Page 39 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI .3481

Ceea ce in zilele acestea s-a discu­ dului pentru g rija ce o poartă ţără­ Intre vorbele şi faptele cooperatoa*
tat sub inalta cupolă a sălii unde n im ii cooperatiste, pentru m ăsurile rei S ilvia David nu există deosebire.
şi-a desfăşurat lucrările marele fo­ luate în vederea asigurării unui trai In anii noştri, ea şi ceilalţi ţărani
rum al ţă ră nim ii cooperatiste a pă­ fe ricit şi pe tim pu l bătrineţii. cooperatori au învăţat să muncească
truns ca un ecou dătător de viaţă şi păm întul în chip nou, după regulile
în rîndul lucrătorilor de pe ogoarele agrotehnice înaintate, sporind, dc la
regiunii noastre. Pe văile roditoare an Ia an, rodnicia ogoarelor.
ale M ureşului, Tîrnavei şi Secnşului,
I pe colinele însorite ale Şardului, C ri- Proiectele
căului şi Bucerdei, in Ţara Haţegu­
lui şi sub poalele m u n|ilor Zarund,
activă a fe­
Pnrticiparea tot mai
tru popor pentru înflorirea României
CMTUL TOVARĂŞULUI socialiste. M uncind cu hărnicie şi p ri­ m eilor la bunul mers al cooperative­ pe tot cuprinsul regiunii Hunedoara,
cepere, ţârăncile participă tot mai lor agricole solicită o preocupare in fe' ca pe întreg cuprinsul ţâ rii, iu -
CONSTANTIN SCARLAT, activ în viaţa economică, politică şi ducere, a uniunilor agricole, pentru crările Congresului nu fost urm ărite devin realitate
sporită din partea consiliilor de con­
social-culturală a satului, aducînd o
cu un viu interes, iar cuvintele pline
contribuţie rodnică la dezvoltarea soluţionarea cu sp rijin u l com isiilor de căldură adresate ţă rănim ii coo­
ministrul industriei chimice continuă a agricu ltu rii noastre so­ fem eilor a unor probleme pe care peratiste de către tovarăşul Nicolac La Hă râu domnea aceeaşi atmosfe­
am dori să le punem în atenţia dv.
Ccauşcscu, au dat un nou imbold u-
cialiste.
Stima şi încrederea cu care sint Considerăm că in raport cu contri­ riaşelor forţe creatoare ale vie ţii sa­ ră dc lucru. O parte dintre ţăranii
(Urmata din pag. a 2-a) ţilo r existente, precum şi construi­ înconjurate de către întregul popor buţia pe care o pot aduce în dezvol­ tului românesc pentru ridicarea pe cooperatori lucrau Ia transportul în ­
grăşăm intelor, a lţii erau prezenţi la
rea unei noi fabi ici de biostim ulatori femeile de la sate deopotrivă cu cele tarea zootehniei ar fi bine să existe o treaptă superioară a nivelului agri­ însăm inţatul c u ltu rilo r din urgenţa
O altă problemă încă insuficient şi vitam ine zootehnice, ceea ce va de la oraşe, în condiţiile o rînd u iriî un interes sporit pentru calificarea c u ltu rii noastre socialiste. întîi. La unul din locurile de muncă
luată în seamă de unităţile din agri­ duce la o crestele de 1.7 ori a pro­ noastre socialiste, sint elocvent ilus­ şi atragerea unui num ăr mai mare — Noi ne cunoaştem destul de bine am în tiln it-o pe brigadiera Eugenia
cultură este aceea a depozitării co­ ducţiei de antidăunâtori şi de circa trate de faplul că in Marea Adunare ele femei, cure să lucreze ca mulgă­ trecutul şi ne m îndrim cu el — spu­ Şcrban. Cooperatoarea ne-a declarat:
respunzătoare a îngrăşăm intelor chi­ 5 ori a celei de biostim ulatori, vita­ Naţională, printre cele 67 deputate toare si îngrijitoare de animale, cres­ nea ţăranul cooperator Antonie lia - — De mare im portanţă pentru ac­
mice. cunoscut fiind faptul că, din mine şi medicamente de uz veteri­ alese anul trecut, se numără 22 de cătoare de păsări sau în sericicultu­ cheş din satul Bobilnn Dar. prezen­ Ţăranul cooperator Antonie tivitatea noastră de v iito r este tot
păcate, nu sint rare cazurile cînd ele nar. constituind o contribuţie însem­ târănci şi intelectuale de Iu sate, care, ră, precum şi pentru extinderea me­ tul oglindit in măsurile luate de lincheş îsi exprim ă satisfacţia ceea ee s-a discutat la prim ul Con­
