Page 55 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI 3485

Conferinţa locală a sind ica t elor - Hunedoara
I M P O R T A N T !

FIECARE ACŢIUNE regiunii Hunedoara, câ pot valorifica în mod avantajos sti­
Se aduce Ia cunoştinţa tuturor gospodinelor din oraşele

SÂ AIBĂ O ŢINTĂ PRECISĂ clele şi borcanele provenite de la produsele alimentare, prin
magazinele O.C.L. alimentara din întreaga regiune, în schimb
sau prin vînzare în numerar.
Delegaţii care au luat cuvîntul în cadrul conferinţei întocmai normele tehnologice, m itetului sindicatului, nu s-a
locale a sindicatelor — Hunedoara, s-au referit pe larg normele de tehnică a securităţii cheltuit nici un leu din fondu­ Se pot valorifica, de asem enea, prin vînzare la centrele
la condiţiile de m unci şi de viaţă create în oraşul side­ muncii. U tilajele nu slnt co­ rile de asigurări sociale deoa­
ru rg ic ilo r, în centrele m iniere precum şl în celelalte lo­ respunzător întreţinute, se ma­ rece nu a avut loc nici un ac­ de achiziţii I.R.V.A. din loca lităţile : Deva, Simeria, Hunedoa­
calităţi. P rin g rija partidului şi guvernului s-au alocai, nifestă încă destulă indisciplină. cident sau cazuri dc îmbolnă­
an de an, londurl tot mai însemnate ceea ce a făcut Se intilnesc locuri dc muncă, viri". Demn de subliniat şi fap­ ra, Cugir, Petroşani, Vulcan şi Lupeni.
posibilă schimbarea din tem elii, in chip socialist, a H u­ spuneau tov. Emeric Nagy, tul că in anul care a trecut
prim-medic al oraşului, Dumitru la U.V. Călan şi EM. Ghclar La toate magazinele şi centrele de achiziţii LR.V.A., sint
nedoarei de odinioară. Au fost construite secţii mo­ s-au redus accidentele dc toate
derne. cu hale spaţioase, dotate cu agregate de marc Crişan, şef de brigadă la între­ gradele, iar cele mortale au fost afişate liste cu sortimentele de sticle şi borcane ce se achizi­
productivitate, unită ţile existente au fost lărgite şi mo­ prinderea de explorări miniere, eliminate în întregime. Există
dernizate ceea ce uşurează efortul fizic al m uncitori­ unde nu sînt afişate instrucţiuni însă destule locuri de muncă ţionează, cit şi preţurile ce se acordă pentru fiecare sortiment
lor şi asigură condiţii optim e de muncă. In oraşul re­ privind protecţia muncii pentru unde cadrele tehnice nu asigu­
gional Hunedoara au fost construite din fondurile sta­ a fi cunoscute şi însuşite do ră o instruire temeinică, iar or­ în parte.
tului cca. 7.000 de apartamente, numeroase şcoli, săli muncitori. „La noi, arăta Rcmus ganele sindicale nu intervin cu
de cinematografe, în principalele locuri de muncă acor- Judelo, şef dc echipă la semi- promptitudine, nu desfăşoară o
dindu-sc echipament, alim entaţie de protecţie şi alte cocseria din Călan, în cele două activitate dc prevenire a acci­
sporuri şi indem nizaţii. O cifră în acest sens este destul luni din acest an, datorită preo­
cupării mai substanţiale a co­ dentelor.
de sem nificativă. Anual, pentru o scrie dc lucrări de
protecţia m uncii, dispozitive şl Instalaţii dc ventilaţie,
m ateriale dc protecţie şi antidoturi se cheltuiesc peste UNIUNEA REGIONALĂ A
10.000.000 dc Ici. In exploatările m iniere s-au executat Condiţiile create —
lucrări de ventilaţie şi s-a introdus la m ajoritatea locu­ Lijcia Oltcanu, trico licrâ la Fabrica „Sebeşul* din
rilo r dc muncă perforaju) umed. In siderurgic s-au efec­ mai judicios folosite! Sebeş, este o muncitoare harnică, stâpînă pc meserie.
