Page 38 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3481

A
ea îşi făureşte un mod de viaţă so­ pabilă să îndeplinească sarcina scop e forturile cooperativelor agri­ ră ri între uniunile cooperatiste şi rectivelor Congresului al IX-lea a!
cialist, un trai civilizat. pusă de Congresul al IX -lea cu cole. i consiliile agricole. C onsiliile agrico­ pa rtidului, pentru a face din creşte­
încheierea procesului de coopera­ p rivire la rezolvarea m lin ii gene­ Paralel cu asigurarea unei baze le prin specialiştii lo r trebuie să-şi rea anim alelor o ramură de mari ve­
tivizare a agricu lturii, care a m ar­ rale, pînă in 1970, a chim izării a- furajere tot mai bune, este nevoie aducă contribuţia' permanentă la nitu ri.
cat făurirea economiei socialiste u- g ricu ltu rii. de o mai mare preocupare din par­ organizarea şi planificarea m uncii V orbitorul n scos apoi in evidenţă
nitare, a confirm at pe deplin jus­ Dacă în anul 19G3 a fost folosită tea crescătorilor de animale pentru în cooperativele agricole, în asa fel sarcinile de seamă ce stau în faţa oa­
teţea p o liticii agrare a partidului cantitatea ele 2G0 000 tone îngrăşă­ îm bunătăţirea' structurii turm elor, ca m cadrul brigăzilor, a echipelor m enilor de ştiinţă din institutele de
preşedintele Consiliului Central al Sindicatelor nostru. minte chimice, în substanţă activă, prin organizarea mai judicioasă a şi pe fiecare om în parte, munca cercetări, din invăţăm înt si din sta­
în acest an agricultura urmează să
Modul în care au fost rezolvate
ridicarea
ţiunile experim entale în
reproducţiei şi a selecţiei. De aceea,
problemele complexe, ridicate de primească 448.000 tone, iar în 1970 este necesar să se acorde o atenţie si sarcinile să fie repartizate în cercetării ştiin ţifice pc o treaptă su­
modul cel mai judicios.
Vă rog să-mi perm iteţi să transm it goarele patriei lucrează — aşa cum transformarea' socialistă a agricul­ peste 1 100.000 tone. Astfel vom a- sporită folosirii unor reproducători A gricultura noastră, cooperativele perioară, pusă în slujba sporirii pro­
din partea C onsiliului Central al Sin­ s-a arătat de la această tribună — tu rii în ţara noastră, măsurile sta­ vea posibilitatea să aplicăm la fie ­ de mare valoare zootehnică. agricole, folosesc pe scară largă se­ ducţiei agricole.
dicatelor din Republica Socialistă Ro­ peste 81.000 de tractoare fizice, OG.000 b ilite de plenara C om itetului Cen­ care hectar arabil circa 110 kg. în ­ Pentru economia naţională o ma­ minţe de soiuri şi h ib rizi valoroşi, Sîntem la începutul prim ăverii. In
mânia, un fierbinte salut delegaţilor semănători mecanice, mai m ult de tra l a partidului nostru în noiem­ grăşăminte chimice în substanţă ac­ re im portantă are sporirea greutăţii material săditor. obţinut de in sti­ acest an sînt condiţii să se realizeze
)a Congresul de în fiinţare a U niunii 36.000 de combine şi multe alte ma­ brie anul trecut, cu privire la con­ tivă, faţă de numai 19 kg în 19G3. anim alelor la sacrificare, deoarece producţii bune : s-au făcut arături a-
Naţionale a Cooperativelor Agricole şini si unelte moderne. ducerea a g ricu ltu rii cooperatiste şi Volum ul tot mai mare de îngră­ pe această cale se obţin cantităţi tutele de cercetări, de staţiunile ex­ dînci din toamnă pe aproape întrea­
de producţie, reprezentanţilor harni­ In focul m arilor bătălii de clasă care se vor adopta de acest Con­ şăminte chimice, puse la dispoziţie mai m ari de carne de la un număr perimental e şi de gospodăriile agri­ ga suprafaţa, semănaturile de griu au
cei noastre ţârănim i, angajată ferm pentru înfăptuirea reform ei agrare, gres, reprezintă o contribuţie a de către industrie în sortim ente va­ mal mic de animale. In cursul a- cole de stat. ieşit bune din iarnă, sînt suficiente
pe drum ul înnoitor al socialismului pentru cucerirea puterii, pentru re­ P artidului Comunist Roman la dez­ riate, impune ca o necesitate îm ­ nului 1905 cooperativele agricole au Numeroşi delegaţi din cooperati­ rezerve de apă in sol pc întreg cu­
şi să urez din toată inim a succes de­ dresarea şi dezvoltarea economiei na­ voltarea teoriei m arxist-leniniste bunătăţirea adm inistrării acestora liv ra t pentru sacrificare aproape 2G0 vele agricole, care au luat cuvîntul prinsul ţă rii. Datorită tim pului fa­
plin lu cră rilo r acestui muie sfat al ţionale — a spus în continuare vor­ despre cooperaţia în socialism. în vederea creşterii eficienţei eco­ 1* acest Congres, ne-au îm părtăşit vorabil. m uncile agricole au început
ţă răn im ii noastre cooperatiste. bitorul — s-a cim entat si s-a dezvol- In perioada planului de şase ani nomice In perioada' următoare, stă­ m ii de tineret bovin, la o greutate din experienţa lo r valoroasă, pe in toate regiunile ţarii.
