Page 6 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 6
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3473
«
CUM RĂSPUNDEM CERINŢELOR
m mrB 163
DE CULTURĂ ALE SĂTENILOR
La casa cu nr. 163 tul anului. încă 1200 ii bine. Au carte şi
diit l.ancium stau dc kg. Avem bucale de meserie. Eu şi cu omul
voi In) două lcme i. nu ni-i rău. Cucuruz, meu lucrăm toi la (Urmare din pag. O eî aici joc şi au venit cu braţele în Să nu pierdem
— Cc zici, mumă, şliulcţi, am luat patru vaci, că ne ştii. De a- călcate de lemne de-acasă".
mi-o dai s-o îmbrac mii şi jumătate de colo aducem averea in La alcătuirea brigăzilor se are in In afara celor spuse de cetăţeni,
duminică la Pclreşti? kilc. Avem colarcă cusă şi In cooperati vedere natura întrebărilor prim ite nm constatat că, deşi în vara anu din vedere
— Ţi-o dau. cum să mare. E plină. Ne-o vă Şi ne c drag să şi specificul lo calită ţilor respective. lui trecut s-n introdus şi în acest
nu fi-o dau. I(i dau şi dat şi orz, vreo 6-700 lucrăm cu ele. A\ em, Ca urmare, întotdeauna ele cuprind cămin cultural curent electric, după
tie i luni s-a tăiat pentru neplata. perspediva
5ur/a, nu numai ca- dc kilc, şi bani, patru amindoi. in îngrijire intelectuali de diferite specialităţi ;
Irinlu. Dar tu chiar lei la ziua-muncă. Dar 27 de capete. Da’ su profesori de fizică, chimie, naturale, Si acum căm inul cultural se găseşte
joci? eu şi omul meu nm h i- le vczil Una ca una. istorie, geografie, astronomie ; me fără lumină, deşi în luna ianuarie
n it peste o mie de Noi Ic ţesălăm. noi le s-a organizat aici o şedinţă la care Aşa cum arătam la început, pre
— Joc. cum să nu. dici. ju rişti, ingineri agronomi si zo-
Vin echipe şi din uite ’ /.ilc-muncă. A \em de adăpăm, noi le scon otehnişli etc. au participat reprezentanţi ai co ten ţiile oamenilor au crescut. Ei nu
comune. E concurs. tam la păscut, noi le Dragostea şi conştiinciozitatea cu m itetului executiv al sfatului popii- se mai mulţumesc astăzi cu orice.
Noi mergem cu „In miik/em... Eu mai luq, care intelectuali ca Pag O tilia, Itusu Iar raional şi comunal si cînd, pen Ei aşteaptă ca şi la căm inul cultu
primăvara şi \ara. tru luminarea sălii, s-a luat curent ral să găsească un cadru plăcut, am
vita ta ". Cc. numai o - cind mai am cile un Constantin, Popa Zamfirache, Ne-
mul meu să joace pe pic de \ re mc. şi la de la o casă din vecini. Oare tova bianţă, pentru a-şi petrece cu folos
răşii respectivi să nu fi aflat de ce
scenă ? La Anul nou INSTANTANEE delcu Florea, Piennru Ioan, Frenţiu tim pul liber. Or, tocmai acest lucru
cind II }uca pe Moş sapă. că mi-i drug şi la Doiina, Buta Vasile, Circo Teodor, ]a cămin nu-i curent electric? E lipseşte la unele cămine culturale.
Griqure In „Cofolana", cîmp. dar tot la lermă Fale Ştefan, M inisan L iviu, Suciu greu de crezut !... Atunci cum au Localurile, m obilierul, aparatele de
cine era cu cl?l... ii munca mea. . putut trece alît de nepăsători pe nidio, de proiecţie cinematografică,
— Uite. steluţa, Ană. Constantin, Roşu Em ilinn şi m ulţi lingă asemenea lipsuri ? televizoarele, instrum entele m uzi
— Unde te gali, tu, toate. M ai dăm şi la Citeşte: „Fruntaş In
Geno\ cvă? — Tise. copii. Dar şi ci au. Întrecerea socialistă pe a lţii, înţeleg să-şi aducă contribu Ce se face in prezent pentru ca să cale etc. nu sînt bine întreţinute Şi
din prag. Ana lui T ri Vnsile. de-i şoler la anul 1965". Uite şi le ţia la răspîndiica cunoştinţelor cul- fie lumină electrică la căm inul cul gospodărite. La Lunca, de pildă, de
ton. Mergi şi tu cu raion, ilc duce tovară gitimaţia, are numărul “tural-ştiinţifice , constituie o m în- tural ? Copiii de la şcoala din sat mai multe luni televizorul stă de
fect.
