Page 59 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 59
PAGINA A 3-A
D R U M U L S O C I A L I S M U L U I 3 4 8 6 _
C0NTR0L IIL 1 DE Sub ţildaia de stele i COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR
AL REGIUNII HUNEDOARA
anunţa ţinerea concursului pentru ocuparea următoarelor pos
— Cum îm binaţi munca dc
MULTILATiERAL, realizare a sarcinilor curente cu turi vacante de secretari ai com itetelor oxecutive alo sfatuiilor
populare comunalo :
cele de perspectivă?
Este adevărat că in atenţia com i 1. Comuna Luncoiu de Jos Raionul Brad
tetu lui raional de partid stă In fie 2. Comuna Baru Mare Raionul Haţeg
care perioadă un anum it grup de 3. Comuna Sintâmăria Orlea Raionul Haţeg
probleme. De obicei acestea fac par 4. Comuna Furcşoara Raionul llia
C l lP R IN Z Ă T i OR te din aşa-numitele sarcini curente 5. Comuna Visca Raionul llia
şi ele ne rămîn In atenţie pinâ la
rezolvare. Se ştie insă că în munca
de partid există sarcini a căror re 6. Comuna Ghelar Oraşul regional Hunedoara
La concursul pentru ocuparea
posturilor de secretari ai
zolvare cere tim p mai îndelungat
Com itetul raional, biroul său, se stră comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale se pot
Organizarea unui control cuprinzător, m ultilateral asupra activităţii duiesc să realizeze o îm binare justă înscrie :
organizaţiilor de partid, a organizaţiilor de masă, precum şi a con între cele două categorii de sarcini, — persoanele care au absolvit liceul sau şcoli echiva
ducerilor tehnice ale întreprinderilor este parte- integrantă a sti în sensul că luptlnd pentru înfă p tu i lente avind un stagiu de cel puţin 5 ani în muncă la sfaturile
lului şi metodelor de muncă ale organolor şi organizaţiilor de partid. rea sarcinilor curente să nu scăpăm populare, intr-un domeniu al adm inistraţiei de stat sau în
Caracterul cuprinzător al acestui control le dă posibilitatea să cu din vedere pe cele de perspectivă.
noască bine modul In cate se înfăptuieşte politica partidului nostru, Iată un exem plu: deşi în cursul anu învâţâmint ;
să acţioneze operativ acolo unde stările de lucruri nu sini cores lu i 1965 biroul com itetului raional a — absolvenţi ai şcolii generale de 7 (8) ani, cu un stagiu
punzătoare. elaborat hotârîri în legătură cu în de cel puţin 10 ani în muncă la sfaturile popularo sau în-
In legătură cu modul în care organizaţia raională de partid Orăş- tărirea organizaţiilor de bază din co tr-un domeniu al adm inistraţiei de stat.
tie se preocupă de asigurarea unui caracter m ultilateral al contro operativele agricole, noi am consta In ziua clnd l-am v i metal, electrodul se dată, nu se simfea ne
lului. atn adresat, zilele trecute, cîteva întrebări tovarăşului Ion Ră- tat că aceste hotârîri n-au prins via zitat, la depoul dc lo prelungea lăcind corp voia... O ultimă vcrili- Cererile de înscriere la concurs se vor depune la Comi-
dulescu, secretar al Comitetului raional de partid Orăştie. ţă In toate unităţile. De aceea, pro comotive din Tciuş, comun cu îndemina- care, exigentă, şl o tolul executiv al Sfatului popular regional Hunedoara ce are
blema continuă să răm ină în atenţia
noastră. Ne preocupă in mod deose suda o piesa la una rca şl priceperea lut ploaie dc stele sc re reşedinţă în oraşul Deva, pinâ Ia data de 15 aprilie 196J şi
— Cum este organizat con diferite probleme, biroul com itetului b it să asigurăm continuitate în din locomotive. La în Cornel. Nu era pentru vărsă, împresuitndu-l vor fi însoţite de următoarele acte :
