Page 5 - Drumul_socialismului_1966_03

Ui ;
V,
• •■-'O e o :'.o !iq ::2 PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIJI-VA I

Vecei Executive Federale

La invitaţia prim -vicepreşedintelui nescu, m iniştri, Ion Yelea, prim-acî-
Consiliului de M in iştri ai Republicii junct al m in istru lu i industriei chi­
Socialiste România, Alexandru Bîr- mice. şi Gheorghc Pcle. adjunct al
lădeanu. m arţi a sosit in Capitală v i­ m inistrului afacerilor externe.
cepreşedintele Vecei Executive Fede­ Au fost de faţă tak.şa Pctrici, am­
GAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAR B ger. care va face o vizită in ţara noa­ basadorul R S F. Iugoslavia la Bucu­ ,
rale a R.S.F. Iugoslavia, Boris K ra i-
reşti, şi mem bri ai ambasadei.
stră. ★
La sosire, pe aeroportul Bănoasa, La amiază, prim-vieepreşedintele
oaspetele a fost întim pinat de A!e- C onsiliului de M in iştri, A lexandru
ANUL XVIII. NR. 3473 MIERCURI 2 MARTIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI x'andru nîrlâdeanu. precum şi de Bîrladeanu. a oferit un dejun in
Constantin Scarlat si E m il Drâgă- cinstea oaspetelui. ^

UTIA ECOURI LA ANCHETA; Plecarea definitivă tovarăşii
din ţară

„CE VIZEAZĂ a ambasadorului

Finlandei
ACTIVITATEA M arti a părăsit d e fin itiv tara noa­ M arţi după-amiazâ, la C onsiliul de adjunct al m inistrului afacerilor ex­
terne, Ion Avram, adjunct al m inis­
M iniştri, au avut loc convorbiri intre
stră ambasadorul extraordinar si prim-vicopreşedintele C onsiliului de tru lu i industriei construcţiilor de ma­
DE plenipotenţiar al Finlandei în Repu­ M iniştri. Alexandru Iiîi lădeanu, şi şini, Octavian Gioza, adjunct al m i­
blica Socialistă România, M a rţii J.
Sa’omies. vicepreşedintele Vecei Executive Fe­ n istrului energiei electrice.
Au participat Jakşa Petrici, amba­
In aceeaşi zi a sosit în Bucureşti
CONCEPŢIE" Bjorn Olof-Gcorg Alhol-m, noul am­ derale a R.S.F. Iugoslavia, Boris K ra i- sadorul R.S.F. Iugoslavia la Bucu­
basador extraordinar si plenipoten­ ger. reşti şi membri ai ambasadei. t
Sarcinile cc stau în f aţa industriei noastre ţia r al Finlandei in Republica So­ Au luat parte Gheorghe Cioară şi
constructoare de maşini, de a realiza maşini şi cialistă România. Em il Drâgânescu, m iniştri, Gh. Pele,
u tilaje comparabile cu cele mai bune de pe ponente ale otelului, în troducă în combinat (Agerprtrs)
piaţa mondiala, nu pol f i concepute Iară conlri-
circa 5 minute, cuprin- metode moderne de a-
buţia nem ijlocita a ind ustriei siderurgice, care zînd şi tim pul de pre­ naliză — spcctografice,
trebuie să livreze meta Iul necesar la nivelul gătire a probelor. Apara­ polarografice, fcpectro-
calitativ ce se impune. tul a fost calibrat pen­ fotometrice şi altele —
In cele ce urmează mă voi referi la rolul la- tru 10 elemente — car­ net superioare metode­
boratoarelor com binatul ui în vasta acţiune ce se bon, mangan, nichel, lor clasice ca producti­
desfăşoară in scopul rid icării cit mai sus a pres- sulf. f o s f o r , siliciu, vitate, preţ de cost şi
tig iu lu i calitativ al pro dusclor noastre. crom. molibden, titan si ceea cc e mai im por­
vanadiu — şi este capa­ tant. cu tim p de execu­
bil să execute aceste de­ ţie mai mic.
term inări cu o precizie Determinarea cuplu­
comparabilă cu cea da­ lui din oteluri, care se
tă de analizele chimice. făcea pină de curînd
De la bun început tre­ procesul de elaborare a Aparatul respectiv va prin metoda electrogra-
buie sa subliniem că unor mărci de otel aliat prelua executarea anali­ vim etrică. ce necesita loan Jianu şi a lţii. Era şi firesc.