sînt lăsate sub cerul liber, în bătaia nată la creşterea producţiei vegetale împreună cu zecile de m ii de sătence canizării unor lucrări care să le uşu­ partid pentru ridicarea fe ric irii şi bu­ pentru viaţa fericită pe care o gres al ţă ră nim ii cooperatiste. Car,
ploii sau a vin tu lu i, pierd din sub­ şi animale. alese deputate in sfaturile populare, reze munca. năstării ţărănim ii, constituie un iz­ trăieşte astăzi. in mod deosebit ne-a atras atenţia
înalt
contribuie cu devotament şi
stanţele active, irosindu-sc astfel în­ Urm ind indicaţiile date dc partid, sp irit de răspundere la conducerea Socotim în acelaşi tim p că este ne­ vor de energii pentru realizările v ii­ fe lu l cum p artidul nostru se preocu­
semnate cantităţi de îngrăşăminte. pentru lucrătorii din uzinele chimice tre b u rilo r de stat şi obşteşti ; a ctivi­ cesar. să se manifeste clin partea toare. Azi, mai m ult ca oricînd, avem De sub streaşină bătrinei cetăţi a pă dc modernizarea ag ricu ltu rii, prin
S p rijin u l acordat de partid a per­ şi institutele de cei-cetâri o preocu­ consiliilor de conducere ale coopera­ marea satisfacţie de a munci liberi „U ro iu lu i" şi pină la m alul M ureşu­ extinderea m ecanizării, chim izării şi
mis o creştere im portantă şi a pro­ pare prim oi'dială trebuie să fie îm ­ tatea desfăşurată de femeile alese în tivelor agricole, a uniunilor raionale pâm inturile noastre lui se aşterne păm întul rapolţenilor. a irig a ţiilo r.
ducţiei de antidăunâtori. Cu toate a- bunătăţirea continuă a ca lită ţii pro­ consiliile de conducere este aprecia­ şi regionale mai multă atenţie, mai Această m ărturisire are o rezonan­ Este un pămînt reavăn din care au
tă de cooperatori ; m iile de brigadie­
cestea, sub aspectul lă rg irii gamei de duselor destinate agriculturii, pentru m ult curaj in încredinţarea unor ţă nouă, caracteristică ţăranului ro­ şi început să urce sevele v iito ru lu i In cadrul cooperativei agricole din
sortimente, industria de antidăună- a se ajunge la produse superioare, cu re, şefe de echipă, m ilioanele de coo­ fu n cţii ele răspundere femeilor, care mân de astăzi, rare se simte stâpîn rod Sub acoperişul de sticlă, pe circa Hărâu, sarcinile puse in fata a g ri­
tori nu este la nivelul dorit, nereu­ concentraţii mărite si cu caracteris­ peratoare se dovedesc a fi un sp rijin prin hărnicia, spiritul gospodăresc pe păm întul strămoşesc şi p a rtici­ 800 m p., cresc viitoarele trufandale c u ltu rii de către partid au început sâ
şind în suficientă măsură să reali­ tic i fizico-chim iee îm bunătăţite, care de nădejde in întărirea economico- şi de in iţia tivă au dovedit că se pot pant uctiv la conducerea treb u rilo r de salată, ridichi, roşii, ardei şi alte devină realitate. A crescut sim ţito r
zeze produse de marc concentraţie si să contribuie la mărirea acţiunii bio­ organizatorică a cooperativelor, in achita cu cinste de sarcinile ele răs­ obşteşti ale a g ricu ltu rii legume Zorii fiecărei zile din acest gradul de mecanizare a lu cră rilo r, au
eficacitate. Pentru perioada cincina­ logice şi, deci, şi a eficienţei lor e- sporirea producţiei agricole. pundere prim ite. Sem nificativ este că ceea ce spunea început de prim ăvară găsesc brigada sporit cantităţile de îngrăşăminte chi­
lu lu i se prevede dezvoltarea capacilă- conomice. In condiţiile noii etape in care a C onsiliul Naţional, comitetele re­ ţăranul cooperator Antonie Uarheş mice puse la dispoziţie de către stat
păşit agricultura ţă rii, rolul fem eilor legumicolă din Rapolt in plină acti­ şi ne propunem să extindem irig a ­
de la sate creşte şi mai m ult. E for­ gionale, raionale şi orăşeneşti ale era susţinut cu exemple vii, concre­ vitate. ţiile pentru a folosi cu m axim um de
tu rilo r statului nostru pentru mecanic fem eilor vor acorda un sp rijin mai te. Intr-adevăr, dealul „P lesului" Brigadierul Danciu licnia m in m ăr- eficienţă păm întul nostru mănos, si­
zarea complexă şi chimizarea agri­ mare com isiilor fem eilor din coope­ unde numai cu cîţiva ani în urmă tui iseşte că : „A precierile făcute de tuat pe m alul M ureşului.
