Page 56 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 56
PAGINA A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3485
VIATA INTERNAŢIONALA
ŞTIRI INFORMAŢII COMENTARII • ŞTIRI INFO RM AŢII COMENTARII • ŞTIRI in f o r m a ţ ii COMENTARII
De la Comitetul celor 18 SESIUNEA ADUNĂRII NAŢIONALE
pentru dezarmare A R. S. CEHOSLOVACE niat că singura cale pentru rezol
varea problemei vietnameze o con
stituie încetarea de către S.U.A. a
acţiunilor m ilitare în Vietnam şi ac
PRAGA 15. — Corespondentul A- im perialism ului, în frunte cu cel ceptarea celor patru puncte propuse
GENEVA 15. — Corespondentul negocierilor în poziţia Statelor U ni de guvernul R. D. Vietnam şi a ce
Agerpres, H. Liman, transmite : In te, care s-au pronunţat, de fapt, îm gerpres, Al. Liţă, transm ite: La 15 american, situaţia internaţională s-a re rilo r Frontului Naţional de E li
înrăutăţit. Cu toate acestea, a spus
martie, la Praga s-a deschis sesiu
şedinţa de m arţi a Com itetului celor potriva unor măsuri reale de dezar el, raportul de forţe in lume oferă berare din Vietnam ul de sud.
18 pentru dezarmare, delegatul ame mare şi elim inare a pericolului nu nea A dunării Naţionale a R. S. Ce
rican A. Eisher n făcut un istoric clear. V orbitorul a expus apoi din hoslovace. Pe ordinea de zi a sesi posibilitatea unei 'lupte încununate In raport se arată că K. S. Ce
al evoluţiei convorbirilor care au a- nou punctele proiectului sovietic care unii se află raportul referitor la po cu succes pentru progres, pace şi hoslovacă va contribui şi în v iito r
vut loc în u ltim ii cinci ani. EI a re prevede măsuri pentru lichidarea a- litica externă a Cehoslovaciei şi dez socialism. G uvernul cehoslovac — la crearea unor condiţii favorabile
petat punctele de vedere ale guver m eninţării nucleare, distrugerea tu baterea proiectelor de lege referitoa a declaraat V. David — va întări pentru rezolvarea problem elor im
nului Statelor Unite înscrise în de turor arm am entelor şi asigurarea re la învăţăm intul superior şi la şi pe v iito r prietenia şi colaborarea portante din Europa şi pentru dez
claraţia din 19G1, al'irm înd că m ijlo securităţii egale pentru toţi. g rija faţă de sănătatea publică. strînsă cu ţările socialiste. Politica voltarea unei- colaborări sănătoase
cul cel mai practic pentru realizarea Delegatul polonez M yllusztajn a a- Raportul referitor la politica ex externă a R. S. Cehoslovace este în intre popoarele acestui continent.
unui .progres în materie de dezarma firm a t că, aşa cum o ilustrează agre ternă a fost prezentat de Vaclav dreptată spre realizarea coexisten G uvernul R. S. Cehoslovace este con
re ar fi concentrarea asupra m ăsuri siunea în Vietnam, intervenţia ar David, m inistrul afacerilor externe ţei paşnice între state cu sisteme vins câ normalizarea re la ţiilo r d in
lor colaterale. Astfel, declaraţiile u l mată a Statelor Unite a devenit o al R. S. Cehoslovace care a arătat sociale diferite. tre R. S. Cehoslovacă şi R.F.G. ar
terioare ale lui Eisher p o triv it căro practică curentă a p o liticii externe că în urma a cţiunilor agresive ale In continuare, raportorul a subli contribui la îm bunătăţirea atmos
ra n-ar trebui ignorată im nortanţa americane, ceea ce constituie un ob ferei politice generale din Europa.
