Page 33 - Drumul_socialismului_1966_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N IJI-V A 1

„Dînd glas gînclurilor şi Con­

gresul nostru a exprimat recunoştinţa fierbinte faţă de

Partidul Comunist R o m a n ,încrederea nestrămutată în
politica sa, hotărîrea ţărănimii cooperatiste de a munci

fă ră a-şi precupeţi eforturile pentru dezvoltarea *

furii, pentru continua ridicare a satului socialist, pentru

progresul şi prosperitatea patriei “

(Din Chemarea Congresului eo operatorilor adresată oamenilor
muncii din agricultură, Textul Chemări) in PAGINA A 3-A).

M H E I E R E A CONGRESULUI

COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE

Cuvînfarea ovarăşuEui Act Constitutiv al Uniunii Naţionale
M iercuri dimineaţa au continuat
lucrurile Congresului cooperative­
lo r agricole de producţie. a Cooperativelor Agricole din
Au participat tovarăşii Nicolae
Ccauşescu, Chivu Stoica, Ion Bon g h e o rg h e M a u r e r
Gheorghe Maurcr, Ghcorghc Apos­ Republica Socialistă România
tol, Alexandru Bîrjădeanu, Emil
Hodnaras, Petre Borilâ, Constan­ ■ I. N'oî,delegaţii prezenţi la Congresul de constituire a U niunii Nalional^
tin Drâgan, A lexandru D răglm i, a Cooperativelor Agricole, reprezentanţi ai cooperativelor agricole de
Paul Niculescu - M izil, Leonte preşedintele Consiliului de Miniştri producţie, ai uniunilor raionale, orâsencşli şi rogionalc ale cooperative­
Râu tu, Leontin S ilă ja m Ştefan lo r agricole, potrivit prevederilor statutului uniunilor, aprobat dc Congres
Voitec, m em brii supleanţi ai Co­ Dragi tovarăşi, tu rii.1 o clasă omogenă, unită prin- şi pe ba2a hotărîrilor de afiliere adoplnlc de conferinţele uniunilor regio-
m itetului Executiv si secretarii interese comune, prin relaţii de co­ > nale, ne asociem In Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole din Re­
CC. al P.C.R.. vicepreşedinţii Ne apropiem de sfîrşitul lucrărilor laborare şi întrajutorare, ţărănimea publica Socialistă România, pe care o constituim astăzi. 9 marHo 1966.
C onsiliului de Stat si Consiliului Congresului. Im portanta problemelor dobîndeşte, in uniunile cooperatiste, ' • II. Scopul U niunii Naţionale a Cooperativelor Agricole este unirea elor-
de M in iştri. La sosirea în sală. care au fost ridic ate si a documen­ o orga»gratie proprie, care-i va da turilor cooperativelor agricole dc producţie din Republica Socialistă Ro*
conducătorii de partid si de stat telor dezbătute. înscriu acest Con­ posibilitatea să participe mai larg ■ m ânia‘pentru aplicarea politicii Partidului Comunist Român de creştere a
au fost salutaţi cu puternice a- gres printre evenimentele de marc şi mai activ — alături de clasa ‘ producţiei agricole vegetale si animale, de dezvoltare continuă a agricul­
plauze. însemnătate în viata ţărănim ii co­ muncitoare, forţa conducătoare a turii socialiste, pentru ridicarea bunăstării ţărănimii, satisfacerea nevoilor
operatiste şi a întregului nostru
In cadrul discuţiilor iau cu- societăţii noastre, de intelectualita­ economiei naţionale şi ale întregului popor.
vîntul tovarăşii Tiberiu Mureşan, popor. Pi in tot ceea ce se va sta­ te si de întregul popor — la condu­ ’ Uniunea Naţională a Cooperativelor sprijină cooperativele agricole în
delegat al U niunii regionale Bu­ bili aici, se creează noi premise cerea statului. Ocupîndu-se, în strin- organizarea şi desfăşurarea întregii lor activităţi, în lărgirea, consolidarea
pentru avîntul puternic al agricul­
cureşti a cooperativelor agricole tu rii socialiste, pentru îm bunătăţi­ să colaborat cu sfaturile populare ’ şi apărarea proprietăţii cooperatiste şi în creşterea conlinuă a consliin-
de producţie. V iorel Uibaru, de­ şi celelalte organizaţii de masă şi ‘ tei socialiste a ţărănimii.
