeaşi agenţie men
D JAK A R TA 8 (Agerprcs). — )>olnva guvernului, cu toate acestea ţionează că aproxim ativ 8.000 de sol ROMA 8 Corespondentul Agerpres, tăţile ce cad în competenta unui
Postul de radio Djakarta a anunţat lt. col. Untung a fost condamnat !a daţi. dintre care 4.615 americani si I. Mărgineanu, transm ite: partid mare.
că T ribunalul m ilita r special din D ja moarte. Postul de radio Djakarta a 1.542 sud-coreeni, au fost om orîţi in Dezbaterile din cadrul Senatului Urmează acum ca, după răspunsul Viitorul relaţiilor
karta a pronunţat sentinţa în proce făcut cunoscut, că Untung are posi cursul luptelor desfăşurate în legiu privind programul noului guvern se lu i Moro la c riticile adresate de o
sul intentat It. col. Untung, acuzat bilitatea să facă apel la preşedintele nea centrală din Vietnam ul de sud. încheie prin cuvintul p rim ului m i parte a senatorilor, să ia cuvintul re
de a fî fost conducătorul m işcării de ţă rii Sukarno, intr-un termen de 30 Referindu-se la ultim ele lupte an nistru, Aldo Moro, şi prin votul de prezentanţii grupurilor parlamentare Franţei cu N. A. T. O.
)a 1 octombrie Postul de radio in de zile de la pronunţarea sentinţei. gajate in V ietnam ul de sud, agen încredere. U ltim a zi de discuţii de ta pentru a motiva votul g ru p urilor res
donezian a precizat că in tot tim pul Referindu-se la persoana colonelului ţia Associated Press relatează că o „Palazzo Madama” a scos în eviden pective.
procesului acuzatul a refuzat să ad Untung, postul de radio a menţionat companie a regim ului m ilita r de la ţă contradicţiile existente intre cele Este de subliniat faptul că, în tim p
mită acuzaţiile ce i se aduc cu p ri că acesta a fost un bun m ilitar, de Saigon, form ată din 120 soldaţi, a că două principale partide ale coaliţiei cc au loc dezbaterile din Senat, în Comentariul Agenţiei France Presse
presă continuă polemica între socia
corat in mai multe rînduri. In tim zut intr-o ambuscadă organizată în de centru-stinga, democrat-creştini si
vire la participarea sa la evenimen lişti şi democrat-creştini. Astfel, zia
pul evenimentelor de la 1 octombrie, provincia Pleiku de elemente ale pa socialişti. Deşi vo rb ito rii au prezentat PARTS 8 (Agerpres). — Agenţia „Shape" (cartierul general 6uprem
tele de la 1 octombrie, menţionînd că Untung era comandantul gărzii pre trio ţilo r sud-vietnamezi. P o trivit a- intr-o lum ină favorabilă soluţia la ru l „H Popolo” (organul P.D.C.), re- France Presse aduce in tr-un comen a! forţelor aliate din Europa) al
nu a aţîţat niciodată la rebeliune im - zidenţiale. gentiei citate, unităţile saigoneze au care s-a ajuns în rezolvarea crizei de ferindu-se la discursul secretarului tariu transmis luni precizări intere N A.T.O, de la Roquencourt şi de se
suferit pierderi. In tr-o altă regiune guvern, precum şi perspectivele coa socialist, de M artino, i-a contestat a- sante asupra caracterului şi amploa diul comandamentului N.A.T.O. pen
— Chuong Thien — uo batalion al liţie i, totuşi accentele polemice a‘J cestuia dreptul de a interveni în pro rei m odificărilor ce ar urma să in tru Europa centrală de la Fontaine-
a utorităţilor de la Saigon a angajat fost deosebit de ascuţite. Astfel, se blemele interne ale democrat-creşti- tervină in relaţiile Franţei cu bleau. In acest caz, Franţa vă trebui
o puternică luptă cu trupe ale Fron natorul democrat-creştin Bolettieri a nilor. Ziarul socialist „A vâ n ţi" men N.A.T.O., în baza declaraţiilor făcute să negocieze cu ansamblul partene
tului Naţional de Eliberare. ţin u t să sublinieze că .în v iito r co ţionează. la rindu l său, că democrat- de preşedintele de Gaulle în recenta rilo r atlantici.
