Page 57 - Drumul_socialismului_1966_03

PROLETARI DIN TOATE TARILE; UNrp-VÂ 1
f-Vltor-r ■
[
Vl’jnedoH'3-r.rtv-fi r i e n a r a n e c o n s i i i u i r e
0 m a 0 0

a Consiliului regional al sindicatelor

Terii a avut loc plenara de consti­ ţă, va reuşi să se achite cu succes de laritate, să ia măsuri pentru în fă p tu i­
tuire a C onsiliului regional al sindi­ sarcinile ce-i revin. rea propunerilor pe care ele le fac
catelor — Hunedoara. Au participat Vâ doresc din toată inim a să ob­ privin d respectarea disciplinei teh­
delegaţii aleşi in conferinţele locale ţin e ţi rezultate tot mai bune în acti­ nologice, a N.T.S., crearea unor con­
ale sindicatelor-, mem bri ai biroului vitatea de viitor ". d iţii de muncă şi mai bune.
C om itetului regional de partid, secre­ Referindu-se la mater ialele prezen­ Din lucrările plenarei a reieşit câ
tari .ai com itetelor raionale si orăşe­ tate, vo rb ito rii au scos în evidenţă în atenţia organizaţiilor sindicale tre­
neşti de partid, conducători ai orga­ exper ienţa acumulată, precum şi po­ buie să stea mobilizarea colectivelor
n iza ţiilo r de masă şi obşteşti, pre­ sib ilită ţile de ridicare a m uncii sin­ de muncă pentru îndeplinirea sarci­
şedinţi ai unor comitete ale sindica­ dicale la nivelul sarcinilor actuale. In nilor d e ‘producţie, îm bunătăţirea ca­
telor, conducători de întreprinderi şi
ANUL XVIII. NR. 3486 | JOI 17 MARTIE 1966 * PAGINI - 25 BANI in s titu ţii din regiune. cuvîntul lor-, tovarăşii M ihaî Cerven- lită ţii produselor, întărirea discipli­
covici, preşedinte al C onsiliului local
Luînd cuvîntul. tovarăşul Gheor- al sindicatelor Hunedoara. Ioachim nei, răspunderea pentru sarcinile în­
credinţate, creşterea ca lifică rii pro­
ghe Călin, prim -secretar al Comite­ Gherman, preşedintele C om itetului fesionale etc. Cei care au luat cu­
tu lu i regional Hunedoara al P.C.R., sindicatului de la I.M. Barza, au ară­ vîntul s-au angajat sâ muncească
a fe licita t călduros, în numele birou­ tat câ în prezent există mai m ultă neabătut pentru înfăptuirea acestor
O ÎNDATORIRE colectivele de m uncitori, ingineri şi preocupare din partea organelor sin­ sarcini.
lu i C om itetului regional de partid,
dicale pentru crearea co n d iţiilo r ne­
In încheierea lu c ră rilo r plenarei a
tehnicieni pentru succesele obţinute
cesare .desfăşurării normale a între­
în înfăptuirea sarcinilor economice, cerii socialiste. Acest lucru se reflec­ luat cuvîntul tovarăşul Ion Cotoţ, se­
succese la realizarea cărora o contr i­ tă în faptul că există un mare num ăr cretar al C onsiliului Central al S indi­
buţie însemnată au adus-o Şi sindi­ de brigăzi, secţii şi întreprinderi care catelor. M aterialele prezentate plena­
rei, discuţiile purtate pe marginea lor,
DE ONOARE A în. faţa organizaţiilor sindicale, tova­ pentru activitatea merituoasă au fost a arătat tov. Ion Cotoţ, au eviden­
catele.
Vorbind despre sarcinile care stau
declarate fruntaşe în intrecerea so­
ţiat aportul colectivelor de muncă la
cialistă pe anul 1965.
dezvoltarea de ansamblu a regiunii.