tro lu l pentru a i se asigura a- raional de partid are în vedere mai munca de prim ire în partid la sate, ceput se lovise de îm prima dată cind sudo pe sudor. — copie de pe actul de naştere ;
ccstula un caracter m ultilate multe lucruri. De pildă, este ştiut că sâ luăm asemenea măsuri care să a- potrivirea spaţiului. rul depoului trebuia D irijat cu măiestrie, — actul de studii în original sau copie (egalizată ;
ral? raionul Orăştie are un caracter do sigure întărirea continuă a rolului Locul destinat sudării să treacă încă un e- stratul incandescent de — dovadă asupra stagiului în muncă la sfaturile popu
— Biroul com itetului raional de m inant agricol. De aici, necesitatea de conducător al organizaţiilor dc era atit dc îngust, in xamen al meseriei. De metal topit sc aşterne
partid manifestă in u ltim u l tim p o de a ţine seama de anotimp, de pre partid. cit cit greu permitea data aceasta însă. lu in pături unitorme tm- lare, în adm inistraţia de stat sau în învâţâmint ;
preocupare sporită pentru elaborarea gătirea cam paniilor agricole. De ase — Ce forme dc control ufl- Introducerea electro crurile se complicase blntnd durabil minu — certificat de sănătate eliberat de circumscripţia sani
h o tâ ririlo r şi m ăsurilor proprii care menea, avem în vedere să punem In i lizaţi mal frecvent? dului. Dar, ca sudor ră parcă mai mult. Şi scula piesă dc colosul tară sau policlinica de care aparţine candidatul ;
au in vedere îm bunătăţirea muncii în analiză problemele cele mai arză — Una din formele cele mai des încercat, Cornel Şhlu- emoţiile erau llreşlt. dc metal. Sc schimbă
cele mai d iferite domenii de activita toare la ordinea zilei, domeniile rea a ştiut să lasă în C iliva lăcătuşi venise electrodul Intre timp, — dovada situaţiei m ilitare eliberată de Comisariatul mi
te. El are In vedere ca acestea. îm In care există posibilităţi să se ob în tiln ite in stilul de muncă este cea vingător. După mal ră ta ta(a locului şi cei din jur dau ca lifi litar.
a form ării unor colective, care după
preună cu h o târirile şi măsurile or ţină rezultate mai bune. o instruire am ănunţită, trec la stu multe încercări, iată-l aşteptau crezind că — autobiografia.
ganelor superioare, să fie cunoscute In perioada care a trecut de la dierea problemei respective. Acestea cd se opreşte la cea poate sudorul va a- cativul: „Foarte bine" I Concursul va avea loc la sediul Comitetului executiv al
de masa largă n m em brilor de partid începutul anului, de pildă, dintre ajută organul raional sâ cunoască nu.i bună. vea nevoie dc ajut o- Sfatului popular al regiunii Hunedoara, Bulevardul Dr. Petru
şi să luple pentru înfăptuirea lor. problemele economice le-a avut in bine stările de lucruri şi sâ ia mă Prins in cleştele dc tul lor. Dar. deocam Folo-tcxl, S. TR U TA Groza nr. 22, in ziua de 20 aprilie 1966, orele 8.
Lunar, biroul instruieşte aparatul vedere pe cele din agricultură. Intr-o surile cele mal potrivite. Astfel de I
său, secretarii organizaţiilor de bază şedinţă de birou au fost analizate colective formăm a tit în vederea Concursul va consta dintr-o probă scrisă şi una orală asu
şi m em brii b iro u rilo r şi com itetelor măsurile luate de către consiliul a- unei analize ce urmează s-o facem pra cunoştinţelor in domeniul construcţiei şi adm inistraţiei de
de partid, com isiile obşteşti de pe gricol raional pentru asigurarea e- cit şi pentru a urm ări modul în care Lucrările agricole de primăvară I stat.