vie medie de 206 leg. Dacă acelaşi
Ne am intim cu emoţie, cu un sen­ la t această alianţă, ridicată azi pe o ■industria şi-a afirm at rolul ei de tu! va face însemnate investiţii pen­ număr de animale s-ar fi livra t la care an cistigat-o in procesul m un­ Tinînd seama de condiţiile concre­
bune
cii. arătîndu-ne rezultatele
tim ent de m îndrie şi satisfacţie, de treaptă superioară. ram ură conducătoare a economiei tru extinderea irig a ţiilo r, în special o greutate mai marc, cu numai 50 obţinute in producţie. Ridicarea tu ­ te din fiecare unitate, consiliile agri-
clipa în care, tot sub această stră­ Aşa cum a subliniat în expunerea naţionale. R itm ul anual de 14,3 la pe terenurile cu un potenţial mare leg., ceea ce ar fi fost pe deplin po­ tu ro r cooperativelor agricole la n i­ cok\ specialiştii, în slrînsâ colabora­
lucitoare cupolă, poporul nostru a în­ sa tovarăşul Niuolne Ceausexcu, pro­ suta cu care a crescut producţia in ­ de producţie si acolo unde sursa sibil. cooperativele agricole ar fi velul mediu al realizărilor din u n i­ re cu uniunile cooperativelor agrico­
scris cu litere dc aur, in marea cro­ blema închegării şi în tă ririi necon­ dustrială, precum si ponderea aces­ de apă poate fi asigurată cu inves­ realizat în plus 13 mii tone de c â i­ le, au datoria să stabilească măsuri
nică a existenţei sale, evenimentul tenite a puternicei alianţe dintre cla­ tei ram uri in produsul social şi în tiţii mai reduse. In aceste zone se ne şi un venit de peste 117 m ilioa­ tăţile fruntaşe constituie o mare concrete tehnico-organizntorice pen­
ce consemna încheierea procesului sa muncitoare şi ţărănime, sub con­ venitul naţional, ilustrează drum ul ver organiza sisteme moderne de ne lei. rezervă a ag riculturii noastre co­ tru reuşita campaniei dc prim ăvara,
complex şi profund de trecere a ţă ­ ducerea clasei muncitoare, a fost si sănătos al dezvoltării economiei irig a ţii, pe suprafeţe mari. In zootehnie. Ia fel ca şi în ce­ operatiste. să urmărească şi să controleze exe­
ră nim ii pe drum ul bunăstării, arătat rămine una clin preocupările funda­ noastre. In cooperativele agricole există Expresie a cerinţelor dezvoltării
şi deschis de Partidul Comunist Ro­ mentale si constante ale întregii poli­ Promovind cu consecvenţă p o liti­ mari posibilităţi pentru extinderea lelalte sectoare din agricultură, ro­ a g ricu ltu rii cooperatiste, proiectul cutarea lor.
mân — cooperativizarea agriculturii. tici a partidului. ca de industrializare, partidul si irig a ţiilo r prin folosirea surselor de lul omului este hotărîtor in spori­ noului statut al cooperativei agri­ Ne exprim am convingerea că lu­
Aşa cum a arăLat secretarul gene­ în munca entuziastă a întregului statul au asigurat condiţiile necesa­ apă locală. Acele u n ită ţi care au rea producţiei De aceea, cooperati­ cole, proiectul de statut al U n iu n i­ crătorii din gospodăriile dc stat, me­
ral a! CC. al P.C.R., tovarăşul Nico- nostru popor pentru desăvîrsirea con­ re creării si dezvoltării bazei teh- folosit pentru irig a ţii apa din la ­ vele agricole trebuie să acorde o lo r cooperativelor agricole şi al canizatorii, specialiştii, toţi oamenii
lae Cenuşescu în cuvîntarea rostită strucţiei socialiste, sindicatele — cea nico-materiale a agriculturii socia­ curi de «acumulare, din n u ri cu mare atenţie .selecţionării, şcolari­ Cascj de pensii, oglindesc m arile m uncii clin satele patriei noastre, vor
în faţa acestui Congres, triu m fu l de­ mai largă organizaţie de masă a cla­ liste. An de an. au fost alocate in ­ debit mai mic şi chiar din pin za zării şi perm anentizării lu cră torilor transform ări revoluţionare petrecu­ face tot cc le stă în putinţă pentru
plin al socialism ului la oraşe şi sate, sei muncitoare — isi îndeplinesc, sub vestiţii tot mai mari pentru lărgirea de apă freatică, nu obţinut rezul­ din sectorul zootehnic. Specialiştii te în viaţa satelor noastre si sinte­ a spori neîncetat producţia vegetală
lichidarea pentru totdeauna a ex­ conducerea partidului, tot mai bine producţiei de tractoare si maşini tate foarte bune. U niunile coopera­ care lucrează în acest sector au o tizează experienţa dobîndită în or­ şi animală, adueîndu-si astfel con tri­
ploatării om ului de către om, repre­ rolul de m obilizare şi antrenare a ce­ tiste nu un rol deosebit de im por­ mare răspundere pentru organiza­ ganizarea si conducerea a g ricu ltu rii buţia lor deplină la cmrza măreaţă a
zintă cea mai mare victorie politică lor ce muncesc din industrie şi unită­ agricole, pentru îngrăşăminte ch i­ tant în mobilizarea cooperativelor rea temeinică a procesului de pro­ cooperatiste. Aceste documente ,pe dezvoltării construcţiei socialisto ;n
a partidului nostru după cucerirea ţile agricole de stat la organizarea şi mice, formarea cadrelor de specia­ agricole si organizarea acţiunilor dc ducţie, pentru aplicarea celor mai care le va aclopla Congresul au o patria noastră iubită — Republica
lişti şi dezvoltarea activităţii ştiin ­
puterii. conducerea producţiei. ţifice. extindere a irig a ţiilo r. Această ac­ avansate metode de creştere şi de deosebită im portanţă pentru dezvol­ Socialistă România.
