Page 37 - Drumul_socialismului_1966_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N IJI-V A I
VIZITA TOVARĂŞILOR JANOS KAOAR

SI GYULA KALLAI ÎN TARA NOASTRĂ

La invita(ia C om itetului Central al P artid ului Co­ membru supleant al C om itetului Executiv al C.C. al
munist Român si a C onsiliului de M in iştri al Republicii P.C .K, prim -secretar al C om itetului orăşenesc P C.R -
Socialiste România, la 10 m artie au sosit în ţara noa­ Bucureşti, lanoş Fazecaş, membru supleant al Com itetu­
stră, intr-o vizii.i de prietenie, tovarăşii Janos Kadar, lui Executiv al C.C. al P.C R , vicepi>eşedinle al Consi­
prim -secretar al C om itetului Central al P artidului liu lu i de M in iştri, Corneliu Mânescu, membru al CC.
Muncitoresc Socialist Ungar şi Gyula K alloi. membru al P.C.R., m inistrul afacerilor externe, M ihail Roşiaiiu,
al B iroului Politic al C.C. a) P.M.S.U., preşedintele gu­ membru al C.C. al P.C.K., ambasadorul Republicii So­
vernului revoluţionar muncitoresc--ţărănesc ungar. cialiste România în II P, Ungară, membri ai C.C. al
' m g ; La sosire, pe aeroportul Băneasa, conducătorii de P.C R., m iniştri si alte persoane oficiale.
ORGAN Al COMITETULUI fiEGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAI) REGIONAL partid şi de stat ai It.P. Ungare au fost îu tim p in a ţi ele Au fost de faţă Jozcf V intc. ambasadorul R.P Un­
tovarăşii Nicolac Ceauşescu. secretar general al Comite­ gare la Bucureşti şi mem bri ai Ambasadei
tului Central al P artidului Comunist Român, Ion Gheor- (Agerpres)
ghe Maurer, membru al C om itetului Executiv şi ★
al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.H.. pre­ La plerai e. pe aeroportul Kerihegy din Budapesta,
VINERI 11 MARTIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI şedintele C onsiliului de M in iştri al Republicii au fost prezenţi Apr» Antal, membru al B iroului Poli­
Socialiste România, Alexandru Itîrlâdeaiiu. mem­ tic al C.C. al P.M.S.U., vicepreşedinte al guvernului re­
bru al C om itetului Executiv si al P rezidiului Per­ voluţionar muncitoi esc-ţârănesc ungar, Hiszku Bcla si
manent al C.C. al P.C.R., pi im-vicepreşedinte al Consi­ Komocsin Zoltan, membri ai B iroului Politic şi secre­
liu lu i dc M in iştri, Em il Hodnaraş. membru al C om itetu­ tari ai C.C. al P.M.S.U., Pclar Janos, m inistrul afacerilor
externe, dr. Csanadi Gyorg.v, m inistrul transporturilor si
INVESTIŢIILE ANULUI 1966 lui Executiv şi al P rezidiului Permanent al C.C. al telecom unicaţiilor. Puja Frigyes, şeful secţiei relaţii ex­
P.C.R., pi im-vicepi eşedinte al C onsiliului de M iniştri,
Paul N iculescu-M izil, membru al C om itetului Executiv, terne a C.C. al P.M.S U. si alte persoane oficiale.
secretar al C.C. al P C R., Petre B lajovici. membru su­ Au fost de faţă dr. Duna Florea, însărcinat cu afaceri
pleant al C om itetului Executiv al C.C. al F.C R . vice­ ad-interim al Republicii Socialiste România la Buda­
preşedinte al C onsiliului dc M in iştri, Floria» Dânâfao1.?. pesta şi membri ai Ambasadei.

