Page 34 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 34 b O

preşedintele Consiliului de Miniştri

Aspect de la so­
ifUrmare din pag. I) rii pe saară cît mal largă a metode­ guroasă a prevederilor contracturile lem nitatea lu m i­
lo r ştiinţifice agrozootehnice, răspân­ te a acesteia, în vederea înde p lin i­ de către ambele părţi voi* contribui
direa soiurilor de plante şi raselor r ii sarcinilor desâvîrsirii construc­ la mai buna cointeresare a producă­ nă rii d istin cţiilo r
IMunca u n iu n ilo r va f i cu atl't m ai ţiei socialiste. Ca parte componentă torilor, la sporirea producţiei şi a conferite unor u-
fructuoasă, cu c it ele vor fi mai de animale de mare productivitate. a economiei naţionale, agricultura vînzăirilor către stat.
6trîna legate de cooperativele a g ri­ Rezultatele obţinute pînă acum în trebuie să se încadreze armonios « ită ţi agricole, co­
cole, stim ulîndu-le iniţiativa, dîn- creşterea producţiei vegetale şi ani­ în planul unic de stat, să pro­ Tovarăşi, operatori fruntaşi,
du-le un a juto r concret, operativ si male, in ridicarea nivelulu i de trai greseze in ritm u l şi proporţiile Cunoaşteţi cu to ţii că partidul şi specialişti şi a ltor
m ultila te ra l. C rite riu l eficienţei ac­ al ţărănim ii, sînt rodul m uncii însu­ necesare dezvoltării echilibrate, pe guvernul se preocupă în cel mai înalt oameni ai muncii
tiv ită ţii u n iu n ilo r vor fi rezultate­ fle ţite a lucrătorilo r din agricultură o lin ie continuu ascendentă a între­ grad de problemele m odernizării eco­ din agricultură.
si in acelaşi tim p constituie o m ăr­
le obţinute în îm bunătăţirea orga­ turie vie a ro lu lu i activ pe care l-a gii economii. nomiei noastre naţionale, de creşte­
n iză rii producţiei şi a m uncii în jucat statul in dezvoltarea forţelor rea nivelului tehnic şi ş tiin ţific al
toate cooperativele agricole, conso­ de producţie la sate. După cum se ştie, C onsiliul Su­ producţiei în toate ram urile economi­
lidarea' economică a acestora, creş­ In condiţiile create prin încheierea perior al A g ricu ltu rii, organ central ei. Nu putem concepe mersul nostru
terea bunăstării ţă rănim ii, spori­ cooperativizării, înfăptuirea sarcinilor al adm inistraţiei de stat, este răs­ înainte, ridicarea economiei naţiona­
rea aportului a g ric u ltu rii coopera­ trasate de Congresul al IX -lea al punzător de aplicarea p o liticii p a rti­ le la nivelul ţă rilo r avansate, fără m
tiste la progresul general al econo­ partidu lui pentru dezvoltarea inten­ dului în domeniul a g ricultu rii. De a acorda întreaga atenţie prom ovării
aci şi rolul principal care-i revine
m iei naţionale. sivă si m ultilaterală a agricu ltu rii, în planificarea producţiei agricole. largi a progresului ştiinţifico-tehnic
In dezbateri s-a insistat, pe drept perfecţionarea re la ţiilo r de producţie Fundamentarea ştiin ţifică a planului în tonte domeniile de activitate. In
cuvînt, asupra m e n irii pe care o au la sate, în cadrul căreia înfiinţarea de dezvoltare a a g ricu ltu rii cere stu­ aceasta îşi găseşte raţiunea faptul că
uniunile de a s p rijin i prin toate u niu nilo r cooperatiste mnrehează un d ii economice si tehnice, o cunoaş­ an de an intensificăm cercetările şti­
m ijloacele desfăşurarea unei vie ţi moment im portant, au impus îm bu­ tere aprofundată a re a lită ţilo r — di­ inţifice, dezvoltăm baza tehnico-ma-
6ănătoase în cadrul cooperativelor. nătăţirea conducerii a g ricu ltu rii de ferite de la o zonă de producţie )a terială şi organizăm în forme cît mai
Este, fireşte, im portant să se asigu­ către stat. In esenţă, este vorba de a alta şi nu rareori de la o unitate la p otrivite această activitate.