tuat lucrări dc captare a prafului, paravane dc pro­ Ea obţine rezultate dc scama în producţie. COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGĂREŞTI
tecţie la locurile dc muncă cu tem peraturi înalte, s-au Foto: V. ONOIU
construit noi grupuri sociale ctc. In încheierea lucrărilor con­ ţin produse de calitate necores-
ferinţei locale a sindicalelor a punzăloarc etc.
luat cuvîntul tovarăşul touchim N ivolul tehnic ridicat la care HUNEDOARA - DEVA
Succesele sînt condiţionate M oga, secretar al Comitetului sînt realizate obiectivele indu­ Prevederi ale Decretului Consiliului
regional Hunedoara al P C.R., striale, precum şi buna lor func­
care In numele biroului Comite­ ţionare Impun ca toţi lucrătorii de Stat pentru constituirea
de măsuri tului regional dc partid a feli­ să aibă o pregătire tehnică pro­ ANUNTÂ :
ei lat colectivele de muncitori, fesionala corespunzătoare. Este şi valorificarea fondului de stat de
ingineri şi tehnicieni pcnlru suc­ adevărat că uncie măsuri au U nităţile depanatoare ale cooperaţiei meşteşugăreşti din
Materialele prezentate la con­ multe sectoare unde prin inova­ cesele obţinute în activitatea c- fost luate, dar se mai întîlnesc regiunea Hunedoara acordă
ferinţă, discuţiile purtate pe ţii se pot asigura condiţii şi mai conomică şi social-cullurală. situaţii cînd, datorită necunoaş­ legume, cartofi, fructe
marginea lor au scos in eviden­ bune de desfăşurare a procese­ terii depline a caracteristicilor GARANŢII
ţă rezervele mari ce există in lor tehnologice. Oamenii muncii din Hune­ tehnice de funcţionare a maşini­ şi struguri de masă
domeniul folosirii judicioase a Din dezbaterile ce au avut loc doara, spunea tov. loachim lor, se produc defecţiuni tehni­ pe termen de 1-6 tuni (du pă natura bunului) Ia repara­
condiţiilor de muncă existente. a reieşit că la ncfolosirea ju di­ Moga, sint martori şi partici­ ce care pot genera accidente ţiile efectuate contra cost.
La unele agregate siderurgice cioasă a condiţiilor dc muncă panţi activi la făurirea Români­ sau îm bolnăviri profesionale Consiliul de Stat a autorizat, prin decret, Uniunea
din C S H . şi U.V. Călan, la contribuie şi faptul că în orga­ ei socialiste. Dind dovadă do De aceea, problema creşterii Naţională a cooperativelor agricole de producţie, la Defectele intervenite în a cest termen de garanţie Ia bu­
I CS.H, autobaza D.R.T A . nizarea temeinică a procesului pricepere şi hărnicie ci aduc o pregătirii profesionale a lucră­ cererea acesteia, sâ constituie şi să valorifice fondul de nurile reparate se remediază gratuit.
I G.O., întreprinderea minieră, do producţie se manifestă încă contribuţie însemnală Ia dez­ torilor trebuie să constituie o stat de legume, cartofi, fructe şi struguri de masă pen­ G aranţiile se acordă la :
indicii dc utilizare realizaţi a- neajunsuri. Numărul marc de voltarea rapidă şi multilaterală preocupare permanentă a con­ tru consumul intern şi export în condiţiile prevăzute de
rolâ că sini Încă mari rezerve învoiri şi absente nemotivalo a economiei regiunii, a tării ducerilor tehnico-administrative, decret, stabilite de comun acord între uniune şi orga­ — bunuri electrice ;
nelolosite. Cauv.elc sini în prin­ se explică şi prin slaba preocu­ noastre. Constat cu plăcere că a comitetelor sindicatelor. nele adm inistraţiei de stat competente. Uniunea N aţio­ — bunuri electrocasnice ;
cipal de orain organizatoric. pare a conducerilor tehnico-ad- participanlii la conferinţă au Tovarăşii care au luat cuvîn­ nală a cooperativelor agricole îşi ia obligaţia să în fiin ­
Conducerile tehnice nu manifes­ m inislralive pentru aproviziona­ examinat temeinic posibilităţile tul au dat exemple prin care au ţeze „Denartamentu! pentru valorificarea legumelor sî — bunuri auto-moto-velo ;
tă încă suficientă iniţiativă pen­ rea ritm ică a locurilor dc mun­ de sporire a potenţialului eco­ demonstrat că şi în condiţiile fructelor",’ a*ugurînd funcţionarea acestuia, în cadrul — ceasuri ; 1
tru o mai buna organizare a că cu materii prime şi materiale. nomic al oraşului, au insistat a- In care muncitori bine pregă­ său, în condiţiile prevederilor statutare.