jocurile Iu Petre şti? şii pe sate. pe la şculi, *191. Scrie Geno\ eva drie, o dovadă de înaltă conştiinţă sînt puşi sâ aducă cîle trei Iei pen Comitetele executive «ale sfaturi
Pine Iaci, Că eşti ţ i pe la coopcrutivc. pe Schiller? Scrie!... Să ne La Hunedoara, în castelul H im iazilor rezonantele paşilor readuc din tru legarea din nou la reţea. A cui
nură. Tu mai ui plită unite trebuie dumnea vezi tu pe noi la Um- trecut pagini glorioase dc istorie. cetăţenească. In ultim ul tim p aces o fi această iniţiativă, n-am aflat, lor populare comunale au obligaţia
la 50 de uni. dar cu lor să meargă, zice că plătiel Lustru im şi te brigăzi s-au deplasat în peste 20 dar cert este că ea nu are nim ic să se îngrijească do buna întreţinere
am trecui de ei cu În \ rea să-şi ia televizor. băiţuim maşinile dc de localităţi, dintre care satele: ccjnun cu buna gospodărire. a un ită ţilor culturale, de îndrum area
că opt si lot m-am dus. Nelu. de ta Simeria. ies lună de sub miinlle După-Piatră, Buceş, Blăjeni, M ih â i- Com itetul executiv al Sfatului a ctivită ţii acestora spre forme noi,
Am fost duminică la are televizor dc vreo noastre. Si tăcem sute popular din Baia de Criş nu numai atractive. Acolo unde aparatele de
Data. Frumos a losl. 2-3 ani. Acum vrea pe zi N-ai citit in Icni, Bulzeştii de Sus, Câzăneştî şi că nu s-a în g rijit de întreţinerea lo radio, televizoarele sînt defecte, sâ
Ne-a dus pe lo(i iruri- să-şi ia motor de lux. y.iat? De la noi ilc la $ t w i i ţ u M 't i u e altele. calului, de plata curentului, de a- ia măsuri de repararea acestora, iar
la$ii. Cu motoarele... Să-şi ia. c-om pune şi uzina din Cuqir iese piovizionarea cu lemne, dar lasă lo unde lipsesc asemenea mijloace ma
— A păi. dacă eşti noi mina. . Traian, dc tot la cile cinci minute tu l ]a voia in tîm p lâ rii, parcă el n-ar teriale de culturalizare, să găsească
fruntaşă, ai căpătat şi lucrează la Cuqir, la o nouă maşină de cu 0 Intr-un meci amical de fo t de 2-0 (1-0). M edul a fost urm ă avea nici o răspundere in această posibilităţi de dotare a u n ită ţilo r cu
tu stclulă roşie, cu Ge- uzină, n-o duce râu sut. . Uite. mai avem bal desfăşurat la Budapesta echi rit de 80.000 spectatori. Cind îşi fac Ioc problemă. asemenea aparate.
