Page 60 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 60
PAGINA A 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3486
PREZENŢE Prezentarea scrisorilor de acreditare
„Gemini-8“ a fost lansat de către noul ambasador al Republicii
R O M Â N E Ş T I
CAPE KENNEDY 16 cosmice „Gemini-8", ră apropiată de cea pe
(Agerpres). — Pe po cei doi cosmonauţi a- care se deplasează ra Socialiste România in U.R.S.S.
ligonul dc la Cape mericani vor încerca cheta „ Atlas-Agena",
Kcnncdy a losl lansa să realizeze, potrivit care este teleghidată MOSCOVA 10 (Agerpres). — Iriei lor po drumul comunismului.
de la staţiile Centru
tă miercuri la ora planului de zbor, o in- lui Spaţial din Hous- O revelaţie La 16 m artie, preşedintele Prezi
11.41 (ora locală), nava tilm re spaţială cu ra d iului Sovietului Suprem al U.R.S.S., In răspunsul său, preşedintele
cosmică „Gemini-R", cheta „ Atlas-Agena", Ion (Texas). In mo N. V. Podgorn»îi, a p rim it pe amba P rezidiului Sovietului Suprem al
avind la bord pe cos prev ăzută chiar in pri mentul cind „ Gemi- GENEVA 16 — Corespondentul sadorul extraordinar şi trim isul ple U R.S.S., N. V. Podgornîi, a m ulţu
monauţii americani ma zi de zbor, o ieşire ni-8" va atinge orbi Agerpres. li. Liman, transmite : M arţi nipotenţiar al Republicii Socialiste m it călduros pentru cuvintele calde
N cil Armslmng si Da- a cosmonautului David ta necesară acestei in- scara In Palatul expoziţiilor din Gene România la Moscova, Teodor M ari- şi bunele urări exprim ate la adresa
vid Scoli. Cu o oră si Scoţi din cabina „G c- liln iri (o orbită apro va. directorul standului românesc al nescu, care şi-a prezentat scrisori le C om itetului Central al P artid ului
41 de minute mai îna mmi-8" timp de apro piată de cea a rache salonului internaţional auto, Claudiu Comunist al U niunii Sovietice, Pre
inte. de pe acelaşi po xim ativ două orc şi tei cu cea a rachetei Popeşteanu. a oierii o gală de filme, de acreditare. zid iu lui Sovietului Suprem al
ligon luse.se lansată o jumătate, care este cu care urmează să urmată de un cocteil. Au participot re In cuvin ta rea rostită cu acest p ri U.R.S.S., C onsiliului de M in iştri al
rachetă de tip „ Alias- stabilită pentru joi, realizeze ,,inliln\rca“ ), prezentanţi ai industriei elveţiene şi lej, Teodor Marincscu, a trans U n iu n ii Sovietice şi poporului so
Aqena". Lansarea na precum si numeroase nava cosmică se va a- ai Urmelor participările la salonul in mis din partea C om itetului Cen vietic şi a rugat pe ambasadorul
vei cosmice „Gemi- alic experienţe ştiin ţi IJa la o distantă de ternaţional auto. precum şi ziarişti tral al P artidului Comunist Ro R epublicii Socialiste România să
ni-8" urma să aibă loc fice. tehnice şi medi 275 hm de racheta elveţieni şi străini, membri ai Amba mân, a C onsiliului dc Stat şi Con transm ită C om itetului Central al
marţi, insă ca a losl cale. „ Atlas-Agena". sadei române din Perna şi ai misiunii siliului dc M in iştri al Republicii P artidului Comunist Român, Con
aminnfă cu 24 de ore Ini Unirea cu rache Zborul lui „Ge/ni- permanente a Republicii Socialiste Ro Socialiste România, a poporului ro siliu lu i de Stat, C onsiliului de
din cauza unor defec ta „ Atlas-Aqena" u r ni-8" este apreciat in mânia Ia Geneva. mân, cele mai căl-duroase saluţări M in iş tri al R epublicii Socialiste
ţiuni tehnice care s-au mează să fie realizată cercurile N.A.S A. ca şi urări de noi şi mari succese Co România, întregului popor ro
înregistrai alit la ca in mai multe clape avind o marc impor m itetului Central a! P.C.U.S., Pre mân. un fierb in te salut şi urări
bina spaţială, cit şi la succesive in decursul tantă pentru realizarea zidiului Sovietului Suprem şi Con de noi şi m ari succese în în
racheta purtătoare. cărora nava cosmică planului american de Presa elveţiană acordă atenţie ex Aspccl dc la expoziţia anuală a artelor menajere, denumită „Casa s iliu lu i de M in iştri al U.R.SS., po făptuirea program ului de desăvârşi
Timp de trei zile. cil „Gcmini-8" va li adu lansare a unui om pc ponatelor româneşti. „N u sini dccit Ideală", de la Londra şi la care întreprinderea „Exportlcm n" din România porului frate sovietic, in activitatea re a construcţiei socialiste, elaborat
va dura zborul navei să pe o orbită circula Lună, pină in 1970. ciţiva ani de cind camioane din Ro participă cu un stand cuprinzind garnituri de mobilă. pe care o desfăşoară pentru dez de cel de-al ÎX -lea Congres al P a rti
mânia si-au făctit apariţia la lirgunie voltarea şi înflorirea continuă a dului Comunist Român.