răşul Gheorghe Călin a spus : „D um ­
neavoastră aţi luat cunoştinţă despr e Tov. Constantin Petre, şef de b ri­ Succesele obţinute, sarcinile care ne
indicatorii de plan pe anul acesta şi gadă la E.M. Lupeni a vorb it despre stau în faţă sporesc şi mai m ult ro­
pe ceilalţi ani ai cincinalului, i-aţi necesitatea îm bu n ă tă ţirii a ctivită ţii lul şi a trib u ţiile sindicatelor. Ele tre­
educative. El a arătat că brigada pe
buie să manifeste mai m ultă preo­
În tr eg u lu i partid pat la stabilirea planur ilor de măsuri care o conduce, prin introducerea cupare pentru creşterea şi educarea
dezbătut cu m uncitorii, aţi p a rtici­
tehnicii noi a reuşit să sporească pro­
cadrelor, pentru asigurarea co n d iţii­
tehnico-organîzatoriee în vederea asi­
gurării realizării lor. îndeplinirea a- ductivitatea m uncii de la 4,5 tone la lor materiale necesare desfăşurării
eestor indicatori cere eforturi din 7 tone cărbune pe post, iar- consumul întrecerii socialiste. Se constată că
România socialista calitatea predării, în­ partea noastră, a tuturora. de m ateriale să scadă în mod sim ­ nu toţi m uncitorii cunosc crite riile
are deplin temei să se Minunatul nostru deosebi la cursurile de De aici decurge necesitatea ca sin­ ţitor. Pentru a se ajunge aici, pentru principale ale întrecerii. In unele
mîndrcască cu minu­ scurtă durată, in cc dicatele să-şi sporească capacitatea a-i convinge pe toţi miner ii dc avan­ locuri s-au luat angajamente fără ca
natul ei tineret. Educat măsură ajută efectiv organizatorica, să desfăşoare o acti­ tajele introducerii noilor metode dc ele sâ fie concrete. Din această cauză
dc partid în spiritul tineret - mîndria pe tineri să-şi dezvol­ vitate mai largă, mai calitativă, mai muncă, folosirea unor u tilaje de angajamentele nu reflectă posibili­
dragostei fierbinţi fală te pregătirea profesio­ eficientă. mare randament, com itetul sindica­ tăţile reale de care dispun în tre p rin ­
de patrie si popor, con­ şi viitorul patriei nală. Va trebui ca în Creşterea nivelului dezvoltării in ­ tului, sub conducerea organizaţiei de derile noastre.
tinuator al tradiţiilor viilo r să acordăm o dustriei şi agriculturii, gradului de partid, a desfăşurat o muncă educa­ Comitetele sindicatelor au datoria
Se observă
tivă plină de răbdare.
multor generalii dc mai mare atentie cali­ complexitate a problemelor pe care însă câ nu în toate cazurile comite­ sâ ajute concret acele brigăzi şi echi­
GHEORGHE CALIN pe care întîm pină greutăţi în reali­
luptători revoluţionari, ficării dc muncitori le ridică progresul tehnic, impun rid i­ tele sindicatelor folosesc cele mai co­ zarea sarcinilor de plan, sâ se preo­
prim-cecretar al Comitetului regional carea nivelului de organizar e, pe baze
el se află în primele Hunedoara al P.C.R. prin şcolile profesio­ ştiinţifice a producţiei şi a muncii. respunzătoare metode de convingere. cupe de crearea celor mai bune con­
Din această cauză nici r ezultatele nu
rînduri ale făuritorilor nale şi alte forme dc ■Sindicatele trebuie să folosească sînt pe măsura po sibilităţilor. d iţii de muncă in cit şi m uncitorii din
noii orinduiri sociale. Nu există sector al con­ învătămînt cu durată mai îndelungată. toate m ijloacele de care dispun pen­ aceste fo rm a ţii de lucru sâ-şi înde­
strucţiei socialiste în care să nu se manifeste din In cupr insul r egiunii lucrează un detaşament tru a mobiliza oamenii m uncii în ve­ Practica ne-a dovedit, arătau tova­ plinească normele, sâ simtă satisfac­
plin aportul entuziast al tineretului. „Form a­ larg de tineri specialişti — ingineri, econo­ derea participării mai active la buna răşii Ioan luga, preşedinte al Con­ ţia plăcută a contribuţiei lor la rezul­
rea tinerei generalii de constructori ni socia­ m işti, tehnicieni. Considerăm câ va tr ebui să desfăşurare si organizare a procesu­ siliu lu i local al sindicatelor Orâştie, tatele obţinute de colectiv. Acest lu­
lism ului şi comunism ului — spunea tovarăşul sc ţină seama în mai mare măsură de speci-' lui de producţie şi să ceară cu mai Florica Stricatu. preşedinta Comite­ cru impune din partea com itetelor
Nicolac Ccauşescu, în raportul prezentat la ficu! preocupărilor lor, organizînd periodic in­ m ultă hotărîre conducerilor în tre ­ tu lu i sindicatului de la Fabrica sindicatelor îm bunătăţirea continuu
„Sebeşul", lori Prodan. otelar, şi a lţii,
Congresul al IX -lca al P.C.R. — constituie form ări asu-pra celor mai noi descoperir i teh- prinde rilor luarea de măsur i opera­ că numai prin valorificarea expe­ a stilu lu i şi metodelor de muncă, e-
una din preocupările centrale, o îndatorire dc nico-stiintifice, înlesnindu-le studierea p u b li­ tive pentr u aplicarea în producţie a rienţei şî in iţia tiv e i colectivului se xercitarea unui control operativ şi
onoare a întregului partid". ca ţiilo r de specialitate din tară şi de peste ho­ propunerilor făcute de m uncitori, in­ diferenţiat, efectuat cu răbdare şi spi­
A plicînd indicaţiile conducerii de partid. tare, participarea la colocvii şi simpozioane, gineri şi tehnicieni, să stimuleze in i­ pot obţine noi succese în muncă. rit tovărăşesc.