novevn noastră?... că nici el. Aşteaptă acum aici două insigne. pa poloneză Legia Varşovia a In ce priveşte asigurarea cu lemne Comitetul raional pentru cultură
cn a căpătat. Zice că să-t dea casă-n bloc. Astca-s de Iruntaş In dispus cu scorul de 3-1 (1-1) de © Astăzi, staţiile noastre de ra a căm;nelor culturale din Cărăstău şi artă ar trebui să facă o analiză
n losl vrednică In toa că oricum... acum arc gospoilărirea satelor. Honved Budapesta. dio şi televiziune vor transmite nepăsarea şi lipsa şi Lunca, com itetul executiv s-a am ănunţită a p o sib ilită ţilo r şi fo r
tă luna, anul trecut. şi Ielele astea geme E a omului meu şi a de la Braşov desfăşurarea meciu rezumat doar la a le da re p a rtiţii ţelor existente la comune sî mai a-
Adu. Iu, Genovevă. ne... Trebuie alte con lelei... 0 In staţiunea de sporturi de lui de fotbal dintre echipele Stea din pădinea comunală, uitind să se ]es la sate pentru desfăşurarea unei
cutiuţa ce-ai primit-o diţii... O ducem toţi — Apăi ii vrednic şi iarnă de la Garmisch Pai le n kir- gul Roşu Braşov şi Espanol Har- îngrijească şi de tăiatul şi transpor activităţi culturale bogate. Acolo
de la urină... bine. Numai sănătate omul tău. Zic oamenii chen (R. F. Germană) s-a dispu celona din cadrul „Cupei oraşe de răspundere tabil acestora la unităţi. Sau ponte unde nu sînt posibilităţi şi forţe su
— Eu n-am căpătat să 1ie. Doar dumneata, ca la podul morii, el tat meciul internaţional de ho lor tîrguri". Transmisia va înce a crezut cumva că e suficient să ficiente, să organizeze deplasarea u-
steluţă, dar am căpă nană Ioană, mă ştii a cioplii toate lemne chei pe gheaţă dinţi e echipa ZK L pe la ora 14.30 pe programul I. se dea repartiţie si lemnele o să nor form aţii artistice de Ia centrul
tat bucate cum n-am de acum 20 dc ani. dc le cc s-or pus pe pod. Bratislava si o selecţionata de t i Aşa după cum reiese din cele re vir.ă singure din pădure ? După cum dc raion sau din comunele înveci
mai pomenit. Socoteşte cind am venit aici dc Şi la şcoală. I întina... neret a U.lt.S.S. Hocheiştii ceho latate mai sus, in raionul Brad exis se vede s-au încăpăţînat şi n-au na te; să trim ită acolo brigăzile
şi dumneata. Am luat la Presaca. cum nm .. La casa cu nr. 163 slovaci nu term inat Învingători cu 0 Peste 3.000 de spectatori au tă preocupare şi s-au înregistrat re binevoit să ţină scama de repar ştiinţifice, conferenţiarii, caravanele
cu omul meu, o dată. losl. S-anoi cu regi din f,ancrăm stau de scorul de 7-3 (3-1; 1-0; 3-2). urm ărit la No visări intîlnirea in tiţia sfatului popular. Aşa că uni cinematografice. Acest lucru se im
1800 l«i qriu, după a- mul nost’, to\arăşii vorbă trei temei.. ternaţională de fotbal în care e- zultate bune in desfăşurarea a ctivi tăţile culturale respective au ră pune a se face şi pentru m uncitorii
ceea ne-o mai da! ne-or chemat copiii la chipa gazdă Vojvodina a prim it tăţii culturale de masă. Nu se poa mas fără lemne. forestieri, la gurile de exploatare şi
te spune însă cu nu este încă m ult
| 700 kg, iar pe găta- şcoli... şi iacă, acum LU C IA LIC IU © Continuîndu-şi turneul în replica form aţiei Progresul Bu in parchete.
Chile, echipa de fotbal a U.lt.S.S. cureşti. Fotbaliştii iugoslavi au loc pentru mai bine. Aceasta se Asemenea cămine culturale, cum Pentru cuprinderea unei mase cit
i_________ a în tilfiit la Santiago selecţionata term inat învingători cu scorul dc te care există intre a ctivităţile cul este cel din Cărăstău, se mai pot maî largi de oameni ai muncii in
desprinde .şi din diferenţele eviden
în tîln i şi în alte părţi ale raionului.
3-0 (0-0).