internaţionale, scrie „Journal de Ge U n iunii R epublicilor Sovietice Socia
După prezentarea scrisorilor de a-
„Cosmos-IIO11 a aterizat cu bine neve'1. Este prima oară cind România 0 declaraţie a cancelarului Erhard liste. creditare, preşedintele P rezidiului
expune la Geneva. Evident, este o re
velaţie". Poporul român — a subliniat am Sovietului Suprem al U.R.S.S., N. V.
MOSCOVA 16 (A- preliminare despre in nismului animalelor, basadorul Republicii Socialiste Ro Podgornîi a avut o convorbire cor
gerpres). — Agenţia fluenţa asupra orga care au rămas o peri BONN 16 (Agerpres). — dînd guvernului vest-german „o a- mânia — nutreşte sentimente de diala cu ambasadorul R epublicii So
TASS transmite că sa nismului viu. a şederii oadă mai îndelungată Luind cuvîntul maj-ţi in cadrul titudine prudentă-, sfătuindu-1 să profundă stimă şi dragoste frăţeas cialiste România, Teodor Marînescu.
telitul sovietic „ Cos- îndelungate in spaţiul In condiţii de impon „Salonul internaţional reuniunii grupului parlam entar nu se antreneze in discuţii genera că faţă de poporul sovietic care în- La solemnitatea prezentării scri
mos-110", şi-a încheiat cosmic la o distanţă derabilitate. Sint de o U.C.D.-U.CS., cancelarul R. F. Ger le. ci numai asupra acelor proble tim pină cu noi şi m ari succese cel sorilor de acreditare şi la convor
zborul cosmic şi a a- considerabilă de su mare însemnătate da mane, Ludw ig Erhard, s-a pronun me care „privesc direct interesele de-al 23-lea Congres al P artidului bire au participat M. P. Gheorgad-
terizat cu succes In prafaţa Pămintului. tele privind acţiunea de turism şi vacanţă" ţat pentru menţinerea integrală a B onn-ului". Comunist al U niunii Sovietice. Ne ze. secretar al Prezidiului Sovietu
regiunea prevăzută. In timpul zborului asupra organismului structu rii N .AT.O , Referindu-se la Joi, Bundestagul vest-german va bucurăm din toată inim a — a spus lui Suprem al U.R.SS. .şi A. L.
Satelitul, avind la bord toate sistemele sateli animal a radiaţiilor La Bruxelles s-a deschis „Salo. poziţia enunţată de guvernul fra n dezbate situaţia actuală din A lianţa ambasadorul — de realizările rem ar O rlov, lo cţiito r al m in istru lu i afa
doi ci mi, a fost lansat tului au funcţionat cosmice şi a centurilor nul internaţional de turism şi va cez faţă de A lianţa atlantică, E r atlantică. La începutul dezbateri
la 22 februarie şi a c- normal-, intrcgul com de radiafie ale Pămin cantă" la care participă un mare hard a lăsat să se înţeleagă că gu lor, m inistrul vest-german de ex cabile pe care oamenii muncii din cerilo r externe.