Prezentarea scrisorilor de acreditare

© de către noul ambasador al Finlandei

Comunistul Voicu la B u c u r e ş t i
Ciocan, pe cate obiec•
tivul aparatului lotoyra- Joi, 10 martie, preşedintele Consi­ Finlandei, B jorn-O lof Georg Alholm ,
tic l a surprins in tim­ liu lu i de Stat al Republicii Sociali­ a avut loc apoi o convorbire *r-
pul lucrului, este strun­ ste România. Chivu Stoica, a p rim it dială.
gar la l.P.l.P. Livezeni. pe noul ambasador extraordinar si La ceremonia prezentării scrisorilor
Slâpin pc tainele mese­ plenipotenţiar al Finlandei în Repu­ de acreditare şi la convorbire au par­
riei, el sc preocupă in­ blica Socialistă România. B jorn-O lof ticipat Grigore Geamănu. secretarul
tens de organizarea ju Georg Alholm , care şi-a prezentat C onsiliului de Stat, şi George Maco-
scrisorile de acreditare.
dicioasă a muncii, uti­ Ambasadorul B jorn-O lof Georg si vescu, adjunct al m in istru lu i afaceri­
lor externe.
lizarea raţională a ma­ preşedintele C onsiliului de Stat, ■
I n cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu telefonic şi 50 m etri de linie şinii. ridicarea califică­ Chivu Stoica, au rostit cuvm târi. Ambasadorul Finlandei a fost în­
electrică aeriană de 15 KV şi soţit de m em brii ambasadei.
la Consfătuirea pe ţară a lucratorilor din construcţii se rii profesionale. Ca ur­ Intre preşedintele C onsiliului de
220 V. Situaţia e sim ilară ru Stat, Chivu Stoica, si ambasadorul (Agerpres)
arata : cea privind cablul telefonic de mare. lună dc lună ob­
la blocul I. şi deci încă nerc- ţine succese de scamă
,Q amploare deosebită va lua in perioada cincinalu-
zolvatâ pentru constructor, cu in producţie.
Ini construcţia dc locuinţe : ...Se vor ridica noi şcoli, toate că în prezent executanţii
îşi asumă unele riscuri. Ne re­ Foto : N. M OLDOVE AN U Plenara Comisiei naţionale
teatre, cinematografe, d u h u ri, casc de cultură, spitale,
ferim la faptul că raza de ac­ t
se va extinde şi moderniza reţeaua dc magazine, unităţi ţiune a braţului macaralei, ca­
re deserveşte execuţia blocului, a Republicii Socialiste România
de alim entaţie publică şi alte întreprinderi de deser­ este lim itată şi se pot ivi ori-
vire". cînd accidente Deci. dată fiind
situaţia existentă, se impune o
La înfăptuirea acestor obiective o contribuţie preţioa­ cit mai operativă soluţionate a pentru U. N. E. S. C. O.
să va trebui s-o aducă şi constructorii de locuinţe din acestui caz
Trustul nici n-a ajuns încă
regiunea noastră. Joi după-amiază a avut loc ple­ La discuţiile care au urm at au
in posesia amplasamentelor
Se pare ca in acest an, .prim ul an al cincinalului, lu ­ pentru reţelele de apă şi nara Comisiei naţionale a Republicii Juat parte acad. Şerban Ţiţeica,
canalizare, aferente blocurilor Socialiste România pentru UNESCO. prof. univ George Macovescu, acad.
crătorii din cadrul T rustulu i regional de construcţii In cadrul plenarei au fost dezbătute Elie C arafoli. prof univ. Alexandru
K 4, K 5 şi A 10, deşi ar fi ÎNTRECERII
-si-^au început activitatea in condiţii mai bune. Marea fost firesc ca secţiunea de in ­ raportul de activitate pe anul 1965, Bălăci,, scriitorul Demostene Botez,
vestiţii să !c predea o dală cu prezentat de acad Athanase Joja. prof. univ. M ihai Berza, dr. M ihai
m ajoritate a lu cră rilo r au fost demarate corespunzător, Băcescu, prof. univ. Constantin D in-
amplasamentele blocurilor. Şi, preşedintele Comisiei naţionale şi
există fro n tu ri de lucru asigurate in -proporţiile nece- în sfirşit, o ultim ă problemă planul de activitate pe anul 1966, culeseu, acad lorgu Iordan.