re cea mai deplină rînduialâ gospo­ preciza, p o trivit noilor condiţii, fo r­ alta, — analizarea sistematică a pro­ Obiectivele pe care ni le-am pro­
dărească, o organizare a producţiei mele, metodele şi m ijloacele prin ceselor si fenomenelor care au loc in pus, de a im prim a producţiei agricole
şi a m uncii bazate pe calculul eco­ care statul urmează să-şi exercite în desfăşurarea producţiei agricole. Toc­ un curs mai viguros, solicită apor­
nomic atent, elaborarea unor pla­ acest sector al economiei naţionale mai de aceea, în stabilire-a nive lulu i tul activ, m ultilateral şi eficient al Consiliul Uniunii Naţionale
nuri întemeiate pe studierea cu g ri­ fu n cţiile sale, raporturile ce se dez­ şi pro p o rţiilo r de dezvoltare a tu tu ­ cercetării ştiinţifice, al oam enilor de
jă a co n d iţiilo r de sol şi clim ă, a voltă intre stat şi sectorul coopera­ ror ram urilor agricu ltu rii, C onsiliul ştiinţă şi al celorlalţi speciaLişti din
p o sib ilită ţilo r materiale, a rezul­ tist al agricu lturii, in interesul mă­ Superior al A g ric u ltu rii trebuie să agricultură Deţinînd o largă reţea
tatelor ce pot fi obţinute. Dar r ir ii co n tribuţiei acestui sector la e- colaboreze strîns cu Com itetul de de institute de cercetări şi staţiuni
mai presus de orice se cer create fo rtu l general al întregului popor Stat al P lanifică rii, Uniunea N aţio­ experimentale agricole, statul are po­ a Cooperativelor Agricole
pretutindeni asemenea condiţii, un pentru progresul continuu si m u lti­ nală o Cooperativelor Agricole Şi sibilitatea, şi o va folosi din plin, de
asemenea clim at, in c it fiecare ţăran lateral al societăţii noastre. (Aplauze). alte organe de stat interesate. a s p rijin i unităţile agricole in in tro ­
sâ se simtă în cooperativă oa în Pe baza studierii cerinţelor legilor Fireşte că la planificarea produc­ ducerea pe scară cît m ai largă a me­
propria lu i casă — cu adevărat stă- obiective, a experienţei de pînă a- ţiei agricole trebuie 6ă avem mereu todelor agrozootehnice înaintate. Cu­ de Producţie
pîn, părtaş la tot ceea ce se reali­ cum, a re a lită ţilo r concrete, în strîn- în vedere faptul că în cooperativele noaşterea la zi a perfecţionărilor a-
zează, sâ aibă sentim entul puternic să legătură cu sarcinile etapei pe care agricole adunarea generală, ca fo r duse acestor metode de ştiinţa mo­
al d re p tu rilor şi responsabilităţilor o parcurgem, partidul a dat răspuns suprem de conducere, hotărăşte asu­ dernă, stabilirea lo r în mod diferen­
lui. Şi nu poate exista garanţie mai principalelor probleme p rivin d modul pra tu tu ro r problem elor legate de ţiat, în funcţie de zonă şi culturi, d i­ 'Alcxe Eugen, din Comisia dc orga­ raionul Roşiorii de Vede, regiunea Sîntana, raionul Criş, regiunea Crisa-
sigura asupra justeţei h o tă ririlo r în care statul trebuie să conducă şi planificarea, organizarea şi desfăşu­ fuzarea la tim p către toate unităţile nizare a Congresului, A rg in t M arin, Bucureşti, Crişan M ăria, inginer a- na, G ulî Gheorghe, preşedintele
luate şi a a p licării lo r eficiente, de- să îndrume agricultura noastră so­ rarea producţiei, asupra contractelor agricole a recom andărilor necesare preşedintele U n iu n ii regionale a granom la C.A.P. Zîm bor, raionul C.A.P. Cataloi. raionul Tulcea, re­
eit participarea activă a întregii cialistă. de valorificare a producţiei-m arfă, a- şi ajutorarea ţă ră n im ii in aplicarea C.A.P. Bucureşti, Asandcl Nicolac, Huedin, regiunea C luj, C îrjan M aria. giunea Dobrogea, G avrilă Constan­
mase de cooperatori la rezolvarea In perioada noului cincinal 19GG- supra re la ţiilo r pe care cooperativa dor constituie o obligaţie centrală a preşedintele C.A.P. Văleni, raionul inginer agronom la C.A.P. Negru Vo­ tin. preşedintele U n iu n ii raionale a
tre b u rilo r obşteşti. 3970, statul întăreşte şi lărgeşte con­ consimte să Ie întreţină cu alte u n i­ C onsiliului Superior al A g ricu ltu rii Roman, regiunea Bacău, Andca I. dă, regiunea Dobrogea, Cruccru F cli- C A P . Tulcea, regiunea Dobrogea,
Avem convingerea, dragi tovarăşi, siderabil — în raport cu perioadele tă ţi sau organizaţii economice. Se şi a organelor sale teritoriale. Este Tralan. preşedintele C.A.P. Macea, ra­ cia, brigadier in C.A.P, Ianca, raio­ Gluglea Elena, cooperatoare fru n ta ­
că prin adoptarea noului statut al anterioare — sp rijin u l m aterial şi f i­ înţelege că hotărîri le adunării gene­ im perios necesar ca sp rijin u l tehnic ionul Arad, regiunea Banat, Anghcl nul Făurei, regiunea Galaţi, Cojocarii şă în C.A.P, Cazaşi), raionul B răila,
cooperativei agricole de producţie nanciar acordat agricu ltu rii. Rezol­ rale vor contribui cu adevărat la dez­ acordat de organele agricole de stat Vasile, inginer zootehnist la C.A.P. Antonio, inginer agronom la C A P. Gcrgcly Ladislau, preşedintele C.A.P, :
veţi dobîndi un puternic instrum ent varea în -linii m ari, pînă la sfirsitul voltarea cooperativei, numai în mă­ sâ cuprindă totalitatea cooperative­ Şura Mare, raionul Sibiu, regiunea Unirea, raionul Brăila, regiunea Ga­ Sînpaul, raionul Odorhci, regiun»?; /
pentru atingerea acestor ţe lu ri, de ca­ acestui deceniu, a problem elor meca­ sura în care vor reuşi să îm bine cit lor, să devină mai operativ şi mai Braşov, A lexandru re tro , preşedinte­ laţi, Cacenco Ştefan, preşedintele U- Mureş-Autonom ă Maghiară, G iura
re depinde, în mod esenţial, continua nizării şi chim izării a g ricu ltu rii, ex­ mai armonios interesele acesteia si sistematic. Avem convingerea că u- le C.A.P. „V icto ria ", comuna Dragoş niuniî raionale a C.A.P. Brăila, re­ M illcă, preşedintele U n iu n ii regionale
în flo rire a satelor noastre. (A plau­ tinderea suprafeţelor irigate, dezvol­ ale m em brilor cooperatori cu intere­ niunile cooperatiste, colaborînd cu Vodă, raionul Călăraşi, regiunea Bu­ giunea Galaţi, C rclu M ilia i, preşedin­ a C A P Mureş-Autonom ă M aghiară,
ze). Statutul oglindeşte m odificările tarea a ctivită ţii de cercetare ş tiin ţi­ sele generale ale statului. organele de stat specializate şi ma- cureşti, A ndrei Nicolac, preşedintele tele U niu nii regionale a C.A.P. Iaşi, G avrlliu c M ihai, preşedintele C.A.P.