lectuat 330 de revolu plex de sisteme a do tului aflate la o a lti număr de firm e belgiene şi străi vernul vest-german priveşte cu re terne, Gerhard Sohroder, va face Uniunea Sovietică le-au obţinut sub Ambasadorul Republicii Socialiste
ţii in jurul Pămintului. vedit o mare siguran tudine de 900 hm. ne. In cadrul salonului, o expoziţie zerve eventualitatea unor convor o declaraţie privind politica exter conducerea partidului lo r comunist, România a fost însoţit de m em brii
După aterizare, starea ţă in funcţionare In M aterialul ştiinţific organizată de O .NT. Carpaţi pre b iri bilaterale franco-vest-germane. nă a R. F. Germane. în dezvoltarea m ultilaterală a pa- ambasadei.
sănătăţii animalelor condiţiile unei perioa preţios, obţinut ca re zintă fotografii din oraşe şi regiuni El a admis, totuşi, că ar putea avea
este bună. Ele vor li de îndelungate de im zultat al zborului sa loc unele contacte „exploratorii" cu
supuse unei suprave ponderabilitate. acţiu telitului „Cosmos-110", ale tă rii noastre, precum şi obiecte Franţa. în continuare cancelarul
14 parteneri din cadrul N.A.T.O. împotriva agresiunii americane în Vietnam
gheri stricte. nii radiaţiilor de la al v q l i supus unui stu de artă populară. R. F. Germane a insistat asupra ne
In timpul zborului, titudini mari şi altor diu aprolundat, care La deschiderea salonului au luat cesităţii unei înţelegeri intre ceilalţi
cu ajutorul aparatelor factori din mediul cos va reprezenta un aport
ştiinţifice instalate la mic. însemnat In cerceta parte U rbain — m inistrul comuni In intervenţia sa, preşedintele
bordul satelitului a Inform aţiile medicn- rea pc mai departe a ca ţiilo r al Belgiei, Coremans — p ri U .C S , Franz Josef Strauss, deşi a
losl elecluat un nm- spaţiului cosmic. Re m arul oraşului Bruxelles şi alte relevat că regretă in iţia tiva luată
p/u complex de cerce biologice obţinute o- zultatele prelucrării personalităţi. Denunţarea răspîndirii Săptămîna de solidaritate Adunarea de la Tel Aviv
tări mcdico-bioloqice, feră date amănunţite materialelor obţinute Din partea română a participat de generalul de Gaulle, s-a pronun
au iost obţinute dale despre reacţia orga vor li publicate. S. Niţă — şeful agenţiei economice ţat în favoarea tratativelor dintre cu poporul vietnamez
la Bruxelles.
Franţa şi R. F. Germană, recoman- gazelor toxice TEL A V IV 16 (Agerpres). — La
Tel A v iv a avut loc o adunare a ti
încheierea sesiunii H AN O I 16 (Agerpres). — Agenţia C AIRO 16 (Agerpres). — Cu p rile neretului democrat din Izrael, orga
cu
nizată în semn de solidaritate
Două crize guvernamentale—două soluţii VN A relatează că ziarul Han Dan ju l săptâm înii de solidaritate cu lupta lupta tineretului sud-vietnamez îm
poporului vietnamez, C onsiliul naţio
Consiliului Ministerial O formulă care apare la Hanoi a publicat un nal pentru apărarea păcii dîn R.A.U. potriva agresiunii americane. In sala
articol în care se denunţă răspândi a dat p u b licită ţii o declaraţie în care adunării a fost organizată o expozi
al U. E. 0. Aldo Maro a primit voiul do încredere rea de gaze toxice de către foitele cheamă popoarele să se unească în ţie cu fotografii reprez.entînd atroci
tă ţi comise de agresorii americana îrr
S.U.A. în Vietnam ul de sud şi drept
LO N D RA 16 (Agerpres). — acceptată ,,fara urmare a acestor acţiuni ilegale, in lupta îm potriva agresiunii americane Vietnam.