dezarm ării generale şi to ta li au că stacol în calea găsirii de soluţii în R. S. Cehoslovacă, a spus el, va sus
pătat un caracter form al. In cadrul vederea unei dezarmări generale şi ţine şi în v iito r lupta de eliberare
m ăsurilor preconizate, delegatul a- totale. El a cerut convocarea unei naţională a popoarelor Asiei, A fri
de Acţiuni revendicative
merican a insistat asupra, negocierii conferinţe internaţionale pentru de cii şi A m encii Latine. In încheierea
urgente a unui acord cu p rivire la zarmare, prccizind că procesul r raportului său, Vaclav David a ară
îngheţarea num ărului şi tip u rilo r de înarmare şi folosire a bazelor m ilita tat câ guvernul R. S. Cehoslovace
vehicule strategice capabile să trans re de către unităţile prevăzute cu va depune şi în v iito r eforturi pen IL F. GERM ANA. — Vedere generală a aşa-numitei „străzi a naţiu
arm am ent nuclear sporeşte
perico
porte arme nucleare. lele unui război atomic. V orbitorul ale muncitorilor francezi tru înfăptuirea dezarm ării genera n ilo r" din cadrul T irg u lu i internaţional, ce s-a deschis recent la Frnnlc-
Delegatul sovietic S. Ţaraplcin, a le şi totale. furt.
criticat politica S.U.A. de intensifica s-a pronunţat îm potriva disem inării
re a cursei înarm ărilor, de creştere arm elor nucleare şi în favoarea de PARIS 15. — Corespondentul A- paiticipat, de asemenea, la această
a efectivelor forţelor armate şi a bu zarm ării atomice, a distrugerii stocu gerpies, Gcorges Dascal, transm ite: mişcare.
getelor m ilitare, ca suport al p o liticii rilo r existente şi a lichidă rii m ijloa M a rţi in toate uzinele şi în tre p rin meză a lăsat Statele U ni ostililutca activă a fiecă
de foi ta. El a subliniat că această po celor pentru transportul arm elor nu Ziua de acţiune a m etalurgiştilor P IU I P R E S A te „tară sprijinul şi in reia dintre marile puteri
litica îşi găseşte reflectarea în cadrul cleare. derile metalurgice din Franţa au a- a fost urm ată de m u n citorii din in anumite caz,uri, chiar cu ale Asiei".
vut loc acţiuni revendicative ale dustria textilă, construcţiilor, indus
m uncitorilor. La chemarea celor trei tria-chim ică. etc. care au încetat lu
centrale sindicale C.G.T., C.F.D.T. crul tim p de o oră. M ii de m unci ARGUMENTE FALSE
şi Force Ouvriere, m uncitorii au în tori 6-au adunat în faţa Bursei S T R Ă I N Ă
Preşedintele Johnson a semnat o nouă trerupt lucrul tim.p de două ore, au m uncii din m arile oraşe M arsilia, W ASHINGTON 15 (A- boi, scrie mai departe zia
» demonstrat, au ţin u t m itin g u ri, au Lyon, Rouen, Le Havre, St. Etienne, qerpres). — C rilicilc for rul. „se invocă acum tra
votat rezoluţii şi depus p e tiţii re St. Nazaire, etc. mulate in ultim a vreme In tatul SE.A.T.O., care ar
lege pentru finanţarea războiului vendicative la sediul patronatului. A cţiunile revendicative urmăresc cercurile politice ameri constitui zicc-sc. o o b li
A cţiunile m etalurgiştilor au fost revizuirea contractelor colective, ne Lippmann: cane influente, ca şi in gaţie pe care preşedintele
deosebit de puternice în centrele gocieri între patroni .şi sindicate cu cele ale opiniei publice
W ASHING TO N 15 (Agerpres). — nat cit şi de Camera Reprezentan metalurgice ale ţă rii, la Longwy, p liv ire la salarii, reducerea duratei ar li finul să o îndepli
Preşedintele Johnson n semnat ţilor. Cu prile ju l semnării acestei Nancy, Luneville etc. La uzinele de muncii fără reducerea salariului, ex AMERICAN“ la adresa po liticii oficia nească prin lolosirca crcs-
m arţi la Casa Albă o lege p lin care legi, preşedintele Johnson a declarat automobile Citroen, Renault, Simca tinderea şi garantarea d repturilor le din Vietnam, au deter cindă a tortelor armate", j
minat administraţia dc la
