Page 37 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 37

PROLETARI  DIN  TOATE   TARILE,   U N IJI-V A I
                                                                                                                                                               VIZITA  TOVARĂŞILOR  JANOS  KAOAR


                                                                                                                                                             SI  GYULA  KALLAI  ÎN  TARA  NOASTRĂ



                                                                                                                                                    La  invita(ia  C om itetului  Central  al  P artid ului  Co­  membru  supleant  al  C om itetului  Executiv  al  C.C.  al
                                                                                                                                                   munist  Român  si  a  C onsiliului  de  M in iştri  al  Republicii   P.C .K,  prim -secretar  al  C om itetului  orăşenesc  P C.R  -
                                                                                                                                                   Socialiste  România,  la  10  m artie  au  sosit  în  ţara  noa­  Bucureşti,  lanoş  Fazecaş,  membru  supleant  al  Com itetu­
                                                                                                                                                   stră,  intr-o  vizii.i  de  prietenie,  tovarăşii  Janos  Kadar,   lui  Executiv  al  C.C.  al  P.C R ,  vicepi>eşedinle  al  Consi­
                                                                                                                                                   prim -secretar  al  C om itetului   Central   al  P artidului   liu lu i  de  M in iştri,  Corneliu  Mânescu,  membru  al  CC.
                                                                                                                                                   Muncitoresc  Socialist  Ungar  şi  Gyula  K alloi.  membru   al  P.C.R.,  m inistrul  afacerilor  externe,  M ihail  Roşiaiiu,
                                                                                                                                                   al  B iroului  Politic  al  C.C.  a)  P.M.S.U.,  preşedintele  gu­  membru  al  C.C.  al  P.C.K.,  ambasadorul  Republicii  So­
                                                                                                                                                   vernului  revoluţionar  muncitoresc--ţărănesc  ungar.  cialiste  România  în  II  P,  Ungară,  membri  ai  C.C.  al
            ' m     g   ;                                                                                                                            La  sosire,  pe  aeroportul  Băneasa,   conducătorii   de   P.C R.,  m iniştri  si  alte  persoane  oficiale.
                          ORGAN Al COMITETULUI fiEGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAI) REGIONAL                                        partid  şi  de  stat  ai  It.P.  Ungare  au  fost  îu tim p in a ţi  ele   Au  fost  de  faţă  Jozcf  V intc.  ambasadorul  R.P  Un­
                                                                                                                                                   tovarăşii  Nicolac  Ceauşescu.  secretar  general  al  Comite­  gare  la  Bucureşti  şi  mem bri  ai  Ambasadei
                                                                                                                                                   tului  Central  al  P artidului  Comunist  Român,  Ion  Gheor-                            (Agerpres)
                                                                                                                                                   ghe  Maurer,  membru  al  C om itetului   Executiv  şi                      ★
                                                                                                                                                   al  Prezidiului  Permanent  al  C.C.  al   P.C.H..  pre­  La  plerai e.  pe  aeroportul  Kerihegy  din  Budapesta,
                                                                VINERI  11  MARTIE  1966                          4  PAGINI  -   25  BANI          şedintele   C onsiliului   de   M in iştri   al   Republicii   au  fost  prezenţi  Apr»  Antal,  membru  al  B iroului  Poli­
                                                                                                                                                   Socialiste   România,   Alexandru   Itîrlâdeaiiu.   mem­  tic  al  C.C.  al  P.M.S.U.,  vicepreşedinte  al  guvernului  re­
                                                                                                                                                   bru  al  C om itetului  Executiv  si  al  P rezidiului  Per­  voluţionar  muncitoi esc-ţârănesc  ungar,  Hiszku  Bcla  si
                                                                                                                                                   manent  al  C.C.  al  P.C.R.,  pi im-vicepreşedinte  al  Consi­  Komocsin  Zoltan,  membri  ai  B iroului  Politic  şi  secre­
                                                                                                                                                   liu lu i  dc  M in iştri,  Em il  Hodnaraş.  membru  al  C om itetu­  tari  ai  C.C.  al  P.M.S.U.,  Pclar  Janos,  m inistrul  afacerilor
                                                                                                                                                                                                        externe,  dr.  Csanadi  Gyorg.v,  m inistrul  transporturilor  si
       INVESTIŢIILE  ANULUI  1966                                                                                                                  lui  Executiv  şi  al  P rezidiului   Permanent  al  C.C.  al   telecom unicaţiilor.  Puja  Frigyes,  şeful  secţiei  relaţii  ex­
                                                                                                                                                   P.C.R.,  pi im-vicepi eşedinte  al  C onsiliului  de  M iniştri,
                                                                                                                                                   Paul  N iculescu-M izil,  membru  al  C om itetului  Executiv,   terne  a  C.C.  al  P.M.S U.  si  alte  persoane  oficiale.