in Vietnam. A acorda sp rijin moral
La Londra a luat sfirşit sesiunea rv? rtv «v “ | Vii fectarea a peste 140 000 de locuitori. V o rb ito rii au cerut declanşarea u«
Consiliului M inisterial al U niunii ROMA 16 (Agerpres). — prezentată de Mariano Rumor, se Avioanele americane, care răspîndesc şi m aterial poporului vietnamez, se nei puternice mişcări de protest a ti
gazele toxice, se scrie în articol, dis
Europei Occidentale, la care au Criza guvernamentală din Ita lia cretarul P artidului democrat-creştin trug. de asemenea, grînele şi vegeta spune in declaraţie, înseamnă s lu ji neretului din Izrael îm potriva agre
luat parte reprezentanţii celor şase declanşată la 21 ianuarie, a luat pentru a afirm a „unitatea" partidu entuziasm41 ţia. Ee la 8 la 19 ianuarie, 800 de rea concomitentă a luptei tutu ro r po
ţâri membre ale Pieţei comune şi sfîi'şit m arţi seara, o dată cu acor lui său. Socialiştii, s p rijin iţi de so soldaţi americani şi saigonezi au răs- poarelor pentru libertate şi indepen siunii în Vietnam.
Anglia. Tim p de două zile. p a rtici darea dc către Camera D eputaţilor cial-dem ocraţi şi republicani, pre pîndit gaze toxice deosebit de puter denţă, îm potriva amestecului în tre Adunarea a adoptat o rezoluţie
panţii la dezbateri au discutat pro a votului de încredere celui de-al cum şi de aripa de stînga a P arti BRUXELLES 16 (Agerpres). — care se cere încetarea imedlmtâ a ri*•
bleme p rivin d criza din N.A.T.O., treilea guvern de centru stingă al dului democrat-creştin, s-au opus După lungi şi complicate tratative, nice în provincia Gia Dinh din V ie t burile interne şi a agresiunilor. boiului din Vietnam.
proiectul de lansare a unui satelit lui Aldo Moro. In favoarea noului acestei candidaturi. conducerea P artidului social-creştin, namul de sud, ucigînd aproape 100
de com unicaţii vest-european, rela guvern au votat 347 de deputaţi, îm Obstacolul a fost depăşit p rintr-u n principala grupare politică din Bel de cetăţeni paşnici, în marea lor ma
ţiile dintre A.E.L.S. şi Piaţa comu potrivă 251 şi o abţinere. compromis: Scelba a renunţat la gia, a acceptat constituirea unei coa joritate bătrini şi copii.
nă, situaţia din cadrul tratativelor Criza guvernamentală din Italia candidatură, dar au fost num iţi doi liţii guvernamentale împreună cu li
.rundei Kennedy", precum şi pers a durat practic 54 de zile. Guver partizani de-ai săi în guvern. In beralii. M arţi seara, Paul Vanden
pectivele com erţului mondial. nul a fost pus in m inoritate în Ca compensaţie, creştin-dem ocraţii au Boeynants a făcut cunoscut regelui
Luînd cuvîntul în cadrul unei mera D eputaţilor în urma prezen renunţat la M inisterul A părării, pe Baudouin rezultatul pozitiv al m isiu Al 908*!ea avion doborît
conferinţe de presă, organizată după tă rii unui proiect de lege privind care l-au condus tim p de 13 ani, în nii ce i-a fost încredinţată.
încheierea sesiunii, m inistrul aface învăţâm întul preşcolar de stat. Ne favoarea unui sccial-democrat şi la După cum se ştie, conducerea P a rti
rilo r externe al M a rii B ritanii, M i- gocierile între partidele coaliţiei M inisterul Comerţul-ui Exterior, în dului L ib e rtă ţii şi Progresului (libe HANOT 16 (Agerpres). — După
chael Stewart, a declarat că „o re guvernamentale (democrat-creştin, favoarea unui socialist. ral) şi-a dat dum inică „acordul de cum transmite agenţia VNA, în pro
uniune a şefilor de guverne ai ţă socialist, social-democrat şî repu P o trivit agenţiei France Presse, p rincipiu" prin programul noului gu vincia Quang Binh, din R. D. V ie t
rilo r membre ale N.A.T.O., care să blican) în vederea rezolvării crizei „un rol determ inant în realizarea vern, punînd însă o serie de condiţii nam, forţele m ilitare aeriene ale A r
încerce să rezolve actuala criză din au durat 34 zile şi s-au desfăşurat acestui compromis l-a avut posibi importante. matei populare vietnameze au dobo
rît un bombardier american, care a
sînul alianţei, este prematură. Intr-o atmosferă încordată, fiind în litatea nedorită de a se recurge la Referîndu-se la dezbaterile de pătruns în spaţiul aerian al R. D.
mai m ulte rînduri pe punctul de a alegeri parlamentare anticipate". m arţi din cadrul C om itetului naţio Vietnam.