încă nesoluţionatâ: mutarea li­ prezentat de acad. M iron Nitolescu, P a rticip a nţii au făcut numeroa­
sare. secretar general.
n iilo r energetice de înaltă ten­ se propuneri p rivin d dezvoltarea
siune care intersectează cana­ In unităţile industriale din regiunea noastră între­ din num ărul salariaţilor sînt Au fost relevate succesele obti- a ctiv ită ţii Comisiei naţionale a Re­
lul colector principal in zona cerea socialistă pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­ fruntaşi in întrecere pe 1965. nute anul trecut de ţara noastră in publicii Socialiste România pentru
Gojdu. Este de competenţa cin ilo r de plan este vie şi mobilizatoare. H o tâ iiţi să cadrul a c tiv ită ţii desfăşurate la UNESCO in anul 1966.
l.G.O. si. pentru rezolvarea ei. traducă in lapte angajamentele luate, m uncitorii, in ­ UNESCO. S-a menţionat, îndeosebi Plenara a adoptat in unanim itate
S L I B H R A H n L A T I M P trebuie doar mai m ullă insis­ participarea rodnică a delegaţilor raportul pe anui 196o şi planul de
tenţă pe lingă I.P.A.C.H. Bu­ ginerii şi tehnicienii din întreprinderi sc străduiesc Comisiei naţionale la sesiunile Con­ activitate pe anul 1966 ale Comisiei
să-şi organizeze mai bine munca, să folosească din plin Luna februarie în
L a n p l a s a m b n t e l o r cureşti spre a se reface devi­ siliu lu i executiv UNESCO şi la alte naţionale.
zul general al etapei a II-a, maşinile şi utilajele, aplică în producţie procese tehno­ reuniuni internaţionale, care au a-
cel de execuţie fiin d deja în­ logice avansate. Ca urmare a acestor preocupări, pe unităţile D.R.E.F.
E N T 5 U a t a c a h b a h O M t tocm it de I.R.E.H. Deva. vut loc în 1965 sub egida UNESCO. (Agerpres)
graficele de producţie sc înscriu realizări din ce în ce
PETROŞANI. A ici există o mai frumoase.
0 R L u C R Â R I B S T B 0 problemă generală a m icro- Lucrătorii În tre prin d e rii fo­
raioituluî B-f-C. Deşi are plan restiere din regiunea noastră
au încheiat luna februarie cu
dc predare de 198 apartamente
E R I K T Â S T R I S 3 3 N T A şi de creare a unui front de realizări deosebite. In afară de Sesiuni de comunicări ştiinţifice
lucru de 132 apartamente, con­ grafice - oţel cît realizase peste plan, I F. Baia de Criş, caic nu şi-a
alte 1.117 tone metal
înd eplinit planul de producţie,
A R E A L I Z Ă R I I P L A N U ­ structorul afirm ă că nu s-a a- restul în trep rin d e rilo r au o b ţi­
vizat nici măcar proiectul de „La aglomeratoi ul nr. I,
ansamblu de către organele succese altă secţie fruntaşă — spunea nut însemnate depăşiri la pro­ Cea de a X ll-a sesiune anuala de 1965, după care au urm at comunicări
L U I L A C O U S T R I I C J I A centrale, decum şă mai existe zilele trecute tov ing Ion Bo- ducţia globală si la producţia comunicări a In stitu tu lu i dc energe­ din domeniul economiei energeticii.