                                                                                                                                                   secretar  al  C.C.  al  P C R.,  Petre  B lajovici.  membru  su­  Au  fost  de  faţă  dr.  Duna  Florea,  însărcinat  cu  afaceri
                                                                                                                                                   pleant  al  C om itetului  Executiv  al  C.C.  al  F.C  R .  vice­  ad-interim   al  Republicii  Socialiste  România  la  Buda­
                                                                                                                                                   preşedinte  al  C onsiliului  dc  M in iştri,  Floria»  Dânâfao1.?.  pesta  şi  membri  ai  Ambasadei.



                                                                                                                                                                                         Prezentarea  scrisorilor  de  acreditare


                                                                                                                                                              ©                         de  către  noul  ambasador  al  Finlandei

                                                                                                                                                              Comunistul   Voicu                        la  B u c u r e ş t i
                                                                                                                                                          Ciocan,  pe  cate  obiec•
                                                                                                                                                          tivul  aparatului  lotoyra-   Joi,  10  martie,  preşedintele  Consi­  Finlandei,  B jorn-O lof  Georg  Alholm ,
                                                                                                                                                          tic  l a  surprins  in  tim­  liu lu i  de  Stat  al  Republicii  Sociali­  a  avut  loc  apoi  o  convorbire   *r-
                                                                                                                                                          pul  lucrului,  este  strun­  ste  România.  Chivu  Stoica,  a  p rim it   dială.
                                                                                                                                                          gar  la  l.P.l.P.  Livezeni.   pe  noul  ambasador  extraordinar   si   La  ceremonia  prezentării  scrisorilor
                                                                                                                                                          Slâpin  pc  tainele  mese­  plenipotenţiar  al  Finlandei  în  Repu­  de  acreditare  şi  la  convorbire  au  par­
                                                                                                                                                          riei,  el  sc  preocupă  in­  blica  Socialistă  România.  B jorn-O lof   ticipat  Grigore  Geamănu.  secretarul
                                                                                                                                                         tens  de  organizarea  ju   Georg  Alholm ,  care  şi-a   prezentat   C onsiliului  de  Stat,  şi  George  Maco-
                                                                                                                                                                                     scrisorile  de  acreditare.
                                                                                                                                                          dicioasă  a  muncii,  uti­   Ambasadorul  B jorn-O lof  Georg  si   vescu,  adjunct  al  m in istru lu i  afaceri­
                                                                                                                                                                                                                       lor  externe.
                                                                                                                                                          lizarea  raţională  a  ma­  preşedintele   C onsiliului   de   Stat,  ■
              I n  cuvintarea  rostită  de  tovarăşul  Nicolae  Ceauşescu   telefonic  şi  50   m etri  de  linie                                         şinii.  ridicarea  califică­  Chivu  Stoica,  au  rostit  cuvm târi.  Ambasadorul  Finlandei  a  fost  în­
                                                                electrică  aeriană  de  15  KV  şi                                                                                                                     soţit  de  m em brii  ambasadei.
            la  Consfătuirea  pe  ţară  a  lucratorilor  din  construcţii  se                                                                             rii  profesionale.  Ca  ur­  Intre  preşedintele  C onsiliului   de
                                                                220  V.  Situaţia  e  sim ilară   ru                                                                                 Stat,  Chivu   Stoica,  si  ambasadorul                 (Agerpres)
            arata  :                                            cea  privind  cablul  telefonic  de                                                       mare.  lună  dc  lună  ob­
                                                                la  blocul  I.  şi  deci  încă  nerc-                                                     ţine  succese  de  scamă
              ,Q   amploare  deosebită  va  lua  in  perioada  cincinalu-
                                                                zolvatâ  pentru  constructor,  cu                                                         in  producţie.
            Ini  construcţia  dc  locuinţe :  ...Se  vor  ridica  noi  şcoli,   toate  că  în  prezent  executanţii
                                                                îşi  asumă  unele  riscuri.  Ne  re­                                                     Foto :  N.  M OLDOVE AN U          Plenara  Comisiei  naţionale
            teatre,  cinematografe,  d u h u ri,  casc  de  cultură,  spitale,
                                                                ferim   la  faptul  că  raza  de  ac­                                                                                                                                t
            se  va  extinde  şi  moderniza  reţeaua  dc  magazine,  unităţi   ţiune  a  braţului  macaralei,  ca­
                                                                re  deserveşte  execuţia  blocului,                                                                                  a  Republicii  Socialiste  România
            de  alim entaţie  publică  şi  alte  întreprinderi  de  deser­  este  lim itată  şi  se  pot  ivi  ori-
            vire".                                              cînd  accidente  Deci.  dată  fiind
                                                                situaţia  existentă,  se  impune  o
              La  înfăptuirea  acestor obiective  o  contribuţie  preţioa­  cit  mai  operativă  soluţionate  a                                                                                pentru  U. N. E. S. C. O.