adm inistraţia este autorizată să folo că se aşteaptă ca foarte curînci Ca şi Peugeot, încetarea lucrului a fost sindicale. Washington să caute noi Or, se spune mai dc- '
sească pentru finanţarea războiului mera Reprezentanţilor să aprobe un urmată de prezentarea unor dele O delegaţie a Confederaţiei Genera NEW YORK 15 (Aqct- ticii americane In aceas parte in articol „acest ar
nou proiect de lege care prevede pres) .— lntr-un articol tă privinţă. „De pildă, in justificări pentru inte r gument invocai cu in tir-
din Vietnam suma suplimentară de gaţii ale m uncitorilor la conducerile le a M uncii şi a Confederaţiei Fran venţia m ilitară in această
suma de 13,1 m iliarde dolari nece apărat in cotidianul a inc- recentele discuţii senato ziere a losl puternic
4.8 m iliarde dolari. Această lege a sari escaladării războiului clin V iet- adm inistrative. In îm prejurim ile ceze Democratice a M uncii, condu rican „New York Hcrold riale. se spune In artico tară. Intr-un articol re 'zdruncinat dc analizele
Parisului, unde sint concentrate m u l să de Benoit Frachon Şi Eugen De- cent, cotidianul „N ew
fost aprobată în prealabil atit de Se Tribune", cunoscutul co lul lui Lippmann. secreta critice la care a lost su
te întreprinderi m etalurgice, mişca champs — secretari generali ai celor mentator W altcr Upp- rul dc stal. Rusk, a dis York Times" se rcleră la pus". Ziarul aminteşte in
rea a cuprins zeci dc m ii de meta- două confederaţii — s-au prezentat mann, caută să spulbere cutat cu adevărată fer o asemenea „trecere a această privinţă dc o sc
lurgişti, care forrrrind cortegii au la sediul C onsiliului Naţional al ceea ce el numeşte „un voare morală teoria slc- accentului", şi anume la rie dc declaraţii exprim a
parcurs străzile la St. Denis, Clîchy, P atronatului l-Yancez din Paris, cer mit american4' şi anume rclor de influentă in p o li o declaraţie recentă a se te in Senat pe vremea ra
Al 68-lea Tîrg internaţional de la Verona Choisy, Boulogne, etc. M etalurgiştii rînd începerea negocierilor între încercările propagandei tica internaţională. El şi-a cretarului de slat, Rusk. tifică rii t r a t a t u l u i
tratatul
care a invocat
patronat şi sindicate.
de la şantierele navale din ţară au
oliciale dc a căuta să exprimat părerea că o a- SE.A.T.O. ca un argu S E.A.T.O. — prin care se
nege taptul că politica semenea teorie este ine ment care, chipurile, ar sublinia că Statele Unite
VERONA 15 (Agerpres). — La Ve torul Giuseppe Trabucchi, şi alte per Washingtonului, a til in xactă şi nu poale li ap li îndreptăţi intervenţia tru mu capătă prin semnarea
acestui document dreptul
rona a fost inaugurat cel de-al G8- sonalităţi au vizitat pavilionul româ Asia de sud-est cit şi in cată in practică, că ase pelor americane in răz de a interveni cu lorfclc
lea Tîrg internaţional de agricultură nesc, apreciind în mod favorabil ex Răspunsul încă n- a fost dat America Latină, eslc d ic menea stere de inlluentă boiul din Vietnam. „M o armate in vreuna din fă-
şi zootehnie şi al 19-lea salon de ma ponatele tată dc teoria unor „ slerc nici n-ar exista... Insă a- tivele pentru această în ri/c Asiei dc sud-est şi
şini agricole. La aceste manifestări .Prezentă pentru prima oară la sa de influentă" ale Statelor tunci cum am mai putea cercare sini iot atit de nici de a lua „m ăsuri ac
participă 4.500 expozanţi din 30 do lonul de maşini agricole din Vero PARIS 15, — Corespondentul Ager ponderate. Danemarca şi Norvegia Unite. „A r Irebui cel pu justifica ce am făcut noi limpezi pe cit este dc ne tive dc vreun lei", textul
ţări. Un număr de 18 ţă ri, între cm c na, ţara noastră expune tip u rile de pres, Geoi ges Dascal, transm ite In nu doresc să-şi dea aoonduLpentru o ţin să lacem un efort In ultim ii ani in Cuba, sigur terenul pe care se tratatului prcvăzînd doar