ţă rii pe care a învins-o cu scorul
turale ce se desfăşoară intr-o co La Ociu si Ocişor, sate aparţinătoa activităţile culturale graficul înîoc-
mună şi alta. în tim p ce în unele re comunei Vaţa. la Peştera şi Sâ- m it la nivelul raionului, privind
comune şi sate se desfăşoară o acti lişte, din comuna Băiţa. Mesteacăn deplasarea fo rm a ţiilo r artistice din-
tr-o comună în alta. ar fi bine să
vitate culturală intensă, în altele nu din raza oraşului Brad sînt rare ca
© In cursul lu n ii februa Dar, cetăţenii circum zurile cînd se mai organizează cîle fie lărgit. în asa fel incit să nu se
rie, 23 salariaţi de Ja mina OIN POSTA REDUCTf scripţiei electorale nr. 6 Si se face aproape nimic. Cauzele sint ceva pentru săteni. Aceasta pentru rezume numai La schimburi de ex
Ghelar au plecat pentru a-şi meria îl cunosc pe tov. N i- diverse. Pe de o parte lipsa de pre că organizaţiile de partid, comite perienţă între căminele culturale
reface sănătatea in diferite culcscu si ca bun gospodar. ocupare a sfaturilor populare co tele executive ale sfaturilor popu care au form aţii artistice. !n acest
staţiuni balneo-climateriee Ca deputat în sfatul popular munale faţă de îndrumarea a ctivi lare din aceste comune şi sate nu fc! s-ar evita situaţii ca cele de la
cum şînt Buziaş, Govora, adunare în cadru! căreia sînt medicii Romulus David. proporţie de 102,7 la sută. orăşenesc, el a m obilizat tăţii culturale şi asigurarea condi îndrumă si nu controlează îndea Cărăstău şi alte sate, unde cetăţenii
Slănic Moldova, Herculane, s-au trecut in revistă rezul Stela Popescu, Elena Caş Li Rezultate bune s-au obţinut cetăţenii la o scrie de ac ţiilo r materiale, iar pe de altă parte proape activitatea in s titu ţiilo r cul ne spuneau că dc m ultă vreme n-au
slaba valorificare a p o sibilităţilor pe
Câciulata, Călimăneşti şi tatele obţinute în acţiunile şi a lţii si in sectorul de prestări ţiuni gospodăreşti şi de în tul ale. mai văzut un program artistic sau
altele. Printre aceştia se nu de muncă patriotică. P rin SAVETA 1VAŞCU servicii şi achiziţii, unde frumuseţare. Lrept urmare, care le are fiecare unitate culturală. un film .
mără tov. Ana Lăscuţol, tre altele, anul trecut s-au tehnician planul a fost depăşit. aici s-au plantat peste 100 Iată cîteva exemple care ilustrea In alte localităţi, deşi condiţiile
Ioan Borondel, Petru Pre reparat şi întreţinut 1,2 km IU S T IN IA N PODEANU arbori ornamentali, s-au ză cele de mai sus. In satul Cărăs- şi posibilităţile perm it să se desfă ★
da, Aron Herban şi a lţii. drum uri, s-au făcut îndrep 0 In raza de activitate a corespondent pietruit străzi, s-au amena tău, de pildă, aparţinînd comunei şoare o activitate cultural-nrtistică
La întoarcerea din staţiu tări Şi alin ie ri de străzi pe agenţiei C E C . din comuna jat spaţii verzi ele. Baia de Criş, clădirea căm inului cul
ne. aceştia au îm părtăşit to 3050 m, îndiguiri pe 60 m Zarn. raionul Ilia, numărul O La sediul circum scrip E M IL CREŢU mai bogată şi variată, directorii că fu raionul Hrad există oameni
varăşilor de muncă im pre si alte lucrări. depunătorilor a crescut in ţiei sanitare din Simeria s-a corespondent tural este lăsată in paragină. Uşa m inelor culturale se rezumă la une harnici, pricepuţi, care muncesc
siile culese. In tot tim pul ei 1965 cu 21 la sută faţă de întreprins zilele trecute o acestui cămin este prinsă. în diago le acţiuni sporadice. La Zdrapţi. de cu dragoste pentru a scoale la
Pentru anul
s-a
acesta
s-au bucurat de un trata stabilit ca prin muncă pa 19G4. O creştere importantă acţiune de donare de sînge, 0 Cetăţenii comunei Bră- nală, cu o bară lată de fier, străju exemplu, unde se află cel mai fru lum ină bogăţiile păm intului,