            să  va  trebui  s-o  aducă  şi  constructorii  de  locuinţe  din   acestui  caz
                                                                 Trustul  nici  n-a  ajuns  încă
            regiunea  noastră.                                                                                                                                                         Joi  după-amiază  a  avut  loc  ple­  La  discuţiile  care  au  urm at   au
                                                                in   posesia   amplasamentelor
              Se  pare  ca  in  acest  an,  .prim ul  an  al  cincinalului,  lu ­  pentru  reţelele   de   apă   şi                                                                  nara  Comisiei  naţionale  a  Republicii   Juat  parte   acad.  Şerban  Ţiţeica,
                                                                canalizare,  aferente  blocurilor                                                                                    Socialiste  România  pentru  UNESCO.   prof.  univ  George  Macovescu,  acad.
            crătorii  din  cadrul  T rustulu i  regional  de   construcţii                                                                                                           In  cadrul  plenarei  au  fost  dezbătute   Elie  C arafoli.  prof  univ.  Alexandru
                                                                K  4,  K  5  şi  A  10,  deşi  ar  fi                                         ÎNTRECERII
            -si-^au  început  activitatea  in  condiţii  mai  bune.  Marea   fost  firesc  ca  secţiunea  de  in ­                                                                   raportul  de  activitate  pe  anul  1965,   Bălăci,,  scriitorul  Demostene  Botez,
                                                                vestiţii  să  !c  predea  o  dală  cu                                                                                prezentat  de  acad   Athanase  Joja.   prof.  univ.  M ihai  Berza,  dr.  M ihai
            m ajoritate  a  lu cră rilo r  au  fost  demarate  corespunzător,                                                                                                                                           Băcescu,  prof.  univ.  Constantin  D in-
                                                                amplasamentele  blocurilor.  Şi,                                                                                     preşedintele  Comisiei  naţionale   şi
            există  fro n tu ri  de  lucru  asigurate  in  -proporţiile  nece-   în  sfirşit,  o  ultim ă   problemă                                                                 planul  de  activitate  pe  anul  1966,   culeseu,  acad  lorgu  Iordan.
                                                                încă  nesoluţionatâ:  mutarea  li­                                                                                   prezentat  de  acad.  M iron  Nitolescu,   P a rticip a nţii  au  făcut  numeroa­
            sare.                                                                                                                                                                    secretar  general.
                                                                n iilo r  energetice  de  înaltă  ten­                                                                                                                  se  propuneri  p rivin d    dezvoltarea
                                                                siune  care  intersectează  cana­      In  unităţile  industriale  din  regiunea  noastră  între­  din  num ărul  salariaţilor   sînt   Au  fost  relevate  succesele  obti-   a ctiv ită ţii  Comisiei  naţionale  a  Re­
                                                                lul  colector  principal  in  zona    cerea  socialistă  pentru  îndeplinirea  şi  depăşirea  sar­  fruntaşi  in  întrecere  pe  1965.  nute  anul  trecut  de  ţara  noastră  in   publicii  Socialiste  România  pentru
                                                                Gojdu.  Este   de   competenţa        cin ilo r  de  plan  este  vie  şi  mobilizatoare.  H o tâ iiţi  să            cadrul   a c tiv ită ţii   desfăşurate  la   UNESCO  in  anul  1966.
                                                                l.G.O.  si.  pentru  rezolvarea  ei.   traducă  in  lapte  angajamentele  luate,  m uncitorii,  in ­                 UNESCO.  S-a  menţionat,  îndeosebi   Plenara  a  adoptat  in  unanim itate
           S  L  I  B  H  R  A  H  n   L A    T I M P           trebuie  doar  mai  m ullă  insis­                                                                                   participarea  rodnică  a  delegaţilor   raportul  pe  anui  196o  şi  planul  de
                                                                tenţă  pe  lingă   I.P.A.C.H.  Bu­    ginerii   şi   tehnicienii  din  întreprinderi  sc  străduiesc                 Comisiei  naţionale  la  sesiunile  Con­  activitate  pe  anul  1966  ale  Comisiei
                                                                                                      să-şi  organizeze  mai  bine  munca,  să  folosească  din  plin  Luna  februarie  în
          L   a n p l a s a m b n t e l o r                     cureşti  spre  a  se  reface  devi­                                                                                  siliu lu i  executiv  UNESCO  şi  la  alte   naţionale.
                                                                zul  general  al  etapei  a  II-a,    maşinile  şi  utilajele,  aplică  în  producţie  procese  tehno­               reuniuni  internaţionale,  care  au  a-
                                                                cel  de  execuţie  fiin d   deja  în­  logice  avansate.  Ca  urmare  a  acestor  preocupări,  pe   unităţile  D.R.E.F.