LF.
marfă. M u ncitorii de la
In continuare vor fi dezbătute pro­
documentaţii de execuţie sau loga, şeful secţiei — întrecerea Haţeg şi I F. Petroşani şi-au tică al Academiei, care şi-a început bleme p rivin d electro-energetica şi
D S L O C U I N Ţ E amplasamente eliberate. De la se desfăşoară cu avînt. Mergem realizat sarcinile producţiei lucrările joi la Biblioteca centrală u- termocnergetica.
bine cu planul şi cu calitatea
niversitarâ, reuneşte numeroşi
aca­
secţiunea de investiţii ni se C iştigâtorul întrecerii sociali­
spune că situaţia nu se poate ste pe ramura siderurgică — aglomeratului. Garanţia succe­ globale in proporţie de 151,4 la demicieni, pixjfesori universitari, cer­ ★ *
reglementa curind şi definitiv, Com binatul siderurgic H une­ sului o constituie hărnicia si sută şi respectiv 142.7 la sută, cetători şi alţi specialişti din energe­ Joi a început In Capitală sesiunea
dai- că se insistă pentru o b ţi­ doara — a pornit bine la m un­ răspunderea lu cră to rilo r noştri. iar cele ale producţiei marfă tică, Tim p de 3 zile ei vor lua cu­ de com unicări ştiin ţific e a cadrelor
în proporţie de 110,3 şi respec­
In luna februarie toate o p riri­
noştinţă dc rezultatele a ctiv ită ţii in ­
In rîn du rlle de faţă ne vom dică dala de 30 ianuarie 1966, nerea unor derogări, care vor că şi anul acesta. In primele le. luate la un loc, au fost mal tiv 117,3 la sută. Celelalte în ­ stitu tu lu i în u ltim u l an. vor dezbate didactice ale In stitu tu lu i agrqnomic
referi la un aspect care depin­ iar răspunderea directă pentru perm ite începerea execuţiei. două luni toate secţiile de bază m ici decît fusese planificat treprinderi au depăşiri c u p rin ­ căile de urm at pentru intensificarea „Nicolae Bălcescu* la care participă
de de beneficiar, dar care, mai rezolvare revine tovarăşului Constructorii le aşteaptă pen­ au înscris in dreptul indicato­ pentru revizii şi reparaţii. Deşi se între 1 şi 12 la sută. şi specialişti din unită ţi agricole so­
tîrziu poate influenţa favora­ M ihai Iacob, vicepreşedinte al tru a începe lucrările şi. de a- rilo r de pc grafice, semnul planul a fost recalculat, cores­ Realizări îm bucurătoare s-au şi dezvoltarea cercetărilor, urm ărind cialiste. Sint prezentate noi rezultate
bil sau nefavorabil, a ctivita ­ C om itetului executiv al Sfatu­ ceea, e necesar să se insiste plus. O ţelarii reportau la înce­ punzător tim p u lu i de funcţio­ obţinut si in ceea ce priveşte in mod deosebit aplicabilitatea lor ale cercetărilor fundam entale şi a p li­
pînâ mai este tim p
tea constructorului : asigurarea lui populai orăşenesc Deva. putul -lunii m artie o producţie nare a fabricii, el a fost de­ îndeplinirea planului sortim en­ practică. cative făcute în domeniul agrofito-
amplasamentelor pentru noile Care-i situaţia pinâ in prezent? LUPENI. Cîteva chestiuni suplimentară, la cea planifica­ tal. La aproape toate sortim en­ Lupă cum subliniază acad. I. S. tehniei plantelor de oimp şi h o rtiv iti-
obiective ce sc vor înălţa. Ja- Demolarea anexelor respective sînt si aici dc spus. De la trust tă pe lunile anterioare, de 3.896 păşit". tele, dar mai ales la cele p rin ­ Gheorghju, in cuvintul de deschidere, cole ca şi în creşterea anim alelor. De