laborarea între democrat-creştini şi creştinii văd în procesul de unificare sa conferinţă de presă. „Este cît se Generalul de Gaulle anunţase si
socialişti va putea fi ameninţată nu socialistă un anum it pericol pentru poate de evident, scrie agenţia, că intenţia de a restabili suveranitatea
de întegralism ul democrat-creştin ci viito ru l coaliţiei de centru-stînga. trebuie să fie angajate tratative in franceză asupra forţelor franceze in
de faptul că socialiştii opun ca a lter tre Franţa şi partenerii săi din tegrate în prezent în N.A.T.O. P rim ul
nativă catolicilor prezenta lor in fru n N A.T.O. pentru a substitui actualei gest în acest sens a fost deja făcut
Scăderea cursului tea p o liticii ţă rii". A lt senator demo Adenauer va face integrări re laţii practice de colabora atunci cînd Franţa şi-a retras flota
crat-creştin, Lo
Giudice, a calificat
re”. Este, de asemenea, evident
că
propriul partid drept acel ele prim ele contacte în vederea unor ase de sub autoritatea N.A.T.O. In aceas
tă p rivin ţă este vorba, în special, de
replicind o vizită la Paris
lirei sterline ment de echilibru fundam ental în menea tratative nu vor întirzîa, dacă două d ivizii franceze staţionate în
nu sint chiar de pe acum actuale.
Germania occidentală şi de trei es
viaţa
politică
italiană,
astfe) acuzaţiilor aduse de so Fiind vorba mai întîi de trecerea sub cadrile puse sub controlul comanda
cialişti că declanşarea crizei s-a BONN 8 (Agerpres) — autoritate franceză a bazelor am eri m entului tactic aerian pentru Euro
LONDRA 8 (Agerpres). — Luni, datorat, înainte de toate, frăm în- Fostul cancelar vest-german, Kon- cane şi canadiene din Franţa, vor tre pa centrală. Aceasta presupune tra
lira sterlină a marcat, după o lungă tă rilo r din sinul P.D C. Noul pre rad Adenauer, va pleca joi la Paris bui in iţia le tratative cu S.U.A şi Ca tative cu Germania occidentală, pre
perioadă de stabilitate, o scădere în şedinte al grupului socialist din se intr-o vizită de 4 zile, unde urmează nada Prim ele reacţii americane, ara cum şi cu Londra şi Washington. Se
grijorătoare a cursului său în compa nat, V itto re lli, a expus astfel esenţa să aibă întrevederi cu preşedintele tă France Presse, au fost „rezervate", ştie că primele reacţii vest-germane
raţie cu dolarul. Se relatează că Ban disensiunilor cu democrat-creştinii : Franţei, generalul de Gaulle. Intr-o iar cele canadiene mai curînd nega fată de inte nţiile franceze au fost
ca A ngliei a fost nevoită să in te rv i „Felul in care s-a deschis criza a pus cuvîntare ţinută în oraşul Koblenz, tive. extrem de rezervate.
nă pentru a frîna evoluţia nefavora în lum ină gravele probleme existen in care s-a referit la viitoarea sa v i Pe de altă parte, linia trasată de Oricum , vor trebui angajate con
bilă a cursului monedei. te in interiorul P artidului democrat- zită la Paris, Adenauer a critica t po preşedintele Franţei presupune înce v o rb iri pe care France Presse le con
La închiderea operaţiunilor de creştin”. In legătură cu proiectata u- litica externă a actualului guvern, a- tarea caracterului „e xtra teritorial" al sideră „lungi şi delicate" şi care,
schimb, valoarea lire i a fost de 2,7975 nificare între socialişti şi social-de- rătind că „situaţia politică este cea dispozitivelor integrate care consti după expresia aceleiaşi agenţii, nu
în comparaţie cu dolarul, cel mai mocrati, V itto re lli a considerat evi mai slabă din 1945". Adenauer si-a tuie o parte din aşa-numita in fra vor fi neapărat aduse la cunoştinţa
scăzut nivel înregistrat din luna iu exprim at îngrijorarea sa privind evo structură a N .A .TO . Este vorba in publicului. Rămine. totuşi, stabilit,
lie anul trecut, cînd moneda b rita dent faptul că viitoarea form aţie po luţia re la ţiilo r cu Franţa şi cu Iz- special de conducte, sisteme de co conchide agenţia, că Franţa se va ab
nică a trecut printr-o serioasă criză. litică va revendica toate responsabili- raelul. m unicaţii, precum şi de aşa-numitul ţine de la acte unilaterale.