lingă com itetul raional, precum şi fectivelor de animale în cooperati sint traduse în viată anumite hotâ
instructorii nesalariaţi de pe lingă vele agricole de producţie, îm bună rîri sau măsuri. Tematica problemelor concursului se poate consulta la
comitetele orăşeneşti Orăştie şi Cu- tăţirea asistenţei zooveterinare, în Printre form ele dc control pe care (Urm are din pag. \\ citatea m aximă pentru pregăti Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara
glr, înarm înd aceste cadre cu conţi treţinerea şi furajarea in bune con le folosim mai des sint deplasările rea patului germ inativ pe su (secţiunea secretariat-admînistr ativ) procum şi la comitetele e-
nutul h o tâ ririlo r luate de In o lună d iţii a anim alelor în scopul creşterii pe teren ale m em brilor biroului şi ardei, roşii, gogoşari şi vinete, prafeţele destinate însămînţă- xecutive ale sfaturilor populare raionale, orăşeneşti şi comu
la alta atit de către organul raional, producţiei anim aliere In alta, am a- com itetului raional, invitarea la d i suprafaţa de 360 m.p. răsadniţe rilo r din epoca a II-a. Faţă de nale.
cît şi de către cele superioare. Ee re nnlizat preocuparea colectivului de ferite analize a p rin cip a lilo r factori din 300 m.p. cît s a planificat. asemenea deficiente, consiliile de
gulă, birourile organizaţiilor de bază conducere al S.M.T. Orăştie pentru care au legătură cu problema anali Convinşi din proprie experi conducere din cooperativele a-
şi comitetele de partid îşi stabilesc term inarea acţiunii de încheiere a zată, discuţii periodice cu tovarăşii enţă de eficienta îngrăşăm intelor gricole de producţie, cu s p riji
măsurile specifice rnzei de activitate contractelor cu cooperativele agrico chimice pentru sporirea produc nul organizaţiilor de partid Şi al
a fiecăruia. La m ajoritatea b iro u rilo r le de producţie, a reparaţiilor pentru din conducerile organizaţiilor de ma ţie i la hectar, s-a adm inistrat cadrelor de specialitate, sint da
să asupra m odului în care îşi plani
organizaţiilor de bază şi com itetelor campania de prim ăvară şi stabilirea fică munca, cum îşi îndeplinesc sar pină în prezent azotat de amo
de partid s-a încetăţenit obiceiul bun brigăzilor de tractoare in cooperati cinile încredinţate etc niu pe mai m ult de 200 ha, Iar toare să ia toate m ăsurile pen
de a-şl trece intr-un caiet toate ho- vele agricole de producţie. pe 04 ha s-a adm inistrat super- tru o mai bună folosire a tim
tă rîrile proprii şi ale organelor su Acestea slnt numai două exemple, Recent, la indicaţia Com itetului fosfut pului de lucru, a capacităţii ma
perioare, organizând cu atenţie m un In ultim a perioadă însă com itetul ra Central, pe lingă comitetul raional Am în tîln it însă şi aspecte şin ilo r şi tractoarelor.
ca pentru înfăptuirea lor la terme ional de partid a avut in atenţia sa au fost create 4 comisii obşteşti. La care scot la iveală unele goluri
nele stabilite. H otâririle organelor un grup mai larg de probleme, p rin începutul lu nii februarie, biroul co in buna desfăşurare a d ife ri
superioare sint aduse la cunoştinţa tre cnre pregătirea adunărilor gene m itetului raional de partid a făcut te lo r lucrări. La cooperativa a-
tuturor m em brilor de partid în p ri rale in cooperativele agricole de pro instruirea lor, apoi acestea şi-au în gricolă din Căpud, cu toate con
ma adunare generală ducţie, dezbaterea cifrelor de plan şi tocm it planurile de muncă. In pre d iţiile favorabile care au exis Pe urmele
Abia după aceasta organizare prea a angajam entelor in întrecerea socia zent, com isiile obşteşti şi-au început tat, din cele 40 ha planificate
labilă, să zic aşa, trecem la un con listă pe anul 1966, îm bunătăţirea ac activitatea. s-au însâm înţat abia 20 hectare.