tâ-ne tăcind un scurt tur de a început abia prin 16 februa­ ni se spunea că încă nu este a- tone metal, aglomeratoi iştii Fiind vorba ae aglomerato- cipale, planul a fost depăşit. im portanţă im ediată pentru produc­
orizont prin oraşele în care rie, iar transportul m ateriale­ probat proiectul de ansamblu peste 21.000 tone m inereuri a- ris tii secţiei I, or mai ti^ebui In luna februarie — pe E.R E.’r'. sesiunea are o sem nificaţie deosebită,
construieşte trustul regional. lor l It E l i s-a term inat, cu ex­ „Tudor Vladim irescu", etapa a glomerate. fu rn a liş tii mai m ult adăugat că numai în prim a — s-a reuşit să se dea peste dezvoltarea energeticii constituind în ţie sînt îndeosebi rezultatele cu p ri­
cepţia rolelor pentru cabluri, II-a şi n-au apărut încă proiec­ de 10600 tone fontă, realizată etapa actuală — aşa cum reiese şi vire la irigarea c u ltu rilo r, aplicarea
DEVA. C onstructorul este care încă imobilizează o parte tele de expiopriere pentru eli­ cu cocs economisit. Rezultate sâptâminâ a lu n ii martie ci au prevederi 4926 m c. buşteni de
în posesia unui plan de acţiu­ din spaţiul aferent organizării trim is furnalelor 2800 tone m i­ fag. 2 453 m c. buşteni de fag din documentele celui de al IX -lca îngrăşăm intelor chimice, agrotehnica
ne, pl ivind măsurile ce trebuie noului punct dc lucru. Piuă la berarea amplasamentelor blo­ frumoase au înscris şi lam ina- pentru derulaj, 918 m c. buşteni Congres al P.C.R. — una din proble­ viţei de vie, p lantaţiile pomicole in ­
cu rilo r A 1 şi A 2. La secţiu­
luate in vederea eliberării am­ data de 15 februarie a.c. mai nea de investiţii a Sfatului torii. nereuri aglomerate peste plan, dc răsinoase, 192 m c. lemn mele esenţiale ale economiei noastre tensive şi ameliorarea păşunilor şi
plasamentelor blocurilor A 10, trebuiau deviate şi lin iile te­ popular regional lu crurile au Colectivul oţelăriei M artin că pe luna ianuarie au înscris pentru mină. 2.138 m c. iobde fineţelor naturale.
I, K 3, lv 4, IC 5. IC 6, din m i- lefonice care traversează am­ fost confirm ate întocmai, fâ- nr. 2 — seclic ciîstîgătoartr a economii la preţul de cost in industriale si altele. naţionale.
trora ioanele 1, 2 si 3 Planul plasamentul blocului perpendi­ cindu-se insă cuvenita preciza­ drapelului dc fruntaşă in în ­ valoare de aproape 200000 tei. Cele mai frumoase rezultate In prim a parte a şedinţei de d im i­ La sesiune, care se desfăşoară trei
este sta bilit de secţiunea de in ­ cular pe strada George Enes­ re că proiectul de ansamblu Rezultatele sint fii eşti dacă a- în îndeplinirea planului sorti­ neaţă, acad. Remus Râduleţ, directo­ zile sînt expuse, de asemenea, rezul­
vestiţii a S fatului popular re­ cu. întocmirea proiectului pen­ este depus la C onsiliul de M i­ trecere pc com binat în 1965 — mental au fost obţinute de co­ rul In stitu tu lu i dc energetică, a pre­ tatele unor cercetări fundam entale
gional, cu responsabilităţi pre­ tru execuţia lucrării şi inclu ­ niştri. avind avizele CS.P şl a adăugat în primele 9 zile ale vciT) în vedere şi faptul că in lectivele între prin derilor fores­ din genetică, fiziologie şi biochimie.