apărare a sănătăţii animalelor, asi-
M ăsurile stabilite de Plenara C.C. Un mare numai- de m uncitori, in ­ Toate acestea au determinat în ­ ţiune trebuie să se desfăşoare cu gurînd in acest fel producţii mari tarea a gricu ltu rii cooperatiste, con­
al P.C.R. din 11—12 noiembrie 10G5 gineri si tehnicieni lucrează în gos­ tărirea econom ico-organizntoriră a chibzuinţă, după posibilităţile si şi rentabile. tribuind in acelaşi tim p la cim en­
pentru îm bunătăţirea conducerii şi podăriile agricole de stat si staţiuni u n ită ţilor agricole şi creşterea pro­ puterea fiecărei coopera'tive, folo­ tarea şi mai puternică a alianţei
A gricultura cooperatistă
ridică
p lan ifică rii agriculturii, a spus vorbi­ experimentale, dintre care cele mai ducţiei. asigurîndu-se astfel aprovi­ sind metode simple care nu reclamă probleme deosebit de importante şi munciloreşli-ţ.ărăneşti, baza de ne­
torul, crearea u n iu n ilo r raionale si multe — datorită organizării superi­ zionarea populaţiei cn produse a- investiţii mari. complexe de conducere şi îndrum a­ c lin tit a o rîn d u irii noastre socia­
regionale, precum şi a U niunii N aţio­ oare a producţiei si lucrării pămîn- groalimentare, <V industriei cu ma­ O datorie de prim ordin a coope­ liste.
nale, ca organe de conducere econo- tu lu i după regulile ştiinţei si agro­ terii prime, precum şi unele dispo­ rativelor agricole si a uniunilor co­ re, determinate de diversitatea con­ Sub îndrumarea P a rtidu lui Co­
mico-organizatoricâ a cooperativelor tehnicii înaintate — au devenit e- n ib ilită ţi pentru export. operatiste este aceea de a se ocupa d iţiilo r naturale şi economice în m unist Roman, ţărănim ea coopera­
agricole de producţie, sînt menite să xemple demne de urm at de către In anul 1963, producţia de gnu îndeaproape de creşterea şi in strui­ care îşi desfăşoară activitatea, de tistă îşi consacră capacitatea si pu­
asigure rezolvarea competentă a tu ­ cooperativele agricole de producţie. a fost mai mare cu 37.3 la sută, iar rea cadrelor proprii, necesare ex­ gradul dife rit de dezvoltare econo­ terea de muncă în tă ririi si dezvol­
turor problem elor legate de îndepli­ E forturile ţărănim ii noastre coope­ cea de porumb cu 43 la sută faţă ploatării raţionale a .sistemelor de mică si organizatorieă a cooperative­ tării cooperativelor agricole. A lă tu ri
nirea. în cele mai bune condiţii, a o- ratiste pentru a smulge păm întului iriga ţii. lor, de cerinţele producţiei si acti­ de întregul popor, ea îşi aduce con­
biectivelor trasate de Congresul al roade tot mai bogate, se împlinesc de anul 1938, considerat anul cel mai Tovarăşi, v ită ţii financiare şi gospodăreşti. trib u ţia la măreaţa operă de desu-
IX -lea al partidului. Ele marchează atunci ciiul pe ogoarele înfră ţite ale bun în tim pul orîn d u irii burghezo- Este binecunoscut faptul c5 n i­ Pentru realizarea cu succes a tu­ vîrsire a construcţiei socialism ului
un mare pas înainte în progresul cooperativelor agricole de producţie mosiereşti. Rezultate bune au fost velul de dezvoltare al zootehniei re­ turor acestor probleme se impune în patria noastră scumpă — Repu­
continuu al acestei ram uri im portan­ îşi fac apariţia campanie de campa­ obţinute si în sectorul zootehnic, prezintă un hulii-ator principal al ca o necesitate absolută existenţa blica Socialistă România. (Aplauze
te a economiei naţionale si vor con­ nie, zecile de m ii de tractoare, se­ unde efectivele de animale au fost gradului da intensificare a produc­ unei slrinse şi permanente colabo- puternice). ministrul industriei chimice
trib u i la cimentarea şi mai puternică mănători, combine şi alte maşini a- mai mari în 19G3 faţă de anul 1939 ţiei agricole. In ţara' noastră, creş­
a alianţei m uncitoreşti-ţărănesti, la gricole m înuite cu pricepere de către cu 483 m ii bovine, peste un m ilion terea anim alelor se bucură de o b i­
dezvoltarea re la ţiilo r socialiste de m uncitorii, inginerii si tehnicienii din de porcine şi aproape 2 milioane In cadrul acestei politici, de indu­
producţie in m ăreţul proces de desâ- cele 2G5 SM .T. ovine. necunoscută tradiţie. Avem o ţără­ strializare socialista a ţă rii, un rol