legat al cooperativei agricole de rea tra iu lu i ţărănim ii cooperatiste obşteşti, de dezvoltarea continuă a III. Sediul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole eslo în oraşul
producţie din comuna Lenau- şi sporirea aportului ei la progre­ a ctivită ţii cultural-educative la sa­ Bucureşti.
hcvm, regiunea Banat, şi Petic sul genera! al economiei naţionale. te. uniunile vor aduce, fără îndo­ IV. Patrimoniul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole este
Am ascultat cu toţii, cu un inte­
Ghelase, delegat al cooperativei j res deosebit, expunerea prezentată ială, o contribuţie dc seamă la creş­ constituit potrivit prevederilor articolului 35 din statut.
agricole de producţie din comuna la Congres de tovarăşul Nicolae terea conştiinţei socialiste a ţără­ V. Durata Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole este nelimi-
Romanu, regiunea Galaţi. nim ii. Crearea un iunilo r cooperatis­ taiă.
Ceauscscu, secretarul general al Co­
Tovarăşul Vasile, Vîlcu, care m itetului Central al P artidului Co­ te se înscrie, aşadar,, în procesul
conduce şedinţa, anunţă că la munist Român. Caldul elogiu la a- complex, . in plină desfăşurare, de
discuţii s-au înscris un mare nu­ dresa rolului ţă ră n im ii1 în istoria lărgire a democraţiei noastre so­
măr de delegaţi si invita ţi, din poporului român, a contribuţiei a- cialiste Spectacol de gală în cinstea
care 53 au luat cuvîn-tul. La pro­ duse de ea la eliberarea ţăriî, la Din ansamblul problemelor abor­
punerea prezidiului. Congresul a cucerirea puterii politice şi con­ date aici a reieşit în mod evident
aprobat sistarea discuţiilor. struirea socialismului exprim ă sen­ că sistemul uniunilor cooperatiste a- participanţilor la Congres
P rim it cu puternice aplauze, a timentele profunde nutrite de clasa sigură aplicarea în cooperative a
luat cuvîntul tovarăşul Ion muncitoare faţă de aliatul său de ■politicii partidului de dezvoltare şi In cinstea participan ţilor la Ca un imn al dragostei poporu­
.Gheorghe M auier. membru al nădejde, înalta preţuire pe care o modernizare a ag ricu ltu rii, consti­ Congresul cooperativelor agrico­ lui, al recunoştinţei sale. se înal­
Comitetului Executiv şi al Prezi­ acordă partidul acestei puternice tuind astfel form a potrivită de în ­ le de producţie a avut loc m ier­ ţă, p lin glasul cristalin al copii­
diului Permanent al C.C. al foiţe a societăţii noastre. (Aplauze drum are a cooperativelor agricole curi seara un spectacol de gală, lo r cîntecul „M u lţu m im din in i­
P.C.R , preşedintele C onsiliului puternice), in concordanţă cu nevoile generale organizat dc Comitetul de Stat mă p a rtid ulu i".
ale statului, de armonizare a in ­
de M in iştri, jn expunere sc face o amplă şi tereselor ţărănim ii cu interesele cla­ pentru C ultură si Artă în marea Aplauzele ce răsplătesc monta­
Cuvîntarea a fost urm ărită cu cuprinzătoare analiză a a ctivită ţii sei muncitoare, ale poporului. Prin sală a Expoziţiei economiei na- ju l m u zira l-lite ra r se contopesc
viu interes, l'iind subliniată prin desfăşurate de partid de-a lungul -'mtuoaga- lor.--adiaifale, aimuftile* • »- ^ur •'Iii, _ , cu cele care salută „Dansul hol-
vii aplauze. anilor pentru rezolvarea m arxist- ează condiţii deosebit de prielnice La spectacol au asistat tovară­ deTor dc aur“ — ce cîntă viaţa
In continuare, tovarăşul V ictor Itninistă a problemei agrRre în ta­ ca producţia' agricolă să se dezvol­ şii Nicolae Ceauşcscu, Chivu nouă, tot mai îmbelşugată, a sa­
Duşa a prezentat spre aprobare, ra noastră, pentru făurirea ,şi în­ te mai rapid, mai intens si să ţină Stoica. Ion Gheorghe M aurcr, telor.