P R O N O E X P R E S eşua. P rincipalul obstacol in recon (M andatul deputaţilor urmează să nal al P artidului social-creştin, co N um ărul avioanelor americane do- V IE T N A M U L DE
stituirea coaliţei de centru-stînga a expire in prim ăvara anului 1968). respondentul din Bruxelles al agen
La concursul Pronoexprcs nr. 11 fost candidatura la un post în gu Astfel, Aldo Moro a reuşit să fo r ţiei France Presse relatează că fo r borîte deasupra te rito riulu i R.D. V ie t SUD. — Petrolier
din 16 m artie 1966 au fost extrase vern a lui M ano Scelba, fost prim - meze cel de-al treilea guvern al său marea unui guvern de coaliţie cu li nam de la 5 august 1964 se cifrează american grav ava
la 908.
următoarele numere: m inistru şi liderul arip ii dc dreapta de centru-stînga cu un program ca beralii a fost acceptată în cele din riat în urma unei
33 2 16 11 28 40 re, cu m ici deosebiri, este asemănă urmă de conducerea P.S.C. „fără en acţiuni îndrăzneţe
20 46 a Partidului dcmocral-creşlin. Can tor programelor celor două prece tuziasm". In cursul discuţiilor, men
Fond de prem ii: 920.278 lei. didatura lui M ario Scelba a fost dente cabinete. ţionează corespondentul, un mare nu Să nu mai fie trimişi a forţelor pa trio ti
mai- de participanţi la dezbateri au ce, la Nha Be, la
scos in evidenţă neîncrederea lor faţă circa 15 m ile de
de alianţa cu lib e ra lii care privesc noi recruţi Saigon.
SOFIA ţiei, în funcţia de preşedinte nu rinţe anuale a Consiliului inter- în mod d ife rit rezolvarea unor pro
poate fi ales decît un senator. american economic şi social bleme im portante ale program ului CANBERRA 16 (Agerpres). — A r-
La 15 martie a sosit in capita (C.I.E.S.), la care participă dele guvernamental, cum nr fi de exem thur Calwell, liderul P artidului labu
la R. P. Bulgaria o delegaţie gu NEW YORK gaţi din 19 ţâ ri latino-americane
vernam entală din Algeria, in şi S.U.A, Conferinţa va examina plu conflictul lingvistic dintre valoni rist din A ustralia, a făcut în Camera
frunte cu Nureddin Dellenci, m i Oraşul Boston este lipsit de rezultatele aplicării planului „A - şî flam anzi, şi, îndeosebi, problemele Reprezentanţilor o declaraţie în care
nistrul com erţului. Delegaţia va peste 10 zile de ziarele locale în lianţa pentru progres" în cei bugetare ale ţării. a respins hotărîrea guvernului de a
participa la lucrările prim ei sesi urma grevei lucrătorilor de la cinci ani de la intrarea sa în v i La Bruxelles se presupune că noua trim ite un nou efectiv de trupe aus
uni a Com itetului de colaborare tipografiile a cinci cotidiene şi goare. echipă m inisterială va putea fi con
economică bulgaro-algerian. trei ziare de duminică. G reviştii traliene în Vietnam, care să partici
revendică majorarea salariilor. D ELH I stituită pînă la sfîrşitul acestei săp- pe alături de trupele saigonezo-ame-
BRUXELLES tâm inî, urm ind ca săptâminn viitoa ricane la acţiunile îm potriva patrio
In cursul zilei de m arţi s-au re noul guvern să se prezinte în faţa
Greva m uncitoarelor de la U- produs noi incidente in mai m ul ţilo r. G uvernul, a spus el, nu are nici
zînele de armament din Erstahl te oraşe din statul indian Pend- parlam entului pentru votul de înves un fel de îm puterniciri pentru a tr i
(suburbia oraşului Liege), decla jab, unde în urmă cu cinci zile titură. m ite recruţi în Vietnam ul de sud.