trol osupra m odului în care se în tiv ită ţii politice şi culturale în pe Dezvoltarea muncii de partid pe De asemenea, din 13 ha cît s-a
deplinesc ho târirile şi m ăsurile sta rioada de iarnă la sate. pregătirea baze obşteşti ne va fi de un real fo prevăzut a fi cultivate cu dife materialelor
bilite. campaniei agricole de prim ăvară in los. Comisiile obşteşti ne vor ajuta rite plante furajere nu s-a în-
— Există un număr de pro cooperativele agricole etc. Chiar şi în asigurarea unei mai bune condu Sâmînţat nici unul. Trebuie con
bleme pe care le 2veţl In aten numai enumerarea lor ilustrează fap ceri a organizaţiilor de partid de pe semnat apoi că în unele unităţi
ţie in mod deosebit intr-o anu tul că atenţia noastră a fost îndrep raza raionului, a economiei şi a ctivi cum sint cele din Berghin, Galda publicate
mită perioadă? tată în ultim a vreme spre acele pro tăţii culturale. de Jos, Benic şi altele nici trac
— Cind îşi propune să analizeze bleme care au fost mni importante. C. ARM EANU
toarele nu sint folosite la capa-
M ă s u r i
0 îndatorire de onoare
Plantatul pomilor fructiferi - operative
â întregului partid In num ărul 3.385 al ziarului
„D rum ul socialism ului* a fost pu
blicat articolul eu titlu l „Să cul
importantă lucrare de sezon şantierul unde lucrează". Comite
(Urm are din pag. I) tivăm la tin e ri dragostea pentru
tul U.T.C. din cadrul I.CS Hu
ţele tinere să se dezvolte, sâ sădească in su nedoara a tin u t seamă de propu
flete nobilele trăsături pe care Congresul al nerile făcute cu p rile ju l conferin
IX -lea al P.C.IL le-a sta b ilit drept obiective ţei U T.C. pe întreprindere, de li
ale întregii munci educative în rin d u rile tine S ubliniind im portanta pc tehnice, prevăzute sâ fie plan gricolâ din Romoşel, unde tre nele aspecte negative ale muncii
retului — dragostea faţă de muncă, înalta răs care o prezintă pom icultura tate cu pomi De aceea, în ma buie plantate 20 de hectare, noAstrc, înserate în articolul a-
pundere faţă de îndatoririle sociale, devota pentru agricultura noastră, in joritatea cooperativelor agrico pinâ la 8 martie a.c. abia pe in intit.
m entul faţă de patria socialistă şl partidul co expunerea prezentată la p ri le de producţie s-a trecut cu 3 hectare s-a făcut pichetatul împreună cu com itetul sindica
munist, internaţionalism ul proletar, aplicarea mul Congres al cooperativelor m ulte zile în urmă la picheta şi săpatul gropilor. S ituaţii a- tulu i la indicaţia com itetului de
cerinţelor moralei înaintate. agricole, tovarăşul Nicolnc rea terenului, la săpatul gropi semânătoare se întâlnesc In Be- partid am întocm it un plan de ac
Organizaţia dc partid îşi justifică rolul dc Ccauşescu arăta că pentru dez lor şi plantatul pomilor. riu, Orăştie şi Blandiann. ţiu n i comune în care au fost pre
părinte bun în măsura iu cure dragostea, căl voltarea acestei im portante Pentru buna reuşită a plan Şi în unităţile agricole din văzute mai m ulte probleme pe
dura şl înţelegerea cii care înconjoară tinăra ram uri dispunem de condiţii ta ţiilo r este necesar ca briga raionul Haţeg s-au completat linia îm bun ă tă ţirii ca lită ţii lucră
generaţie sint legate organic dc exigenţa pă prielnice. De aceea. în urm ăto d ierii pomicoli din cooperati 1600 de goluri din livezi, dar rilo r, propagandei tehnice, m un
rin te lu i conştient dc răspunderea cc-i revine, rii ani se va continua extin vele agricole să urmărească în în ce priveşte plantarea pom i cii politice şi culturale de masă
dc cerinţele tot mai m ari puse în faţa organi derea p la n ta ţiilo r pe terenurile deaproape respectarea cu stric lo r în masiv, lucrarea s-a făcut etc.