din partea Comisiei de amenda­ tărirea alianţei dintre clasa m unci­ pasul cu industria, ca ţărănimea să Gheorghe Apostol. Alexandru Acompaniaţi de orchestra de
mente, propunerile făcute de de­ toare şi ţărănim e si transformarea aducă, alături de clasa muncitoare, Bîrlâdcanu, Em il Bodnaras, Pe­ muzică populară „Barbu Lăuta-
legaţi şi in vita ţi la Congres cu socialistă a satului, sînt înfăţişate o contribuţie sporită la creşterea a- tre Borilă, Constantin Dragau, ru* cunoscuţi solişti au interpre­
privire 'la proiectele statutelor rezultatele obţinute în agricultură vutiei naţionale. In felul acesta', so­ Alexandru Drâghici, Paul Nicu- tat cîntece din străvechiul fo l­
Congresul a adoptat, pe rînd, în răstim pul scurt care a trecut de soluţionare a lor, s-a* sfătuit cu ac­ rativelor, determinate de necesita­ lidaritatea care leagă cele două cla­ lescu-ÎMizil, Leonte Răutu, Leon- c lo r. românesc şi din cel creat în
în unanim itate, S talului coope­ la încheierea procesului de coope­ tivu l de partid şl de stat, cu oa­ tea' integrării • lor organice în dez­ se «ale societăţii noastre devine şi tin Sâlăjan, Ştefan Voitec, mem­ zilele moastre.
rativei agricole dc producţie, rativizare. Jn lum ina vastului pro­ menii m uncii din agricultură, pre­ voltarea generală a agriculturii ţă rii, mai puternică, se deschid noi pers­ b rii supleanţi ai C om itetului E- Pe scenă se revarsă tum ultuos
Statutul U niunii Naţionale, uni­ gram adoptat de Congresul al IX-)ea şedinţi de cooperative. brigadieri, ca şi a folosirii clin plin, cu m axi­ pective pentru întărirea alianţei xecutiv şi secretarii C. C. al îndrăgitele noastre dansuri popu­
unilor regionale şî uniunilor ra­ al partidului pentru dezvoltarea şi membri ai cooperativelor. Specia­ mum de eficienţă a m ijloacelor teh­ inuncitoresti-ţârâneşti, temelia de P.C.R . vicepreşedinţii C onsiliului lare bănăţene, moldoveneşti, ol­
ionale aic cooperativelor agricole modernizarea agriculturii si a ho- lişti, a supus măsurile propuse, dez­ nice moderne. Acestor probleme le granit a o rin d u irii . socialiste, p rin ­ de M in iştri, membri ai CC. al teneşti, oşene şi dobrogene, dan­
de producţie, Statutul Casei dc tă ririlo r plenarei C om itetului nos­ baterii maselor largi. Statutele, care dă răspuns noul sistem obştesc de cipala lorţă socială care asigură îna­ P.C.R., ai C onsiliului de Stat şi suri maghiare, germane şi sîrbe.