vîr.şire a construcţiei socialiste în Aceasta reprezintă un ajutor ne­ Congresul a! IX -lea al P artidului nime harnică si priceputa, care ma­ deosebit îi revine industriei chimico,
nifestă interes pentru dezvoltarea
ţara noastră. precupeţit dat de către partidul si Comunist Român a stabilit un vast acestei ram uri aducătoare de mari care constituie un factor esenţial
pentru modernizarea şi dezvoltarea
program de dezvoltare economică
In tr-o perioadă relativ scurtă isto­ statul nostru ţărănim ii cooperatiste, şi sncial-culturnlă a' ţă rii pentru venituri. preşedintele Consiliului Superior al Agriculturii întregii economii. Aşa se explica fap­
riceşte, clasa muncitoare, întregul făcînd ca munca ei înfrăţită cu cea urm ătorii 5 ani. în baza căruia stă In perioada 1DG2-I9G3. numai în tu l că in anii 19G1-19G3 s-au alocat
nostru popor, prin hărnicia, talentul a mecanizatorilor din SM .T. să fie continuarea în ritm susţinut a in ­ cooperativele agricole, efectivele de peste 20 la sută clin totalul investi­
si patriotism ul lo r fierbinte, au rid i­ mai uşoară, mai spornică si mai p li­ dustrializării socialiste. animale an sporit cu peste 379 m ii Constituirea uniunilor raionale, re­ ţiilo r. ia r pentru anii 1966-1970 <=e
cat potenţialul economic, social şi nă de belşug. bovine, din care* 170 m ii vam, si <|u gionale si a U niunii Naţionale a Coo­ în slujba ag riculturii. In anul acesta prevăd peste 30 m iliarde lei pentru
cultural al ţă rii pe o treaptă supe­ In acest scop, sindicatele din S M.T. In acest program un loc im por­ 718 mii ovine. Paralel cu creşterea perativelor Agricole de Producţie, a agricultura va folosi peste 440.000 de dezvoltarea acestei ram uri, roalizîn-
rioară, au făcut cunoscute lu m ii în­ desfăşoară o intensă activitate pentru tant îl ocupă dezvoltarea a gricul­ efectivelor, s-nu extins lucrările de cărei consfinţire sîntem chemaţi s-o tone îngrăşăminte chimice substanţă du-se astfel cel mai ridicat ritm din
tregi, prin realizări de seamă, nese­ antrenarea mecanizatorilor în între­ tu rii socialiste selecţie şi s-a m ărit numărul re­ înfăptuim la actualul Congres, a spus activă, cu iii) 1 ci sulă mai m ult decît întreaga industrie.
catele posibilităţi creatoare de care cerea socialistă în vederea executării In urm ătorii cinc i nnî, a spus vor­ producătorilor de valoare, ceea ce vorbitorul, constituie o măsură dc o tn anul trecui;. Gospodăriile de st.it O pondere im portantă în acest vo­
dispun. Sub mina măiastră a eroicei lu cră rilo r la tim p optim şi de cali­ bitorul, partidul si statul nostru im portantă deosebită pentru o mai vor folosi în medie la hectarul am ­ lum o au in vestiţiile destinate dez­
noastre clase muncitoare, liberă şi tate superioară pentru o producţie îndreaptă principalele eforturi in a contribuit ia îm bunălălirea cali­ bună cuprindere a com plexelor pro­ bii 120 kg îngrăşăminte chimice sub­ v o ltă rii produselor chimice necesare
stăpină pe propria sa soartă, s-au năs­ tot mai sporită de cereale, ariueîn- direcţia dezvoltării puternice a ba­ tăţii animalelor. Un număr din ce bleme ce decurg din caracteristicile stanţă activa, la nivelul unora dintre ag ricu ltu rii şi mai ales sectorului de
cut si se nasc sub ochii noştri uriaşe du-si astfel contribuţia lor la conso­ zei tehnico-m ateriale. in vederea in re mai marc de cooperative agri­ şi p a rtiriiln ritn ţ ile proprietăţii ob­ ţările cu agricultura cea mai avansa­ îngrăşăminte, pentru care s-au prevă­
o tc'â rii. impresionante cetăţi ale chi­ lidarea economico-organiz.atoi’icâ a m odernizării si sporirii producţiei cole, orgnnizânriii-şi în mod tem ei­ şteşti, pentru perfecţionarea în d ru ­ ta ; se va fertiliza Cu doze moderate zut pesle C m iliarde lei. reprezen-
miei, uzine si centrale electrice, pă­ cooperativelor agricole de producţie. agricole. Introducerea pe scară la r­ nic munca, folosind cu pricepere m ării şi conducerii a ctivită ţii econo- de îngrăşăminte chimice întreaga su­ tînd circa 25 la sulă din sumele alo­
duri de sonde si ra fin ă rii moderne, Întregind eforturile celor ce m un­ gă a mecanizării complexe repre­ experienţa înaintată si indicaţiile mico-orgnniz.alonTe a cooperativelor prafaţă cultivată de cooperativele a- cate industriei chimice.