cu ltu rii, ţârăncile, inginerele, tehni- rativele agricole pentru ca acestea să l era teren neroditor, acum este aco­ conducerea partidului şi statului nos­ Ţ ăranii cooperatori din Apoldul de
cienele din agricultură, împreună cu pontă desfăşura o m ultilaterală acti­ perit cu vie. In aceste zile, coopera­ tru In adresa ţărănim ii, ne însufle­ Sus au avut în zilele Congresului, o
care
to rii execută pe aceste terenuri lu­
să
prim-secretar al Comitetului Central toţi oamenii muncii de pe ogoare le vitate cultural-educativâ, conştiinţei crări de în g rijire a viei. Şi in alte ţesc in muncă, ne înaripează în tot bucurie în plus : pentru succesele
contribuie la ridicarea
ceea ce facem pentru a da viaţă pro­
vor răspunde printr-o muncă
mai
susţinută, mai rodnică, prin aplicarea socialiste a fem eilor de la sate. Pe sectoare de activitate ale u n ită ţii se iectelor de dezvoltare a a g ricu ltu rii deosebite obţinute în dezvoltarea şi
întărirea proprietăţii obşteşti. în creş­
desfăşoară o muncă intensa. Cei care
viito r, com isiile fem eilor se vor preo­
al Uniunii Tineretului Comunist în viaţă a cunoştinţelor agrozooteh­ cupa ca un număr mai mare de coo­ răspund de zootehnie sint preocupaţi socialiste". terea producţiei de cereale şi a efec­
nice, prin efectuarea unor lucrări de
Pentru aceasta, ţăranii cooperatori
tivelor dc animale, unitatea lor a fost
bună calitate. In legum icultura, fe ­ peratoare să participe la acţiunile de dc terminarea lu cră rilo r de în g rijire din Rapolt, studiind posibilităţile de decorată cu O rdinul M uncii clasa I.
meile, care reprezintă 60 la sută din generalizare a experienţei bune, la a păşunilor, iar brigăzile de cim p care dispun, au hotărît să dubleze Ţăranul cooperator Nicolac Tunder,
totalul braţelor de muncă, vor acor­ diferitele forme ale învăţăm întului continuă să transporte îngrăşăminte- suprafaţa destinată grădinăritului.
Trăim un moment de mare însem­ ciparea activă a tineretului la înfăp­ da o atenţie mai marc îm bogăţirii agrozootehnic de masă. prin care a- le pc terenurile mai puţin fertile cai c P lanurile lor de v iito r prevăd ca în­ îm părtăşind gîndurilc sale cu ocazia
nătate în viaţa ţă rănim ii noastre coo­ tuirea vastului program de dezvolta­ sortim entelor de legume, cu ltu rilo r cestea îşi pot insuşi valorile ştiinţei in această prim ăvară vor fi însămîn- treaga grădină sâ fie irigată. acestui eveniment, ne-a declarat că
înalta distincţie ii mobilizează la do-
peratiste, în viaţa întregului popor. re a agriculturii elaborat de cel de al forţate şi tim p u rii, pentru a se asi­ agricol? avansate, atît de necesare ţate cu d iferite cu ltu ri. Purtînd cu
Are loc prim ul Congres al ţăranilor IX-Jea Congres al partidului la con­ gura in tot tim pul anului legume unei agriculturi moderne, în plin demnitate povara a 61 dc ani, comu­ — Ce părere aveţi despre aprecie­ bîndirea de noi succese.
cooperatori din Republica Socialistă solidarea economico-organizatorică a proaspete. avint. nistul Antonie Baches este mereu rea făcută la Congres cu p rivire la De ia un capăt la a ltul al regiunii,
România. P erm iteţi-m i, tovarăşi, să cooperativelor agricole. prezent acolo unde treburile obşteşti profesia nobilă a ţăranului coopera­ în toate satele, în zilele Congresului
transm it salutul fierbinte al organi­ In lum ina m arilor obiective care ale cooperativei îi solicită ajutorul şi tor, am întrebat-o pe legum icultoarea
zaţiei noastre revoluţionare Uniunea stau în faţa agriculturii noastre, a- îndrumarea. Şi acest lucru il face cu S ilvia David. ţă ră n im ii cooperatiste am în tîln it o
T ineretului Comunist, al întregului vind în rîndul lor un detaşament nu­ convingerea că munca lui şi a celor­ — E adevărat că a produce bunuri atmosferă de muncă intensă, hotări-
tineret, p articipanţilor la acest Con­ meros şi puternic de tineri, organi­ la lţi cooperatori este răsplătită aşa m ateriale care să satisfacă cerinţele rea cooperatorilor de a da viată sarci­
gres şi, prin dumneavoastră, ţărăni­ zaţiile U.T.C. de la sate vor aduce cum se cuvine. De aceea, a ţin u t sâ mereu crescînde ale poporului nostru n ilo r puse de partid şi guvern în faţa
m ii de pe tot cuprinsul patriei. în v iito r o contribuţie şi mai mare este o misiune nobilă, pe care ne stră­ a g ricu ltu rii noastre socialiste.