procesului do producţie. Nu Corespunde realităţii şi laplul supra căilor prin care talcului, tiţi nu respcclă normele de teh­ Departamentul va organiza şi asigura încheierea — diverse reparaţii (m obilier, maşini de cusut, tapiţerie,
peste tot s au luat măsuri pen­ că organizaţiile sindicale, exem­ priceperea şi entuziasmul oa­ nica securităţii pot aduce dou- contractelor cu cooperativele agricole de producţie, reparaţii mecanice ele.) j
tru asigurarea asistenţei tehni­ plificau tov. Joan Mardarc, pre­ menilor muncii să se manifeste ne sănătăţii lor, in primul rînd, m em brii acestora şi producătorii individ u ali ; achizi­ Adresaţi-vă cu încredere u nitâţilor noastre, care vor exe- )
ce, cu deosebire în schimburile şedintele Comitetului sindicatu­ din plin, să se concretizeze în precum şi avutului obştesc De ţionarea produselor, contractarea şi preluarea legume­ [
II şi III, din care cauză produc- lui de la I.C.S H., A lic Caro!, aportul sporit pentru traducerea aceea, se impune ca propagan­ lor şi fructelor de la unităţile agricole de stat ooti ivit cuta lucrări de calitate şi la timp.
tivilalca muncii, calilatca pro­ preşedintele Comitetului sindi­ Sil viaţă a holărîrilor adoptate da privind tehnica securităţii planului de liv ră ri al acestora ; prim irea drep turilo r sta­
duselor lasă dc dorit. catului de la C M Gheţar, nu au de cel dc-al lX-lea Congres al muncii să constituie preocupa­ tu lu i pentru muncile prestate la cultura ca rtofilor de
Mişcarea inovatorilor conlrî- folosit întotdeauna cele mai partidului. rea centrală a noastră, a tutu­ către S.M.T. : recepţionarea produselor şi livrarea lor
buie înlr-o măsură însemnată la corespunzătoare forme şi me­ Posibilităţile pe caro Ie au ror. către beneficiari.
introducerea noului în produc­ tode de muncă pentru a dezvol­ organizaţiile de sindicat de a Dc asemenea, trebuie îmbu- Deoartamentul va organiza şi asigura aprovizionarea
ţie, la crearea unor condiţii de ta răspunderea personală fată mobiliza pc toţi oamenii muncii nulălile stilul şi metodele dc populaţiei cu legume, cartofi, fructe şi struguri de masă
muncă şi mai bune. In perioa­ dc sarcinile profesionale. la o activitate şi mai rodnică, muncă, H otărîrile partidului şi şi va lua măsuri pentru extinderea reţelei comei-ciale ÎNTREPRINDEREA DE GOSPODĂRIE
da caro a trecut s-au aplicat — Noi, preciza Ioan Prodan, slnt multiple. Cu toată varieta­ guvernului, ale C C S. să fie larg şi a form elor moderne de deservire, va organiza con­
GB3 inovaţii cu o eficienţă eco­ priin-topitor oţclar, am primit tea dc forme, activităţile pc difuzate şi popularizate îneît tractarea, achiziţionarea, recepţionarea şi livrarea can­
nomică de 15,7 milioane Ici Re­ un sprijin concret din par­ care şl le propun comitetele sin­ conţinutul lor să fie temeinic tită ţilo r pentru export.