fabrici si secţii utilate la un înalt n i­ cesc pe ogoare, mecanizatori, specia­ zintă una clin căile principale ale date de specialişti, a obţinut re­ agricole, pentru coordonarea efortu­ gricole cu sleclă de zahăr, cartofi, le­ In raportul prezentat la Congresul
vel tehnic, a luat o mare amploare lişti, cercetători şi ţărani cooperatori, m odernizării a griculturii noastre. zultate lot mai bune în sporirea rilo r acestora în vederea sporirii pro­ gume, in, cînepă şi alte cu ltu ri teh­ al IX -lea al P.C.R., tovarăşul Nico­
construcţia de locuinţe şi aşezăminte oamenii muncii din industrie îşi vor In vederea realizării acestui scop, producţiei animale. ducţiei agricole, creşterea avutului nice, cea. jumătate din culturile de lae Ceausescu, secretar general al
social-cullurale — realizări care îm ­ spori contribuţia la traducerea in o parte însemnată din investiţiile Directivele Congresului al IX-lea obste.se. a ven itu rilor cooperatorilor. floarea-soarelui si peste 1.100.000 hec­ C.C. al P.C.R., a arătat că; „In ela­
bogăţesc mereu harta României so­ viaţă a ind ica ţiilo r Congresului al alocate de stat vor fi folosite pen­ al partidului au evidenţiat încă o C onsiliului Superior al A g ricu ltu rii tare semănate cu griu de toamnă. borarea p o liticii sale agrare, partidul
cialiste. IX -lea al partidului cu privire la în­ tru a se asimila peste 100 de tip u ri dată m arile resurse existente în şi organelor sale locale — consiliile V orbitorul a subliniat totodată ne­
Alunei cînd trăieşte bucurii mari, zestrarea tehnică a agriculturii. noi de maşini agricole. ţara noastră pentru dezvoltarea regionale si raionale — le revine sar­ cesitatea u tiliz ă rii întregii cantităţi are in vedere că o agricultură inten­
sivă, m ultilateral dezvoltată, este in ­
omul îşi aminteşte şi-i poartă mereu In întreprinderile care produc ma­ îndeplinirea sarcinilor stabilite de creşterii animalelor. cina de mare răspundere de a înfăp­ dc îngrăşăminte organice în scopul disolubil legată ele folosirea pe seară
în gînd şi in suflet pe cei ce l-au u- şini şi utilaje destinate agriculturi,!, partid in domeniul mecanizării com­ La baza dezvoltării sectorului zo­ tui politica partidului şi guvernului sporirii producţiei agricole largă a îngrăşăm intelor chimice, in-
iutnt şi-l ajută să aibă parte de ele îngrăşăminte chimice si materiale de plexe a a griculturii este organic le­ otehnic. unul din factorii hotărîtori în domeniul agricu ltu rii, prin orga­ In cursul planului cincinal va lua
Unor asemenea idei şi sim ţăm inte gată de îm bunătăţirea a ctivită ţii de este asigurarea unor furaje de ca­ nizarea pe baze ştiin ţifice a produc­ amploare fără precedent în ţara noa­ sectolungicidclor şi a a ilo r substanţe
le-au dat glas vibrant, de la această construcţii, sindicatele voi’ desfăşura cercetare, proiectare şi fabricaţie a litate superioara si în cantităţi co­ ţiei. introducerea şi generalizarea în stră extinderea lucrărilor de hidro­ chim ice".