duim s-o îndeplinim cît mai bine.
Tineretul nostru este convins, o la îndeplinirea im portantelor sarcini guvernator al Băncii Naţionale mulţumească şi pe această cale p a rti­
spus vorbitorul, că viaţa sa nouă, lu ­ trasate de partid. Uniunea Tineretu­
minoasă, pe caic o trăieşte astăzi se lu i Comunist, ca principal sp rijin al M ăsurile iniţiate de partidul no­ vestiţiilor, finanţarea bancară a va­
datoreşte, aşa cum a arătat in cuvîu- partidului la sate. în colaborare cu stru, a spus vorbitorul, au găsit un lo rific ă rii produselor agricole.
tul său tovarăşul Nicolae Ceauşescu, uniunile cooperatiste şi cu celelalte ecou profund în rîndurile ţărănim ii,
secretar general al C.C. al P.C.R., organizaţii obşteşti îşi propune să care vede în politica partidului o- După ee a subliniat caracterul şi
luptei de veacuri a poporului român îmbunătăţească şi să dezvolte acti­ glindirea pro p riilo r ei interese şi nă­ rolul pe care il au uniunile coopera­
pentru libertate şi dreptate, pentru vitatea educativă menită să cultive zuinţe. tiste, adunările generale ale ţă ra n i­
un trai omenesc, pentru pîine. Aceste în rîndurile tineretului dragostea lor cooperatori in folosirea tot mai
aspiraţii n-an putut să devină insă pentru munca în agricultură să spo­ După cum s-a arătat, un sprijin judicioasă a resurselor materiale şi
realitate decît atunci cînd clasa m un­ rească aportul tineretului la creşte­ substanţial a‘ fest acordat sectorului băneşti ale cooperativelor agricole,
citoare, in alianţă cu ţărănimea, con­ rea continuă a pi-oducţiei agricole în agricol cooperatist prin credite. In vorbitorul a spus : La factorii che­
dusă de Partidul Comunist Ilom ăn, toate sectoarele Sădind in conştiin­ noile condiţii se întrevăd reale posi­ maţi să contribuie la ridicarea, inten­
a cucerit puterea Şi a pornit cu hotă- ţa tin e rilo r ţărani cooperatori convin­ b ilită ţi de iârgire a sferei creditului sificarea şi diversificarea producţiei
rire pe drum ul socialismului. gerea că proprietatea cooperatistă, la pentru întreprinderi cooperatiste ca: agricole, la dezvoltarea ei m ultilate­
Uriaşele transform ări social-econo- a cărei sporire contribuie prin mun­ u nităţi de prelucrare a produselor a- rală, la asigurarea unor randamente
tot mai mari, se adaugă si Consiliul
gricole spaţii de depozitare, fabrici
mice petrecute la sate in anii socia­ ca lor, este izvorul bunăstării, îi vom de furaje, ateliere de reparaţii, secţii Naţional al Cercetării Ş tiinţifice, in
lism ului — cooperativizarea agricul­ mobiliza să participe activ la rezol­ auxiliare şi alte u nităţi de interes si cadrul căruia o secţie specială şi alte
tu rii, făurirea şi dezvoltarea re la ţii­ varea treburilor economice si ob­ folos comun. O dată cu îm bunătăţi­ secţii conexe se ocupă de probleme­
lor socialiste — au dus la formarea şteşti, la respectarea democraţiei coo­ rea sistemului de credite acordate le m ă ririi aportului ştiinţei şl teii ni­
unui tineret nou, cu o atitudine îna­ peratiste. Un obiectiv de seamă al cooperativelor agricole, măsuri im ­ ci i la dezvoltarea producţiei agricole.