A ■I
M EXrC: — In foto. — Pala
tu l de A lte frumoase din ora C IU DAD DE M EXrCO scăderi din u ltim ii doi anî. La nergia atomică a aYiunţat că Sta BEIRUT pa trio ţii au scos din luptă 36 de a oam enilor m uncii din Chile,
şul Mexico. Sala principală de valorile industriale pierderile tele Unite au efectuat luni o atacanţi. Acesta a fost arestat în urm a
Reprezentanţii Bra'ziliei, Sal s-au cifra t în medie intre 1 şi 4 nouă experienţă nucleară subte La B eirut au început luni lu
spectacole şi concerte. vadorului, Ecuadorului, Republi dolari. Agenţiile de presă consi rană la poligonul din statul Ne- crările colocviului „O rient-O cci- SAN JUAN unui discurs ţin u t la o aduna
cii H aiti şi M exicului s-au în deră că scăderea a fost provo vada. Experienţa este cea de-a dent" organizat de către Uniunea re publică din localitatea Ra.n-
tru n it luni la Ciudad de Mexico, cată de tem erile legate de posi internaţională a arhitecţilor. La Secretarul general al M işcării cagua în cadrul căruia a c riti
pentru a definitiva proiectul de bilitatea m ajorării im pozitelor şi 7-a efectuată în acest an şi cea colocviu, la care participă repre pentru independenta Insulei Por cat politica guvernamentală a
acord privind denuclearizarea A- introducerii de restricţii asupra de-a 64-a de la 5 august 1963, zentanţi din 15 ţâri, urmează să to Rico (M.P.I.), Juan M ari Bras, salariilor.
m ericii Latine. Acest proiect u r creditelor. cînd a fost semnat Tratatul de se discute, de acord cu UNESCO, a dat pu b licită ţii o declaraţie în
Act de şantaj pe mează să fie supus în viito ru l la Moscova cu p rivire la inter problema studiului aprofundat al care avertizează autorităţile gu B A M A K O
apropiat aprobării tu tu ro r guver BOGOTA influenţelor reciproce, al O rien vernamentale din Porto Rîco a-
La Bamako s-au încheiat lu
nelor ţâ rilo r continentului sud-a- zicerea experienţelor nucleare in tului şi Occidentului, în evoluţia sup'-a represiunilor Îm potriva tu crările Conferinţei pentru ela
In tr-o încercare
de a obliga
bordul unui avion meriezn. la reluarea lucrului pe cei 75.000 cele trei medii. socia l-economică contemporană. turor celor care luptă pentru in borarea alfabetelor lim bilor na
a
acestei
totală
dependenţa
CAIRO de învăţători columbienî aflaţi ADDTS ABEBA K H A N G K H A Y insule, ţionale ale ţă rilo r din estul A-
fiîc ii. P articipanţii la conferin
în grevă, autorităţile au declarat
M O GAClSCrO 0 (Agerpres). — Un Postul de radio Cairo a anun ilegală acţiunea lor revendicati Luni şi-a început lucrările la Postul de radio Patet Lao ţă au desfăşurat o vastă a c tiv i
act de şantaj fără precedent s-a pro ţat că la Sanaa a fost dat publi vă şi au am eninţat că vor recurge CAIRO tate în vederea creării şi u n ifi
dus pe boldul unui avion care rea cită ţii un comunicat al Comite la concedieri în rindul participan Liga Arabă a pregătit un me cării alfabetelor pentru d iferite
ducea de ia Chisîmaio la Mogadiscio tului pentru reglementarea paş ţilo r la grevă. învăţătorii colum- morandum detaliat cu p rivire la grupuri ale lim b ilo r din această
un grup parlam entar somalez ce se nică a situaţiei în Yemen. In co bieni au încetat lucrul luni pe o stadiul actual al re la ţiilo r dintre regiune.