Pensii a m em brilor cooperative­ tru Central din noiembrie 1965, ex­ prin adoptarea' Joi dc către dele­ conducere şi îndrumare a coopera­ intarea ţâ rii pe calcă socialismului ai guvernului, conducătorii insti­ cu ritm u rile , strigăturile si vo­
lor agricole dc producţie. punerea abordează problemele de gaţii m ilioanelor de cooperatori vor tivelor agricole, — uniunile coope­ şi comunismului. (Aplauze puterni­ tu ţiilo r centrale şi organizaţiilor ioşia lo r tinerească. Suita se în ­
ba/ă de care depinde ridicarea pe căpăta putere de lege, sistemul u n i­ ratiste — care îşi va găsi consacra­ ce), cheie cu „Căluşul muntenesc* şi
Intr-o atmosferă de mare în­ o treaptă superioară a’ agriculturii, rea p lin adoptarea în Congres a obşteşti. Sosirea conducătorilor de
sufleţire, Congresul a adoptat a- dind soluţiile corespunzătoare pen­ tar de conducere şi îndrum are a statutului uniunilor şi constituirea In mod justificat, numeroşi vo r­ partid şl de stat a fost salutată „Hora* în care flăcăi şi fete, în
poi Actul constitutiv al U niu­ tru rezolvarea lor şi indicaţii care activităţii cooperativelor agricole U niunii Naţionale a Cooperativelor bitori au arătat că pentru a-şi în­ cu puternice aplauze şi ovaţii. frumoase costume naţionale, se
nii Naţionale a Cooperativelor vor călăuzi multă vreme activitatea constituie. într-adevâr, precum atit Agricole. deplini cu succes sarcinile ce le re­ Au luat parte delegaţiile stră­ prind laolaltă, sîmbolizînd în fră ­
Agricole de Producţie din Re­ in acest im portant domeniu al cons­ de lim pede. a reieşit din lucrările vin. pentru a se bucura de încre­ ine participante la Congres, .şefi ţirea oam enilor m uncii indiferent
publica Socialista România. trucţiei socialiste. Congresului, rodul gîndirii, înţelep­ a Examinarea rolului si a trib u ţiilo r dere şi prestigiu în rîndurile ţără­ de misiuni diplomatice, ziarişti de naţionalitate. De pe scenă se
ciunii si experienţei colective
După închiderea prim ei părţi a Discuţiile pe marginea expunerii partidului şi poporului. (Aplauze). ce revin uniunilor, ca organizaţii e- nim ii. uniunile cooperatiste voi- tre­ români şi străini. înalţă maiestuos, ca un im n în ­
conomice obşteşti, îndreptăţeşte con­
şedinţei, într-un cadru festiv, şi a rapoartelor la' proiectele de sta­ cluzia că ele vor asigura ridic.acea bui să activeze ca adevărate orga­ Sub imensa rotondă a pavilio­ chinat patriei, cîntecul „R epubli­
m em brii prezidiului Congresului tut a l’ u niunilor cooperatiste. co­ Acum, cînd încheiem dezbaterile re la ţiilo r cooperatiste pe o treaptă nizaţii obşteşti, adoptind un stil de nului, în faţa delegaţilor şi in v i­ că, măreaţă va tră 1*.
Im presionantul spectacol a fost
au semnat acest document, care operativei agricole şi Casei de pen­ asupra acestor măsuri nu pot să nu superioară, vor deschide o etapă muncă şi metode proprii naturii a- taţilo r la Congres, s-au perindat realizat cu concursul ansamblu­
Esenţial este ca în a cti­
cestora.