intată faţă de muncă, entuziast, par­ a ctivită ţii organizaţiilor U.T.C. de la portante şi eficiente au fost luate pe Atenţia pe care o acordă conducerea
ticipant activ şi conştient la construi­ sate îl va constitui dezvoltarea la t i­ linia acordării avansurilor pentru partidului dezvoltării continue o cer-,
rea noii orînduiri. nerii ţărani cooperatori a g rijii fată valorificarea producţiei agricole. In cotărilor ştiinţifice constituie o nouă
In înflorirea satelor patriei, în spo­ de buna gospodărire a proprietăţii acelaşi tim p, cea mai mare parte a chezăşie a creşterii aportului ştiinţei
ru rile dc producţie înregistrate, in a- cooperatiste, a a titu d in ii intransigen­ operaţiilor de încasări şi plăţi se e- şi în această,ram ură vitală a econo­
portul ţărănim ii la avintul economici te fa(ă de orice m anifestări ele negli­ fectuează tot mai m ult de către co­ miei naţionale. Ca niciodată, avem
naţionale este înmănuncheată şi con­ jenţă, risipă si muncă de m întuialâ. operativele agricole p lin conturile condiţii şl mijloace pentru a realiza
trib u ţia celor 000.000 de membri pe Ii vom ajuta pe tinerii cooperatori, să deschise la unităţile Băncii N aţio­ şî în domeniul a g ricu ltu rii cea mai
care-i are organizaţia noastră la sate, cunoască, să respecte şi să aplice pre­ nale Păstrarea disp o nib ilită ţilo r bă­ strînsă si mai rodnică legătură între
a întregului tineret sătesc. In toate vederile noului statut al cooperati­ neşti la bancă garantează buna lor ştiinţă şi practică.
sectoarele de producţie ale u n ită ţilo r vei agricole. gospodărire şi uşurează efectuarea de Realizarea sarcinilor care stau în
agricole, tin e rii ţărani — băieţi şi Uniunea Tineretului Comunist, o r­ încasări şi plăţi în relaţiile cu cele­ faţa ag ricultu rii noastre şi îndeosebi
fete — işi dăruiesc întreaga lo r capa­ ganizaţiile sale de la sate, ţinincl sea­ lalte unităţi socialiste. In afară de a celor care se ridică în prezent în
citate de muncă, priceperea şi pasiu­ ma ele noile condiţii create prin aceasta, cooperativele agricole re a li­ faţa cooperativelor agricole de pro­
nea efortului colectiv pentru în tă ri­ îm bunătăţirea conducerii şi p la n ifi­ zează şi un venit suplimentar, în tru- ducţie va constitui un nou pas pe ca­
rea puterii economice a acestor uni­ cării a griculturii, vor asigura partici­ cît unităţile băncii plătesc acestora lea dezvoltării intensive şi m u ltila te ­
tăţi, pentru creşterea producţiilor ve­ parea activă a tineretului la acţiunile dobinzi la disponibilităţile existente rale a agriculturii, pe calea creşterii
getale şi animale Numai în sectorul pe care le vor organiza uniunile coo­ in conturi. producţiei agricole, a ve n itu rilo r si a
zootehnic desfăşoară o rodnică acti­ perativelor agricole in scopul valo­ Progrese însemnate s-au înregistrat bunăstării materiale şi culturale a In vederea cu ltiv ă rii cu legume a celor 20 hectare planificate, la cooperativa agricolă din Răhău se lu ­
vitate 50000 de tineri recomandaţi rific ă rii superionre a păm intului, în u ltim ii ani si în ceea ce priveşte poporului. crează intens la insămînţarea in răsadniţe a ro şiilo r de toamnă.