zultatele, spuneau tov. Ştefan tea organului sindical pen­ dicatelor, cuprind încă rcslrînse însuşii dc fiecare muncitor, in­ In decret se arată câ departamentul se va ocupa şi de ORĂŞENEASCĂ DEVA
Soimoşi, preşedintele Comilclu- tru dezvoltarea conştiinţei categorii do muncitori, ingineri giner şi tehnician. Se constată sem iindustrializarea acestor produse, de constituirea şi
I ui sindicalului din cadrul socialiste a muncitorilor. In şl tehnicieni Acest lucru se că lucrările receniei sesiuni o păstrarea rezervelor de iarnă
C S H , Druker Adolf, director cc se concretizează acea­ poale vedea şi din faptul că M arii Adunări Naţionale, expu­ Pentru creşterea producţiei departamentul va sp rijin i execută contra cost lucrări de dezinsecţii, dezinfecţii şi
la U.V. Călan şi alţii, puteau sta? V oi da un singur exem­ condiţiile de ordin tehnic, eco­ nerea asupra proiectului de lege pe producători în aprovizionarea cu seminţe, materiale
fi mai bune dacă eforturile ino­ plu Cuptorul la care lucrez tre­ nomic şi cultural nu sînt valo­ cu privire la protecţia muncii nu şi îngrăşăminte. în acţiunile de combatere a bolilor şi deratizare, aht Ia unităţile socialiste cit şi la particulari.
vatorilor erau canalizate conti­ buia să dea 175 de şarje. Ml rificate la nivelul cerinţelor ac­ sint cunoscute de toţi. dăunătorilor şi va asigura acordarea de credite şi avan­
nuu spre problemele majore ale prezent sînlem la cifra de 185 tuale. Condiţiile de muncă şi de vin- suri celor care au încheiat contracte. Comenzile sau cererile vor fi depuse la sediul întreprin­
producţiei, dacă prevederile pla­ şi există toate condiţiile ca Există locuri dc muncă unde |ă, în lumina sarcinilor trasate Dezvoltarea bazei tehnico-m aterifde de producţie în derii din Deva, strada G ojdu nr. 75.
nurilor tematico de inovaţii ar în scurt tim p sâ elaborăm nu se acordă toată atentia or­ dc Congresul partidului, se vor ram ura sa de activitate, pregătirea şi perfecţionarea ca­
fi fost mai larg raspîndilc şi chiar 200 şorje do oţel. In alto ganizării ştiinţifice a producţi­ îmbunătăţi şi în viitor. Este de drelor, îm bunătăţirea co n d iţiilo r de muncă in un ită ­
modul lor dc realizare u rm ă rit locuri de muncă am observat că ei din core cauză rezultatele datoria tuturor oamenilor mun­ ţile din subordinea sa, ca şi alte sarcini ce reveneau
punct cu punct de conduce­ conducerile tehnice nu se ocu­ sînt sub nivelul cerinţelor. Din cii ca fondurile alocate de stat unor organe centrale trec în a trib u ţiile departamentu­
rile întreprinderilor, de organi­ pă suficient de folosirea raţio­ cauza întreruperilor, folosirii ne- pentru construirea dc noi obiec­ lui, iar bunurile aeestoro în folosinţa sa.
zaţiile sindicale. La C.S.1I., spre nală a capacităţilor dc produc­ ralionale a maşinilor şi utilaje­ tive industriale şi sociol-cultu- Se stabileşte, de asemenea, structura organizatorică
exemplu, din 65 dc teme s-au ţie, organele sindicale nu pă­ lor, absentelor nemotivate. în ­ ralc să /ic judicios cheltuite, şi conducerea departam entului, a d ire c ţiilo r acestuia, a ÎNTREPRINDEREA COMERŢULUI CU
realizat doar 25, iar la I.C.S H. trund totdoauna în miezul pro­ voirilor ele., indicii de utilizare, realizate cu maximum dc efi­ între prin d e rilo r regionale şi ale oraşelor Bucureşti şi
din 30 au fost rezolvate numai blemelor de educaţie, moliv în unele locuri, înregistrează o cientă. Constanţa, a o fic iilp r raipnale, precum şi sarcinile aces­
18 teme cu ţoale că există încă pcnlru care nu sînt respectate dinamică destul dc lentă, se ob­ A NAGY tora.