            E N   T 5 U    a t a c a h b a        h   O  M  t   tocm it  de  I.R.E.H.  Deva.                                                                                         vut  loc  în  1965  sub  egida  UNESCO.                  (Agerpres)
                                                                                                      graficele  de  producţie  sc  înscriu  realizări  din  ce  în  ce
                                                                  PETROŞANI.  A ici  există   o       mai  frumoase.
            0 R     L u C R Â R I        B S T B      0         problemă  generală   a   m icro-                                                          Lucrătorii  În tre prin d e rii  fo­
                                                                raioituluî  B-f-C.  Deşi  are  plan                                                     restiere  din  regiunea  noastră
                                                                                                                                                        au  încheiat  luna  februarie  cu
                                                                dc  predare  de  198  apartamente
            E R   I K T Â      S T R I S 3 3 N       T  A       şi  de  creare  a  unui  front  de                                                      realizări  deosebite.  In  afară  de   Sesiuni  de  comunicări  ştiinţifice
                                                                lucru  de  132  apartamente,  con­  grafice  -             oţel  cît  realizase  peste  plan,   I  F.  Baia  de  Criş,  caic  nu  şi-a
                                                                                                                           alte  1.117  tone  metal
                                                                                                                                                        înd eplinit  planul  de  producţie,
         A    R E A L I Z Ă R I I         P L A N U ­           structorul  afirm ă  că  nu  s-a  a-                                                    restul  în trep rin d e rilo r  au  o b ţi­
                                                                vizat  nici  măcar  proiectul   de                           „La   aglomeratoi ul   nr.   I,
                                                                ansamblu  de  către   organele       succese               altă  secţie  fruntaşă  —  spunea   nut  însemnate  depăşiri  la  pro­  Cea  de  a  X ll-a   sesiune  anuala  de   1965,  după  care  au  urm at  comunicări
         L U I     L A    C O U S T R I I C J I A               centrale,  decum  şă  mai  existe                          zilele  trecute  tov  ing  Ion  Bo-   ducţia  globală  si  la  producţia   comunicări  a  In stitu tu lu i  dc  energe­  din  domeniul  economiei  energeticii.
                                                                                                                                                                                LF.
                                                                                                                                                        marfă.  M u ncitorii  de  la
                                                                                                                                                                                                                        In  continuare  vor  fi  dezbătute  pro­
                                                                documentaţii  de  execuţie   sau                           loga,  şeful  secţiei  —  întrecerea   Haţeg  şi  I  F.  Petroşani   şi-au   tică  al  Academiei,  care  şi-a  început   bleme  p rivin d   electro-energetica  şi
          D S     L O C U I N Ţ E                               amplasamente  eliberate.  De  la                           se  desfăşoară  cu  avînt.  Mergem   realizat   sarcinile   producţiei   lucrările  joi  la  Biblioteca  centrală  u-   termocnergetica.
                                                                                                                           bine  cu  planul  şi  cu  calitatea
                                                                                                                                                                                     niversitarâ,  reuneşte  numeroşi
                                                                                                                                                                                                                 aca­
                                                                secţiunea  de  investiţii   ni   se   C iştigâtorul  întrecerii  sociali­
                                                                spune  că  situaţia  nu  se  poate   ste  pe  ramura  siderurgică   —   aglomeratului.  Garanţia  succe­  globale  in  proporţie  de  151,4  la   demicieni,  pixjfesori  universitari,  cer­  ★   *
                                                                reglementa  curind  şi  definitiv,   Com binatul  siderurgic   H une­  sului  o  constituie  hărnicia  si   sută  şi  respectiv  142.7  la  sută,   cetători  şi  alţi  specialişti  din  energe­  Joi  a  început  In  Capitală  sesiunea
                                                                dai-  că  se  insistă  pentru  o b ţi­  doara  —  a  pornit  bine  la  m un­  răspunderea  lu cră to rilo r  noştri.   iar  cele  ale  producţiei  marfă   tică,  Tim p  de  3  zile  ei  vor  lua  cu­  de  com unicări  ştiin ţific e   a  cadrelor