de organizaţiile U.T.C., aproape de creşterii producţiei agricole, îşi vor buna gospodărire a fondu rilo r bă­
două ori mai m u lţi decit la încheie­ aduce contribuţia la îndeplinirea în ­ neşti in cooperativele agricole de pro­
rea procesului de cooperativizare. Cei d a to ririlo r social-eclucative ale uniu­ ducţie. Faptul este dc înţeles in tru -
90.000 de mecanizatori — marea lor nilo r cooperatiste. Vom antrena tine­ cît elementul financiar-bancar bănesc
m ajoritate membri ai U niunii T in e ­ retul la efectuarea vastelor lucrări de pe de o parte precede procesele de
retului Comunist — se bucură de irig a ţii, de transform are a terenuri­ producţie, iar pe de altă parte asi­
preţuirea oam enilor m uncii de la sate lor aride şi nisipoase în vii şi livezi gură finalizarea ei valorică, băneas­
pentru eforturile pe care le depun în înfloritoare, a pâm înturilor m lăşti­ că. In fond, nu există nici o ramură,
scopul realizării lucrărilor la tim p şi noase in ogoare roditoare. Ne propu­ nici un sector, nici o unitate de pro­
de bună calitate, pentru aportul lor nem să am plificăm acţiunile prin ducţie de bunuri m ateriale care, mai
la înflorirea şi dezvoltarea agricul­ care tin e rii ţărani cooperatori vor devreme sau mai tirziu, să nu fie
tu rii socialiste. contribui la punerea în valoare prin chemată a da examenul de m aturitate După cum este cunoscut, la 15 de locuinţe existent si a co n d iţiilo r fiecărei persoane. Pentru cei care se află in gazdă, precum şi persoa­
In anii care au trecut de la inche- terasare şi plantări cu pomi şi viţă al eficienţei economice m artie va începe in întreaga ţară de locuit ale populaţiei din fiecare absentează de la dom iciliu pc toa­ nele angajate pentru m unci casnice,
lerea procesului de cooperativizare a de vie a dealurilor supuse eroziunii, In legătură cu aceasta, se poate recensămintul populaţiei şi locuin­ localitate va servi la elaborarea tă durata recensăm întului, fiin d chiar dacă locuiesc în mod obişnuit
agricultu rii s-a dezvoltat si a dat roa­ la efectuarea com plexului de lucrări menţiona ca un aspect ca lita tiv nou ţelor. Pentru a inform a c itito rii des­ pla n urilo r pentru construcţia de lo ­ plecaţi în delegaţie, in concediu cu ce ilalţi mem bri ai gospodăriei.
de bogate frumoasa tradiţie a muncii pentru valorificarea superioară a pă­ In dezvoltarea cooperativelor agricole pre im portanţa şi modul de desfă­ cuinţe, la orientarea fo n d u rilo r de etc., reeenz.orii vor solicita datele Pentru fiecare gospodărie se va
patriotice. Concenti îndu-şi eforturile şunilor şi fineţelor naturale. preocuparea tot mai vădită şi tot mai şurare a acestei acţiuni tovarăşul investiţii alocate de stat în acest necesare altor persoane din gospo­ completa o singură J.istă, indiferent
spre obiective de mare im portantă In urm ătorii cinci ani, pe temelia largă pe care, cu sp rijin u l şi sub în­ T iţă Florea, vicepreşedinte al Comi­ scop pe unită ţi tcritoria l-adm in is- dărie care cunosc bine situaţia n- din cile persoane este form ată. Pe
economică, tineretul satelor, m o b ili­ po liticii de industrializare a ţă rii, a- drumarea organelor locale de partid siei centrale de recensămint, a fost trative. In plus, pentru populaţia eestora. A r fi de dorit ca acei care aceasta se va înregistra pentru fie ­
zat de organizaţiile U.T.C., a reali­ gricultura va fi înzestrată cu noi ma­ şi de stat, o manifestă conducerile solicitat de redactorul Agerpres, din agricultură, menţionez că da­ vor pleca din localitate pe perioa­ care persoană : situaţia faţă de ca­
zat în aceşti am: 08.000 hectare te­ şini, sc voi extinde mecanizarea, chi­ cooperativelor, cadrele tehnice de Petru Uilăcan, să răspundă la cî- tele ce se vor obţine cu p rile ju l da efectuării recensămîntului să pul gospodăriei, locul naşterii, anul
renuri redate ag ricultu rii, aproape mizarea si irigaţiile. Pornind de la specialitate, contabilii şefi faţă de u r­ teva întrebări. recensămîntului vor perm ite ca in comunice datele personale, maî sta b ilirii in localitate, data naşterii,
57.000 hectare amenajate pentru ir i­ aceste perspective, U.T.C. consideră mărirea indicatorilor financiari, con­ anii urm ători, să se cunoască nu­ puţin cunoscute, celo rlalţi m em bri starea civilă , anul căsătoriei, num ă­
gaţii, peste 14.000.000 de pomi plan­ că in activitatea sa în rîndurile tine­ tro lu lu i gestiunii, bunei gospodăriri — Vă rugăm să ne prezentaţi im ­ m ărul ţăranilor cooperatori care, ai gospodăriei, pentru ca aceştia să ru l copiilor, cetăţenia, naţionalita­
taţi, a în g rijit în fiecare an peste retului de la sate, una din cele mai a fondurilor băneşti, îm binării ju d i­ portanţa şi scopul acestei lucrări. conform h o tă ririlo r recentului Con­ poată da info rm a ţii c it mai exacte tea, lim ba maternă, şcoala absolvi­
500 000 ha cu păşuni. im portante sarcini este aceea de a-i cioase a aspectelor agrotehnice cu gres al cooperativelor agricole de In vederea unei mai operative tă. locul de muncă, ocupaţia etc
cele economice.