Atragerea com isiilor pe probleme la
Com itetul regional P.C.R. Hunedoara pliveşte antrenîndu-i mai activ, alături de specialiştii ţiativele valoroase, în vederea creş­ In regiunea Hunedoara există posi­
activitatea politico-organizatorică în rîndurile cu bogată experienţă, la studiul tuturor- pro­ terii producţiei şi productivităţii studierea şi valorificarea rezervelor b ilită ţi de a se obţine rezultate şi mai
ineretului ea pe o sarcină prim ordială, aflată blem elor menite să contribuie Ia progr esul di­ In secţia mavochinăiic 1, a Fabricii „Căprioara" m uncii, îm bunătăţirii calită ţii pro­ interne, a făcut posibil ca în noul an bune. Valorificarea rezervelor in te r­
permanent în centrul m uncii de partid. feritelor sectoare ale a ctivită ţii tehnico-ştiin- 'din Sebeş, brigada tovarăşei Ecatevina Flaişei, care ducţiei. să se obţină unele rezultate pozitive ne, atragerea tu tu ro r m em brilor de
In industria regiunii, peste 60 la sută din tifice. işi depăşeşte lunar planul cu 15-20 la sută, este apre­ Organele sindicale au acumulat o pe linia în d e p lin irii indicatorilor e- sindicat la o activitate si mai ro d n i­
totalul salariaţilor au sub 30 de ani. La Com­ In întreaga desfăşurare a activităţii educa­ experienţă bogată, şi-au perfecţionat că va face ca la sflrşitu l anului să
binatul siderurgic Hunedoara, care a obţinui tive în rîndurile tineretului noi pornim de la ciată şi pentru calitatea produselor realizate. stilu l si metodele de muncă. Sînt conomicî. Este dc dator ia com itetelor constatăm cu plăcere noi şi însemna­
a doua oară consecutiv steagul roşu de între ­ adevărul confirm at de practica socială câ In iotogralic : citcva lucrătoare din brigada Ecate- convins câ organul pe eare-1 consti­ sindicatelor să ajute şi să îndrum e a- te realizări in activitatea economică
prindere fruntaşă pe ramură, tin e rii formează principalul factor dc formare a om ului nou, vinci Flaişev discutind despre calitatea poşetelor. tu iţi, bazîndu-se pe această experien­ ceste comisii, să le consulte cu regu- şi social-culturalâ, contribuţia cres-
70 la sută din totalul m uncitorilor şi tehnicie­ a trăsăturilor politico-m orale ale com unistului cîndă a regiunii Hunedoara la tradu­
cerea în viată a hotă rîrilo r Congre­
nilor. îl constituie munca. La această şcoală sc dez­ sului partidului.
Se ştie că folosirea la întreaga capacitate a voltă înaltele calităţi ale clasei muncitoare.
fiecărui agregat modern, atingerea param etri­ Despre rezultatele acestei şcoli vorbeşte ela­ ie
lo r proiectat» în noile uzine Şi secţii, depinde nul cu care tineretul din industria r egiunii în­ LUCRĂRILE A G R I C O L E Plenara a ales biroul executiv al
de iscusinţa si calificarea m uncitorilor, de gra­ făptuieşte sarcinile trasate de partid. Din cei C onsiliului regional al sindicatelor.
dul in care întregul colectiv stăpîneşte tehnica 38.000 de tiner i antrenaţi in întrecerea socia­ Ca preşedinte a fost reales tov. V I-
cu care sînt dotate aceste unităţi. listă. peste 7.000 sînt evidenţiaţi lună de lună. chente Bălan, iar ca secretar tov.