rată în urm ă cu două luni, conti partidul de opoziţie hindus „Jan
nuă. Grevistele cer un salariu e- Sangh" a chemat la respingerea
gal cu cel al bărbaţilor O grevă
acţiunilor P artidului congresului
asemănătoare a fost declarată şi de a crea o nouă provincie de
de muncitoarele uzinelor AS.E.K. lim bă penjabî. In localităţile Lu- parea sa la guvern va Im prim a
tot din Erstahl. chiana şi JulLumpur, între gru COMENTARIUL Evoluai vest-europene o orientare conservatoare p o litic ii
ŞTIRI s-au produs ciocniri. Z I L E I
belgiene. Este de menţionat, de
H A N O I purile de m anifestanţi şi poliţie asemenea, că şi p rim ul m inistru
La in vita ţia Federaţiei sindi desemnat Boeynants reprezintă a-
rip a de dreapta a P a rtidului so
catelor din Vietnam , la Hanoi a W ASHINGTO N cial-creştin, aflată în conflict cu
sosit la 14 martie delegaţia Con * P urtătorul de cuvînt al Depar culise dintre a lia ţii atlantici des tările in dom eniul p o liticii ex sindicatele creştine, pentru a nu
s iliu lu i central al Sindicatelor tam entului de stat a anunţat că Actuala criză din N.A.T.O. a tinate a elabora o poziţie comu terne propuse de cele două p rin mai vorbi de celelalte centrale
din Ungaria condusă de Janos MOSCOVA subsecretarul de stat al S.U.A., intervenit intr-un moment in ca nă faţă de propunerile franceze. cipale partide. Nu este vorba, sindicale. De altfel sindicatele
Brut.yo, preşedintele C C S ., a- George Ball, va pleca la sfîrşitul re cele mai multe dintre ţările Se remarcă însă că principalele fireşte, de o deosebire în op creştine şi-au exprim at opoziţia
nunţâ agenţia V.N.A. La Ciatura (R.S.S. Gruzină) a acestei luni în R. F. Germană şi vest-europene, membre ale aces personalităţi ale adm inistraţiei ţiu n ile fundam entale, ei de o a- faţă de constituirea coaliţiei şi
fost dată in exploatare o nouă britanice râmîn in afara acestor bordare d iferită a ordinei de pre
ROMA mină de mangan cu capacitatea Franţa, pentru a discuta situaţia tu i bloc erau preocupate de ar frăm întări, consacrîndu-şi în tre ferinţă in relaţiile eu restul lu este de presupus că mişcarea re
zătoare probleme interne. Eve
de 1 400.000 tone anual. S-a cal din Vietnam şi acţiunile Franţei gul efort campaniei electorale. m ii şi a căilor şi m ijloacelor de vendicativă se va intensifica în
P o triv it datelor In stitu tu lu i culat că rezervele de mangan dîn în cadrul N A T.O . El va parti nimentele declanşate de propu Intr-adevăr, disputa electorală atingere a ţe lu rilo r p o liticii exter v iito ru l apropiat. S-ar putea ca
Central de Statistică, în perioada Gruzia sint suficiente pentru o cipa la „conferinţa B ildekrberg”, nerile franceze cu privire la mo sporeşte în virulenţă pe măsură ne britanice asupra cărora totuşi şi unele aspecte ale p o liticii ex
ianuarie 1965 — ianuarie 1966 sută de ani. întrunită la Wiesbaden intre 25 dificarea ra p o rtu rilo r din sînul divergenţele sint minim e. terne belgiene să sufere anumite
num ărul şomerilor a crescut în şi 27 martie, la care vor mai par A lianţei a llan ti ce, oricit de acu ce se apropie data de 31 martie, m odificări prin plecarea din fru n -
fixa tă pentru desfăşurarea ale
Italia cu 354.000. LONDRA ticipa reprezentanţii cercurilor te şi grave sînt, nu au putut to P rintr-un revirim ent de ultim ă te^ M inisterului de Externe al lui
politice şi de afaceri din Europa tuşi, după toate aparenţele, să gerilor parlamentare anticipşţe, oră, criza de guvern din Belgia Spaak, rare a elaborat vreme în