şi România, sint reprezentate prin tractoare U-650 şi U-450, combina de tre cei 14 parteneri aî Franţei din form ulă care ar critica deschis Fran pentru ca sd înţelegem Guatemala, Rtiptibllta Db- întemeiază argumentele", consultafii cu celelalte
recoltat porumb, precum şi o serie de cum am ajuns in u ltim ii minicană şi Ranama... Da
p'avilioane oficiale. ■ A lianţa atlantică continuă consultă ţa. Oslo apreciază chiar că*o anumită scrie 2iarul. „M o tivu l este puteri semnalare. AuLoml
alte maşini agricole. Produsele ex 12 ani să alunecăm trep că am nega, de pildă, fap
In ziua deschiderii tirgu lu i, prim a rile pentru punerea la punct a unui revizuire a tra ta tu lui N A T O . este anume laplul că glasuri articolului din „N ew York
puse au stîrnit interesul v izita to ri tat In actualul an<iaja- tul că noi considerăm te
rul oraşului Verona, Renato Gozzi, lor şi specialiştilor sosiţi din diferite răspuns la memorandumul guvernu inevitabilă, şi chiar de dorit şi câ menf şi in războiul in ca rito riu l de la sudul tării inllucnlc din Senat s-au Times", comentatorul Ar-
lui francez p rivin d N A T.O . Se re
Norvegia nu va putea subscrie La o
împo
ridicat protestind
însoţit de preşedintele tîrgului, sena provincii ale Italiei. marcă faptul că punctele de vedere declaraţie care ar angaja-o să rămină re sintem im plicaţi", scrie noastre ca o sferă de in triva pretenţiei repetate thur Krock, citează, de a-
unor
opiniile
semenea,
nu sint identice asupra term enilor membră a N.A.T.O. şi după 1969. Lippmann, referindu-se In fluentă americană... ar în a administraţiei că anga personalităţi oliciale care,
acestui răspuns. Ziarul „Le Figaro" Ziarul „La Nation", organul U.N R. războiul din Vietnam. semna să susţinem ceva jamentul lătiş In Vietnam acum 12 ani. au partici
de m arţi scrie că „Există cel puţin scrie în legătură cu aceasta : „Decla După părerea comentato a lit de evident contrariu ar li îndreptăţit prin cc- pat la elaborarea textului
„CONCEDIU 1966" nuanţe între tactici le preconizate la reafirm e p rin cip iu l integrării a tlan rului s-a ajuns ia această realităţii, incit pretutin de Coiu/res in 1964". Con tratatului S E.AT O., s/
raţia comună de lealitate tinzînd să
lebta rezoluţie
adoplală
situaţie, pe care el o de-
deni o asemenea afirma
Bonn, Londra, Washington, Roma sau
Oslo". In tim p ce am ericanii, vest- tice pe care o pun la punct cei 14 numeş{c criză, din cauza ţie ar li considerată drept test indu-se valoarea a- care acum contestă posi
bilitatea ca el să lie folo
germ anii si brita n icii manifestă po parteneri ai Franţei pare să se lo unor puncte dc vedere şi o ipocrizie grosolană4'. cestei rezoluţii ca argu
NURNBERG 15 (Agerpres). — La tu ri şi articole necesare concediului. z iţii mai critice chiar decit pînă acum declaraţii eronate ale ex Deocamdată, sc spune in sit ca .un argument In fa
N iirnberg, R.F.G., s-a deschis expo O.N.T. „C â rp iţi", prezintă fotogra la adresa in iţia tive i franceze, reac vească in elaborarea sa de reticenţa perţilor şi politicienilor articol, aplicarea acestei ment pentru un angaja voarea unei intervenţii
ziţia 1 „U rlaub 1966“ (Concediu 196G), fii cu im agini din ţara noastră şi o- ţiile la Oslo şi Copenhaga sint mai anum itor ţări şi în orice caz im por care au trasat linia poli teorii In problema vietna ment care acum echiva active americane in V ie t
avînd ca obiect prezentarea posibili- biecte de artizanat. V izitatorii au dat tanţa sa va fi pur teoretică". lează cu un adevărat răz nam.
lâ lilo r de petrecere a concediului în o înaltă apreciere exponatelor rom â
1966. Sint expuse autoturisme, cor neşti. • Ambuscada de la I\lo
VIETNAM: • De la bazele flotei a ‘ a a S.U.A. In legătură cu cazul Ben Barka
• 907 avioane doborîle
PARIS 15 (Agerpres). — Doi d in marocane, nu a dus la nici un rezul
tre principalii inculpaţi în afacerea tat im portant.