Dar cine conduce şi mînuieşte aceste agre­ In Valea Jiu lu i. 2.300 de tiner i m ineri, la Com­ Gheorghe M ihâilă. In funcţia de pre­
gate ? binatul siderur gic Hunedoara peste 1.700 tineri DE P R I M Ă V A R Ă şedinte al comisiei regionale de cen­
Voi da un exemplu tipic. La olelărîa M artin siderurgişti, la uzinele din Cugir 320 tineri zori a fost ales tov. Traian Costea.
nr. 3 şi. la noilb lin ii de laminare, .unde media m etalurgişti sînt purtători ai insignelor de
de vîrsta a m uncitorilor este sub 30 de ani, sfruntaşi în întrecerea socialistă.
colectivul a reuşit sa-şi însuşească procedeele D intre numeroasele obiective., ale m uncii
moderne de lucru, să depăşească în scurt tim p educative actfMâm o ‘atenţie deosebită'*înt«lc PrimuvaYcf--iJn * i .v r.fr
param etrii proiectaţi la toate aceste agregat-i rir ii disciplinei în producţie. Iată un domeniu cci mai m ulţi mvmbrl oI
E fortu ri rodnice depune tînârul colectiv de în care sc^cere m ultă pricepere spre a îm bina cooperativelor agricole
oţelari pentru asimilarea tehnologiei de elabo­ poziţia fermă, principială, cu clnsticitatca şi din raionul Alba, antre­ PACINA 4
rare a "Otelului cu oxigen, procedeu care va varietatea m ijloacelor de influenţare. Bine naţi intr-o insulfetită
duce la creşterea in d icilor de utilizare a cup­ procedează organizaţiile de par tid de la CS. muncă pentru obţinerea
toarelor şi îm bunătăţirea ca lită ţii m etalului. Hunedoara,' exp lo ată rile - miniere din Valea unor recolte sporite la
Sem nificaţia acestor rezultate este cu atît Jiului, Poiana Huscă si M u n ţii Apuseni, uzi­ hectar. Râspunzlnd prin
mai mare dacă ne gîndim câ m u lţi au venit nele din Cugir, îndrum înd organizaţiile U.T.C. fapte Chemării adresată
Ia sate. U n ii au participat la înălţarea si să dezbată in adunările generale atitudinea t i­ de Congresul ţăranilor • Agresiunea americana
frontarea noilor agregate, iar apoi au rămas nerilor fată de sarcinile de producţie, grija cooperatori, mii de lucră­
în continuare să lucreze la ele ; a lţii au absol­ faţă dc utilaje, respectarea prescripţiilor teh­ tori ai ogoarelor sint pre­ în Vietnam se loveşte
v it şcolile profesionale Şi tehnice. Pentru cei nologice şi a norm elor de tehnica securităţii zenţi la executarea (Iile-
m ai m u lţi însă adevărata şcoală a fost uzina, m uncii. ritelor munci din campa­ de protestul opiniei pu­
munca in producţie. Cin rîndurile lor s-au r i­ Noi orientăm sp iritu l combativ propriu ti­ nia agricolă de primăvara.