Intervenite in agricultură clupâ înche­ fică — sînt principalele dire cţii spre Este imperios necesar ca în întrea­ nifestînd sp irit de in iţia tivă , vor des­ C.A.P. comuna Gheorghe Lazâr, raio­ C hiliban I. Nicolac, preşedintele Veresti, raionul Botoşani, regiunea
ierea cooperativizării, sarcinile pe­ care vor fi îndreptate în anii care ga activitate de elaborare a planului făşura o amplă muncă organizatorică nul Slobozia, regiunea Bucureşti, A- C.A.P. Plopşor, raionul Filinşi, re­ Suceava, G ligor V lrg il, directorul In ­
rioadei in care ne aflăm. Sintetîzînd vin fondurile sporite de investiţii sâ existe o preocupare permanentă în rîn d u rile ţărănim ii, m obilizînd-o postolcscu Ion, preşedintele U n iun ii giunea Oltenia, C ălin A. Traian, v i­ s titu tu lu i de cercetări zootehnice,
experienţa bogată ce a fost acumu­ destinate agriculturii. Este de dato­ pentru perfecţionarea m etodelor şi la aplicarea în producţie a tot ce regionale a C.A.P. Galaţi, A ilio a ici cepreşedinte al C.A.P. A lm aju, raionul Goia Hozalia, cooperatoare fruntaşă
ria tu tu ro r organelor de sLat care este nou şi înaintat în ştiinţă şi teh­ D um itru, preşedintele U n iu n ii ra ­ Craiova, regiunea Oltenia, Călin M ir­
lată, dînd răspuns noilor probleme form elor de planificare. N um ai in a- în C.A.P. Apahida, oraşul C luj,
ridicate de viaţă, statutul, aşa cum concură la realizarea planului de in ­ cest fel planul va oglindi în mod f i­ nică. (Aplauze). ionale a C.A.P. Vaslui, regiunea Iaşi, cca, preşedintele C.A.P. Ripiceni, ra­ Ghîu.ş Margareta, cooperatoare fru n ­
au subliniat aici numeroşi vorbitori, vestiţii în acest sector si. în prim ul del posibilităţile existente, rezervele Progresul a g ricu ltu rii, folosirea e- Adam Ioan, preşedintele C.A.P. Pa- ionul Săveni, regiunea Suceava, taşă în C.A.P. Coţofăneşti, raionul
creează cadrul favorabil în tă ririi jin d , a C onsiliului Superior al A g ri­ de sporire a producţiei agricole. Cu ficientă a bazei tehnico-m ateriale a piu lla ria n , raionul Luduş, regiunea Cicofu N iculai Ioan, brigadier in A djud, regiunea Bacău, H cdw ig L u i-
continue a cooperativelor, rid ic ă rii cu ltu rii, de a înfăptui toate măsurile mai m ult sp irit de răspundere tre ­ acestei ram uri de producţie sînt de Mureş-Autonom ă Maghiară, A ntal C.A.P. Salcia, oraş Suceava, Cojocarii se, cooperatoare fruntaşă în C.A.P.
la un nivel mai înalt a întregii lo r pentru oa in vestiţiile să fie judicios buie urm ărită îndeplinirea planului neconceput fără cadre bine pregătite M arton loslf, preşedintele C.A.P. r ă ­ Gherghina, preşedinta C.A.P. „1 M ai" Hâlchiu, raionul Sfîntu Gheorghe, re­
activităţi. repartizate şi folosite, să aibă o e fi­ la toţi indicatorii, luîndu-se măsuri şi de toate specialităţile. Statul nos­ neşti, raionul Ciuc, regiunea M ureş- Cuza Vodă, raionul Călăraşi, regiu­ giunea Braşov, Ilu d iţca nu Nicolac.
cienţă m axim ă şi să dea rezultate in operative, eficiente, ori de cîte ori Autonomă Maghiară, A lb u State N i­ nea Bucureşti, Duşa V ictor, din co­
In cuvîntul său, tovarăşa M inodo- termene cît mai scurte. Interesele în ­ tru socialist are m eritul de a fi asi­ colac, preşedintele C.A.P. Săgeata, ra­ misia de organizare a Congresului, preşedintele C.A.P, Comana, raionul
ra Ciobanu, preşedinta cooperativei tregii economii naţionale cer ca la apar greutăţi sau răm îneri în urmă gurat o Jargă extindere a invâţăm în- ionul Buzău, regiunea Ploieşti, A n ­ Dincscu Cornelia, secretară a Consi­ Negru Vodă, regiunea Dobrogea, Ilo -
intr-un sector sau altul al agricultu­
agricole de producţie Săveni din re­ adoptarea fiecărei hotărîri p rivin d rii. . tu lu i agronomic de toate gradele. In drei Gheorghe, brigadier în C.A.P. liu lu i N aţional al Femeilor, Doguru ria Lazâr, preşedintele U n iu n ii ra io ­
giunea Suceava, ne-a adus exemple cheltuirea fondurilor de investiţii să Cunsocînd posibilităţile si nevoile anii construcţiei socialiste au fost Păltiniş, raionul Caransebeş, regiu­ A lexandru, din comisia de organizare nale* a1 C.A.P. Tecuci, regiunea' Ga­
la ţi, Ifto dî Constantin,
din comisia
rare au ilustrat cît de mare este în ­ se chibzuiascâ cu înalt sp irit de răs­ econqmiei naţionale la un moment pregătite şi repartizate în unităţile nea Banat, Bulgărea A urel, din comi­ a Congresului, D urlan Elena, coope­
semnătatea respectării democraţiei pundere, să se prevadă soluţii teh- dat şi in perspectivă, statul dispune de producţie agricolă zeci de m ii de sia de organizare a Congresului, B ul- ratoare fruntaşă în C.A.P. Căiuţ, ra­ de organizare a Congresului, Ilicseu
agronom la C.A.P.