cise privin d întocmirea docu­ derea ei in devizul general al C S C A S. Sc aşteaptă doar n- lu n ii martie, la cele 2376 tone această secţie peste o treim e tiere dîn Haţeg, Petroşani, Do- zentat un referat asupra principale­
m entaţiilor de expiopriere, investiţiei revine DS.A.P.C probarea. bra, Hunedoara şi Sebeş. lor realizări ale in stitu tu lu i in anul (Agerpres)
demolări şi transportul mate­ Leva Interesindu-ne despre
rialelor rezultate la demolări. stadiul rezolvării problem ei ni Pe scurt cam acestea sînt
U ltim ele termene de rezolvare s-a spus cu D.S.A.P.C. a predat problemele nere2olvate încă de
a problem elor înscrise aici se (cu în lîr/ie re ) Sfatului popu­ beneficiarul construcţiilor de IN PAGINA 4 4-A MAZ! A sunai clopoţelul. In sălile cu-
opresc în ju ru l datei de 15 lar regional docum entaţiile de locuinţe Procentul lor este re­ * * ralc şi aetisilc ale şcolii a- tent şi reale aptitudini. $i Itindea îndrăgită de elevi şi părinţii aces­
m artie a.c. Ln serviciul re la ţii- execuţie şi devizul general re­ dus şi, deocamdată, nu creează şeiale sub sprinceană ile munte, a fost înşirat un număr foarte mare tora La baza acestei aprecieri slă
devize al trustului ni s-a spus, făcut, că ele sînt in curs de a- inconveniente constructorilor. elevii şi-au ocupat cuminţi locurile de pionieri şi şcolari cure s-au re­ munca rodnică a învăţătoarei. $i
eu destulă indulgenţă, că pie- vi/a re Ja C.T.S., dar nici pină Dar, vor crea cu siguranţă dacă ® N.A.T.O. sub semnul între­ in bănci. Prolesotul a inceput lec­ marcat „in mod deosebit", nu ne învăţătoarea Koz Elena din Ruda.
vederile planului au fost în­ la data actuală constructorul nu se va dovedi operativi­ ţia In cuiele sc aştern slovele lim ­ râmine dccil să le utăm succes şi oraşul regional Hunedoata, sc
făptuite în proporţie dc 30—40 n-a prim it nim ic E bine să se tate in soluţionarea lor, dacă bării pezi şi diepte — şiruri, şiruri. Răs­ la concursurile viitoare. bucură de aprecierea sătenilor —
la sută Spicuim din plan pre­ obţină cit mai repede avizele foim altă scrisoare. Intr-un adevă­ O altă scrisoare ne poartă cu /ic scriu corespondenţii TU ZA M I­
vederile încă nerezolvate Pen­ si autorizaţia de construcţie, lucrurile vor fi lăsate să se re­ rat arsenal de eprubete şi retorte, ghidul pină la Doştat. raionul RON şi CEORGESCU NICOLAE.
tru blocul I s-au prevăzut de­ fiindcă constructorul trebuie zolve de la sine. Ne gindim că O Lucrările conferinţei Comite­ minuind substanţe ca reacţii chi­ Sebeş, la concursul „Cine ştie, ciş- A ctivităţile desfăşurate la şcoală,
molarea anexelor gosipodăi eşti mai multă operativitate din mice „ misterioase^, al(i elevi, dc tigă1'. organizat pe marginea Ul­ la căminul cultural .51 in cercul de
din faţa. casei de pe strada să-şi asigure subantrepriza partea benefieiai*ului va fi foar­ ta o altă şcoală, urmăresc cu pa­ mului „M e rii sălbatici” , despre citit ai femeilor i-au creat învăţă­
George Enescu nr. 20, parcela P.T.T.H., specializată in astfel tului celor 18 siune şi curiozitate experienţa. Pli­ toarei un binemerilat prestigiu.