metodele de control în este m ult îngreunat de zelor ce se fac actual­ tim p îndelungat, se exe­ Colectivul întreprinderii este ho-
cursul proceselor de faptul că o fază din pe­ mente în cele trei la­ cută acum polarografic lă rît să obţină în v iito r succese
producţie şi de apreci­ rioada de elaborare este boratoare rapide cc de­ cu precizie similară, mai frumoase, să sporească pro­
ere a ca lită ţii produselor mai scurtă decît tim ­ servesc otelăriile. însă cu o productivitate ducţia de m inereuri, să îm bună­ * ,
siderurgice, în u ltim ul pul de analiză pentru un Deoarece tim pul de a- m ult m ărită — circa 30 U N E D O A R A tăţească calitatea lot
tim p. au evoluat extrem anum it element In a- ducere a probelor de o- analize de cupru in 8 n. l l p a ş c u
de rapid Din ce în ce cest caz. intervenţia ţel pină Ia laboratorul ore, faţă de maximum
mai m ult siderurgia face conducătorului procesu­ central, unde este mon­ 10 analize, ciîe se fă­ 1 martie a c. M inerii din schim­ tea. Inginerul Toan Zalia, director
apel la metode moder­ lui tehnologic în faza tat aparatul respectiv ar ceau în acelaşi tim p cu bul I au predat ştafeta celor din la I M Hunedoara, trece in re­ UZIHA „VICTORIA"
ne, fizico-chim ice, elec­ următoare este îngreu­ depăşi m ult tim pul pro- vechea metodă. Tot po­
tronice, termodinam ice nată. sau chiar imposi­ priu-z.is de analiză, .ut larografic se determină schimbul următor. Apoi. o parte vistă succesele obţinute in 1965 CÂLAN
dintre ei s-au îndreptat spre sala
de colectivul de muncă dc aici.
etc., a tit pentru contro­ bilă. prin necunoaşterea şi tim pii realizaţi actu­ cuprul, zincul şi plum ­ de şedinţe a minei din Teliue. Se citesc cifre si fapte demne. în
lu l permanent şi rapid compoziţiei chim ire a almente la determ inări, bul din cenuşile piritice Aici urmau să participe la un e- anul 1965 m inerii de la I M. H u­ Sala de spectacole a clubului
al desfăşurării procese­ băii de metal Problp- în laboratoarele rapide, şi din aglomeratul feros vrnim ent deosebit: decernai ?a Di­ siderugiştilor din Calau a găz­
lo r tehnologice, cît şi ma se pune din co in s-a prevăzut legarea o- la spectograful [J.GS. plomei de .Întreprindere eviden­ nedoara şi-au depăşit sarcinile duit ieri dupâ-amiazâ, o adevăra-
pentru controlul calita­ ce mai acut astăzi, cînd ţe lâ riilo r cu laboratorul 2 se determină în med producţiei globale şi marfă în tă sărbătoare: festivitatea inm î-
proporţie de 105,41 la sută şi res­
tiv al produselor semi­ utilizarea oxigenului ca central printr-o poştă curent cuprul din oţe­ ţiată in inlrece:ea socialistă pe pectiv 111,54 la sută, au extras n iirii diplom ei dc întreprindere
ram ură" în 1965 colectivului de
fin ite şi finite. La noi, intensificator al proce­ pneumatic ă, care asigu­ muncă de la I. M. Hunedoara. peste prevederi 52.034 tone m ine­ evidenţiata pe ramură colectivu­
in această p rivinţă, se selor din cuptoarele M ar­ ră transmiterea rapidă a lurile aliate, vanadiu!, reu de fier brut. 1 189 tone do- lui Uzinei -V icto ria '. încă înain­
constată că din punct tin este la ordinea zilei probelor de otel si trans­ molibdenul, w olfram ul ...Ora 15. Sala de şedinţă este lomită, G 418 tone calc ar. C alita­ te de ora anunţată în sală şi-an
de vedere al perfecţio­ şi în centrul preocupă­ miterea de aci. a rezul­ si titanul, făcindu-se ast­ arhiplină. M uncitorii, tehnicienii, făcut apariţia p rim ii dornici să
nărilor, nu s-a ţin u t pas rilo r conducerii tehni­ tatelor ta oţelarii. A- fel o mare economie de inginerii veniţi din unităţile m i­ tea m inereului s-a îm bunătăţit cu
cu dezvoltarea im petu­ ce a com binatului şi ceasta însă. este o pro­ niere din Poiana Ruscă discută 2.27 la sută. Datorită acestui fapt asiste la momentele emoţionante
c.e ui mau să aibă loc. Au venit
Jurnaliştilor hunedoreni
li s-au
oasă a com binatului, cu cînd această metodă şi-a blemă de perspectivă. tim p şi de reactivi. cu aprindere Pe pieptul m ulto­ liv ra t cu 15 522 tone mai m ult m uncitori, tehnicieni, ingineri de
modernizarea proceselor arătat utilitatea Momentan, aparatul Cu aceleaşi aparate se ra strălucesc steluţe purpurii de meta! în minereu de fie r marfă. la cele două furnale, de la bate­
de producţie la vechile Pentru rezolvarea u- nu funcţionează din determină o serie de .Fruntaş in întrecerea socialis­ riile de semicocs, turnători, ener-
agregate şi cu nivelul nor asemenea probleme, lipsă de aragon spectral, componenţi ai minere­ tă". Dar iată că se aşterne liniş- De menţionat si faptul că m ine­ giticieni.