Anghcl, inginer
cooperatiste, a consultării masei de nico-eronomice moderne să se asi­ de o serie de mijloace p rin interm e­ cadre superioare şi medii de agro­ gariu M ircca, director general ad­ ionul Tg. Ocna, regiunea Bacău, Do- Sascut-tîrg, raionul A d jud , regiunea
cooperatori pentru elaborarea unor gure toate premisele necesare des­ diul cărora poate s p rijin i întărirea nomi, zooveterînaru mecanizatori şi junct al D irecţiei Centrale de Statis­ boscli Gheorghe, preşedintele C A P, Bacău, lacubina Elena, inginer agro­
hotării*] judicioase, a unor măsuri făşurării în ritm susţinut a lu c ră ri­ sectorului cooperatist, creşterea apor­ de alte profesii. Este de mare im por­ tică, B irlig a M ilia i, preşedintele C.A.P, Darova, raionul Lugoj, regiunea Ba­ nom la C.A.P. Peregul Mare, raionul
economico-organizatorîce eficiente. lor. tu lu i acestuia la dezvoltarea agricul­ tanţă faptul că astăzi, practic, toate Roma, raionul Botoşani, regiunea Su­ nat, Dobra Marcel, preşedintele Arad, regiunea Banat, Ivănuş Anghcl,
Aş dori să subliniez şi eu im por­ întregind eforturile m ateriale ale tu rii şi a întregii economii. Practica cooperativele agricole dispun de spe­ ceava, Borza Vasile, şef de secţie la C.A.P. Satul Mare, raionul Urziceni, preşedintele C A P . I&voru, raionul
tanta deosebită pe care o au preve­ statului, cooperativele agricole de a arătat însemnătatea pe care o au cialişti cu studii superioare salarizaţi comisia de organizare a Congresului, regiunea Bucureşti, Deac Itemus, pre­ G iurgiu, regiunea Bucureşti, luga
derile statutare referitoare la de­ producţie dispun de posibilităţi din in acest sens măsurile de cointeresare de stat, care contribuie la buna o r­ Bârbulcscu Vasile, preşedintele C.A.P, şedintele U n iu n ii raionale a C A P. Ion,, preşedintele U n iu n ii regionale
mocraţia cooperatistă. Ridicarea ro­ ce în ce mai m ari pentru a efectua materială a ţărănim ii, contractele în ­ ganizare şi desfăşurare a producţiei, ScorniceştI raionul Slatina, regiunea Dej, regiunea C luj, D um itru A lexan­ a C.A.P. Dobrogea, Inczc Eincrie.
lu lu i adunărilor generale, îm bună­ şi ele din fonduri proprii, un volum cheiate între stat şi cooperative, po­ In introducerea rezultatelor ştiinţei si Argeş, Bâdulcscu Nicolac, preşedin­ dru. preşedintele C.A.P. Tătăranu, preşedintele C.A.P. Coltâu, raionul
tăţirea a ctiv ită ţii co n siliilo r de con­ sporit de investiţii. Experienţa a de­ litica de preţuri, creditele pentru pro­ tehnicii în practica u n ită ţilo r agricole. tele U n iun ii regionale a C.A.P., re ­ raionul Focşani, regiunea G alaţi, Du­ Somcuta Mare, regiunea M aram u­
ducere, prin aplicarea riguroasă a monstrat si numeroşi vorbitori s-au ducţie şi investiţii acordate de stat, Tehnica modernă determină nece­ giunea Argeş, Bostan Nicolac, preşe­ ma V iorcl, inginer zootehnist la reş, Ionescu Stclian, sef adjunct
p rin cip iu lu i m uncii colective, cores­ referit la aceasta, că în condiţiile sta­ livrarea seminţelor selecţionate, a sitatea sporirii num ărului de oameni dintele C.A.P. Girov, raionul Piatra C.A.P. Petrova, raionul Vişeu, regiu­ de secţie la C. C. al P. C. R „
pund insăşi naturii cooperaţiei socia­ b ilirii unei proporţii raţionale între m aterialului sâditor de bună calitate tem einic pregătiţi şi permanent pre­ Neamţ, regiunea Bacău, B a lin t A n­ nea Maramureş. D iuţă Lcontin, me­ Jianu Lucian, preşedintele U niu ­
liste, am plului proces de lărgire a fondul de acumulare si cel de con­ si altele. întemeiate pe p rin cip iu l li­ ocupaţi să-şi îmbogăţească cunoştin­ drei, preşedintele C.A.P. oraşul Săcc- dic veterinar ia circum scripţia Tg. n ii raionale a C.A.P. Corabia,
democraţiei şi de mobilizare a ener­ sum, alocînd de Ja an Ja an sume tot berei înţelegeri, al bunei învoieli, ţele profesionale. Corespunzător a- le, regiunea Braşov, Bordei Dima, Lâpuş, regiunea Maramureş, D inişor regiunea Oltenia, Kcrclci Paul, preşe­
giei şi in iţia tiv e i maselor, care se mai însemnate pentru investiţii, coo­ m ultiplele re la ţii ce se dezvoltă în ­ cestor exigenţe, va trebui ca M in i­ preşedintele U n iu n ii raionale a N. D um itru, preşedintele C.A.P. Goi- dintele C.A.P. comuna M ihai V itea-
desfăşoară în prezent în întreaga perativele agricole de producţie se tre stat şi cooperative capătă un ca­ sterul Invâţăm întului, împreună cn C.A.P. Slobozia, regiunea Bucureşti, cea Mare, raionul Băi Ieşti, regiunea zu, oraş Turda, regiunea C luj, Kocsis
noastră societate. Aplicarea întoc­ întăresc, obţin producţii sporite şi, racter trainic, de durată, slujin d pro­ C onsiliul Superior al A g ric u ltu rii, sâ Baciu Grigorc, preşedintele C.A.P. Oltenia, Dăescu Gheorghe, brigadier Gyula. preşedintele C.A.P. Vărgata,