                                                                                                                                                        în  proporţie  de  110,3 şi  respec­
                                                                                                                           In  luna  februarie  toate  o p riri­
                                                                                                                                                                                     noştinţă  dc  rezultatele  a ctiv ită ţii  in ­
        In  rîn du rlle   de  faţă  ne  vom   dică  dala  de  30  ianuarie  1966,   nerea  unor  derogări,  care  vor   că  şi  anul  acesta.  In  primele   le.  luate  la  un  loc,  au  fost  mal   tiv   117,3  la  sută.  Celelalte  în ­  stitu tu lu i  în  u ltim u l  an.  vor  dezbate   didactice  ale  In stitu tu lu i  agrqnomic
      referi  la  un  aspect  care  depin­  iar  răspunderea  directă  pentru   perm ite   începerea   execuţiei.   două  luni  toate  secţiile  de  bază   m ici  decît   fusese   planificat   treprinderi  au  depăşiri  c u p rin ­  căile  de  urm at  pentru  intensificarea   „Nicolae  Bălcescu*  la  care  participă
      de  de  beneficiar,  dar  care,  mai   rezolvare   revine   tovarăşului   Constructorii  le  aşteaptă  pen­  au  înscris  in  dreptul  indicato­  pentru  revizii  şi  reparaţii.  Deşi   se  între  1  şi  12  la  sută.  şi  specialişti  din  unită ţi  agricole  so­
      tîrziu  poate  influenţa   favora­  M ihai  Iacob,  vicepreşedinte  al   tru  a  începe  lucrările  şi.  de  a-   rilo r  de   pc   grafice,   semnul   planul  a  fost  recalculat,  cores­  Realizări  îm bucurătoare  s-au   şi  dezvoltarea  cercetărilor,  urm ărind   cialiste.  Sint  prezentate  noi  rezultate
      bil  sau  nefavorabil,  a ctivita ­  C om itetului  executiv  al  Sfatu­  ceea,  e  necesar  să  se  insiste   plus.  O ţelarii  reportau  la  înce­  punzător  tim p u lu i  de  funcţio­  obţinut  si  in  ceea  ce  priveşte   in  mod  deosebit  aplicabilitatea   lor   ale  cercetărilor  fundam entale  şi  a p li­
                                                                pînâ  mai  este  tim p
      tea  constructorului  :  asigurarea   lui  populai   orăşenesc   Deva.                  putul  -lunii  m artie  o  producţie   nare  a  fabricii,  el  a  fost  de­  îndeplinirea  planului  sortim en­  practică.  cative  făcute  în  domeniul  agrofito-
      amplasamentelor  pentru  noile   Care-i  situaţia  pinâ  in  prezent?   LUPENI.   Cîteva   chestiuni   suplimentară,  la  cea  planifica­         tal.  La  aproape  toate  sortim en­  Lupă  cum  subliniază  acad.  I.  S.   tehniei  plantelor  de  oimp  şi  h o rtiv iti-
      obiective  ce  sc  vor  înălţa.  Ja-   Demolarea  anexelor  respective   sînt  si  aici  dc  spus.  De  la  trust   tă  pe  lunile  anterioare,  de  3.896   păşit".  tele,  dar  mai  ales  la  cele  p rin ­  Gheorghju,  in  cuvintul  de  deschidere,   cole  ca  şi  în  creşterea  anim alelor.  De
      tâ-ne  tăcind  un  scurt  tur  de   a  început  abia  prin  16  februa­  ni  se  spunea  că  încă  nu  este  a-   tone   metal,   aglomeratoi iştii   Fiind  vorba  ae  aglomerato-   cipale,  planul  a  fost   depăşit.   im portanţă  im ediată  pentru  produc­
      orizont  prin  oraşele  în   care   rie,  iar  transportul  m ateriale­  probat  proiectul  de  ansamblu   peste  21.000  tone  m inereuri  a-   ris tii  secţiei  I,  or  mai  ti^ebui   In  luna  februarie —  pe  E.R E.’r'.   sesiunea  are  o  sem nificaţie  deosebită,
      construieşte  trustul  regional.  lor  l  It  E l i   s-a  term inat, cu  ex­  „Tudor  Vladim irescu",  etapa  a   glomerate.  fu rn a liş tii  mai  m ult   adăugat  că  numai  în  prim a   —  s-a  reuşit  să  se  dea  peste   dezvoltarea  energeticii  constituind  în   ţie  sînt  îndeosebi  rezultatele  cu  p ri­
                                   cepţia  rolelor   pentru  cabluri,   II-a  şi  n-au  apărut  încă  proiec­  de  10600  tone  fontă,  realizată                                    etapa  actuală  —  aşa  cum  reiese  şi   vire  la  irigarea  c u ltu rilo r,  aplicarea
        DEVA.   C onstructorul   este   care  încă  imobilizează  o  parte   tele  de  expiopriere  pentru  eli­  cu  cocs  economisit.   Rezultate   sâptâminâ  a  lu n ii  martie  ci  au   prevederi  4926  m c.  buşteni  de
      în  posesia  unui  plan  de  acţiu­  din  spaţiul  aferent  organizării                                              trim is  furnalelor  2800  tone  m i­  fag.  2 453  m c.  buşteni  de  fag   din  documentele  celui  de  al  IX -lca    îngrăşăm intelor  chimice,  agrotehnica
      ne,  pl ivind  măsurile  ce  trebuie   noului  punct  dc  lucru.  Piuă  la   berarea  amplasamentelor  blo­  frumoase  au  înscris  şi  lam ina-   pentru  derulaj,  918  m c.  buşteni   Congres  al  P.C.R.  —  una  din  proble­  viţei  de  vie,  p lantaţiile  pomicole  in ­
                                                                cu rilo r  A  1  şi  A  2.  La  secţiu­
      luate  in  vederea  eliberării  am­  data  de  15  februarie  a.c.   mai   nea  de  investiţii   a   Sfatului   torii.  nereuri  aglomerate  peste  plan,   dc  răsinoase,   192  m c.  lemn   mele  esenţiale  ale  economiei  noastre   tensive  şi  ameliorarea  păşunilor   şi
      plasamentelor  blocurilor  A  10,   trebuiau  deviate  şi  lin iile   te­  popular  regional  lu crurile   au   Colectivul   oţelăriei  M artin   că  pe  luna  ianuarie  au  înscris   pentru  mină.  2.138  m c.  iobde   fineţelor  naturale.