dicat oameni care ilustrează ce resurse nese­ neretului spre dezvoltarea a titu d in ii noi faţă blice mondiale
cate de talent si energie creatoare exista in de muncă, faţă dc îndatoririle sociale. Organi­
masa tineretului. Datoria organizaţiilor de zaţiile U.T.C. de la secţia a Il-a furnale, oţe- In majoritatea coopera­
p artid şi de U.T.C. este de a face totul spic a lâ rii. laminoare şi depoul C.F.U. al Combina­ tivelor agricole dc pro­
asigura deplina lor valorificare. tului siderurgic Hunedoara, de la Uzina dc ducţie din raion timpul • Crizele guvernamentale
Progresele realizate sint evidente, dar nu e preparare Deva, Uzina „V ictoria" Câlan, Fa­ prielnic de muncă- a fost din Italia şi Belgia s-au
în firea com uniştilor să se mulţumească cu n i­ brica „Viscoza" Lupeni, au pus in discuţia co­ lolosit din plin pentru
velul atins. îndeplinirea sarcinilor calitativ su­ lectivului cazurile de încălcare, a disciplinei g r ă b i r e a însam inlării
perioare din perioada noului cincinal privind m uncii, ceea ce a contr ibu it la înlăturarea în- plantelor din prima epo­ încheiat
modernizarea producţiei, creşterea eficacităţii tlrz ie rilo r si absenţelor nemotivate. Aceasta că. Acest lucru l-am con­
economice a a ctiv ită ţii întreprinde rilor ridica confirm ă necesitatea de a folosi permanent in ­ statat vizitînd zilele aces­
cu deosebită ascuţime necesitatea folosirii cu fluenţa opiniei publice inaintate ca un m ijloc tea cîtova unităti . • Evoluţii cosmice : „Ge-
m axim um dc randament a tehnicii noi. Pon­ eficace de cultivare a m entalităţii socialiste. După ce adunarea ge­
derea industriei in economia regiunii H une­ Am în vedere aci nu numai cerinţa privin d în ­ nerală a aprobat planul mini-8“ şi „Cosmos-110“
doara, înzestrarea între p rin d e rilo r cu maşini tărirea disciplinei m uncii, ci şi cerinţa de or­ do producţie şi măsuri­ M m s m
şi instalaţii la nivelul tehnicii mondiale, me­ din superior, de însemnătate prim ordială — le tehnico-organizatorice
canizarea şi automatizarea producţiei intr-un stricta respectare a disciplinei tehnologice. pentru realizarea sarcini­
sir de ramur i industriale pun pc pr im ul plan Se Ştie că în orice domeniu al m uncii edu­ lor stabilite — ne-a rela­ plantat ceapă pe 4 ha. • La Londra s-a încheiat
al preocupărilor noastre foi marca a noi cadre cative exemplu] înaintat ere o mare forţă de tat tovarăşa Lidia Dicu, A lte 4 au fost însămân­ A vînd pregătit încă din toamnă terenul destinat Snsămînţărilor din
cu temeinică pregătir e profesională. A accelera în riu rirc. Cu atît mai puternic se exercită ea ingineră la cooperativa ţate cu rădăcinoase. In această prim ăvară, dc îndată ce tim pul a permis, lucrăto rii de la trupul sesiunea Consiliului Mi­
prin toate m ijloacele procesul însuşirii tehnicii in rîndurile tineretului, care îndrăgeşte mai agricolă din satul Giugud, prezent, sub îndrumarea C linic, aparţinător G.A.S. din Petreşti, au trecut la fertilizarea suprafe­
moderne de către tineret devine o condiţie m ult decît orice modelele înaintate, persona­ consiliul de conducere, cu brigadierei legumicole — nisterial al U.E.O.
esenţială a progresului economic al ţă rii. lită ţile puter nice. Avem în unităţile industriale sprijinul organizaţiei de Elena Topîrceanu, sc pre­ ţelor mai slab proJucrive şi la însăminţarea c u ltu rilo r din prim a ur­
Receptivitatea fată de cerinţele majore ale oameni m inunaţi, adevăraţi croi ai construc­ partid, a trecut la organi­ gătesc răsadniţele nece­ genţă.
sare pentru repicat.
progresului ţă rii, ale dezvoltării economiei na­ ţiei socialiste, pe car e însă modestia lor fireas­ zarea temeinică a muncii O atmosferă de muncă
ţionale, interesul, pasiunea pentru însuşirea că, unită cu deficienţele m uncii noastre edu­ în cadrul brigăzilor şi e- însufleţită am in lîln it şi
noului în tehnică constituie trăsături defini­ cative. îi menţin cunoscuţi intr-u n cadru res- chipelor. Cu prilejul dez­ la cooperativa agricolă
to rii ale tineretului nostr u. Comitetul regional trîns. Trebuie ca asemenea oameni — drum ul baterii sarcinilor de plan de producţie din Alba Iu-
îndrum ă organizaţiile dc partid să ajute orga­ lor de viată, izbînzile şi greutăţile pe care pe brigăzi, cooperatorii lia.