de sud şi Tailanda, au pătruns de ne R.D. Vietnam au doborît în provin
SAIGON 15 (Agerpres). — -Un pur numărate ori in spaţiul aerian al R.D. cia Thanh Hoa un avion şi au făcut Ben Barlca, am bii m em bri ai serviciu Lero.y a încercat să minim alizeze
lui francez de contraspionaj, au fost
tător de cuvînt m ilitai- de la Saigon Vietnam, au bombardat si m itralia t prizonier pilotul. Cu acesta, numă confruntaţi in cabinetul judecătoru rolul său în afacerea Ben Barlca, de-
a făcut cunoscut că luni după-amia- centre populate şi obiective econo rul avioanelor doborite deasupra te lui Zollinger. Confruntarea lui Le- clarînd că a firm a ţiile lui Lopez, po
ză o companie a trupelor guverna mice din provinciile Lai Chau, Thanh rito riu lu i R.D. Vietnam, de la 5 au roy. acuzat de a nu fi denunţat crima triv it cărora acesta l-ar fi ţin u t în
mentale a căzut într-o ambuscadă Hoa. Nghe An, Ha Tinh, Quang Binh gust 19G4, a ajuns la 907. curent cu pregătirea şi executarea ră
organizată în apropierea localităţii şi insula Con Co din partea de nord deşi avea la îndemînă inform aţii p irii lui Ben Barlca, ar fi neadevâ-
Mo Duc, în provincia Quang Ngai, a zonei dem ilitarizate. De asemenea, care ar fi permis salvarea lui Ben rate. Pe de altă parte, Leroy a recu
de forţele patriotice. In ajutorul ce la 13 martie avioane americane au Barka, cu Lopez — care a luat parte noscut că a avut contacte cu anum ite
lor încercuiţi a fost trim is de urgen bombardat vase de pescuit ce se a- AMERICA LATINA activă la răpirea liderului opoziţiei persoane compromise în afacerea Ben
Barka.
ţă un batalion al trupelor saigoneze flau de-a lungul coastei regiunii Hai
care a căzut şi el, la rîndul său, in Hau din provincia Nam Ha.
tr-o ambuscadă a patrioţilor, organi In legătură cu aceste noi acţiuni în
treprinse de Statele Unite, Misiunea
zată la o mică distanţă de prima. de legătură a În a ltu lu i Comandament N o n ie n e g T o - - noul Incidente
S-au înregistrat victim e de ambele
părţi. După cum se ştie, provincia al Arm atei populare vietnameze a
Quang Ngai a fost, in ultim ele luni, trim is un mesaj de protest Comisiei p re ş e d in te aB G u a le m a S e i
teatrul unor mari operaţiuni „de cu internaţionale de supraveghere şi pe plantaţiile de
răţire" întreprinse de trupele şi a- control în Vietnam. a reuşit să obţină m ajoritatea abso
viatia americană, soldate fără rezul C IU D A D DE G U A T E M A LA 15 lută necesară desemnării sale în a-
tatele scontate. ★ (Agerpres). — C onsiliul electoral ctfn ceastă funcţie, aşa cum prevede con trestie de zahăr
Guatemala a anunţat că Julio Cesai
★ H A N O I 15 (Agerpres). — După Mendez Montenegro, singurul candi stituţia, dar, in fapt, candidaţii parti
cum anunţă agenţia VNA, în după- dat c iv il la alegerile desfăşurate la dului său au cîştigat în Congres, asi-
H ANO I 15 (Agerpres). — La 13 amiaza zilei de 14 martie, mai multe G martie, reprezentind Partidul revo gurîncl în acest fel alegerea luî. Con BUENOS AIRES 15 (Agerpres). —
martie, mai m ulte form aţii de bom avioane cu reacţie aparţinînd forţe luţionar, a fost ales ca preşedinte a) stituţia Guatemalei prevede câ pre Noî incidente s-au petrecut luni in
bardiere americane, care au decolat lor m ilitare aeriene ale Statelor U ni ţâ rii In comunicatul dat publicităţii şedintele trebuie să fie ales de Con oraşul argentinian San M iguel de
E LV E Ţ IA — Standurile R epublicii Socialiste România la Salonul in de pe port-avioanele flotei a 7-a a te au pătruns in spaţiul aerian al se subliniază că în alegerile pentru gres în cazul în care nu reuşeşte să Tucumnn, unde m uncitorii de pe
ternaţional de turism şi sport din Lausanne. S.U.A., de la bazele din Vietnam ul R E. Vietnam. Forţele m ilitare ale postul de preşedinte, Montenegro nu obţină o m ajoritate absolută prin vo plantaţiile de trestie de zahăr şi m un