(Agerpres)
RIDICATA PENTRU PRODUSE
CARTOFUL — O CULTURA ALIMENTARE DEVA

V A L O R O A S Ă fapt a influenta! negaliv asupra pro Angajează de urgenţă:
Strada 23 August nr. 14.
poşte epoca optimă. Desigur că acest
ducţici Asemenea cazuri au fost mai
frecvente în cooperativele agricole
din raioanele llatcg, Orăşlio şi llia, PENTRU LOCALITATEA DEVA
unde nu s-a respectat ndîncimea rle
însâmînlarc, iar m ulţi tuberculi au — şef serviciu financiar
In regiunea Hunedoara condiţiile terenuri grele, reci şl pulin permea­
pedoclimatice sint favorabile culturii bile. neavînd condiţii pentru dezvol­ rămas neacoperiţi. — un revizor principal gestiune
cartofului. Anual se plantează cu car- tarea tuberculilor Din această cauză Pe de altă parte, trebuie să arătăm
lofi 11000—12 000 hectare, reprez.en- la unităţi ca cele din Roşcani, M ărti- că la plantare nu s-a realizat nici den — doi şefi secţie alimente
tînd 6-7 la sulă din suprafaţa arabilă. neşti, Doştat ele., producţiile s-au r i­ sitatea normală dc tuberculi, lic din
In perspectivă, prin planurile întocm i­ dicat abia la nivelul unei norme de lipsă de săminţă fio din cauza neres PENTRU LOCALITATEA PETROŞANI
te, cooperativele agricole dc produc­ însămm|«re. Este necesar ca în uni­ pcctării distanţelor de plantare, Toate — şef depozit alimentar (fără gestiune)
ţie şi-au prevăzut să extindă supra: tăţi să se acorde o mai mare atentic acestea, alături do laplul că in multe
fala destinată acestei culturi, iar pro­ amplasării culturii, planlindu-sc carto­ unităli s-a folosit sâmin|ă necorespun- — doi revizori principali gestiune
ducţia să ajungă in 1970 la 60.000 tone. ful numai pe terenuri cu textură mai zăloare au dus la realizarea unor cul­
turi cu inullc goluri, densitatea plan­
Pcnlru punerea în valoare a condi­ uşoară, bine afinate, permeabile şi bo­ telor fiind cuprinsă între 15.000—40 000 — un merceolog principal
ţiilo r şi rezervelor de care dispune gate în substanţe nutritive. De aseme­ plante Ia hectar.
regiunea, consiliile agricole şi cadrele nea, va trebui să se revizuiască în ur­ — un planificator principal transporturi
tehnice din unităţi au luat o serie de mătoarele zile amplasarea stabilită Iată de cc calitatea lucrărilor dc — un şef secţie alimente
măsuri lehnico-organizalorice menite pentru prim ăvara acestui an, luîn- plantare şi realizarea unei dcnsităli
contribuie la creşterea producţiei du-se măsuri de schimbare a tere­ normale de plante la hectar vor trebui — doi primitori — expeditori marfă
dc carloli. Astfel, in fiecare an prin n u rilo r necorespunzătoare. să constituie pentru specialişti o preo­
Se cunoaşte că în obţinerea de pro­
Agrcsem s-au procurat cantităţi în­ ducţii sporite la cartofi, folosirea în­ cupare de seamă, înlătui'îndu-se în — un recepţioner marfă
jfM pyps semnate de cartofi de săminţă din so­ grăşămintelor are un rol deosebit, ce s-au m anifestat pînâ în prezent. — un magaziner.
practica de v iito r toate deficienţele
iuri valoroase care au fost introduse
In ceea cc priveşte lucrările de în­
în cultură. Din acest material, precum
şi din ccl existent in regiune, sub în­ treţinere, acestea au fost diferenţiale Condiţii de studii, potrivit H.C.M. nr 505 şi
drumarea directă a specialiştilor, în © Care este valoarea bio­ dc la o unilatc la alta, în funcţie de Informaţii suplimentare se pot primi de la telefonul
G ÎN D U R I, ÎNCORDARE.
majoritatea unităţilor s-au organizat sistemul de organizare a muncii, for­
In fotografie, frezorul Lucian Matieş de la Atelierele centrale din logică a seminţei ? ţele existente şi condiţiile pedoclima­ nr. 2157, serviciul personal.