tehnic al noilor agrega­ laboratoarele au fost care e în curs de apro­ rii de aici au realizat 2.5r72.000 lei
te. Astfel, controlul dotate in cursul anului vizionare După sosirea u rilo r de fier şi din economi» la preţul de cost şi La festivitate au participat to­
compoziţiei chimice a 196âr cu aparataj la n i­ materiale refractare. 4 300.000 lei beneficii. varăşii loachim Moga, secretar al
m etalului, atit în cursul velul- tehnicii mondia-le,- aragonului — probabil In toate şcolile se .desfăşoară o Succesele am intite sint rodul C om itetului regional Hunedoara
al P C R , \ic o la c Vasu, din par­
elaborării, cît şi în lazâ s-a construit şi dat în prin luna m artie — se Chimist activitate intensă pentru înche­ hărniciei întregului colectiv, al tea C onsiliului Central al S indi­
finală — lingouri şi la­ exploatare un nou la­ voi- putea executa cu a- N IC O LAE C IIIN D LE R ierea cu succes a celui dc-al m ăsurilor tehnico-organizatorice
minate — sc face încă, borator, spaţios şi bine jutorul lui o scrie de şeful serviciului labora­ 11-lea trim estru. aplicate in producţie. In anul ca­ catelor, Vichcnte Rulau, preşedin­
tele Consiliului regional al sindi­
in marca ma joritate, prin utilat. De exemplu, toare din C. S. In fotografic : Prof. Drăghiţă re a trecut munca a fost mal bine catelor Hunedoara, Petru zim -
metodele chimice clasi­ .Cuantovacul A.R.L. — determ inări de v e rifi­ Marcela de la Liceul din Sebeş, organizată, s-a acordat o atenţie brean. director tehnic în M iniste­
ce, destul de îndelunga­ care, care se fac încă, Hunedoara la o oră de laborator cu elevii mai mate extinderii mecaniză­ rul Industriei Metalurgice, pre­
te ca tim p dc execuţie, 31000“ este capabil să prin metodele clasice. rii lu cră rilo r grele prin u tiliza ­
şi destul de costisitoare. execute analiza cantita­ încep deci, să se in ­ (Continuare in pag. a 3-Q) clasei a X-a C. rea mai raţională a m aşinilor, în­ cum şi a lţi activişti de partid şi
conducători
de
organizaţii
de
S int cazuri cind însuşi tivă la 15 elemente com­ zestrarea întreprinderii cu exca­ masă.