mai a acestor prevederi va fi pen­ pe această cale, îşi măresc veniturile, păşirii patriei, rid ic ă rii nivelu lu i de perfecţioneze necontenit reţeaua de Răscruci, raionul Gherla, regiunea în C.A.P. Jirov, raionul Strehaia, re­ raionul Tg. Mureş, Ivovacs Petru,
tru cooperative ceea ce sînt razele asigură ridicarea nivelului de trai al viaţă materială şi spirituală a între ­ şcoli şi institute, sâ îmbogăţească pla­ C luj, HancsiU Barua Laszlo, preşedin­ giunea Oltenia, Dinu Ion Gheorghe, preşedintele C.A.P. D itrâu, raionul
soarelui pentru plante. P rin întregul m em brilor lor. Nu încape îndoială că gului nostru popor. (V ii aplauze). nurile şi programele de învăţâm înt, tele C.A.P, Diosig, raionul Oradea, preşedintele C.A.P, Smeeni, raionul Gheorghieni, regiunea M ureş-A uto­
său conţinut, noul statut întruneşte uniunile ce au fost constituite vor în ­ Vă este bine cunoscut că în cursul sâ ridice nivelul ş tiin ţific al cursuri­ regiunea Crişana, Bechlr A bib, pre­ Buzău, regiunea Ploieşti, Dobrc nomă Maghiară, Lăccanu Ion, preşe­
toate condiţiile pentru a constitui drum a cooperativele spre întărirea a- anilor trecuţi p artidu l şi guvernul au lo r şi manualelor, să pună de acord şedintele C.A.P. Valea Seacă, raionul Gheorghe, preşedintele U n iu n ii ra­ dintele U n iu n ii raionale a C.A.P. U r­
vreme îndelungată legea de bază a verii obşteşti, le voi* ajuta sâ chel­ în fă p tu it un şir de -măsuri menite în permanenţă conţinutul si formele Medgidia, regiunea Dobrogea, Bucă ionale a C.A.P. Rîmnicu Sărat, re­ ziceni, regiunea Bucureşti, Lunganu
v ie ţii şi a ctiv ită ţii cooperativelor a- tuiască fondurile in acele domenii să sporească cointeresarea m aterială întregului proces de învâţâm int cu Gheorghe, preşedintele C.A.P. Deleni giunea Ploieşti, D um itriu M ariana, Constantin, preşedintele U n iu n ii ra­
gricole de producţie, (V ii aplauze). unde se pot obţine cele mai bune re­ a producătorilor în m ărirea producţi­ moile cerinţe raionul H îrlâu, regiunea Iaşi, Bernat medic veterinar la circum scripţia ionale a C.A.P. Alexandria, regiunea
La această tribună a fost exp ri­ zultate. ei agricole vegetale şi animale, în Un teren de strînsă colaborare in ­ Nieullna, inginer agronom la C.A.P. Cium uleşti, raionul Fălticeni, regiu­ Bucureşti, Lucaci Florian, preşedin­
nea Suceava, Eparu M aneta, coopera­
mată adinca satisfacţie a ţărănim ii In noile condiţii, poate şi trebuie vînzarea către stat a disponibilului tre organele de stat şi uniunile coo­ Ipatele, raionul Negreşti, regiunea toare fruntaşă în C A P. A riceştii Ra- tele U n iu n ii raionale a C.A.P Criş,
faţă de crearea sistemului de pen­ sâ crească m ult sp rijin u l dat de or­ de produse şi aşezarea schim bului peratiste îl constituie repartizarea Iaşi, Baum gartncr Iosif, cooperator chtivani, raionul Ploieşti, Fota Paula, regiunea Crişana, Lazăr Petre, briga­
sionare a cooperatorilor Este un ganele de stat cooperativelor agri­ dintre oraş şi sat pe baze comerciale. judicioasă a cadrelor, p o triv it nece­ fruntaş în C.A.P. Căpleni, raionul inginer agronom la C.A.P. Băbeni, dier în C.A.P, Şipote, raionul A dam ­
drept pe care harnicii noştri coope­ cole de producţie la efectuarea Continua perfecţionare a sistemului sităţilo r fiecărei unităţi agricole. Fă­ Oarei, regiunea Maramureş, Bogza raionul Rm. Vîlcea, regiunea Argeş, clisi, regiunea Dobrogea, Lupii Gheor­
ratori îl m erită din plin şi pentru lu c ră rilo r de investiţii. M iniste­ de contractare a produselor agricole ră îndoială că specialiştii din agri­ Ghoorghc, preşedintele U n iu n ii raio­ Flc.şaru Apostol, vicepreşedinte al ghe, preşedintele U n iu n ii raionale a
a cărui aplicare au fă u rit ei înşişi rele şi sfaturile populare, în tre ­ a exercitat şi exercită o influenţă cultură, care aduc o contribuţie de nale a C.A.P. Satu Mare, regiunea C.S.V.P.A., Fanca Tănasic, preşedin­ C.A.P. Focşani, regiunea G alaţi, M ol-
condiţiile, folosind sp rijin u l m u ltila ­ prinderile industriale sînt chemate sâ dintre cele mai pozitive asupra creş­ seamă la creşterea producţiei agri­ Maramureş, Buciu I. Lazăr, medic ve­ tele U niu n ii raionale a C.A.P. Luduş, dovan Cazîmir, din comisia de orga­
teral acordat de stat în vederea spo­ manifeste înţelegere şi solicitudine te rii producţiei şi atragerii surplusu­ cole, se vor bucura de întreaga aten­ terinar la circum scripţia Dioşti, ra­ regiunea M ures-Autonomă M aghia­ nizare a Congresului, M atei Ştefan,