ment corespunzător, li s-au a num ărului de depunători în mod onorific. La apelul nişca, raionul llia au p a rti pentru a produce cîl mai m u l
triotică să se presteze un ită permanent de un lacăt. Cineva, mos cămin cultural din raion şi un
asigurat condiţii de cazare volum im portant de lucrări şi a soldului mediu s-a în făcut au răspuns peste 100 cipat anul trecut la o scrie te bunuri materiale necesare
optime şi o masă foarte la construcţia noului cămin registrat şi in perioada care de donatori; m uncitori din de acţiuni gospodăreşti or pe această bară a scris; „închis — de cu cîţiva ani în urmă existau traiului şi a îm plini astfel sar
bună. cultural. a trecut clin acest an. staţia C.F.R., depoul de lo ganizate de sfatul popular. inventar". numeroase form aţii artistice, în cinile trasate de partid. Aces
In tim pul liber au partici VJOREL MOFS1 comotive, cooperatori şi alţi Jiv.cadrul acestor acţiuni n- lntrebînd mal m ulţi cetăţeni des prezent au rămas doar am intirile. tor oameni, urmaşi ai lui Horia
pat la spectacole artistice IO SIF TR1FU corespondent oameni ai muncii. m intim terminarea şcolilor pre activitatea căm inului cultural, Cloşca şi Crîsan, aî lui Avram
au vizionat film e, programe corespondent O In luna ianuarie, lu IU R IE M Ă L A I din satele Tîrnava şi Tîrnâ- Este ad?v.îiat că la aceasta a con l.mcu. să Ic asigurăm prin
la televizor, au c itit cărţi crătorii din unităţile comer corespondent viţa, finisarea interioară a ni s-a răspuns in felul u rm ă to r: trib u it şi faptul că sfatul popular forme şi manifestări artistice
din bibliotecile staţiunilor 0 La spitalul din Cuglr. ciale ale cooperativei de 0 Fochistul Gheorghe N i- noii şcoli de 8 ani din Bră- „Intr-adevăr, avem cămin dar ca şi comunal nu s-a în g rijit ca la cămin şi culturale variate, de o înal
etc. mare parte din personalul consum din raionul Alba culescu, de la depoul C.F.R. nişca etc. Drept rezultat tin d n-am avea. E uitat de toţi Stă să fie lemne pentru încălzit, iar ta (im ita, o viaţă spirituală
ROMEO POP medico-sanitar desfăşoară o s-au străduit să asigure o Simeria se numără printre comuna Brănişca a ocupat mai m ult închis. Nu are nimeni cil mai bogată. Acest lucru 11
corespondent activitate plină de grijă faţă mai bună aprovizionare si cei mai harnici m uncitori locul I pe raion in între directoarea căm inului cultural, Ita- impune mersul nostru firesc
de pacienţi. Printre cei rare deservire Ca urmare, pla dc aici. In ac tivitatea profe cerea patriotică. g rijă de el. Feciorii şi fetele noastre dulov Drăghiţa, manifestă, ca şi sfa
§ In comuna Clopotîva, se bucură de stimă deosebi nul de desfacere cu amă sională a dovedit pasiune şi GH. GROAPA merg la joc la căminele culturale din tul popular, o atitudine de nepă înainte, cerinţele mereu sr *-
raionul Haţeg a avut loc o tă din partea pacienţilor nuntul a fost realizat in dragoste. corespondent B irtin şi Lunca. Odată au făcut şi sare. rile ale oamenilor.
I -------------------------------------------------------------------------------------
Ş t i a ţ i c ă 2 MARTIE 1966
p r c l u l i n c l e i i l
AN ALTZÎN D dezvoltarea ştiinţei, (R F .G ) a fost chiar inaugurat re
academicianul sovietic Sobolev a cent un institut de demoseopie. M elodii populare din diferite regi
constatat că suma cunoştinţelor u- ★ Cinema uni ale ţâ rii; 8,00 Sumarul presei:
mane se dublează la fiecare jumă CELE M A r frecventate obiective 8.17 Jocuri populare; 0,30 La m i
drul unei acţiuni de vaccinare în tate de secol. Volum ul cunoştinţelor turistice din Franţa au fost anul crofon, melodia preferată; 9,35 Pa
Xouiăii medicale masă. Pentru a uşura şi «accelera ştiinţifice ale om enirii era în 1950 trecut : turnul Eiffel (2 milioane de D EVA: Sasa — cinematograful gini din opera „M otanul încălţat"