vatoare, screpere pentru ram bie-
ere, perforatoare şa. De aseme­ D irectorul între prin d e rii, Adolf
nea. a existat o continuă preo­ Drulcer, a prezentat succesele ob­
cupate pentru executarea în ter­ ţinute în anul I9G5 de către har­
men a lu cră rilo r de pregătire. Ca nicul colectiv at uzinei. Iată nu­
urmare, au fost date in exploa­ mai cîteva din ele:
tare noi fro n tu ri de lucru la m i­ Q Valoarea producţiei globale
na Teliue, Ghelar etc In cariera planificate a fost depăşită cu 5.26
de la Teliue, de pildă, s-a dat la sulă. iar cea a producţiei m ar­
Pentru realizarea înainte de termen în exploatate fa cu 5,93 la suta;
orizontul V III. Pe această bază ® Secţiile scmieoes şi furnale
m inerii de aici au obţinut în plus şi-au depăşit sarcinile anuale de
planului de producţie 53 000 tone minereu de fier. plan cu 4.660 tone dc semicocs
— Am obţinut rezultate bune — a Şi. respectiv, cu 6.050 tone de fon­
spus inginerul lacob Zoltan de la tă ;
este nevoie de: Teliue. Aceasta pentru noi con­ SIMHOL A L P R IM Ă V E R II
stituie un im bold in munca de (Continuare in pag. a 3-a) Foto; V. ONOILI
viitor. Putem şi va trebui să ob­
ţinem realizări tot mai bune Pen­
tru aceasta se impune să facem
FICĂ, APROVIZIONARE totul ca brigăzile să-şi realizeze NERVOZITATEA DOAMNEI X
ritm ic planul, aprovizionarea să
se îmbunătăţească, asistenţa teh­
nică să fie de calitate mai bună.
Despre necesitatea extinderii
experienţei avansate. îm bunătăţi­
DISCIPLINEI rii organizării muncii, exploatării
mai raţionale a zăcămîntnlui au
vorbit şi tovarăşii Popa M. loan,
Sorocul a găsii- * pe taci c ă li sparg capul...
sini îngălbenite... Cum
doamna X torc necă/ilâ; M i se pare că Popeasca spui tu cg le-ai spălatt
a rncercQl prin foaie Şi-a v iiii nasul, da' lasă
cunoştinţele, a loiosit c-o lecuie.se eu . Şi m — Har. doamnă, ud
<hn nou influenta soţu­ dc cc Iaci? I)e ce nu lur că pe-ale dumnea-
vnushă le-am spălat de
lui. a dat o mulţime de spui cine le-a învăţul mă (lor şi mi mi le, dor
leleloane. dar n-a reuşit să cumperi Hori galbe­ nu se Qlbesc..
±ă găsească îngriji!na­ ne? Ce zici?... Să tact — Da' ale laie de cc
ica dorită. Una cerca imediat, auzi? O vorbă se albesc?
toriului şi au ridicat nivelul de ţin u t de idei, care au transmis o m indrie pentru cele care fac prea mult. alia avea să nu sp u i.. Nenoroc:-
interpretare şi măiestria a rtis ti­ mesajul fierbinte al dragostei oa­ parte din acest ansamblu. pretenţia să lie liberă ta r li spus lata ade­
că, fiecare cămin cultural cău- m enilor faţă de partid şi patria In cinstea celei de a 45-a ani­ două dupu-amicze. alia vărul. dar ii era Ir ied.
Doamna X n-o
slăbea
tind să se prezinte cit mai bine socialistă, dragostea faţă de m un­ versări de la înfiinţarea P artidu­ i s-a părut prea ţinură, o clipă.
pregătit in faţa cetăţenilor. că si viaţa nouă. lui Comunist Român, care se vQ alia v j rhea prea rare.. — Văd câ nu răs­
Locuitorii şalelor sint oa meni care participă activ la des­ Asemenea schimburi de expe­ In activitatea artistica cu ama­ sărbători în acest an, form aţiile Pină la urmă insă a •re- f p a m fle t punzi ... Am să-li spun
făşurarea construcţiei socialiste în patria noastră. D atori­ rienţă au făcut căm inele cultu­ to rii au fost atraşi si îşi aduc o artistice de pe cuprinsul raionu­ buii s-u occcprc pe una eur litri săpunul, dc aia.
tă transform ărilor innoiloarc care au avui loc in viaţa eco­ rale din Bucureşci, Rovina, Cu- contribuţie însemnată intelectu­ lui au fost antrenate intr-un care. oricum, era mai Speli rutele talc cu sd-
nomică şi socială a ţârii, n ive lu l de trai şi dc cultură al a lii din raion. Numeroşi învăţă­ concurs — Festivalul prim ăverii aproape de pretenţiile punul nici/, hoato...