zaţiei dc U.T.C.. bineînţeles însoţită dc o în erodate, în pantă şi pe solurile tele a regulilor tehnice ce se pe o suprafaţă mică. In ritm Traducînd în viaţă obiectivele
drum are permanentă. nisipoase acordindu-se in ace impun la plantare. Aceasta în- scăzut se lucrează şi în coo stabilite, com itetul U.T.C. de )a
laşi tim p o mare atenţie între
Eficacitatea muncii educative depinde nu trucît plantarea este una din perativele agricole din raionul şantierul nr. 1 construcţii a soli
numai de orientarea acesteia, cl şi de stilu l dc ţin e rii lor. lucră rile principale de a cărei Alba. La Totoi şi Benic. unde citat inginerului D um itru Roma-
muncă al organizaţiilor de partid şi de tine In regiunea noastră suprafe realizare depinde în cea mai trebuie plantate peste 30 de novschi sâ vorbească tin e rilo r care slrada Lector nr. 12
ret Sint cazuri clnd se Iniţiază cu m ult zgomot ţele ocupate cu noi plantaţii mare parte prinderea pomilor. hectare, nu s-a întreprins încă lucrează la construcţia fu rnalului Angajează in cursul trimestrului t al anului 1966 :
acţiuni, fără a se studia temeinic utilitatea lor;* pomicole au crescut de la un De aceea, este necesar ca m un nimic. De asemenea, in coope nr. 8 despre im portanta acestui o-
an la altul. Pentru această p ri — sudori categoria 4-6 ce vor fi cuprinşi în echipe
alteori, la Petroşani, Vulcan, Petriln, acţiuni măvară s-a prevăzut extinde cito rii sâ fie bine in stru iţi şi rativele acîcole de pe raza o- biectiv industrial pentru econo
im portante sint părăsite la jumătatea drum u rea lor pe încă 400 de hecta perm anentizaţi în echipele de raşului regional Hunedoara nu mia patriei noastre. electricieni linii ;
lui. Dnr cel mai serios luci u e faptul că orga plantare. se acordă suficientă atenţie O acţiune asemănătoare a avut — montori construcţii metalice ;
nizaţiile de partid şi dc U.T.C. iui ţlli întot re. Iată de ce, printre proble Deşi in această perioadă tim plAntării pomilor. Sc cere o loc la lotul nr. 3 al şantierului nr. — muncitori necalificaţî ;
deauna scama că tineretul nostru este. îutr-un mele principale cc se ridică la pul perm ite executarea plantă mai mare preocupare pentru 4 unde, Adalbert Laslo. un to Doritorii se vor adresa în vederea angajării la sediul în-
fel. oltul decit cu zece ani in urmă, că pon ordinea zilei în unităţile agri rii pom ilor. încă nu s-au în executarea acestor lucrări din varăş cu o bogată activitate în
derea pe care o au azi în rin d u rile tineretului cole, plantatul pom ilor fru c ti treprins lucrări pe măsura po partea tutu ro r cooperativelor producţie, a vorbit uteeîştilor des treprinderii — Serviciul Personal şi învâţâmint.
din industrie absolven|il şcolilor profesionalo feri ocupă un loc de seamă. sib ilită ţilo r. In cooperativele pre condiţiile de muncă şi de via Inform aţii suplimentare se vor primi ic telefonul 6500
şi al şcolilor dc cultură generală, nivelul cu In general lucrarea se face agricole din raionul Orăştie care şi-au prevăzut să în fiin ţă ale constructorilor de la în fiin Sibiu.
noştinţelor acumulate, preocupările sule impun toamna. Cu toate acestea, şi în s-au plantat circa 1800 de pomi ţeze p lantaţii pomicole. In ace ţarea şantierului şi piuă în pre
un nivel mal înalt al m uncii organizaţiilor cazul cind plantarea se reali în golurile ivite in livezi, dar laşi tim p, specialiştilor din u- zent.