întorcea de la inaugurarea dării în municat se menţionează că atît perioadă nelim itată, cerind sta Tzrael şi R F.G Documentul va
folosinţă a unei şosele. Un individ, R.A.U. cît şi Arabia Saudită se bilirea unui salariu m inim şi re fi prezentat reuniunii p rim ilo r TE L A V IV
rare se strecurase în avion fără să pronunţă pentru convocarea cît glementarea sistemului de pensii m iniştri aî ţă rilo r arabe ce se va
plătească biletul, a înm înat unui de mai apropiată a celei de a doua Addis Abeba prim a conferinţă a- anunţat că în cursul lupteio deschide lunea viitoare, la Cairo. Bugetul de stat al Jzraeluluî
putat. cunoscut ca fiin d un om bo sesiuni a conferinţei de la Harad LAGOS fricană pentru problemele tele care au avut loc la 27 februarie pe e x e rrîţi'il financiar 1966-1967,
gat. un bileţel în care scria: „D ati-m i forţele Neo Lao Haksat din re prezentat .spre aprobare K'nes-
şi că, în prezent, au loc contacte La 7 martie, guvernul m ilita r com unicaţiilor convocată din i- MONTEVIDEO seth-uiui — Parlam entul ţârii —
1 000 de şilingi, altfel fac să sară in giunea Muong Cau au scos din
intre reprezentanţii celor două nigerian a' emis un ordin de a- n iţiativa O.U.A. şi a' Comisiei e- se cifrează la peste 4.633 m ilioa
aer acest avion cu grenada pe care o restare îm potriva fostului pre luptă 104 inam ici şi au capturat Preşedintele Centralei unice a ne lire izraeliene. fn comparaţie
părţi în vederea* sta b ilirii locului conomice a O.N.U. pentru Africa. o mare cantitate de arme şi e-
am în m ină”. Deputatul, fără sîi-şi mier din regiunea de est, dr. oamenilor* muncii din Uruguay cu anul financiar precedent, bu
şi datei acestei reuniuni. Iau parte reprezentanţi din 28 de chipament m ilitar. In aceeaşi re (CT.U.), Jose Delia, a adresat
piardă sîngcle rece, s-a aruncat asu Okpara şi a altor şase oameni po giune, la începutul lu nii febru guvernului chilian condus de getul a crescut cu 16 la sută. Po
pra necunoscutului care, după o luptă NEW YORK litic i, anunţă agenţia Reuter. ţări africane, precum şi obser arie pa trio ţii au ucis 65 de ina preşedintele Eduardo Frei, o te triv it unei declaraţii a M iniste
ru lu i dc Finanţe, aproxim ativ 40
scurtă, a fost im obilizat înainte de W ASHINGTON vatori şi experţi din Anglia, mici şi au făcut prizonieri alţi legramă de protest îm potriva a- la sută din totalul ch e ltu ie lilo r
La Bursa din New York s-au Franţa şi Spania. Lucrările iau
a-şi putea transpune în fapt ame 29. In cursul unor recente cioc restâril lui Osrar Nunez. secre suplim entare sint alocate „scopu
ninţarea. înregistrat lu n i cele mai mari Comisia americană pentru e- sfîrşit sîmbâtă. n iri, în provincia Xieng Kuang tarul general al Centralei unice rilo r de apărare".
Redacţlo şl admlolflUatla ziarului atr. Dr. Fetru (Staza or. 25. teleloo 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa pM tlifl lo ouuieiai con/orm aprobării Direcţiei Generale P.T.T R. — or. 263.328 4lo 6 oelembrla 1949. * Tiparul lot/eprloderea Poligrafică Hunedoara Deva 40 061