rir ii puterii economice a cooperative­ faţă de cererile îndreptăţite ale co­ lui de produse la fondul central al ţie şi g rijă din partea cooperative­ ionul Caracal, regiunea Oltenia, Ba- ră, Gătcjoiu Ion, preşedintele U n iu n ii Şeful Secţiei agrare a C C. al P C R ,
lor. N ivelul actual al pensiilor re­ operativelor, să producă şi să le li­ statului. lor, a u n iu nilo r cooperatiste, a sfa­ biuc M aftei Ion, preşedintele U n iu n ii raionale a C A P . Slatina, regiunea M ilită ro iu Petre, preşedintele U n iu ­
prezintă, desigur, un început, reflec- vreze la termen m aterialele, utilajele Experienţa a demonstrat că pen­ tu rilo r populare. raionale a C A P . Rădăuţi, regiunea Argeş, Gherman Ioan, preşedintele n ii raionale a C.A.P, Sînnicolaul M a­
tînd posibilităţile de care dispun în si instalaţiile pentru investiţii, în sor­ tru consolidarea şi lărgirea re la ţiilo r Revoluţia culturală înfăptuită în Suceava, Bcjan L iviu , vicepreşedinte C.A.P. Zâbrani, raionul Lipova, re­ re, regiunea Banat, Mişcov M ihai,
prezent cooperativele. A ju to ru l dat tim entul necesar si de bună calitate. economice dintre stat şi cooperativele ţara noastră, râspîndirea cunoştinţe­ al C onsiliului agricol regional H u­ giunea Banat, G iurgcv Arcadie, pre­ preşedintele U n iu n ii raionale a
în rontinuare de către stat, utilizarea U niunile cooperatiste sînt cele mai agricole şî îm bunătăţirea p la n ific ă rii lo r ştiin ţifice în rîndurile ţărănim ii, nedoara, Codrca Augustin, preşedin­ şedintele C.A.P. Diniaş, raionul T i­ C.A.P. Deta, regiunea Banat, M cslao
lu i cu sp irit gospodăresc vor îngădui în măsura să sprijine, cooperativele producţiei în aceste unităţi, o mare dezvoltarea învăţăm întului agrozoo­ tele U n iun ii regionale a C.A.P. Bra­ mişoara, regiunea Banat, Girccag Ruvin, preşedintele C.A.P. Românaşi,
cooperativelor ca, treptat, pe măsura agricole în stabilirea nevoilor reale însemnătate are extinderea^ sistemu­ tehnic de masă, au determ inat schim­ şov, Coroiu Ioan, vicepreşedinte al U - Ioan, preşedintele C.A.P. Hârman, raionul Zalău, regiunea C luj, M aghiar
sp oririi producţiei, să aloce pentru de produse industriale, în gospodări­ lui de contractare pe termen lung. A- bări înnoitoare în- conştiinţa şi n i­ n iunii regionale a C.A.P. Banat. C hi­ raionul Sfîntu Gheorghe, regiunea Teodor, preşedintele C.A.P. Mudăraş,
pensii fonduri mai mari. Crearea sis­ rea şi folosirea lor raţionala. cest sistem prezintă avantaje pentru velul cultural al maselor ţărăneşti. ţii Stancu, preşedintele C.A.P. Golea­ Braşov, Gheorghe D um itra, brigadie­ raionul Salonta, regiunea Crişana,
tem ului cooperatist de pensionare are Este ştiut că în realizarea lu cră ri­ ambele părţi contractante: cooperati­ Am fost plăcut im presionaţi de felul scă. raionul Videle, regiunea Bucu­ ră în C.A.P. Cocioc, raionul Răcari, M iltloş Carol, preşedintele C.A.P. F i­
o mare însemnătate socială; el va lor de investiţii, cooperativele agri­ vele, pe de o parte, au posibilitatea in care ne-^a înfăţişat experienţa sa reşti, Crislca St. Ion, preşedintele regiunea Bucureşti, Cioară Valeria, niş, raionul Beiuş, regiunea Crişana,
spori avîntul în muncă al ţăranilor cole de producţie au nevoie de do­ să-şi planifice producţia în perspec­ in muncă tov. Simion Uscat, în g riji­ C.A.P. G ruiu, raionul Olteniţa, regiu­ inginer zootehnist la C.A.P, V ierii, Muşat Vasile, preşedintele C.A.P,
cooperatori, care au astfel încă o do­ cum entaţii şi asistenţă tehnică, de în­ tivă şi să cunoască veniturile ce le tor de animale la cooperativa agri­ nea Bucureşti, Cocoş Em ilia, coopera­ raionul G iurgiu, regiunea Bucureşti,
vadă a p re ţu irii de care se bucură drumare economică şi financiară. Va voi* realiza, iar statul, pe de altă colă de producţie din Cîlnic, regiu­ toare fruntaşă în C A P . Rădoeştî, Goina Gheorghe, preşedintele C.A.P, (Contlnuare în pag. a 3-a)
munca !ior în societatea noastră. trebui ca organele de stat sâ gă­ parte, poate prevedea pe o perioadă nea Hunedoara. El a ajuns să-şi o r­
Tovarăşi, sească formele si mijloacele cele mai mai îndelungată contribuţia pe care ganizeze şi să-si desfăşoare activita­
potrivite pentru a m ări şi a face mai o vor aduce cooperativele la alcătui­
Ridicarea pe o treaptă superioară tea pe tem eiuri cu adevărat ş tiin ţifi­
eficient s p rijin u l acordat cooperative­ rea fondului central de produse agri­ (Urmare din pag. D m enilor m uncii din patria noas­ imunlst Român. (Aplauze fu rtu ­
a procesului de desăvîrşire a con­ ce. Constatăm cu satisfacţie că tot
lor la executarea in ve stiţiilo r în ter­ cole. P rin interm ediul contractelor tră, urăm popoarelor lo r noi noase, urale).