U .TC , Tocmai in acest domeniu va trebui sâ zează prim ăvara devreme sc s-a făcut prea puţin in ce p ri nitâtile agricole le revine sar Deosebit de atractive s-an do
îm bunătăţim sp rijin u l acordat acestora de or obţin rezultate bune in ce p ri vedit consfătuirile pe profesii or
ganizaţiile de partid. veşte pichetntul celor 100 de cina de a urm ări îndeaproape ganizate din in iţia tiv a com itetelor
Com itetul regional P.CR, Hunedoara este veşte prinderea pom ilor. Succe hectare pc care s-a prevăzut realizarea la tim p şi la un n i sindicatului şi al U.T.C., călătoria
hotărit ca, ridicînd nivelul m uncii de partid sul acţiunii depinde de felul in înfiinţarea de livezi noi. Slab vel agrotehnic corespunzător a pe hartă pe tema: „P rin centrele
în rin du rile tineretului, îm bunătăţind îndru care este organizată munca. In se stă şi cu săpatul gropilor, plantării pomilor. industriale ale patriei", simpozioa TRUSTUL REGIONAL
marea organizaţiilor U.T.C,, să mobilizeze ma regiunea noastră există supra iar plantatul pom ilor in masiv nele, unele acţiuni cu cartea la
sele largi ale tineretului din regiune In o b ţi Ing. N fC O LAE CÎNDEA club sălile de cultură şi în că
nerea de noi succese In îndeplinirea sarcinilor feţe însemnate de terenuri im se desfăşoară într-un ritm nc- de la Consiliul agricol minele T.C.S.H., programele pre
trasate de partid. proprii cu ltu rilo r cerealiere si satisfăcător. La cooperativa a- regional zentate de brigăzile artistice de DE CONSTRUCŢII BAN AT
agitaţie
Noi sîntem conştienţi de faptul
că mai avem încă multe lucruri
de rezolvat pentru mobilizarea tu ANGAJEAZA
La sate, mai multe secţii prestatoare de servicii! turor uteciştilor la realizarea sar — ingineri şi maiştri in posturi de conducere a şantiere
cin ilo r de plan, pentru insuflarea
dragostei fată de meserie, de şan
tierul unde lucrează. De exemplu, lor din Timişoaro, Lugoj, Băile Herculane, Caransebeş şi O-
nu am rezolvat încă unele proble
D intre problemele discutate dc la CC secţii prestatoare de servi sale cetăţenii nu pot beneficia de — La Tău, spunea tov. Aurel me de disciplină în rindul tinere raviţa ;
către participanţii la conferinţa cii în 15 ram uri de activitate. serviciile acestora pentru că n-a Munteanu. se fabrică pîine de sla tu lu i din cadrul întreprinderii. De
U niunii raionale a cooperativelor Creşterea num ărului de unităţi, existat preocupare pentru deschi bă calitate. Aic» nu se cerne făina aceea, ne-am propus ca săptămî- — un şef serviciu organizarea muncii la G rupul nr. 1 şan
de consum Sebeş am ales doar dotarea lor cu cele necesare şi in derea unor unităţi prestatoare. care conţine anumite corpuri nal să organizăm discuţii cu t i
una Este vorba de felul cum s-a teresul manifestat de m ajoritatea Din acest m otiv, pentru repararea străine. nerii care lipsesc nemotivat, care tiere Timişoara ;
preocupat consiliul uniunii raio meseriaşilor în executarea unor — să zicem — a unei perechi dc Cooperaţiei dc consum îl revine au atitudine de delăsare în m un
nale de îm bunătăţirea sectorului lucrări de calitate au contribuit pantofi, oamenii trebuie sâ se de o mare răspundere in deschiderea că, ori nil -şi îndeplinesc cu con^- — două dactilografe principale la centrala trustului.
prestări servicii Ia sate, la obţinerea unor rezultate bune. plaseze la unităţi aflate la distan şi buna luneţionare a b ru tă riilo r ştiinciozitatc Saitrinile profesiona
Locuitorii satelor au pretenţia Astfel, planul producţiei globale ţe destul de mari. O slaba preo- din raion. In expunerea tovarăşu le şi pe linie de organizaţie. Se plăteşte indemnizaţie de şantier la toate şantierele,
justificată ca şi ei să beneficieze lui Nicolac Ccauşescu, secretar ge O altă problemă spre care ne
de linele servicii deosebit de ne neral al C.C. al P C.R., făcută la vom îndrepta atenţia este cea p ri în condiţiile H C M. nr. 1053/1959.