In cadrul dezbaterilor care au avut îndrum a pe tineri spre şcolile de me­ Recensămintul populaţiei şi lo­ producţie, vor beneficia de un sis­ desfăşurări a În re g istră rilor este In buletinul c lă d irii se înscriu
loc in adunările generale ale ţărani­ canizatori, spre noile meserii ale agri­ Cu toate acestea, măsurile care s-au cuinţelor din 15 martie este o lu ­ tem unic de pensionare de bătrî- indicat ca populaţia să-şi pregăteas­ date p rivin d tip u l clă d irii, scopul
lo r cooperatori care s-au ţin u t in u l­ cu ltu rii socialiste. Totodată, vom sti­ luat pe linia aducerii la zi a eviden­ crare de o deosebită im portanţă neţe. că unele răspunsuri, in special la în care este folosită, anul cînd a
tim ele luni — a continuat vorbitorul mula hotărirea tin e rilo r de a învăţa, ţei contabile, inventarierii fondurilor pentru dezvoltarea de v iito r a ţă rii acele întrebări, care prin natura fost construită, form a de proprietate,
— tin e rii şi-au exprim at adeziunea de a-şi însusi cunoştinţele si metode­ cooperativelor, efectuării în condiţii noastre. Acest recensămint, prim ul — Cum se va face înregistrarea lor cer tim p şi o documentare pre­ unele caracteristici tehnice ale clă­
deplină la măsurile iniţiate de partid, le agrozootehnice înaintate aeordînd mai bune a re viziilo r periodice, în­ care sc efectuează după victoria populaţiei şi a locuinţelor şi cit alabilă, ca de exemplu, anul sta­ d irii (m aterialul dc construcţie, nu­
la prevederile proiectelor de statut. în acelaşi tim p o atenţie deosebită tocm irii d ărilor de seamă anuale şi deplină şi de finitivă a socialismu­ tim p va dura ? b ilirii în Jocalitale, şcoala absol­ m ărul etajelor, gradul de uzură etc).,
Acum, cînd Uniunea Tineretului rid ică rii' nivelului de pregătire al t i­ dezbaterii temeinice a tuturor proble­ lui in ţara noastră, va reflecta ta­ vită etc. racordurile şi instalaţiile sanitare.
Comunist se pregăteşte să facă bilan ­ nerilor mecanizatori, pentru ca aceş­ melor gospodăreşti in cadrul adună­ bloul economiei socialiste in 'plm a- Avînd în vedere însemnătatea In ceea ce priveşte perioada de In buletinul locuinţei se înregis­
rilo r generale au scos la iveală în ­
ţul a ctivită ţii sale între Congresul tia să poată folosi şi întreţine în cele vînt, cînd întregul popor înfăptu­ lu cră rilo r recensămîntului şi am ­ înregistrare, ea se va desfăşura in trează datele p rivin d tipul locuin­
trecut si cel ale cărui lucrări vor în­ mai bune condiţii tractoarele şi ma­ semnate rezerve interne şi in acest ieşte obiectivele trasate de cel de-al ploarea lo r au fost luate din tim p tim p de 8 zile şi este fixată între ţei şi etajul la care este situată,
domeniu.
cepe peste citevn zile, ne gîndîm la şinile moderne cu care statul înzes­ IX-lea Congres al P artidului Co­ măsurile necesare pentru a asigura 15-22 m artie Cred că este im por­ forma de proprietate, mărimea lo­
acele măsuri care să asigure p a rii- trează agricultura. In această ordine de idei vorbitorul m unist Român. executarea lui in cele mai bune tant să precizez că toate declara­ cuinţei. dependinţele, dife rite insta­
a arătat că pe lingă cei 4.600 conta­ Recensămintul urmăreşte obţine­ condiţii Încă în cursul anului tre­ ţiile care se înscriu in form ularele la ţii tehnieo-sanitare.
b ili şefi. şcolarizaţi de stat. cei aproa­ rea datelor statistice privind popu­ cut a fost elaborată metodologia de recensămint trebuie să arate sta­
laţia şi fondul de locuinţe, date de lucrărilor.
pe 20 000 de contabili, casieri, maga­ rea de lucruri existentă la ora „0" — Cum poale ajula populaţia In
mare im portanţă pentru fundam en­ Este im portant de subl-inia-t că
zineri şi socotitori, al căror aport la tarea ş tiin ţifică a viitoarelor pla­ datele culese se centralizează pe din noaptea de 14 spre 15 martie, desfăşurarea recensămîntului în
o tot mai chibzuită gospodărire a fon­ nuri de stat p rjvind îm bunătăţirea comune, oraşe, raioane, regiuni şi — Din ccic relatate rezultă că in ccic mai bune condiţiuni ?