      I,  K   3,  lv  4,  IC  5.  IC  6,  din  m i-   lefonice  care  traversează  am­  fost  confirm ate  întocmai,   fâ-   nr.  2  —  seclic   ciîstîgătoartr  a   economii  la  preţul  de  cost  in   industriale  si  altele.  naţionale.
      trora ioanele  1,  2  si  3  Planul   plasamentul  blocului  perpendi­  cindu-se  insă  cuvenita  preciza­  drapelului  dc  fruntaşă  in  în ­  valoare  de  aproape  200000  tei.   Cele  mai  frumoase  rezultate   In  prim a  parte  a  şedinţei  de  d im i­  La  sesiune,  care  se  desfăşoară  trei
      este  sta bilit  de  secţiunea  de  in ­  cular  pe  strada  George  Enes­  re  că  proiectul   de  ansamblu         Rezultatele  sint  fii eşti  dacă  a-   în  îndeplinirea  planului  sorti­  neaţă,  acad.  Remus  Râduleţ,  directo­  zile  sînt  expuse,  de  asemenea,  rezul­
      vestiţii  a  S fatului  popular  re­  cu.  întocmirea  proiectului  pen­  este  depus  la  C onsiliul  de  M i­  trecere  pc  com binat  în  1965  —   mental  au  fost  obţinute  de  co­  rul  In stitu tu lu i  dc  energetică,  a  pre­  tatele  unor  cercetări  fundam entale
      gional,  cu  responsabilităţi  pre­  tru  execuţia  lucrării  şi  inclu ­  niştri.  avind  avizele  CS.P  şl   a  adăugat  în  primele  9  zile  ale   vciT)  în  vedere  şi  faptul  că  in   lectivele  între prin derilor  fores­  din  genetică,  fiziologie  şi  biochimie.
      cise  privin d   întocmirea  docu­  derea  ei  in  devizul  general  al   C S C  A S.  Sc  aşteaptă  doar  n-   lu n ii  martie,  la  cele  2376  tone  această  secţie  peste  o  treim e  tiere  dîn  Haţeg,  Petroşani,  Do-   zentat  un  referat  asupra  principale­
      m entaţiilor   de   expiopriere,   investiţiei   revine   DS.A.P.C   probarea.                                                                    bra,  Hunedoara  şi  Sebeş.  lor  realizări  ale  in stitu tu lu i  in  anul         (Agerpres)
      demolări  şi  transportul   mate­  Leva   Interesindu-ne   despre
      rialelor  rezultate  la  demolări.   stadiul  rezolvării  problem ei  ni   Pe  scurt  cam   acestea   sînt
      U ltim ele  termene  de  rezolvare   s-a  spus  cu D.S.A.P.C. a  predat   problemele  nere2olvate  încă  de
      a  problem elor  înscrise  aici  se   (cu  în lîr/ie re )   Sfatului  popu­  beneficiarul  construcţiilor   de   IN PAGINA 4 4-A MAZ!            A  sunai  clopoţelul.  In  sălile  cu-
      opresc  în  ju ru l  datei  de   15   lar  regional  docum entaţiile  de   locuinţe  Procentul  lor  este  re­                                  * *  ralc  şi  aetisilc  ale  şcolii  a-   tent  şi  reale  aptitudini.  $i  Itindea   îndrăgită  de  elevi  şi  părinţii  aces­
      m artie  a.c.  Ln  serviciul  re la ţii-   execuţie  şi  devizul  general  re­  dus  şi,  deocamdată,  nu  creează                            şeiale  sub  sprinceană  ile  munte,   a  fost  înşirat  un  număr  foarte  mare   tora  La  baza  acestei  aprecieri  slă
      devize  al  trustului  ni  s-a  spus,   făcut,  că  ele  sînt  in  curs  de  a-   inconveniente   constructorilor.                            elevii  şi-au  ocupat  cuminţi  locurile   de  pionieri  şi  şcolari  cure  s-au  re­  munca  rodnică  a  învăţătoarei.  $i
      eu  destulă  indulgenţă,  că  pie-   vi/a re   Ja  C.T.S.,  dar  nici  pină   Dar,  vor crea  cu  siguranţă  dacă   ®  N.A.T.O.  sub semnul  între­  in  bănci.  Prolesotul  a  inceput  lec­  marcat  „in   mod  deosebit",  nu  ne   învăţătoarea  Koz  Elena  din  Ruda.