cesare Oamenii m uncii de la sate Congresul de în fiinţa re a U niunii vind organizarea tim pulu i liber aI
vor să funcţioneze şi aici o serie însemnări pe marginea Naţionale a Cooperativelor A g ri tin e rilo r rare locuiesc în cămine. Cei care doresc sâ se angajeze, se vor prezenta perso
de secţii de cizmărie, croitorie, cole de Producţie se arAtâ: „Con Comitetul U.T.C. şi-a propus să se
frizerie etc;. Unde să sc execute ducerea p artidulu i a hotărit sâ sc deplaseze mai des în m ijlocul a- nal Ia T.R.C. Banat — Timişoara, Piaţa Unirii nr. 3, telefon
lucrări de calitate şi la tim p O conferinţei U. R. C. C. Sebeş intensifice acţiunea dc construire ccslorn. sâ le ceară părerea asupra
asemenea sarcină o are coopera a b ru tă riilo r săteşti de către coo acţiunilor pe care ei ar dori sâ 1-42-78, 79, 80, sau pot trimite cereri însoţite de un scurt me
ţia de consum Ce a făcut în acest perativele agricole dc producţie le organizăm aici, sâ stăm mai moriu de activitate.
sens consiliul U niunii raionale a pe anul 19C5 a fost îndeplinit în cupare pentru deschiderea unor sau cooperativele dc consum, ast m ult de vorbă cu ei, de la om !a
cooperativelor de consum Sebeş? proporţie de 11G la sută, iar cel al unităţi de deservire a populaţiei fel incit sâ existe b rutării in loAtc om, sâ ne interesăm de condiţiile Data concursului pentru m aiştri se va stabili ulterior in
Din lucrările conferinţei a reie producţiei marfă în proporţie de au manifestat cooperativele din comunele patriei noastre’’. Este o de cazare etc.
154 la srltă. La obţinerea rezulta Draşov, Caia, $ugag şi altele. sarcină care trebuie dusă la înde
şit că in ultim u l tim p a existat o De asemenea, în momentul cind funcţie de solicitanţi.
mni mare preocupare pe aceasta telor bune pe linin prestărilor de — In comuna noastră, spunea plinire. pe şantiere voi- fi angajaţi noi ti
linie Pentru a satisface cerinţele servicii o contribuţie de seamă tov. M iron Popa din Răhău. s-au Aceeaşi atenţie trebuie acordată neri, comitetele organizaţiilor
populaţiei de la sate, consiliul u- si-au adus-o cooperativele din făcut multe lucruri bune. Avem tuturor prestărilor de servicii, ast U.T.C. se vor ocilpa de prim irea
niunii raionale s-a preocupat de Poiana, Miercurea, Săsciori, Pian, cism ăi'e, brutărie şi frizerie. Se fel incit cetăţenii de la Sate sâ fie lor, de felul cum sint cazaţi şl
Roşia, Gîrbova şi Sebeş, rare au impune însă ca în cel mai scurt pe deplin m ulţum iţi. Râmîne ca p rim iţi în form aţiile de lucru. Mai
dezvoltarea acestui sector asigu- m anifestat preocupare perma tim p sâ fie deschisă la noi si o noul consiliu ales. toate conduce inult va trebui sâ ne ocupăm şi
lîndu-se materialele şi utilajele nentă. secţie de zugravi, mai ales că a- rile cooperativelor de consum din dc noii absolvenţi ai şcolilor pro
necesare în vederea bunei funcţio Ţ inînd cont de posibilităţile e- vem condiţii. raionul Sebeş sâ manifeste m axi fesionale rcnorti/.ati în producţie XUTOSĂZfl TRANSPOBT AUTO PETROŞANI
nări a atelierelor prestatoare. O xistente şi mai ales de pretenţiile U nii participanţi Ia conferinţă mum de interes pentru dezvolta pe şantierele în treprinderii noas — " ___________ _____ _______________________ *
tre.
atenţie mai mare s-a acordat în oamenilor se poate spune totuşi că s-au referit la faptul că in multe rea acestui sector deosebit de im* ION C A TA N Â angajează urgent
fiin ţă rii de noi secţii Numai în U.R.C.C. Sebeş mai are multe de sate nu există bru tă rii, iar la u- portant. secretar al Com itetului
anul 1965 s-au în fiin ţa t 19 unităţi, făcut pe lin ia dezvoltării secto nele, acolo unde există, nu se asi U.T.C. dc In I.C.S. - CONDUCĂTORI AUTO
num ărul lo r ajungind în prezent ru lu i prestări de servicii. In multe gură piine de bună calitate. V. A LB U Hunedoara