strucţiei socialiste in ţara noastră de­ mene cît mai scurte şi la un înalt n i­ pe termen lung, statul ajută la aşe­ mai m u lţi cooperatori ştiu sâ m înu- nestrăm utată de a le înfăptui, In strînsă şi indestructibilă a-
termină în mod pbiectiv creşterea ro­ vel tehnic. In acest sens m erită sâ zarea cu ltu rilo r pe regiuni şi raioa­ iască cu pricepere mijloacele tehnice succese ln dezvoltarea agricultu­
lu lu i statului în dezvoltarea întregii ne, astfel îneît aceasta să corespun­ moderne, sâ aplice regulile agrozoo­ m ăsurile iniţiate de partid e xp ri­ rii, în interesul propăşirii ţă ri­ llianţă cu clasa m uncitoare. îm ­
fie studiate cu întreaga atenţie inte­ mă în modul cel mai fidel ne­ lo r lor, spre binele cauzei socia­ preună cu întregul popor, să
economii naţionale, inclusiv a agri­ resantele propuneri pe care le-au fă­ dă con diţiilo r pedoclimatice şi eco­ tehnice avansate. Dinam ism ul vieţii
cu lturii. cut în Congres tovarăşii M arin Po- nomice existente în fiecare zonă. cu ltu ra l-ştiin ţifice contemporane ne­ voile prezente şi viitoare ale dez­ lism ului şi a păcii (Aplauze pu­ m uncim fără preget, sub condu­
Vă este cunoscut că încă de Ja în­ dolan, preşedintele cooperativei agri­ Dezvoltarea re la ţiilo r dintre stat şi cesită cuprinderea largă a ţărănim ii v o ltă rii a g ricu ltu rii cooperatiste, ternice). cerea pa rtid u lu i, pentru ca patria
ceputul procesului de transform are cole de producţie Balta Sărată, re­ cooperative prin sistemul contracte­ dorinţele si g indurile celor ce Tovarăşi, noastră să urce to t mai sus spre
socialistă a a g riculturii, statul, ca giunea Argeş, inginerul Ion Teşii, lor pune sarcini de mare răspundere în forme de ridicare a cunoştinţelor făuresc plinea poporului. (V ii a- P rin m ăsurile hotârîte, ne-am culm ile sociaLismuiui şi ale co­
principal instrum ent de construire a preşedintele U n iunii regionale a co­ în faţa organelor contractante. M in i­ necesare oricărui lucrător intr-o a- plauze). fă u rit m inunate instrum ente pen­ m unism ului. (Aplauze prelungite).
noii orînduiri s®i iale, şi-a asumat operativelor agricole Ploieşti şi a lţi gricultură modernă. Expunerea făcută in faţa Con­ tru a spori rodul m uncii şi hăr­ Declar închise lu crările p rim u ­
sarcina de a s p rijin i prin toate m ij­ vorbitori. Colaborarea permanentă, sterele, Comitetul de Stat pentru Va­ gresului de tovarăşul Nicolae niciei noastre. Eficienţa depinde lu i Congres al cooperativelor a-
loacele trecerea ţă rănim ii la marea strînsă dintre ministere, organizaţiile lorificarea Produselor Agricole, cele­ Dragi tovarăşi, Ceauşescu, secretai- general al acum de priceperea şi energia cu gricole de producţie din Repu­
producţie agricolă socialistă. E fortu­ de proiectare, întreprinderile indu­ lalte organe centrale contractante sînt Reprezentînd m ilioanele de coope­ C om itetului Central al P artidu­ care vom munci spre a le pune blica Socialistă România.