subliniez si eu contribuţia însemna­
consfinţeşte înfiinţarea U niunii sii, în cadrul cărora, şi-au spus cu- tă adusă la iniţierea si elaborarea rouă în dezvoltarea cooperaţiei vitatea uniunilor să se înrădăcine­ im agini de mare frumuseţe artis­
Naţionale a Cooperativelor A g ri­ vintu l preşedinţi şi membri ai co­ noastre agricole. ze, încă de la început, principiile tică exprimate în vers, cîntec şi rilo r artistice ale C onsiliului
cole de Producţie. operativelor agricole, ingineri a- lor, personal de către tovarăşul m uncii colective, practica consultă­ joc. Cei aproape 2.000 de artişti Central al Sindicatelor, Arm atei,
Treeîndu-se la u ltim u l punct gronomi şi a lţi specialişti din agri­ Nicolae Ceauscscu, care se preocupă Elementul calita tiv nou. pe (are au dat scenei prin policromia „C iocîrlia" şi „P eriniţa", ale F i­
de pe ordinea de zi, Congresul a îndeaproape şi cu deosebită stăruin­ crearea uniunilor îl aduce in viaţa rii largi a masei ţăranilor coopera­ portului popular specific fiecărei larm onicii de stat „George Enes-
cultură. activişti de partid şi de ţă de problemele dezvoltării agri­ tori. a cadrelor de conducere din regiuni. înfăţişarea unei adevă- cu" şi R adioteleviziunii, colecti-
ales, prin vot secret. Consiliul stat. s-au desfăşurat la un înalt n i­ culturii noastre socialiste, ale per­ satelor noastre, este faptul că rela­ cooperative, a Specialiştilor. Cuvîn­
U niunii Naţionale a Cooperative­ vel, demonstrînd m aturitatea şi com­ fecţionării conducerii şi planificării ţiile dintre cooperative, aflate in ­ tul rostit de la tribuna Congresului rate hărţi v ii a patriei. velor de actori de la Teatrul
lor Agricole de Producţie, alcă­ petenţa crescută a cadrelor noastre ci, potrivit cerinţelor stadiului in tr-un proces de continuă dezvoltare, dv? delegaţii ţărănim ii noastre coo­ De pe vasta scenă deasupra Muncitoresc C.F R. — Giuleşti şi
tu it din 205 membri si 20 membri din agricultură, experienţa pe care care se află opern de desăvîrsire a capătă un caracter organizat, se în­ peratiste ne-a oferit o nouă si stră­ căreia coboară din centrul cu­ de balet de la Operă şi Operetă,
supleanţi, precum şi Comisia de au dobîndil-o în activitatea lor pen­ construcţiei socialiste in patria noas­ tăresc si se lărgesc, fiecare coope­ lucită dovadă a faptului că în pro­ polei faldurile îngemănate ale corurile de la aceste teatre şi
revizie alcătuită din 13 mem bri. tru sporirea producţiei agricole si rativă agricolă găsind in aceasta un cesul de dezvoltare a agriculturii steagurilor partidului şi statului, cele sindicale ale unor m ari uzi­
In prim a sa şedinţă plenară. tră. (Aplauze puternice), puternic izvor de forţă, un însem­ sub care, ţesută in lum ini, stră­ ne şi întreprinderi bucureştene,
consolidarea economico-organizntori- nat sp rijin în consolidarea ci eco­ socialiste an crescut cadre valoroa­ precum şi al Palatului P ionieri­
Consiliul a ales Comitetul Exe­ cu a sectorului cooperatist. O trăsă­ Tovarăşi. se de preşedinţi, brigadieri, şefi de luceşte stema patriei înconjura­
cutiv si Biroul său permanent. tură distinctivă a dezbaterilor a Încheierea cooperativizării — a- nom ico-organi/a lorică. Cuprinzând echipă, iscusiţi conducători şi orga­ tă de motive populare româneşti, lor, echipelor de dansuri popu­
Preşedinte al Consiliului U niu­ constituit-o caracterul lor construc­ ceastă importantă victorie a între­ în raza lor cooperativele agricole nizator] ai producţiei Gîndirea lor buciumaşii dau semnalul înce­ lare din Craiova. Tg. Mureş şi
nii Naţionale a Cooperativelor tiv. ele prilejuind un bogat schimb gului nostru popor — a asigurat n- de producţie din raionul si regiunea matură, priceperea pe care au do- perii spectacolului. cel sub din Tim işoara, cu al u-
Agricole de Producţie a lost a- de păreri şi de experienţă, deosebit sezarea agriculturii pe bazele morii respectivă şi, prin Uniunea Naţio­ bindit-o în rezolvarea problemelor Răsună acordurile răscolitoare nor cunoscuţi solişti vocali şi in ­
strum entişti.