A N K A R A P o trivit unui comunicat dat Occidentală şi S.U.A., după care schimbe ordinea de urgenţă şi să Programele pe care principalele nu a ajuns în punctul în care a- delungată politica internaţiona
p ublicităţii m arţi seara de M i va pleca la Paris pentru a lua elim ine de pe prim ul plan al ac partide le propun alegătorilor, nu legcri parlamentare anticipate să lă a Belgiei şi care. în calitatea
La Ankara s-a anunţat că ge nisterul A facerilor Externe al parte la reuniunea C onsiliului tiv ită ţii unora din guvernele a- oferă, poate, alternative catego apară ca singura soluţie. Înde sa de lider socialist, nu va mai
neralul Cemal Tural a fost nu M arii B ritanii. Republica Malga- nord-atlantic, programată la 29 tlantice preocupările de ordin in rice, dar conţin destul de multe lungatele tratative dintre partide putea face parte din noul gu
m it şef de stat m ajor general al şă a acceptat cererea Angliei de martie. tern. Apropiatele alegeri genera puncte de vedere divergente. le politice s-au încheiat p rin tr-un vern.
armatei turce, în locul generalu a perm ite aterizarea pe aeropor le din Anglia, criza de guvern din Laburiştii caută în mod vădit să acord între social-oreştini şi li
lui Cevdet Sunay, ales m arţi se tul din Majunga a avioanelor b ri K A T M A N D U Belgia, formarea noului guvern plaseze disputa pe terenul p o liti berali de a constitui o nouă coa Adăugate m ultor altor eveni
nator. Postul de comandant su tanice care participă la operaţiu de centru-stînga în Italia, d ifi cii economice in care, in ciuda liţie guvernamentală. Această so mente petrecute în ţările vest-eu
ropene — şi pe care le vom e-
prem al forţelor terestre, care nile de supraveghere a portului Preşedintele Izraeluluî Zalman cultăţile politice din Grecia — persistenţei unor serioase d ific u l luţie marchează o evoluţie spre
era deţinut pînă in prezent de Beira, prin interm ediul căruia Shazar, a sosit în Capitala Ne iată eiteva aspecte care nu pot tăţi, ei pot prezenta un bilanţ dreapta, de natură a agrava con xamina ru nit p rile j — aceste rî-
generalul Cemal Tural, a fost Rhodesia de sud este aprovizio palului într-o vizită oficială de să nu capete în ţările respective mai prom iţător în raport cu moş flictele sociale care s-au aflat la teva evoluţii subliniază situaţia
încredinţat’ generalului Refik nată cu petrol. şapte zile. El va avea convorbiri prioritate pe agenda cercurilor tenirea pe care au prim ît-o de baza crizei. Intr-adevăr, aşa-nu- complexă şi d ific ilă in care c ri
za din N.A.T.O. îi găseşte pe par
YiiLmaz. Alegerea lui Sunay ca BUENOS AIRES cu regele N epalului şi cu alte guvernamentale. la guvernul conservator. Progra m itul „P artid al lib e rtă ţii şi pro tenerii atlantici.
senator urmează să netezească a- oficialită ţi. Vor fi examinate căi Desigur, Anglia şi-a asumat un mele evidenţiază totodată o ac gresului" se află la dreapta evan
cestuia drum ul spre preşedinţia La Buenos Aires s^au deschis le de dezvoltare a re la ţiilo r d in ro l principal în tratativele de centuare a opoziţiei între orien taiului politic belgian şi p a rtici
ţă rii, deoarece, p o triv it constitu (lucrările celei de-a patra confe tre cele două ţări. N. RATEŞ
Redacţia al administraţia darului atr. Dr, Petru Grota or, 25, telefon I5BB, 12 75, 15 85. 12 lî Tase piAUifl îo numerar conform aprobării Direcţiei Centrale PT.X R. or 203 329 din 6 aelembrle 1949. — Tiparul lolreprioderea PoHyiaiicâ Hunedoara Deva
40.065