nizaţiile U.T.C. să pună din plin în valoare le-au b iru it — să fie larg cunoscuţi de tineri s-au angajat să munceas­ — In unitatea noastră, N e rv o z ita te a d o a m n e i X
aceste însuşiri. care, îndrăgindu-i, voi- căuta să le semene. că cu toate forţele pentru a ţinut să ne informeze
Atenţia mai mare acor dată cazurilor p a rti­
Principala pîrghie o constituie în acest do­ executarea la timp a tu­ preşedintele cooperativei,
meniu invătâm întul profesional şi tehnic. In culare, dar semnificative, ne va ajuta să în lă ­ turor lucrărilor agricole. tov. Mihai Ciban, însă-
u ltim ii 5 ani, în şcolile profesionale şi tehnice turăm tendinţa unor organizaţii de partid şi Rclalările tovarăşei m inlalul culturilor din
din regiune s-au form at aproape 14.000 de U.T.C. de a lim ita munca politico-educativă Dicu sînt susţinute de fap­ prima epocă se apropie Cizmar pe p&it de lăeătui
(muncitori, tehnicieni si m aiştri ; pr in cur surile la îndem nuri generale, la indicaţii şi sfaturi te. Am rotinut că în a- de sfîrşit. Am însămîntat
de scurtă durată s-au calificat anul trecut desigur utile şi juste, dar care, repetate la ne- ceaslă cooperativă s-a pînă în prezent 13 ha cu
peste 8.000 de m uncitori, în marea lor m ajo­ sî'îrşit, se transform ă uneori într-o dădăceală terminat însămîntatul ce­ borceag, 10 ha cu mazăre
ritate tineri. Peste 30.000 de m uncitori urmează goaiâ, făr ă conţinut şi lipsită de ecou. lor 20 ha planificate, a se furajeră si 5 ha cu ovăz. Cînd şi-a auzit soţul intrînd, — Foarte bine, foarte bine, probat fără şovăire. Incepind
cursuri pentr u completarea cunoştinţelor pro­ Considerăm aceasta cu atît mai im portant cultiva in acest an cu o- In cultură ascunsă am doamna X a leşinat din nou. dar de copil cine o sâ în g ri­ de a doua zi. femeile de servi­
fesionale si specializare, iar circa 10.000 frec­ cu cit problemele a titu d in ii faţă de muncă la văz $» sparcetă. Acum se mai însămîntat încă 6 ha S-a trezit numai după vreun jească? — întindea ea şi mai ciu aveau grafic de lucru acasă
ventează lectoratele tehnice şi universităţile care ne-am referit in cadrul acestui articol pregăteşte terenul pentru cu sparcetă. sfert de oră, văzindu-1 câ s-a tare coarda. la doamna X. C it despre ea. se
constituie — deşi esenţială — doar una din
m uncitoreşti. Mai bine de 11.000 tineri din plantarea cartofilor, lu ­ Si celelalte lucrări de hotărît să cheme un medic. A — Aşa-i — a devenit el din- fe licita pentru idee: pe lingă
producţie urmează cursurile serale şi fără la tu rile m uncii educative. In fata organizaţii­ crare efectuată pe o su­ sezon se află în atenţia apreciat că-i destul, efectul fu ­ tr-o dată gînditor. câ dispunea de toate femeile de
frecvenţă ale şcolilor generale şi liceelor. lor- de partid şi de U.T.C. stă sarcina form ării prafaţă de 15 ha din cele cooperatorilor. In vede­ sese mai mare chiar şi decît Lupă ce l-a lăsat un tim p să serviciu cum ii era placul, mai
m ultilaterale a personalităţii tin ârului de azi,
Cu toate progresele realizate în u ltim ii ani, ca un om înaintat, cu larg orizont cultural, 40 ha planificate. O mare rea obţinerii unei produc­ cel scontat, aşa câ putea să a- făcea şi economie.