61, exp^opriaţe încă din iulie de execuţii. te oporlunâ pentru construc­ curile se succed cu repeziciune. fa tă acum o altă scrisoare. Ne
1964 şi transportarea m ateria­ Deocamdată se ridică proble­ tor, căruia i se va da astfel Alte imagini se suprapun peste cele M atrage atenţia titlu l lap id ar:
lelor I.R.E.H., aflate pc actua­ me şi pentru blocul K 3, cu p rile ju l să-şi pregătească co­ anterioare. Debuturi la cercul lite ­ „IiiU rz ia lu r. Să o c itim :
lu l amplasament, la un nou de­ respunzător execuţia şi locurile rar din şcoală, prima excursie din CORESPONDENŢE „Clinchetul soneriei so slinse,
pozit. Term enul lim ită la care termen de predare în 1966. E DUPĂ O LU P TĂ CARE A D UR AT PESTE 24 primăvara aceasta ele., ele. prolesorul de gcoqralic sc nşezaso
trebuiau term inate lucrările, vorba dc po/ai ca în cablul sub­ dc muncă. DE ORE FORŢELE PATR IO TICE AU CUCERIT Ne allăm, cum probabil v-a{i dat la catedră. In liniştea cc se aşter­
conform planului a m intit, in ­ teran a 50 dc m etri de cablu A. OARGA T A B Ă R A DE LA ASII AU seama, in la(a unor plicuri sosite nuse pesle clasă, cu un zgomot
din şcoli. In vta lul dc scrisori care ŞCOLARE * brusc, in dreptunghiul mare ol uşei
sosesc zilnic in redacţie. şi cores­ apare elevul Nahorniac Mihai Lec­
pondentele şcolare îşi au larmecul ţia este inlrcruplă.
lor particular, deosebit. Printre rin- Acesta este in lim a lu l care me­
duri se dese Urează imagini edili- reu „a fost să bea apa" El nu nu­
catoare din activitatea dc zi cu zi care ne-a scris V ASILE CONSTAN­ mai că înlîrzic dc la ore, dar şi
a elevilor lată citeva secvenţe, supără mult pc tovarăşii profesori,
TIN. Concursul a fost pasionant,
imagini cotidiene, surprinse dc co­ cei 14 concurenţi elevi s-au intre­ se cearlă cu colegii in timpul ore­
respondenţii noştri din şcoli. lor, nu ia notile ele Cu ţoale că
I i i lafa hărţii economice a patriei, cul in răspunsuri bune', cuie dove­ şi-a luat angajamente m ultiple şi
elevii Liceului din Simcna, ne scrie deau priceperea adincă a Ulmului. a avut nola scâzulă la purtare, nu
' iecare dintre noi am îndrăgit
prolesotul VICTOR IIANE$, nu F : dă semne de îndreptare". Semnea­
avut o toaite instinctivă in liln ire pTolesorii şi invătaloru care ză DUŢU S lN Z llA N Ă . din clasa a
cu tovarăşul Gruescu loan. cercv- 'ne-au înzestrat cu ştiinlu dc carie. IX-a D. a lic e u lu i „blotia, Cloşcu
lulor ştim tihc la Academic In lil- Din am intirile copilăriei, chipul o- şi C fişau” din Alba Iul ia.
nirea a depăşii slera unei lecţii n- inttlui de la catedră ne apare ca Apreciem ob/ccfivj/afen critică
bişnuile, devenind un adevărul u/i profil drag şi lndei>ărtal O par­ cu care autorul scrisorii fşl anali­
simpozion pe tema dezvoltării Ro­ te din scrisorile sosite la redacţie zează colegul.
mâniei socialiste in aciuatul cin­ ne vorbesc tu călduţa despre în­ ^ Ile scrisori se perindă In
cinal văţători şi prolesori. J * lata noastră. Imagini din
De la Dobra. inslruclnatea supe­ CorespondenţiiI JUDE IO AN ne şcoli, surprinse de corespondent ii
rioară dc pionieri MOISĂ ELENA, tace un portret al tinerei învăţă­ noştri, se adaugă celor prezentate
ne inlormcază despre concursul toare Le nula Parau, din salul Po­ acum. Ne vom in tiln i mai Itrziu. ca
pionierilor şi şcolarilor ce a avui ieniţa, comuna Almaşul Mic, raio­ să le rusloim din nou. împreună
loc cu d iv a timp In urmă, la caic nul Ordş//e. Pasională de munca
tinerii participanţi au dovedii la­ cu elevii, tlnăra învăţătoare a losl T. ISTRATE
Vedere exterioară a Fabricii de |>roduse refractare din Alba M ia
Foto: V. ONOIU