cu 100 la sută mai mare in raport
vizitatori), aeroportul O rly (1.200 000
dc Cornel Trâile.scn; 10,05 Muzică
acţiunile de vaccinare
societatea
„Scherer Corporation" din Detroit cu începutul secolului, de vizitatori) şi Versailles (1.076.000 „P atria"; Oameni şi drapele — se populară; 10.30 Emisiune muzicală
(S.U.A.) a elaborat, în urma unor ★ de vizitatori), riile I şi II — cinemutogi aiul „A r pentru şcolari; 11,00 Muzică simfo
M E D IC II din Chicago folosesc un organism. Ei au reuşit să fixeze flu - cercetări îndelungate, un injector N.A.S A. (A dm inistraţia pentru ic nica; 11.33 fragm ente din opereta
nou procedeu de diagnosticare a orurn fie xtaniu cu ajutorul esteru- aeronautică si cercetarea spaţiului FIECARE al cincilea cetăţean din ta"; S IM E R IA : Tatăl soldatului — „Pericol a"; de Ollenbach; 12.10
cancerului la pancreas, plăm îni sau tni fosl'oric de etanolamină făcînd-o care introduce vaccinul sub piele cosmic) primeşte în fiecare zi 200 K arl-M arx-S tadt (R.D.G ) este abo cinematograful „M ureşul"; H U N E C om erţul m elodiilor dc estradă;
DOARA: Cîntind despre Ari/.ona —
stomac, folosindu-.se de proprietatea inofensiva, şi totodată, păstrîndu-i la o presiune de maî multe atmos milioane de inform aţii provenind de nat la Biblioteca orăşenească sau la 12.40 Rapsozi ai muzicii populare;
tclraciclinci de a da o lum ină gal calităţile sale de prevenire a ca fere Dispozitivul denumit „M ulto- la sateliţii americani care se rotesc cele raionale. In cursul anului tre cinematograful „Flacăra"; C A LA N : 13 00 La braţ cu muzic a uşoară;
Rah.v Mathias — cinematograful „11
benă sub influenţa razelor u ltra riilo r dentare. Cu ajutorul acestui dose-I Iypospray-Jet" permite v«aeei- în spaţiul cosmic. cut, fiecare c itito r a îm prum utat în 13.30 Din muzica popoarelor; 14.20
violete. Introdusă in organism, ea flu o r stabilizat, chim iştii au reali ic medie 22 de curţi. Iunie"; Expresul Paris-Munchen — Cînlcce haiduceşti şi jocuri popu
contribuie la identificarea regiunii zat o pastă de dinţi cure va fi a- naren fără dureri. Aceasta a rezul ★ cinematograful „I.C S .H “ ; GHE lare ; 14.30 Transmisiunea meciului
unde s-a declarat metastaza. gentul cel mai eficace realizat pînă tat dintr-un test efectuat asupra a TOT M A I M U LT se dezvoltă de- LAR : Unde cşli acum M axim — internai ionul de fotbal dintre echi
moscopia, ştiinţă care studiază to I.A SFÎR.ŞITUL lu n ii decembrie n cinematograful „M in e ru l"; T E LIU C :
★ în prezent contra cariilor. 90.000 de persoane. Dispozitivul fost inaugurată la Moscova cea mai Strigătul — cinematograful „M ine pele Steagul Roşu (Braşov) — Es
M ED IC UL britanic Richard Doll ★ funcţionează cj un compresor şi se talitatea fenomenelor legate de opi mare ac^ognră din lume. Ea poate panol (Barcelona) din Cupa oraşe
a descoperit un remediu îm potriva M E D IC II americani au realizat nia publică, tehnica sondajelor, a ru l"; PETROŞANI: Fala lui Ituhc lor lîrg u ii, 1(1,50 Interpreţi ai m u
ulcerului stomacal. Este vorba de din diferite aliaje un magnet minus conectează la reţeaua de curent. ra id u rilo r anchetă etc. La Alenbach prim i 3.000 de pasageri. — cinematograful „Republica"; Fe zicii de estradă: Claudio V illa , Ma
tratarea cu carbenoxolon, o substan cul. care permite extragerea din sto meia In halat — cinematograful ..7 na Sercen. Kamon C al/adilla, Lu
ţă extrasă din Jemnul dulce. Trata macul pacientului a unor obiecte de Noiem brie"; LU PEN I: Camera albă m iniţa Cosmin; 17.45 Cîntâ ansam
mentul a fost deia încercat la un metal (ace, cuie etc). înghiţite din — cinem atograful „M uncitoresc" ; blul de muzică populară „C iprian
LONEA: Crcdcţi-inQ oameni — ci