preşedinta Consiliului Naţional al Femeilor d urilo r materiale şi băneşti a coope­ continuă a co n d iţiilo r de viaţă ale pe întreaga ţară. In felul acesta ele această acţiune se vor completa mai Participarea activă a întregii
rativelor agricole poate fi fără în­ oam enilor m uncii de la oraşe şi işi pierd caracterul nominal, se de­ m ulte form ulare. Vă rugăm să ne populaţii constituie condiţia esen­
sate Cunoaşterea num ărului popu­ personalizează şi se transform ă în spuneţi cîtc sint şi ce conţinut au 7 ţială pentru reuşita deplină a re-
P erm iteţi-m i să transm it din par­ tă apreciere h o tă ririlo r adoptate în doială considerabil activizat şi m ul­ laţiei, după vîrstă, sex şi grad de date statistice, care caracterizează eensămintului. A ju to ru l populaţiei
tea fem eilor din oraşele şi satele pa­ vederea realizării cu succes a obiec­ tiplicat. In această privinţă, deşi ro­ instruire, va contribui la stabilirea diverse aspecte ale fenomenelor La recensămint se vor completa este necesar mai ales datorită fap­
triei noastre un călduros salut Con­ tivelor stabilite de Congresul al IX - lul prim ordial revine şi în acest do­ c it mai judicioasă şi raţională a demografice, ale fondului locativ şi urm ătoarele form ulare de bază : tu lu i că toate răspunsurile se vor
gresului dc constituire a U niunii Na­ lea al partidului pentru dezvoltarea meniu U niu nilor cooperatiste, lucră­ amplasării noilor obiective indus­ a co n d iţiilo r de locuit ale populaţi­ lista m em brilor gospodăriei, buleti­ înregistra pe baza lib e ru lu i eonsîm-
ţionale a Cooperativelor Agricole — intensivă şi m ultilaterală a agricul­ triale, comeiTiale, de transport şi ei Pentru prim a oară in ţara noas­ nul c lă d irii şi buletinul locuinţei. ţă.mint, fără a se cere vreun act
eveniment de scamă în viaţa ţărăni­ tu rii. to rii Băncii Naţionale se angajează social-culturale corespunzător celor tră datele recensământului popu­ Lista m em brilor gospodăriei ser­ doveditor asupra celor declarate.
m ii şi a întregului nostru popor Profundele transform ări revoluţio­ ca şi pe viito r să nu precupeţească mai reale cerinţe. In acelaşi tim p laţiei şi locuinţelor vor fi prelu­ veşte pentru înregistrarea popu­ Cunoscînd că recensămintul se face
M ilioanele de femei de la sate, oa­ nare care au avui loc în ţara noa­ eforturile pentru sprijinirea susţinu­ datele recensămîntului vor avea u- crate cu ajutorul m aşinilor elec­ laţiei P rin m em brii unei gospodării în interesul populaţiei, iar datele
menii muncii care au participat ac­ stră — a continuat vorbitoarea — tă a cooperativelor agricole de pro­ tiiita te şi însemnătate pentru orga­ tronice de calcul, care vor perm ite se înţeleg persoanele care locuiesc care se înscriu în form ulare au un
tiv la ampla dezbatere asupra măsu­ s-au râsfrînt m ultilateral şi în viaţa ducţie .şi a noilor organe cooperatiste nele locale ale adm inistraţiei de executarea acestor lu cră ri intr-un în mod obişnuit îm preună şi care caracter secret, fiin d folosite nu­
rilo r stabilite de plenara C.C. al ţărănoilor. Bucurindu-se de deplina stat în elaborarea dife rite lor lucrări termen scurt. participă hi totalitate, sau parţial, mai in scopuri statistice, cctăţeni-i,
P.C.R. din noiembrie anul trecut cu egalitate în di>epturi, ele s-au inte­ în ceea ce priveşte buna gospodărire de sistematizare, în organizarea în- înregistrarea datelor in form ula­ la formarea v e n itu rilo r gospodăriei. prin răspunsuri clare şi corecte, vor
p rivire la îm bunătăţirea conducerii grat cu entuziasm şl abnegaţie în ac­ a resurselor lor materiale şi băneşti, vâiţăm intului, a transportului etc. rele de recensămint se va face de Nu sînt consideraţi m em bri ai gos­ putea înlesni considerabil munca
şl planifică rii a g ricu ltu rii dau o înal­ tivitatea creatoare a Întregului nos­ asigurarea eficienţei economice a in- Cunoaşterea, în detaLiu, a fondului către recenzoni pe baza declaraţiei podăriei elevii sau studenţii care recenzonlor.