loturi scmincere urmărindu-se a se ob­
Guraharza, fruntaş în producţie pc anul 19C5. ţine de pe acestea cantităţile de să- tice. In viitor, printr-o mai bună o r­
mlnţă valoroasă, necesare realizării © Producţia depinde şi de ganizare a muncii va trebui să se asi­
integrale a planului dc cultură. Pa­ amplasarea culturii gure efectuarea la timp a cel puţin
ralel cu aceasta, s-a urmărit generali­ © Rolul fertilizării, densi­ două praşile mecanice $i manuale,
Primele inovaţii zarea in producţie a celor mai noi cu­ tăţii şi al lucrărilor de precum şi a două lu cră ri de muşuroit. TRUSTUL REGIONAL
In regiunea noastră, dintre bolile şi
ceriri ale ştiinţei şi a experienţei uni­
tă ţilo r fruntaşe De asemenea, de la an dăunătorii care în ultim ii ani au fost
la an, au sporit cantităţile de îngrăşă­ întreţinere mai Irecvenţi, menţionăm mana carto­
In cursul anului 1965 la U.fl.U.M . „Nou tip de siguranţă la aparatele minte chimice repartizate pentru cul­ fului, virozele şi gindacul din Colora­
Petroşani s-au înregistrat şi aplicat de sudură autogenă** — inovator tura cartofului Cu toate acestea, pro­ do Dacă pentru combaterea gindacu-
în procesul de producţie 46 inovaţii. tcv. Cosma Ioan, „Nou proces teh­ ducţiile înregistrate în cooperativele chiar pe cele mai bune terenuri. Cer­ lui din Colorado a existat preocupa­ DE CONSTRUCŢII BANAT
Aceste inovaţii aduc uzinei economii nologic ni prelucrarea aparatelor agricole în ultim ii ani sînt sub nivelul cetările întreprinse, precum şi rezul­ re şi s-au aplicat tratamentele indi­
postcalculate în valoare de 633.526 D.L.C.** — inovator strungarul Rus posibilităţilor Care să fie cauzele? tatele obţinute de unităţile fruntaşe cate, nu acelaşi lucru se poate spu
losif, „C ărucior platform a cu dovedesc că în cultura cartofului pro­
lei. D intre autorii lor am intim pe fală, pt* scurt, răspunsul pe care l-a ducţii ridicate se realizează prin folo­ nc Iu ceea ce priveşte mana şi viro ANGAJEAZA
înălţim e reglabilă pentru încărcarea dat zilele trecute consfătuirea organi­ zele. Cu toate că mana a apărut în
Ionică Viorel, Buturoagă M arin, De- sirea gunoiului dc grajd în cantitate
şi descărcarea cuptoarelor" — ino­ zată pe tema culturii cartofului. cultură pe suprafeţe mari şi în fie­ — ingineri şi maiştri în posturi de conducere a şantiere-
meter A lexandru şi a lţii. de 25—30 tone la hectar, dat singur, care raion, consiliile agricole şi con­
vator Uurca Ioan şi Uoşca Ioan. In primul rind, cu toate că an de sau 20 tone la hectar împreună cu
Anul 1966 prom ite a fi la fel de an s-au procurat cartofi de săminţă cu 100— 150 kg azotat şi 200—300 kg su- ducerile unităţilor nu au luat măsuri lor din Timişoara, Lugoj, Băile Herculane, Caransebeş şi O -
bogat. Numai \\\ prim a lună au fost IO AN HERTOTI valoare biologică ridicată si din so­ perfosfat. Nerespectînd asemenea in ­ pentru combatere, deşi au avut la în-
înregistrate 7 inovaţii printre care : tehnolog iuri productive, aceştia nu au fost în- dicaţii, cooperativele agricole din demînă maşini şi antidăunători in can­ raviţa ;
m ullili pe loturi scmincere In condiţii Pianul dc Sus şi Rîu de Mori au rea­ tităţi suficiente.
corespunzătoare, fapt ce a determinat lizat o producţie de cartofi dc numai Este necesar ca pentru combaterea — un şef serviciu organizarea muncii la G rupul nr. 1 şan­
ca în timp scurt sa degenereze şi să 2.000—3.500 leg la hectar. acestei holi sâ existe mai multă preo­ tiere Timişoara ;
se impurifiec. Vinovate de această In complexul dc măsuri agrotehni­ cupare şi să se aplice tratamentele in
stare dc lucruri se fac şi consiliile a- ce ce se aplică la cultura cartofului, dlcate, p otrivit avertizărilor dale. — două dactilografe prin cipale la centrala trustului.