num ăr de bolnavi, în urma căruia nebăgare de seamă. In felul acesta Ponimbeseu" din Suceava; 18,03 In
s-au înregistrat am eliorări radicale. se evită unele com plicaţii sau chiar nematograful „M in e ru l"; LIV E - ju ru l globului: 18,30 Tribuna ra
ZEN I: Cum se reuşeşte în dragoste;
Noul medicament măreşte insă necesitatea unor interve nţii ch iru r C A L E I D O S C O P dio; 18,40 Să ascultăm pe cântăreţul
tensiunea. Se pare că acest incon gicale. U ltlC A N I: Pensiunea lioulanea — italian de muzică uşoară Giorgio
venient va putea fi înlăturat prin Sonda aceasta magnetică este de cinem atograful ..7 N oiem brie"; PA- Gaber, 18,50 „A m îndrăgit o melo
ROŞENI: Strigătul Corlei — cine
adm inistrarea concomitentă a unui fapt o sondă electromagnetică, cu matograful „Energia"; P E T ItIL A : die" — muzică uşoară românească:
reguiarizator al tensiunii. alte cuvinte prin întreruperea cu M Ă R TU R II ALE E XIS pa Lupului şi Zidul de lare, realizat de dr. se poate cumpăra o Căpitanul din Tcnkcs — seriile I 19.20 Sport — Cele patru m ilioane:
★ rentului încetează si efectul mag TEN TEI O M U LU I PR I Sus din M unţii A pu Alex. Calciu şi dr. Gh. „inim ă" de turtă dulce şi II — cinematograful „M u n cito 19.30 V arietăţi muzicale; 20,00 Ka-
O ECHIPA de chim isti, condusă netic, ceea ce permite deplasarea M IT IV seni. C lipici de la Institutul împodobită cu tot felul resc"; C R IV ID IA : Păşesc prin dioga/eta de seară; 20,30 Cintă fo r
dc dr. \V îI<I, din localitatea Băle obiectului metalic din stomac în po de igienă Bucureşti. A- de figuri si scene din maţia vocală Mitc.li M ille r: 20,55
(Elveţia), a descoperit un remediu ziţia optimă pentru extragerea iui. Deva. — Cele 35 de AŞEZARE D IX EPOCA paratul îşi găseşte ap li legende. Gospodinele Moscova — cinematograful „M unci M ic concert folcloric; 21,45 Melo
contra inconvenientului pe care-1 ★ peşteri descoperite în DE BRONZ carea in igiena urbană, fac şi acasă turtă d u l toresc"; B A R B A TE N I: Legea şl dii din film ele „Dragoste la zero
prezintă tratam entul dentar preven M ED IC UL, asistat de sora de ca m un ţii Apuseni şi Re Oradea. — O aşezare în tratamente balneolo- ce după o reţetă foarte forţa — cinematograful „6 August"; grade1' si „Tu eşti m inunată"; 22,40
tiv cu fluor, substanţă foarte eficace, ritate, nu poate efectua decit m axi tezat oferă arheologilor din epoca de bronz, des gice, în cercetări meteo simplă. A l-B A IULTA: Trageţi In Stanislas Pagini din opere: 22.55 „In liniştea
— cinem atograful „V ictoria" ; E x
dar in acelaşi tim p toxică pentru mum 100 de injecţii pe oră în ca un cîmp vast de cerce coperită pe dealul Vida, rologice. agricole şi zo nopţii" — muzică uşoară.
tări rodnice asupra vie lingă Sălacea, atrage a- Nu se ştie precis dc presul Paris-Munchcn — cinemato
ţii omului p rim itiv pe tenţia arheologilor prin otehnice. cînd datează formele de graful „23 August" ; CUG1R : Fur
aceste meleaguri. Rezul şanţul de apărare adine P rin cipiu l de funcţio turtă dulce, totuşi se tună deasupra Asiei — cinematogra
tatele dovedesc cu în de 7,5 m etri şi lat de 30 nare al aparatului se parc că cele mai vechi ful „U M C.“ ; TEIUŞ: Evadatul — Televiziune
peşterile hunedorene de metri. Specialiştii n- bazează pe proprietatea sînt de la începutul se cinematograful „V icto ria"; Z L A T -
paleoliticul este cel mai fiim â că «nceşta este cel radiaţiilor ultraviolete colului al X V II-lea . In NA: Runda f> — cinematograful
bine reprezentat din mai adine şanţ al epocii de a descompune unele trecut, in v ita ţii la o „M u ncito ru l"; SEBEŞ: Hoţul de 19,00 T elejurnalul de seară; 19,10
Pentru cei m iri; 19.25 fo tb a l: Inter-
ţară. Mai multe straturi cunoscut în literatura substanţe chimice pro nuntă, de pildă, primeau piersici — cinematograful „P rogre na/ionnlc — Fprencvams. In tilnîre