rile materiale şi financiare făcute de striale, pe de o parte, şi uniunile co­ chemate sâ conlucreze strîns cu uniu­ ratori, dumneavoastră în d eplin iţi aici lui Comunist Român, va consti­ în aplicare, Sâ ne angajăm în In sală domneşte o atmosferă
stat pentru creşterea bazei tehnico- operatiste, pe de altă parte, consti­ o ooeră im portantă pentru dezvolta­ tui pentru noi toţi un îndrum ar faţa poporului, a p artidu lu i că de mare entuziasm. Cei peste
materiale a ag riculturii au constituit tuie o garanţie a dezvoltării mai ra­ nile cooperatiste, să ceară concursul sigur în Îndeplinirea sarcinilor ţărănim ea noastră cooperatistă 9.000 de delegaţi şi in vita ţi, in
un (actor de mare însemnătate în pide a bazei tehnice-m ateriaie a a- acestora la extinderea sistemului de rea a g ricu ltu rii, pentru progresul e- insufleţitoare stabilite de Con­ nu va precupeţi nici un efort picioare, aplaudă puternic, ova­
succesul operei de cooperativizare a g ricu ltu rii. contractare şi sâ respecte cu stricteţe conomic şi social al ţă rii prin proble­ gresul al IX -lea la p artidu lui cu pentru ca aceste măsuri să p rin ­ ţionează îndelung pentru P a rti­
agriculturii obligaţiile asumate. La rîndul lor, u- mele dezbătute şi hotârîrile pe care p rivire la ridicarea neîncetată a dă viaţă încă în cursul acestui dul Comunist Român şi Comite­
Statul socialist a fă u rit şi dezvol­ De o mare însemnătate este folo­ le veţi adopta. Depinde de noi. şi nu­ producţiei agricole, un îndemn an. în noua bătălie pentru o re­ tu l său Central, pentru continua
tat o puternică industrie, care pro­ sirea plină de grijă a potenţialului niunile cooperatiste, care mijlocesc permanent la noi succese şi vic­ coltă bogată, care a şi început în flo rire a României Socialiste.
duce şi mijloace ele producţie nece­ tehnic de producţie existent in agri­ relaţiile contractuale dintre stat ci mai de noi, de energia şî priceperea to rii în înflorirea cooperativelor pe ogoarele ţâ rii noastre. (V ii a- După încheierea lu cră rilo r, la
sare a gricu ltu rii. Aceasta a făcut cu cultură, A tît statul, cît şi cooperati­ cooperative, pot da un mare sp rijin cu care vom munci, ca măsurile sta­ agricole (Aplauze puternice). plauze). ieşirea din Marele P avilion, con­
putinţă cn an de an să fie trim ise vele agricole sînt profund interesate la intensificarea schim bului dintre o- b ilite să-şi dea pe depiin roadele, sâ In numele acestui Congres al Sarcinile ce ne stau în faţă sînt ducătorii p a rtid ulu i şi statului au
la sate din ce în ce mai m ulte trac­ ca tractoarele şi maşinile agricole, răspundă întru totul obiectivelor a- solilor ce muncesc pe m arile ogoa­ deosebit de complexe. Le vom fost salutaţi de m iile de p artici­
toare şi maşini agricole perfecţiona­ îngrăşămintele minerale şi celelalte raş şi sat, m obilizînd cooperativele re înfrăţite, exprim ăm P artidului panţi la Congres, prîn tr-o caldă
te, un volum mereu sporit şi variat substanţe chimice, sistemele de ir i­ agricole, pe m em brii acestora să în­ vute in vedere de partid, aşteptărilor Comunist Român, C om itetului său îndeplini însă cu succes pentru şi entuziastă m anifestare de dra­
de îngrăşăminte chimice şi antidău- gaţii, toate m ijloacele de producţie să cheie contracte cu statul, să respecte ţărăn im ii cooperatiste. Central, m u lţu m irile fie rb in ţi ale că am adunat o bogată experi­ goste. Conducătorii p artidu lu i şi
nătoi'i, numeroase alte m ateriale si fie gospodărite şi utilizate în modul obligaţiile asumate, să vîndâ la ter­ E xprim si eu adînca mea convin­ întregii noastre ţărănim ii. (Aplau­ enţă, pentru că avem la sate un statului s-au fotografiat îm preu­
echipament tehnir. Cooperativele a- cel mai raţional, ca o condiţie p rin c i­ gere că harnica noastră ţărănime îşi ze puternice, îndelungate). adevărat tezaur de cadre valo­
grirole de producţie au beneficiat de pală a creşterii continue a produc­ menele stabilite produse de calitate roase. pricepute, de organizatori nă cu delegaţii şi in v ita ţii din
un mare sp rijin din partea statului ţiei vegetale şi animale. bună, în cantităţile Şi sortimentele va pune întreaga putere de muncă, Am avut în m ijlocul nostru talentaţi, pentru că ne bucurăm toate regiunile ţă rii, s-au în tre ţi­
şi prin credîte 1 e i e le-au fost _ acor­ Tovarăşi! prevăzute, înţelepciunea si talentul său în s lu j­ oaspeţi din ţările socialiste. M ul- în permanenţă de s p rijin u l am­ nut călduros cu ei. urîndu-le să­
date pe termen lung, in condiţii a- Perfecţionarea re la ţiilo r comerciale ba propăşirii patriei pe calea arătată ţum indu-le din inim ă pentru par­ plu şi m ultilateral al statului so­ nătate şi spor la muncă. M inute
vantajoase. O preocupare per­ R elaţiile de producţie socialiste, între organele de contractare şi co­ de P artidul Comunist Român. (A- ticipare, pentru cuvintele caldp cialist, pentru că avem un con­ în şir au răsunat ovaţii şi urale.
manentă a fost asigurarea agri­ care au cuprins întreaga agricultu­ adresate ţărănim ii, tuturor oa­ ducător încercat — P artidul Co- (Agerpres)
cu ltu rii cu cadre, stim ularea aplică­ ră a ţâ rii noastre, oferă posibilita­ operativele agricole, îndeplinirea r i­ plauze puternice, urale).