c ito rii din ra fin ă rii se află de cîtcva
tul popular, C onsiliul electoral a a-
nunţat că Partidul revoluţionar a cîş luni în grevă in semn de protest îm
tigat 30 din cele 55 de locuri ale Con potriva refuzului patronatului de a
le p lăti salariile. G rupuri de grevişti
gresului, cu două mai m ult decit cele
nO NN SOFIA care sint deja devastate de inun dă o mare atenţie dezvoltării (1 nod — 1 m ilă marină = 1.853 necesare pentru a-şi asigura m a jo ri au atacat sediul local al D irecţiei na
daţiile produse prin revărsarea uzinelor producătoare de u tila j e- m ) . ţionale pentru industria zahărului,
La 14 martie, subunităţi de ge La 14 m artie la Sofia a sosit apelor n u rilo r. Cele mai mari lectiic perfecţionat folosit în di Ziarul „Y o m iuri" precizează că tatea absolută. luînd ca ostatecî pe directorul naţio
niu ale Bundeswehrului vest-ger- o delegaţie guvernamentală co distrugeri s-au înregistrat în sta ferite procese agricole. Uzina me nava de escortă .^ a k i^ u m o " este I Congresul guatemalez urmează să nal Juan A lberto Ahado şi pe dele
man au fost transferate în Da- mercială a R P. Chineze în fru n tul Santa Fe, unde sate întregi canică din această provincie şi-a înzestrată cu jachete anti-sub- se întrunească la 5 mai pentru de gatul provincial, Jose Valdez. Ei au
nemanca unde, tim p de citeva zi te cu Eu Sîn-lîn, locţiitor al m i şî ferme au fost acoperite de ape, propus dublarea producţiei de mai’ine „A s-R aw k4', ce pot fi do semnarea oficială a lui Mendez M on fost duşi la sediul U n iunii plantato
le, vor participa la manevre m-i- nistrului com erţului exterior. De instalaţii electrice faţă de anul tate cu focoase nucleare. l tenegro ca preşedinte al ţă rii. El vn rilo r de trestie de zahăr, in faţa că
litarc. La manevre iau parte, de legaţia va avea convorbiri şi va iar pagubele materiale sint prac- trecut. fi instalat la 1 iulie pentru o peri ruia au fost ridicate baricade. C lădi
asemenea, subunităţi ale forţe semna acordul cu p rivire la i oadă de patru ani. rea a fost înconjurată de poliţie.
lor armate engleze şi daneze. schimbul de m ărfuri si plăţi în BRUXELLES
tre K. P. Chineză şi R. P. B ul BUDAPESTA
PRAG A garia pe anul 19GG. Cei aproxim ativ 3.000 de mem I
După cum anunţă agenţia bri ai foiŢelor de poliţie din B ru Prima criză guvernamentală
* La Combinatul „Chemelc" din M.T.I., la 14 m artie a sosit la Bu xelles au declarat in noaptea de
BELG RAD dapesta, Ia invitaţia C onsiliului luni spic m arţi o grevă de 24 I
( bă prototipul unui reactor tu rb i ficiale, exportul iugoslav în p ri Central al Sindicatelor din Unga de ore în sp rijin u l unor reven i de după alegeri
Slovacia de est a in tra t in pro
P o trivit unor date statistice o-
ria, o delegaţie a Confederaţiei
dicări privind mărirea salariilor,
onar pentru concentrarea
ger-
I m aniului captat din cenuşă. A- mele două luni ale anului 19GG Generale a M uncii din Italia. De adoptarea unor măsuri de prote l vernul venezuclean de coaliţie, con lui Leoni), au form at coaliţia guver
priveşte repartiţia geografică, da ŞTIR)
legaţia. form ată din patru mem
gregatul prezintă o deosebită im
a crescut cu 17 la sută faţă de
jare a vieţii poliţiştilor, de ma
CARACAS 15 (Agerpres). — Gu
bri, este co.ndusă de Luciano La
portanţă datorită faptului că ce-
valoarea exportului din lunile ia-
rne a pensiilor acordate urm a
namentală, consideră că nu li s-a a-
I nuşa rezultată din arderea cărbu nuarie-februarie 1965. In ceea ce * ma, membru al Com itetului exe şilor în cazuri de accidente, de dus de preşedintele Râul Leoni, a cordat im portanta cuvenită in cadrul
cutiv. şi Giovanni Moşea, secre
n ilo r din bazinul Solcolov conţi
echipam entului l
cunoscut luni prim a criză de la crea
guvernului. Frontul naţional demo
tar al confederaţiei.