de cultură au fost de arheologică europeana. porţional cu cantitatea bucăţi de turtă dulce, sul"; V ii şi m orţi — seriile I şi II în cadrul Cupei cam pionilor euro
pistate în peştera de la In m ijlocul aşezării s-nu (intensitatea) radiaţiilor. reprodneînd figurile m i — cinematograful „Sebeşul**; A- peni (Transmisiune de la Budapes
Cioclovina, situată la găsit nenumărate locu V ariaţiile volum ului de relui si miresei. D ife ri PO LDUL DE SUS: C artierul vese ta). In pauza: „Arm e ale cunoaşte
poalele Retezatului, lun inţe, 30 de vase întregi gaz degajat în aparat tele tra d iţii şi datini liei — cinematograful „23 August"; rii"; 21,2<) Recitalul violoncelistului
gă de 430 m etri, cu maî şi alte G vase de m ari sub acţiunea razelor u l populare erau. de aseme OlfA.ŞTlE: Bocceluţa — cinemalo- Radu A ld u ris 'u ; 21.50 Varietăţi pe
multe coridoare şi în dimensiuni pentru păs traviolete solare sînt în nea, reproduse pe turtă graful „P atria", Duminică l:i ora G peliculă; 22,10 Gong. Emisiune de
căperi. A ici prezenţa o- trarea giînelor. două registrate pe o diagra dulce. A lteori erau în — cinematograful „Flacăra"; H A actualitate teatrală; 22.45 T elejur
m ului p rim itiv este a- statuete fem inine cu ca- mă. făţişate diferite eveni ŢEG: Jungla tragică — cinemato nalul de noapte; Buletin meteorolo
testatu de obiecte şi u- petele mobile, jucării Nona realizare ajută mente politice. graful „P opular"; BRAD: Prcludîo
nelte din cremene, opal din lu t pentru copii. la determinarea inten J î ri K orvin şi Josef II — cinematograful „Steaua ro ge. j
şi os. Au ieşit, de ase sităţii energiei radiaţi Prorhnzka sint mari spe şie": G U R AB A R ZA ; Ucigaşii dc
•
L :!
menea, la iveală urme A PA R AT DE ÎN R EG IS ilo r ultraviolete solare cialişti în turtă dulce. J. femei — < inemntografu! „M in e ru l"; oabit
de foc şi cărbune de pu- TRARE A U TO M ATĂ în funcţie dc anotimp, l’ rochnzka colecţionează II,IA : Duminică (a New Vork —
m înt. U ltim a descoperi ŞI CO N TINU Ă A K- dc ora zilei şi de aşe forme, in general forme cinematograful „ Lumina".
re se im pune prin im NERG IEI R A D IA Ţ I zarea geografică. PENTRU 24 ORE
portanţa pe care o pre ILO R U LTR A V IO LE TE
zintă : un depozit de SOLARE TUR TA DULCE M U LT R a d i o Vreme nestabilâ cu cerul mai
podoabe din bronz şi ADUCE.. m ult tni'fis ziua si înseninări lo
chihlim bar aparţinînd Colectivul central de cali* noanl*a. Vor cadra ploi locale.
sfirşîtului epocii bron inven ţii şi inovaţii al In fiecare an se orga J i ri K orvin s-a spe PRO GRAM UL 1: 5.00 Program de V*int p o trivit cu intensificări din
zului. cu o vechime de M inisterului Sănătăţii şi nizează la Prais (R.S, cializat în studierea re cintece şî jocuri; 5.40 Ritm şi ve vest şi nord-vest Temperatura în
aproxim ativ 2 500 de Prevederilor Sociale a Cehoslovacă) tra d iţio ţetelor de fabricaţie. Se selie: 6,15 Transmitem pentru sate: scădere ; ziua va fi cuprinsă intre
ani. M ă rtu rii ale activi aprobat un aparat de nalul tirg al turtei dulci. pare că în Cehoslovac ia 6,22 „Cei ce se-ndrâgesc" — vals de
K. P. POLONA. — Căprioara cc a fost găsită, în vîrstă dc numai tă ţii om ului de acum ci- înregistrare automată şi La toate serbările din l.anner; 6,45 Salut voios de pio 12 şi 17 grade iar noaptea între 1
3 2ile, de un pădurar, a fost alăptată mai nuiit tim p de o căţea, ea fiin d teva m ilenii oferă şi continuă a energiei ra cadrul tirg u lu i sau la există aproxim ativ 250 nier; 7,15 Excursie muzicală; 7,30 şi 6 grade.
crescută astăzi în Grădina zoologică din apropiere dc Varşovia. peşterile BologuJ, Groa d ia ţiilo r ultraviolete so alte petreceri populare de reţete dc turtă dulce.