considerăm însă că rezultatele obţinute în do­ participant demn la construirea celei mai atentie se.acordă si lu ­ ţii sporite de legume a tace: D in afacerea asta i-a venit
m eniul rid ic ă rii ca lifică rii profesionale a tine­ înalte o rin d u iri sociale. Asemeni unui grădi­ crărilor menite să asigu­ fost însâmîntată cu varză, — Dragul meu, să nu te m iri însă o nouă idee... A mal leşi­
re tului sînt încă departe de a cor espunde exi­ nar priceput, ele sînt chemate să ajute m lâdi- re obţinerea unei produc­ dacă într-o bună zi n-o să mă nat o dată pentru eu au ener­
genţelor actuale. M ai sînt destule cazuri cînd ţii sporite de legume. în ­ N. GIURGIU mai trezesc deloc. Cu ficatul şi vat-o „ăia de la cizm ărie", şi
problema e p rivită exclusiv prin prisma can­ (A rticol apărut in ziarul „Sclnteia" nr. 6921) treaga suprafaţă . de 750 cu inim a mea orice e posibil... incâ o dată pentru „alea de la
tită ţii. a „cuprinder ii" unei mase cit mai largi, m.p. răsadniţe a fost se­ (Continuare — Dar, scumpo dragă, tu n i­ croitorie"... El, soţul ideal, me­
fără a se analiza temeinic nivelul cursurilor, (Continuare în pag. a 3-a) mănată, iar in clmp s-a în pag. a 3-a) ciodată nu te-ai plîns de in i­ se frăm înte, a sărit ea, ca din reu îng rijo ra t pentru sănăta­
mă... Intîm plare, cu o idee: tea doamnei sale, s-a tot gîndit
— N-am vru t să-ţi fac g riji, — Am găsit o soluţie... Ştiu cum sa facă pentru a o scuti
Iubitule, că ai tu destule la b i­ eu dacă-î bine... Ştiu eu?... Cred pe v iito r de asemenea neca­
rou; sufăr de cind m-am căsă­ câ-i bună... Da, da, e foarte zuri. Dar cum n-a găsit nim ic
to rit, dar nu ţi-am spus. bună. Să nu spui nu... bun. i-a cerut ei ajutorul.
— Vai, dragostea mea, dar — Ce soluţie? — o îndemna Doamna X a sărit imediat cu
cum ai putut face una ca asta? el entuziasmat. soluţia:
Pe tine să te cruţi, nu pe m i­ — Numai tu poţi rezolva — întreabă şi tu printre lu ­
ne... Spune-mi, ce sâ fac a- problema. De fapt, nici nu ştiu crători dacă nu ştie careva ciz­
r ? T r jT r jT r ^ r * t v v v v v cum? Cine te-a supărat? mărie, altu l croitorie...
w t f W ’v dc ce fac eu asemenea afirm a­
iir a r ’i ’i r » Ea atît a aşteptat. De-acum ţii. câ de n-aî fi tu, eu aşi fi Lui i s-a părut ideea fo rm i­
r * p* 7r y v y , . , era stupină pe situaţie şi putea pierdută... Uite ce-i: voi aveţi dabilă. A doua zi î-a chestio­
cere orice. M ai în tîi i-a povestit atîtea femei de serviciu, care nat pe toţi lucrătorii. Dezamă­
rşjfţ.flC TgJ f . y G,~T I » * rM « ; cum „nespălata aia" a jignit-o ard gazul pe-acolo şi iau sala­ gire însă: n-a găsit decît un
P0 ftfn y rK 'ţ r.y JJJwb * - « w w u r w - şi că i-a arătat ea, doamna X, riu l degeaba. Ce-ar fi dacă, pe hom ar şi unul care ştia să facă
4 SESZ cum sâ se poarte de „n-o sâ rînd, cîte una ar veni la noi fluiere. Nu-şi putea amârî so­
uite cîte zile o mai tră i":
ţia, aşa că s-a gîndit să caute
■jy r *f r t r ** **• y &*«»*»-* . I V- - — Pur şi simplu am arunca­ să mai facă ceva ordine, sâ in oraş. Peste vreo săptâmînă
spele, sâ facă piaţa? Dacă e
t-o pe uşă afară, asta-i! Insă vreuna mai eurăţică aş învă­ a angajat un cizm ar si un croi­
m-am enervat aşa de tare, de ţa-o să şi gătească... tor; cizm arul pe post de lăcă­
mă tem că nu-m i mai revin. tuş, iar croitorul pe post de
— Foarte bine i-ai făcut — El, care suferea atît de m ult controlor de calitate.
o aproba el din toata inima. de cind o găsise leşinată, a a- A. NICULESCU
Aceşti imenşi faguri de beton, oţel şi sticlă, plăm ădiţi de m îinile harnice ale constructorilor, dau Hunedoarei un aspect tineresc, vibraţia
oraşului modern in care confortul se împle.şte cu u tilu l şi eleganţa cu supleţea. . Foto : V. ONOIU