a
modernizare
tele statistice menţionează că ex
ne cantităţi considerabile de ger-
ce
rea sa, in noiembrie 1964, după
cratic şi-a exprim at, în acelaşi tim p
portul în ţările europene a cres
I maniu. cut cu 15 la sută, in ţările A fri tic imposibil dc evaluat. Pagube TO KIO etc. I partidul Frontul naţional democratic protestul pentru faptul câ programul
a hotărît să se retragă din coaliţie.
sta b ilit de coaliţie în 1964 nu a fost
ATENA
cii cu 59 la sulă, în Asia cu pes
serioase s-au înregistrat şi in
te 25 la sută, iar în America de provinciile Formosa şi Chaco. La La şantierele navale ale compa MOSCOVA i Intr-un comunicat dat publicităţii aplicat în mod corect îudeosehî în ce
după şedinţa guvernului s-a anunţat
priveşte politica petrolieră şi reform a
a P o trivit rela tărilor agenţiri Nord cu 9 la sută mai m ult de- Chaco, pagubele sînt evaluate la niei „Uraga Dziukogio" a fost ter V la d im îr Novikov, vicc-pre- că „actuala form ulă guvernamentala fiscală
|1 France Presse, regele Constantin cit în perioada corespunzătoare a peste 10 m iliarde de pesos. Mai minată construcţia unei noi nave şedinte al C onsiliului de M in iştri nu mai poate fi menţinută, partidele Un purtător de cuvînt al M iniste
I al Greciei a semnat un decret anului trecut. m ult de 130 000 de vite au fost de escortă, „Malcigumo". Nava al U .R S S , a avut o convorbire i din coaliţie u im ind să aibă consul rului de Interne a decimat că s-ar
1 prin care se interzice vaselor ca- pierdute. are un deplasament de 2.050 tone la 15 martie cu Son Sann, vice tări pentru căutarea unei noî form u putea ca în urm ătoarele zile să se a-
le". La Caracas s-a indicat totodată
preşedinte al C onsiliului de M i
I re navighează sub pavilion grec UUENOS AIRES H A N O I Şi un echipaj de 210 m arinari. niştri al guvernului Regal al i că şi partidul Uniunea republicană nunte dem isiile unor m iniştri din gu
vern. Râul Leonî a form at aşa-zisul
să transporte petrol sau derivate
Lungimea ei este de 114 m, lă
democratică şi-a exprim at, la rîndul
O puternică furtună s-a abă
guvern de „largă concentrare", deoa
Cambodgiei, care a sosit la Mos
ale petrolului spre porturile din
în provincia Phu
In prezent
• Mozambic şl A frica de sud care tu t în ultim ele zile asupra re Tho din R. D. Vietnam se acor- ţimea de 11,8 m şi dezvoltă o v i cova la invitaţia guvernului so i său, nem ulţum irea faţă de actuala rece partidul său nu a obţinut decit
coaliţie.
giunilor din nordul Argentinei,
teză maximă de 27 noduri pe oră
vietic.
I aprovizionează cu aceste produ partide, care, îm preună cu partidul 33 la sută din totalul vo tu rilo r la ale
două
P o trivit observatorilor, cele
se Rhodesia de sud.
gerile din 19G3 şi deci nu a în tru n it
Acţiunea democratică (al preşedinte m ajoritatea în Congres.
Redacţia şl adm inistrai^ clarului «If. Dr. Petru Gxoza or, 23, teleleu 1588, 12 Ut, 15 65, 12 11. Taxa plâlllâ Io oumeiai coolonu opiobâni Dnecpel Geneiale P.Î T R. - oi. 20.L326 dlo 6 noiembrie 1949, — Tiparul tnlreprlodeiea PoliyiaUcâ Hunedoara Deva
an n** I