o muncă neobosită, vor organiza mai
tribună, m ulţi dintre vorbitori, sub­ noilor tractoare si maşini agricole. respunzătoare efectivelor de animale am elioraţii si mai ales irigaţiile . Pe Producţia de îngrăşăminte realiza­
bine întrecerea socialistă in vederea toate u n ităţile agricole a metodelor tă în anul 19G5 a fost dc 4.1 ori mai
lin iin d rolul conducător al clasei De mare însemnătate este redu­ si producţiilor stabilite, lată dc re lingă cele 400 000 de hectare care vor
realizării si liv ră rii la tim p a unor agrozootehnice avansate, izvorîte din mare decît cea din anul 1960. îm bu-
muncitoare. maşini tot mai perfecţionate si de cerea tim pului folosit pentru studii, este necesar să existe o preocupare rezultatele cercetărilor şi din practi­ fi irigate dm fondurile stalului, la nătaţindu-se totodată raportul dintre
A lianţa mu ncitoreascâ-ţă rănească, bună calitate, creşterii producţiei de proiectare şi asimilare a noilor m a­ susţinută pentru punerea în valoa­ ca înaintată, ridicarea eficientei eco­ indicaţia conducerii de partid, colec­ elementele fertilizanle. azot şî fosfor,
temelia de neclintit a o rîn d u irii noa­ îngrăşăminte si materiale de con­ şini. Tn acest scop este necesar ca re, cu maximum de eficienţă, a tu­ nomice a tuturor ra m urilor agricole tive de specialişti, analizînd în toam­ pînă la 1: 0.G — npropiindu-sp astfel
stre noi. îşi are începuturile cu m ul­ strucţii, astfel că pină în anul 1970. M inisterul Industriei C onstrucţiilor turor p o sibilităţilor de sporire a pro­ prin sporirea substanţială a produc­ na anului trecut posibilităţile de ir i­ de producţia optimă cerută de spe­
te decenii in urmă. Ea consemnează asa cum a stabilit Congresul a) IX - de Maşini şi C onsiliul Superior al ducţiei de furaje, prin ridicarea pro­ ţiei, creşterea productivităţii m uncii gare din sursele de apă locale, nu cialiştii din agricultură pentru con­
o serie de acţiuni comune şi trece lea al partidului să fie rezolvate în A g ricu ltu rii să ia măsuri pentru îm ­ ducţiei medii la hectar, extinderea şi reducerea preţului de cost al pro­ stab ilit că mai pot fi amenajate în- d iţiile de sol şi clim ă clin ţara noa­
ca un fir roşu prin neuitatele momen­ lin ii generale problemele mecanizării bunătăţirea metodelor de experi­ cu ltu rilo r de plante furajere de duselor. tr-o prim ă etapă încă cca. 230.000 ha stră. Totuşi, trebuie să arătăm că
te de luptă. în care sp rijin u l şi cola­ complexe şi ale chim izării agricultu­ mentare. ridicarea nivelului muncii mare productivitate şi cu valoare Una din a trib u ţiile principale ale cu fondurile proprii ale cooperative­ sarcinile trasate de Congresul al
borarea dintre oamenii muncii din u- rii — factori esenţiali in moderniza­ de proiectare, sim plificarea fazelor n u tritivă ridicată. Consiliului Superior al A g ricu ltu rii, lor agricole, din tare în anul acesta V Jll-lca nu au fost îndeplinite, pro­
zine si de pe ogoare şi-a verificat rea si sporirea producţiei agricole. de însuşire şi perfecţionare, rare să Tara noastră dispune de o su­ prin care îsi realizează această sarci­ 63.000 hectare. La extinderea supra­ ducţia de îngrăşăminte în anul 19'\5
p iin fapte viabilitatea. Avînd în vedere marea eficienţă a conducă la' realizarea unor maşini prafaţă de peste 4,3 milioane hecta­ nă de bază este planificarea produc­ feţelor irigate si folosirea lor cu ma­ fiin d de numai 60 la ş u ti faţă dz
Un însemnat element, care a m ar­ întrecerii socialiste organizată pe de calitate superioară. re de păşuni .şi fineţe naturale, cave ţiei, a m ijloacelor de producţie şi a ximă eficientă, vorbitorul a spus cu nivelul prevăzut în Directive, din
cat realizarea alianţei dintre clasa baza D irectivelor C.C. al P.C.R., si După ce a subliniat im portanţa constituie o sursă im portantă de n- forţei de muncă, a investiţiilor. In o mare im portanţă prezintă operati­ care cauză, pe bună dreptate, a fost
muncitoare si ţărănim e, afirm nulu-se pentru lărgirea ei în cooperativele a- chim izării agricu lturii, vorbitorul a sigurare a bazei furajere. U niunile continuare, după ce a subliniat im ­ vitatea in proiectarea, avizarea do­ c ritica i M inisterul Industriei C hi­
puternic s p rijin u l frăţesc al proleta­ gricole de nroducţie, sindicatele voi spus : Ca urmare a p o liticii clarvă­ cooperatiste sînt chemate să orga­ portanţa am plasării judicioase a cul­ cum entaţiilor şi executarea lucrărilor, mice.