ţărănim ii a crescut, iar cerinţele şi receptivitatea sa faţă tori si profesori sint instructori — care se va încheia la 0 mai, ei. 3-au învoit asupra Pala n-a mai pulul
dc frumos s-au am plificat. ai fo rm a ţiilo r artistice, se preo­ p rintr-un spectacol prezentat de salariului (dc lapi doam­ fn. mi-Qi distrus ner­ răbda A izbucnii In
In toate satele pulsează in prezent o viaţa nouă, bogata. cupă atent de pregătirea acesto­ cele mai bune form aţii care s na X a hol urii). lata vii... plins După ce s-a mai
Săteanul a devenit un om eu preocupări m ultiple : cl este 3 n stu m ă d in ra si le însoţesc în deplasările evidenţiat in această întrecere. s a mulţumii sci lie li­ liniştit, s-a (Ius şi i-Q
dornic de a-şi ridica conţi nuu nivelul de cunoştinţe, dc a lor prin satele raionului. Din rîn- Cu un repertoriu adecvat eveni­ beră doar joia după-a- Şi doamna X a izbuc­ spus: .
şti ceea ce se petrece în tară şi dincolo dc hotarele ci. dul acestora am intim pe Mariş m entului, form aţiile artistice se mi(i?ă. iar cind va mer­ n i Intr-un plins de sc —- Nu, doamnă, num
Pentru a satisface setea dc cultură a maselor, prin grija ra io n u l (B ra d pavel din Ţebea, Marinescu întrec în prezent în cadrul fazei ge copilul la cămin sa-l zguduia patul cu ca In furai nmuc. Dar ruicle
partidului si statului nostru, au fost asigurate mijloace Gheorghe din Baia dc Criş, soţii intercomunale a concursului. lie reţinute dm salariu zadar a încercat (alo dumncavoosl ru iui vor
m ateriale bogate, s-au creat in stitu ţii noi de invăţâm int şi Vlad Mircea si Doina din T ii na­ Paralel cu acest concurs. pe cheltuielile respect ive„ să-i explice că a luat li niciodată albe, pentru
Horite din proprie
in i­
cultură, menite sa îmboga ţcascâ şi să lărgească orizontul va de Criş. Lânilâ Ana din Bul- baza planului de măsuri al co­ Cind s a întors de la ţiativă, că ei i au plă­ că niciodată nu le-atl
dc cunoştinţe al oam enilor. rechi, Rişca, Ribiţa, Biâjenl, zcştiul de Sus, Circo Sabin din m itetului raional de partid. la maternitate, a găsit casa cut. N-a ascultat-o ni­ spălat cumsecade; de a-
fu m folosim condiţiile pe care le avem, cum răspundem Luncoiul de Jos. Vata de Jos şi Bucureşti şi m ulţi alţii. căminele culturale şi biblioteci curală cum nu fusese meni. ha mai mult. a ceea s-au îngălbenit...
noilor cerinţe spirituale ale sătenilor? se organizează simpozioane, seri niciodată; lata dorea cu Sti(i şi dumneavoastră
multe altele. Spectacolele pre­ Demnă de evidenţiat este mă­ orice ^Tef să he pe plac. fost ameninţată că dacă povestea cu ceata ba­
zentate s-au bucurat întotdeauna sura luată de organele de partid literare, recenzii şi prezentări de exigentei doamne Si mai tace o dală n ase­ bei: cind a văzul că
turale. biblioteci şi cinematogra­ de o caldă apreciere din partea şi de stat locale de a se consti­ cărţi care popularizează trecutul se părea că a reuşii, menea greşeală, va II are păduchi in păr. a
Unele măsuri şi fe. cetăţenilor. Acest lucru reiese nu tui un ansamblu folcloric raio­ de lupiâ al partidului nostru, rea­ pentru că n-a prim ii concediată... halul pisica Atunci p i­
fn întreaga perioadă de iarnă, numai din cele constatate pe te­ nal. în care să fie incluse cele lizările obţinute de oamenii mun­ nici o vorbă dc ocară. Peste cileva zile insă sica a căpătat c/rai şi
mai bune form aţii artistice de
cii, sub conducerea partidului, în
ren ci si din numeroasele scri­
acţiuni frumoase conform unui grafic, form aţiile sori trim ise redacţiei de cores­ amatori, cei mai valoroşi şi ta­ făurirea României socialiste. Vreo citeva -/.'de, cît tata a tost găsită din i-a spus babei: cu mă
artistice au prezentat spectacole
doamna X n-a coboriI nou vinovată Poate că piaplăn de 10-15 ori pe
nu numai la centrele de comună pondenţii noştri voluntari Din a- lentaţi solişti vocali şi instrum en­ In activitatea cultural-educati- din pai. a lost linişte ; rfe această dală nu se zi. dar dumneata numai
Comitetul raional de partid ci şi in satele vecine Aceste spec­ ceste scrisori răzbate o notă de tişti. vâ de masă, o contribuţie însem­ orice pretenţie a ci era Inlim pla nimic dacă dimineaţa şi atunci nu­
Brad s-a preocupat îndeaproape tacole au constituit adevărate mîndrte. de satisfacţie faţă de ar­ P rim ul spectacol dat de acest nată si-o aduc brigăzile ş tiin ţifi­ prompt satisfăcută In­ doamna X n-ar li intrat mai fn Irunle-, ceata 1(1
pentru îndrumarea si orientarea schim buri de experienţă intre ar­ tiştii amatori care îşi dedică cu ansamblu folcloric a demonstrat ce. care se bucură de m ult inte-v tr-o dimineaţă insă. cind In uscătoria blocului. este totdeauna murda­
a ctivită ţii cultural-artîstice in tiştii amatori, instructorii form a­ pasiune o parte din tim pul lor că în raion sînt forţe şi talente res din partea cetăţenilor. Popu­ fata. ca de obicei, schim­ — Azi ai spălat, aşa-i? ră. Se spune că baba.