      vederile  planului  au  fost   în­  la  data  actuală   constructorul   nu  se  va  dovedi   operativi­                                       ţia  In  cuiele  sc  aştern  slovele  lim ­  râmine  dccil  să  le  utăm  succes  şi   oraşul   regional   Hunedoata,   sc
      făptuite  în  proporţie  dc  30—40   n-a  prim it  nim ic  E  bine  să  se   tate  in  soluţionarea  lor,  dacă   bării                       pezi  şi  diepte  —  şiruri,  şiruri.  Răs­  la  concursurile  viitoare.  bucură  de  aprecierea  sătenilor  —
      la  sută  Spicuim  din  plan  pre­  obţină  cit  mai  repede  avizele                                                                         foim  altă  scrisoare.  Intr-un  adevă­  O  altă  scrisoare  ne  poartă   cu   /ic  scriu  corespondenţii  TU ZA  M I­
      vederile  încă  nerezolvate  Pen­  si  autorizaţia   de  construcţie,   lucrurile  vor  fi  lăsate  să  se  re­                               rat  arsenal  de  eprubete  şi  retorte,   ghidul   pină  la   Doştat.   raionul   RON  şi  CEORGESCU   NICOLAE.
      tru  blocul  I  s-au  prevăzut  de­  fiindcă  constructorul   trebuie   zolve  de  la  sine.  Ne  gindim   că   O   Lucrările  conferinţei  Comite­  minuind  substanţe  ca  reacţii  chi­  Sebeş,  la  concursul  „Cine  ştie,  ciş-   A ctivităţile  desfăşurate  la  şcoală,
      molarea  anexelor  gosipodăi eşti                         mai  multă   operativitate   din                                                    mice  „ misterioase^,  al(i  elevi,   dc   tigă1'.  organizat   pe  marginea  Ul­  la  căminul  cultural  .51  in  cercul  de
      din  faţa. casei   de  pe   strada   să-şi   asigure   subantrepriza   partea  benefieiai*ului  va  fi  foar­                                 ta  o  altă  şcoală,  urmăresc  cu  pa­  mului  „M e rii   sălbatici” ,   despre  citit  ai  femeilor  i-au  creat  învăţă­
      George  Enescu  nr.  20,  parcela   P.T.T.H.,  specializată  in  astfel                    tului  celor  18                                   siune  şi  curiozitate  experienţa.  Pli­                         toarei  un  binemerilat  prestigiu.
      61,  exp^opriaţe  încă  din  iulie   de  execuţii.        te  oporlunâ  pentru   construc­                                                    curile  se  succed  cu   repeziciune.                                fa tă   acum  o  altă  scrisoare.  Ne
      1964  şi  transportarea  m ateria­  Deocamdată  se  ridică  proble­  tor,  căruia  i  se  va  da  astfel                                      Alte  imagini  se  suprapun peste  cele                              M  atrage  atenţia  titlu l  lap id ar:
      lelor  I.R.E.H.,  aflate  pc  actua­  me  şi  pentru  blocul  K   3,   cu   p rile ju l  să-şi  pregătească   co­                             anterioare.  Debuturi  la  cercul  lite ­                         „IiiU rz ia lu r.  Să  o  c itim :
      lu l  amplasament,  la  un  nou  de­                       respunzător  execuţia  şi  locurile                                                rar  din  şcoală,  prima  excursie  din   CORESPONDENŢE             „Clinchetul  soneriei  so   slinse,
      pozit.  Term enul  lim ită   la  care   termen  de  predare  în  1966.  E                  DUPĂ  O  LU P TĂ   CARE  A  D UR AT   PESTE  24    primăvara  aceasta  ele.,  ele.                                   prolesorul  de  gcoqralic  sc  nşezaso
      trebuiau   term inate   lucrările,   vorba  dc po/ai ca  în  cablul  sub­  dc  muncă.      DE  ORE  FORŢELE  PATR IO TICE  AU  CUCERIT          Ne  allăm,  cum  probabil  v-a{i  dat                           la  catedră.  In  liniştea  cc  se  aşter­
      conform  planului  a m intit,  in ­  teran  a  50  dc  m etri  de  cablu  A.  OARGA        T A B Ă R A   DE  LA   ASII AU                     seama,  in  la(a  unor  plicuri  sosite                           nuse  pesle  clasă,  cu  un   zgomot
                                                                                                                                                    din  şcoli.  In  vta lul  dc  scrisori  care   ŞCOLARE  *         brusc,  in  dreptunghiul  mare  ol  uşei
                                                                                                                                                    sosesc  zilnic  in  redacţie.  şi  cores­                         apare  elevul  Nahorniac  Mihai  Lec­
                                                                                                                                                    pondentele  şcolare  îşi  au  larmecul                            ţia  este  inlrcruplă.