ria tu lu i. a fost înfăptuirea reform ei împărtăşi din toată inim a uniunilor zătoare a partidului, ţara noastră nizeze acţiunile de îm bunătăţire si tu rilo r şi speciilor de animale pe te­ pregătirea cadrelor in domeniul cul­ Creşterea producţiei cît şi măsurile
agrare peste capul guvernului reac­ cooperatiste din experienţa lor în or­ şi-a fă u rit o puternică industrie exploatare raţională a păşunilor si rito riu , in raport cu variatele p a rti­ tu rilo r irigate etc. ce au fost luate din indicaţia condu­
ţionar de atunci. C iti dintre dumnea­ ganizarea întrecerii socialiste. chimică, în continuă dezvoltare, ca­ fineţelor naturale, unind in acest cu larită ţi de clim ă şi sol, cu condi­ Referindu-se la necesitatea asigu­ cerii de partid pentru normalizarea
voastră nu-şi amintesc şi nu retrăiesc Dezvoltarea pe mai departe a eco­ ţiile economice dm fiecare regiune, ră rii u n ită ţilo r agricole cu seminţe funcţionării u n ită ţilo r intrate in
cu emoţie neuitatele clipe cînd, avînd nomiei noastre unitare, a spus în în­ zonă agricola şi unitate în parte, vor­ valoroase la toate plantele cultivate, funcţiune în u ltim ii ani, perm it ca
în frunte m uncitorii trim işi de partid, cheiere vorbitorul, aplicarea consec­ bitorul s-a referit la sarcinile de sea­ vorbitorul a spus; In anii v iito ri va în prim ăvara acestui an să se pro­
aii luat în stăpînire pentru totdeauna ventă a po liticii de industrializare mă ce revin C onsiliului Superior al trebui să consolidăm rezultatele pozi­ ducă cu 58 la sută mai multe îngră­
păm inturile stropite de sînge si su­ socialistă şi valorificare superioară a A g ric u ltu rii in domeniul realizării tive obţinute, prin crearea de noi so­ şăminte decît în perioada corespun­
doare veacuri de-a rîndul, pâm înturi resurselor naturale, vor duce la un in v e s tiţiilo r m ari pe care partidul şi iu ri şi hibrizi mai productivi, tim pu­ zătoare a anului trecut, aceasta în­
însuşite pe nedrept de moşieri. puternic avint al forţelor de produc­ statul le acordă agriculturii. rii, rezistenţi la atacul b olilor şi dău­ seamnă că un ităţile agricole vor p ri­
Ţărănimea a sim ţit în fiecare clipă ţie, la întărirea u n ită ţii de m onolit După cum ne este cunoscut — a nătorilor, adaptaţi mai bine co n d iţii­ mi cantităţi m ărite de îngrăşăminte
ajutorul m uncitorilor, în aplîcarea a clasei noastre muncitoare, a ţărăni­ spus vorbitorul — agricultura pe an­ lo r pedoclimatice din diferitele zone tocmai în perioada campaniei de p ri­
tutu ro r m ăsurilor stabilite de partid mii cooperatiste, a intelectualităţii, a samblu va prim i in acest an peste ale ţârii. măvară, cînd este şi indicată adm i­
p rivind dezvoltarea agricu ltu rii. Pe întregului popor in ju ru l partidului 9 500 tractoare, cea. 4 000 combine Pentru realizarea sarcinilor spori­ nistrarea lor.
măsura dezvoltării economiei naţio­ si guvernului pentru propăşirea si pentru recoltatul păioaselor, 4 400 se­ te din legum icultura se impune con­ In continuare, vorbitorul a enunţat
nale acest sp rijin a fost tot mai larg înflorirea continuă a patriei noastre mănători şi, ceea ce este foarte im ­ centrarea cu ltu rilo r de legume în ba­ citeva din măsurile luate de M iniste­
concretizat în continua înzestrare a socialiste. portant. peste 4.700 maşini pentru zinele unde sînt asigurate condiţiile rul Industriei Chimice pentru tradu­
a g ricu ltu rii cu tractoare, maşini si Vă urez dragi tovarăşi, dv.. între­ îm prăştiat îngrăşăminte chimice si de bază ale producţiei si în prim ul cerea în viaţă a sarcinilor trasate n-
utilaje. perfecţionate, făurite de gii ţârănim i cooperatiste si tuturor cca 2,000 maşini pentru combaterea rînd în zonele cu perioada cea mai cestui domeniu de Congresul al IX -
m îiniie de aur ale clasei noastre lucrătorilor din agricultură să înfăp­ dăunătorilor. lungă de vegetaţie si care au asigu­ lea al partidului. S-au creat condiţii
muncitoare. Cu acest ajutor s-a făcut tu iţi cu deplin succes sarcinile ce vă Faţă de eforturile însemnate pe rate sursele necesare de apă. îm bu­ — a m enţionat vorbitorul — pentru
pasul uriaş de la înapoiata agricultu­ revin din măreţul program stab ilit care le face statul pentru extinderea nătăţirea eşalonării producţiei de le­ a începe Intr-un tim p scurt lucrările
ra a anului 1938, cînd, la trei gospo­ de Congresul al IX -lea al P.C.R-, mecanizării lucrărilor agricole, con­ gume p iin dezvoltarea în continuare pentru sase noi uzine chimice pen­
dării revenea un singur plug, la agri­ pentru dezvoltarea si înflorirea agri­ trib u ţia C onsiliului Superior al A g ri­ a suprafeţelor de sere şi răsadniţe, tru fabricarea îngrăşăm intelor cu n-
cultura socialistă de azi, cînd pe o- c u ltu rii noastre socialiste. cu ltu rii, a consiliilor agricole, a spe­ protejarea c u ltu rilo r în cîmp, urgen­ zot si a îngrăşăm intelor complexe.