nală. totalitatea coopei ativelor din
îes tovarăşul Vasile Vîlcu, mem­ de util şi valoros pentru .soluţiona­ producţii socialiste. Înlocuirea su­ m arii producţii socialiste, devota­ ale Rapsodiei române, interpre­
bru .supleant al Com itetului Exe­ rea' optimă a problemelor care se telor dc mii de gospodării in d ivid u ­ ţară. organizaţiile create înlesnesc: mentul lor faţă de cauza în tă ririi co­ tată dc orchestre reunite, pe fon­ Asistenţa a răsplătit cu înde­
cutiv al C.C al P .r.lt, membru pun în actuala etapă de dezvoltare ale. fănm iţnte in milioane de lo­ unirea1 e fo rtu rilo r întregii târănim i operativelor constituie un adevărat dul cărora sînt declamate versuri, lungi aplauze programul de înal­
al C onsiliului de Stat. a agriculturii noastre. Din discuţii turi, prin citeva mii de cooperative cooperatiste pentru sporirea produc­ tezaur care, valorificat din plin. reluate de un Imens cor, care tă ţinută artistică, spectacolul bu-
Totodată, plenara a desemnat s-au desprins numeroase propuneri care gospodăresc mari întinderi de ţiei agricole, pentru organizarea u- poate contribui în mod hotântor la slăvesc patria, istoria şi lupta curindu-se de un deosebit succes.
nor acţiuni de mai mare anvergură,
Comitetul Casei de Pensii a U niu­ preţioase privind relaţiile ce tre­ teren şi fonduri însemnate, consti­ care depusese posibilităţile unei sin­ avîntul agriculturii noastre sa de veacuri, poporul nostru şi Din partea conducerii de partid
n ii Naţionale a Cooperativelor buie sa se dezvolte în cadrul co­ tuie o puternică premisă pentru a gure cooperative, pentru folosirea conducătorul său înţelept — si de stat, a rtiş tilo r le-au fost o-
Agricole de Producţie. Preşedin­ operativelor, între cooperative şi aplica' în producţia agricolă tehnica mai raţională a forţei de muncă, a (Continuare In pag. a 2-a) P artidul Comunist Român. fei-itc coşuri cu garoafe roşii.
te al Casei de Pensii a fost de­ mem brii cooperatori. între acestea şi ştiinţa modernă, pentru a orga­ fondurilor băneşti şi m ijloacelor de
semnat tovarăşul Vasile Vaida şi uniuni, ca şi între uniunile co­ niza si utiliza raţional resursele de lucru ale cooperativelor, ca şî a
In şedinţa de constituire a Co­ operatiste si organele de stat. — muncă, pâmîntul. tonte mijloacele potenţialului tehnico-nratennl, în
misiei de Revizie a fost ales pre­ propuneri ce vor trebui să consti­ si rezervele existente în agricultu­ continuă creştere, creat de stat în
şedinte tov. V in tilă M arin. tuie obiectul unui studiu minuţios ră Rezultatele bune obţinute dc nu­ agricultură. Se vădeşte astfel că
Eroul M uncii Socialiste Gheor­ clin partea U niunii Naţionale a Co­ meroase cooperative, despre care s-n dezvoltarea bazei tehnico-materîale
ghe Goina. preşedintele coopera­ operativelor Agricole de Produc­ vorbit si în Congresul dv, eviden­ a agriculturii face necesară apari­
tive i agricole dc producţie din ţie. a C onsiliului Superior al A g ri­ ţiază marele potenţial n'l agricultu­ ţia unor forme superioare ale pro­
comuna Sfntana, regiunea Crişa- cu ltu rii. a m inisterelor şi tuturor rii cooperatiste, perspectivele pc prietăţii cooperatiste, perfecţionarea
na a dat citire textului Chemă­ organelor şi organizaţiilor care par­ care le deschide această formă de rela ţiilo r socialiste de producţie la
r ii adresate de Congres ţăranilor ticipă la rezolvarea sarcinilor puse organizare a ţărănim ii pentru creş­ sate, iar acestea, la rîndul lor, fa­
cooperatori, tu tu ro r oamenilor de partid în fata agriculturii. terea intr-un ritm m ai intens a vorizează şi stimulează progresul
m uncii din agricultura ţâ rii noas­ V o rb ito rii au exprim at în mod u- producţiei si productivităţii muncii. forţelor de producţie, introducerea
tre. nanim satisfacţia şi deplina apro­ Desigur, cooperativizarea agricul­ în practica agricolă a cuceririlor
întrunind asentimentul unanim bare cu care au fost prim ite de în ­ tu rii nu rezolvă, prin sine însăsi, ştiinţei şi tehnicii moderne.