Piese din fontă economisită gricolc raionale şi orăşeneşti caro nu lului Cartoful, dezvoltîndu-şi tuber­ Pentru a scăpa de daunele produse dc
un rol dc scamă revine lucrărilor so­
au urmărit îndeaproape modul în care
viroze, va trebui să sc acorde o maro
se asigură săminţă necesară. Aceasta culii in sol, arc nevoie pcnlru aceasta atonlie folosirii ia plantare a unui Se plăteşte indemnizaţie de şantier la toate şantierele,
La sortim entul piese sanitare, ca P rintre cei care se bucură de o a făcut ca in anul 1965 peste 60 la dc un sol afinat şi reavăn în profun­ material sănătos, în care scop produ în condiţiile H.C.M. nr. 1053/1959.
şi l« celelalte locuri de muncă de In frumoasă apreciere in uzină, pentru sută din suprafaţă sâ fie plantată cu zime, bine aerat şi aprovizionat cu cerea seminţei în lo tu ri semincere,
turnatoria nr. 1 a Uzinei „V ictoria" realizările şi calitatea produselor tre ­ săminlă virozată si degenerată, con- apă, care se realizează prin executa­ va trebui să fie cît mai bine orga­ Cei care doresc sâ se angajeze, se vor prezenta perso­
Călan un crite riu principal al în­ buie a m in tiţi M iron Cocărlă, V ictor stind din populaţii locale şi amestecuri rea unor lucrări dc calitate. nizată.
trecerii îl constituie îm bunătăţirea Balaş, Ludovic Naia, Anton Doni, dc soiuri. De asemenea, pc lingă fap­ Producţiile scăzute obţinute în u lti­ In scopul realizării sarcinilor do nal la T.R.C. Banat — Timişoc ra, Piaţa U nirii nr. 3, telefon
ca lită ţii produselor şi a aspectului Aton Bogoş, Ion Sepniczky, losif tul că nu s-a asigurat un material de mii ani au lost inlluentate şi de une­ plan pc anul 1966, în toate cooperati­
lo r comercial. Concomitent se u r­ Am bruş şi alţii. săminţă valoros de pe loturile scmin­ le dcficienle legate de modul şi epoca vele agricole de producţie, trebuie să 1-42-78, 79, 80, sau pot trimite cereri însoţite de un scurt me­
măreşte şi folosirea economică a La succesele lor a contribu it şi fap­ cere, in multe unităţi nu s-au rezervat de plantare. Aproape în liecarc an sc asigure de urgenţă cantităţile dc
fontei lichide, prin reducerea greu­ tul că în organizarea şi desfăşurarea nici cantităţile de cartofi din culturo plantarea s-a efectuat înlr-o perioadă săminţă necesare, să sc fertilizeze cu moriu de activitate.
tă ţii pieselor turnate. Rezultatele ob­ ritm ică a producţiei au fost ajutaţi mare necesare realizării in întregime lungă d* timp, depăşindu-se epoca gunoi do grojd si îngrăşăminte chimi
ţinute în acest început de an sînt îndeaproape de m aistrul 11 ic Moldo- a planului de cultură optimă. In anul 1965, dc exemplu, cu ce toate suprafeţele destinate acestei Data concursului pentru m aiştri se va stabili ulterior în
îmbucurătoare. In luna ianuarie s-a van. Amplasarea culturilor, în general, toate că plantatul a început la timpul culluri, iar lucrările dc pregătire a te
obţinut o im portantă economie de s-a făcut ţinindu-se seama de preten­ potrivit in toate raioanele, datorită renului şi plantare sâ se efectueze funcţie de solicitanţi.
fontă, din care se pot realiza 28 vane D U M ITR U COŞTIUC ţiile acestei plante. Totuşi, au cxislat unei slabe organizări a acestei acţiuni, la timpul optim si in cele mai bune
pentru băi, sau 130 chiuvete.. corespondent cazuri cind cartoful a fost amplasat oe în unele unităţi s-a prelungit cu mult coadiţiuni agrotehnice.