rinclul oamenilor m uncii de la ţiilo r şi conducerile căm inelor liber a ctivită ţilo r culturale. care pot să valorifice cu succes laritatea şi eficienţa acestor b ri­ ba Hor de. doamna a iz­ — Da. doamnă. de ciudă, ar li aruncat
sate. In planul de măsuri al co­ culturale. Pină în prezent s-au Din dragostea tor pentru artă, bogăţia folclorului nou şi vechi găzi o demonstrează interesul cu bucnit: — Ai spălat rulete pisica in loc... Dar as-
care sint aşteptate şi solicitările
m itetului raional de partid. în ­ efectuat ppste 50 de asemenea din dorinţa de a face cunoscută din Ţara m oţilor, să ducă mai — Cine ti-a zis sd talc? la-i po\ este...
tocm it pentru perioada lu n ilo r de schim buri de experienţă între bogăţia folclorului şi tra d iţiile departe şi să ridice pe o treaptă tot mai numeroase din partea cumperi Hori galbenei — Le-am spălat in tii Doamna X a vrut să
iarnă, sint prevăzute principalele form aţiile de teatru, cor, dansuri, populare din satele moţeşti, tineri nouă, superioară, frumoasele tra ­ locuitorilor de la sate, care do­ Tc-ai înhăitat cu duş­ pc-ale dumneavoastră... zică ceva. dar a leşi­
resc să afle răspunsuri la dife­
acţiuni şi sarcini ce revin orga­ brigăzi artistice de agitaţie, ta­ şî vîrstnici, sub îndrum area unor d iţii ale artei noastre populare.. ritele probleme care-i preocupă. mancele mele? Ele te-au — Cum îndrăzneşti, nat... Cind s-a trezii, a
n izaţiilor de partid, in stitu ţiilo r rafuri, fluieraşi, însoţite de so­ instructori inim oşi, s-au consti­ Se poate spune că există în pre­ învăţ at Spune repede, proasto, să-mi vorbeşti început să ţipe. N-a mai
lişti vocali şi instrum entişti. A- tu it în d iferite form aţii artistice care le a îndemnat?
de cultură şi a ctiviştilo r culturali. zent o adevărată întrecere Intre aşa? Eu nu le-am vă­ au/it-o nimeni... Foto
ceste acţiuni au stim ulat a ctivi­ care, în afara graficului alcătuit I CIOBOTA Toate ştiu că nu pot să
Pe baza a» est11i plan s-au in iţia l form aţiile artistice de am atori zui? Ale talc sini albe plecase.
tatea am atorilor, au contribuit la la nivelul raionului, au prezentat N. B AD IU sufăr galbenul... Să nu
şî organizat diverse manifestări înfiinţarea de noi form aţii artis­ în satele lo r şi satele vecine pro­ pentru a ajunge în ansamblul fo l­ sco(i o vorbă, auul Să ca zăpada, iar ale melc N ANDRONACHE
eultural-artistice la căminele cu l­ tice. au dus la îmbogăţirea reper­ grame reuşite, cu un bogat con­ cloric raional şi, în acelaşi tim p. (Continuare in vag. a 2-a)