şi entuziast al delegaţilor. Che­ treaga ţărănim e cooperatistă măsu­ problemele m odernizării si sporirii Aşa cum a reieşit din documen­
marea a fost adoptată cu înde­ rile iniţiate de partid în domeniul producţiei agricole. Pc drept cuvînt tele prezentate şi din luările de cu-
lungi ovaţii şi ura le. îm bunătăţirii conducerii şi p la n ifi­ s-a arătat în Congres <:â avantajele vint, prin crearea uniunilor, rela­
In această atmosferă de mare cării agriculturii, hotărîrea ei de a re la ţiilo r socialiste din agricultură ţiile inter-cooperatiste se vor dez­
însufleţire a avut loc şedinţa de le înfăptui, de a munci cu hărnicie pot fi puse deplin în valoare numai volta nu numai în sfera producţiei,
închidere a lu cră rilo r Congresu­ pentru a da viaţă sarcinilor trasate dezvoltind baza tehnico-materialâ, dar şi a circulaţiei — a schimbu­
lui. de Congres. prin extinderea mecanizării, ch i­ lui de produse dintre cooperative,
Tovarăşul Vasile Vîlcu, pre­ In elaborarea tuturor acestor mă­ m izării, irigaţiilor. Aceasta este e- precum şi a v a lo rifică rii producţiei
şedintele C onsiliului U niunii Na­ suri şi-au găsit întruchiparea, o senţa program ului cuprinzător care lor către stat sau pe piaţă. întregul
ţionale a Cooperativelor Agrico­ dată mai m ult, — asa cum pe bună a fost adoptat de Congresul al mecanism de conducere şi îndrum a­
le de Producţie, a rostit cuvîn­ dreptate s-a remarcat aci — trăsă­ JX-lea al partidului pentru creş­ re a agriculturii, cooperatiste va de­
tu l de închidere a lu cră rilo r turile proprii stilului de muncă al terea producţiei agricole şi în flo ­ veni mai suplu şi mai operativ,
rirea continuă a satelor noastre, pen­
Congresului. partidului nostru, care în rezolva­ ceea ce va influenţa' pozitiv întrea­
rea problemelor complexe ale cons­ tru ridicarea rolului agriculturii in ga activitate din acest domeniu, va
Dragi tovarăşi, dezvoltarea economiei naţionale si
Marele nostru Congres şi-a îm ­ trucţiei socialiste porneşte în to t­ îm bunătăţirea nivelului de trai al permite înlăturarea unor neajun­
p lin it misiunea. Milioanele de deauna de la studierea şi cunoaşte­ poporului. suri care s-au putut manifesta pînâ
ţărani cooperatori, care ne-au tr i­ rea aprofundată a realită ţilor şi a acum.
cerinţelor fiecărei etape de dezvol­ Din întreaga desfăşurare a Con­
mis aici, sint uniţi acum într-o gresului a reieşit in mod pregnant Cu deplin temei, în lucrările Con­
organizaţie puternică. înzestrată tare, de la analiza experienţei acu­ că lărgirea si perfecţionarea bazei gresului, o dată cu sublinierea rolu­
cu ţeluri Hare. întărite azi cu mulate. (V ii aplauze). tt linîco-matei iale a a griculturii, sta­ lui prim ordial al funcţiei economice
voinţa noastră, cu liotaiiiea 5>i de data aceasta, conducerea diul actual si perspectivele consoli­ si organizatorice a uniunilor, s-a
partidului, chibzuind asupra pro­ relevat si semnificaţia politică a cre­
dării sectorului cooperatist ridică
blemelor noi, ridicate de viaţă şi a- probleme noi, deosebit de complexe ă rii acestora. Devenită, o dată cu în ­
(Continuare în vag. a 2-a)
supra căilor celor mai potrivite de de conducere şi îndrum are a coope­ cheierea cooperativizării agricul­