                                                                                                                                                    lor  particular,  deosebit.  Printre  rin-                          Acesta  este  in lim a lu l  care  me­
                                                                                                                                                    duri  se  dese Urează  imagini  edili-                            reu  „a  fost  să  bea  apa"  El  nu  nu­
                                                                                                                                                    catoare  din  activitatea  dc  zi  cu  zi   care  ne-a scris  V ASILE  CONSTAN­  mai  că  înlîrzic  dc  la  ore,  dar  şi
                                                                                                                                                    a  elevilor  lată  citeva   secvenţe,                             supără  mult  pc  tovarăşii  profesori,
                                                                                                                                                                                     TIN.  Concursul  a  fost  pasionant,
                                                                                                                                                    imagini  cotidiene,  surprinse  dc  co­  cei  14  concurenţi  elevi  s-au  intre­  se  cearlă  cu  colegii  in  timpul  ore­
                                                                                                                                                    respondenţii  noştri  din  şcoli.                                 lor,  nu  ia  notile  ele  Cu  ţoale  că
                                                                                                                                                      I i i  lafa  hărţii  economice  a  patriei,   cul  in  răspunsuri  bune',  cuie  dove­  şi-a  luat  angajamente  m ultiple  şi
                                                                                                                                                    elevii  Liceului  din  Simcna,  ne  scrie   deau  priceperea  adincă  a  Ulmului.   a  avut  nola  scâzulă  la  purtare,  nu
                                                                                                                                                                                         ' iecare  dintre  noi  am  îndrăgit
                                                                                                                                                    prolesotul  VICTOR   IIANE$,   nu   F :                           dă  semne  de  îndreptare".  Semnea­
                                                                                                                                                    avut  o  toaite  instinctivă  in liln ire    pTolesorii  şi  invătaloru  care   ză  DUŢU  S lN Z llA N Ă .  din  clasa  a
                                                                                                                                                    cu  tovarăşul  Gruescu  loan.  cercv-   'ne-au  înzestrat  cu  ştiinlu  dc  carie.   IX-a  D.  a  lic e u lu i  „blotia,  Cloşcu
                                                                                                                                                    lulor  ştim tihc  la  Academic  In lil-   Din  am intirile  copilăriei,  chipul  o-   şi  C fişau”  din  Alba  Iul ia.
                                                                                                                                                    nirea  a  depăşii  slera  unei  lecţii  n-   inttlui  de  la  catedră  ne  apare  ca   Apreciem  ob/ccfivj/afen   critică
                                                                                                                                                    bişnuile,  devenind   un   adevărul   u/i  profil  drag  şi  lndei>ărtal  O  par­  cu  care  autorul  scrisorii  fşl  anali­
                                                                                                                                                    simpozion  pe  tema  dezvoltării  Ro­  te  din  scrisorile  sosite  la  redacţie   zează  colegul.
                                                                                                                                                    mâniei  socialiste  in  aciuatul  cin­  ne  vorbesc  tu   călduţa  despre  în­  ^  Ile  scrisori  se   perindă  In
                                                                                                                                                    cinal                            văţători  şi  prolesori.            J  * lata  noastră.   Imagini   din
                                                                                                                                                     De  la  Dobra.  inslruclnatea  supe­  CorespondenţiiI  JUDE  IO AN  ne   şcoli,  surprinse  de  corespondent ii
                                                                                                                                                    rioară  dc  pionieri  MOISĂ  ELENA,   tace  un  portret  al  tinerei  învăţă­  noştri,  se  adaugă  celor  prezentate
                                                                                                                                                    ne  inlormcază  despre   concursul   toare  Le nula  Parau,  din  salul  Po­  acum.  Ne  vom  in tiln i  mai  Itrziu.  ca
                                                                                                                                                    pionierilor  şi  şcolarilor  ce  a  avui   ieniţa,  comuna  Almaşul  Mic,  raio­  să  le  rusloim  din  nou.  împreună
                                                                                                                                                    loc  cu  d iv a   timp  In  urmă,  la  caic   nul  Ordş//e.  Pasională  de   munca
                                                                                                                                                    tinerii  participanţi  au  dovedii  la­  cu  elevii,  tlnăra  învăţătoare  a  losl  T.  ISTRATE
                                            Vedere  exterioară  a  Fabricii  de  |>roduse  refractare  din  Alba  M ia
                                                                                                                          Foto:  V.  ONOIU
   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41   42