cialiştilor, nu s-a ridicai însă la ni­ tarea introducerii în producţie a m ij­ Trebuie arătat că, paralel cu creş­
A velul cerinţelor şi posibilităţilor. Par­ loacelor de mecanizare a lucrărilor terea producţiei, se va extinde m ult
cul de maşini şi tractoare nu a fost şi altele; in sectorul vilipom ieol este si gama de sortimente, astfel incit in ­
întotdeauna judicios repartizat şi co­ necesar să acordam atenţie planta­ dustria chim ică va fi în măsură să
relat cu necesităţile concrete din u ni­ ţiilo r noi în bazinele si podgoriile livreze ag ricu ltu rii majoritatea sor­
tăţile de producţie, mai ales a celor consacrate, pe terenurile în pantă, e- tim entelor cunoscute pe plan mon­
membru supleant al Comitetului Executiv din 2onele de deal şi premontane. In i’odate şi solurile nisipoase. în am pla­ dial: îngrăşăminte concentrate, ureea,
unele cazuri nu s-a exercitat un con­ sarea judicioasă a p la nta ţiilo r de vii îngrăşăminte lichide. îngrăşăminte
al C.C. al P.C.R., trol permanent care să asigure folo­ pentru struguri de masă şi a c u ltu ri­ complexe etc.. produsele fabricate ur-
lor pomicole destinate exportului.
întreaga
sirea m aşinilor agricole la
mînd a avea o concentraţie medie în
Congresul al IX -lea al partidului
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri lor capacitate, executarea in toate îm­ a sta b ilit ca obiectiv principal rid i­ substanţă activă dubla faţă de anul
prejurările a unor lucrări de calitate;
1959.
de multe ori cheltuielile de produc­ carea ponderii sectorului zootehnic După ce a relevat marea valoare
ţie sînt exagerate. La aceasta a con­ în cadrul producţiei şi ven iturilo r clin a îngrăşăm intelor complexe, tovară­
Evenim entul măreţ, la ca're par­ veacurilor, luptă încununată de suc­ trib u it şi faptul că nu s-n asigurat agricultură. şul Constantin Scarlat a scos în evi­
ticipăm zilele acestea, are o im ­ ces in anii regim ului democrat-popu- in toate unităţile calificarea cores­ Arâtînd că la indicaţia conducerii dentă şi faptul că, în legătură cu
portanţă deosebită în viaţa ţă ră n i­ lar, cînd, sub conducerea P artidului punzătoare şi ridicarea sim ţului de de partid şi de stat C onsiliul Superior îngrăşăminte le lichide, se ridică în
m ii noastre. El marchează o treaptă Comunist Român, ţărănimea, aliată răspundere a mecanizatorilor faţă de al A g ricu ltu rii a analizat pe baza u- mod acut problema folosirii apelor a-
superioară în procesul de perfec­ de nădejde a clft'sei muncitoare, a utilajele încredinţate şi calitatea lu ­ mii studiu m ultilateral situaţia creş­ moniacale şi a am oniacului anhidru.
ţionare a conducerii a g riculturii co­ păşit cu încredere pe făgaşul agri­ cră rilo r executate. terii anim alelor şi a stabilit un plan Este necesar ca C onsiliul Superior r l
operatiste, creînd suportul necesar c u ltu rii socialiste. P lin Departam entul mecanizării de măsuri concrete în această p ri­ A g ric u ltu rii şi M inisterul Industriei
pentru dezvoltarea unei activităţi Transform ările revoluţionare pe­ din cadrul C onsiliului Superior al. vinţă, vorbitorul a spus ; Planul a- C onstrucţiilor de Maşini să d e fin iti­
mai rodnice şi manifestarea din p lin trecute 5n viaţa ţărănim ii au fost A g ricu ltu rii va trebui să luăm măsuri doptat trebuie temeinic analizat de veze şi să înceapă fabricarea u tila je ­
a ghid irit colective, pentru partici­ pregătite de întregul mers al dez­ pentru îm bunătăţirea muncii în a- către consiliile agricole, ele cei mai lor necesare pentru încorporarea în
parea largă a m em brilor cooperatori vo ltă rii economice, politice şi sociale cest sector im portant de activitate. buni specialişti care lucrează în a- sal a îngrăşăm intelor lichide, folo­
la rezolvarea problem elor vieţii ob­ a ţă rii. Preşedintele C onsiliului Superior al cest domeniu de activitate, inmreunu site cu m ultă eficienţă în tehnica
şteşti. Ţărănimea. în trecut exploatată A g ricu ltu rii a enunţat apoi citeva clin cu ţăranii cooperalori. la nivelul fie ­ mondială, deoarece cantităţile de ape
In expunerea tovarăşului Nicolae de moşieri si capitalişti, a devenit sarcinile importante din acest dome­ cărei unităţi «gl ii ole şi. o chitii cu ela­ amoniar nle produs*.* vor fi an de an
Ceauşescu, pe care am ascultat-o cu astăz.i o clasă nouă. omogenă — ţă­ niu. borarea planurilor anuale şi de pers­ tot. mai mari. ujnngînd în 1970 la
to ţii, cu emoţie şi viu interes, se rănimea cooperatistă — stăpînă pe Statul nostru face eforturi deose­ pectiv,'!. să se stabilească cele mai ju ­ peste 40.000 tone azot.
face o amplă analiză a 'luptei duse roadele m uncii sale. In aLianţă şl bite materiale şi financiare pentru dicioase m A suri cane să ducă la rea­
de ţărănimea noastră, de-a ilungul sub conducerea clasei muncitoare, ASPECT DIN SALA CONGRESULUI dezvoltarea industriei chimice puse lizarea şi depăşirea prevederilor D i­ (Continuare tn pag. a 3-a)