Page 61 - Drumul_socialismului_1966_03

PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIJI-VAI Primirea ambasadorilor
j H u n c-o u ciici-D e v::
Elveţiei şi Suediei

la Consiliul de Miniştri

Prncriintrl? Consiliului dc Miniştri
al R epublicii Socialiste România, Ion
Gheorghe M aurer, a -prim it jo i pe
ambasadorul extraordinar şi plenipo­
ten ţia r al E lveţiei la Bucureşti, Char-
les-A lbert Lubois.
In aceeaşi zi, preşedintele C onsiliu­
lu i de M in iş tri al R epublicii Socialis­
te România a p rim it pe ambasadorul
extraordinar şi plenipotenţiar al Sue­
diei la Bucureşti, O lof Guslav B jurs-
trom .
La p rim iri a fost de faţă George
Macovescu, adjunot al m in istru lu i â-
facerilor externe.
ANUL XVIII. NR. 3487 VIN-ERI 18 MARTIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI
(Agerpres)

C. S. HUNEDOARA I PLENARA C M E T U U I « E M IL

C E A IK A T Â A N A L I Z A HUNEDOARA AL P.CJL

Ieri, a avut loc (plenara Com i­
Plenara a analizat activitatea
tetului regional Hunedoara al desfăşurată de organele şi orga­
P R E Ţ U I M ® E C O S T P.C.R. La lucrările plenarei au nizaţiile de partid, organizaţiile
şi
m em brii
participat m em brii
de masă şi de conducerile tehnice
supleanţi ai C om itetului regio­
nal de partid şi ai Comisiei re­ ale în trep rin d e rilo r pentru îm bu­
nătăţirea organizării
producţiei
gionale de revizie, secretari ai şi valorificarea pe scară m ai la r­
Au trecut mai bine de două luni nificat a fost depăşit cu 188 000 lei, com itetelor raionale şi orăşeneşti gă a rezervelor interne, în vede­
din acest an, tim p in care siderur- iar în februarie cu 719.000 iei. Pon­ de partid, activişti din aparatul rea creşterii producţiei şi pro­
giştii hunedoreni au înregistrat noi derea cea mai mare în depăşirea C om itetului regional de partid, se­ d u ctivită ţii m uncii in în tre p rin ­
succese in producţie, In urm a în ­ ia secţiile costurilor planificate la producţia cretari ai com itetelor de partid, derile industriale şi de construc­
cheierii bila n ţulu i pe luna februa­ acestei secţii o deţine tot consumul conducătorii organizaţiilor de ţii prin tr-o folosire m ai raţiona­
rie î'czultă câ in această perioadă specific de u tilaje pentm turbare. masă regionale, directorii p rin ­ lă a capacităţilor de producţie.
şi planul preţului de cost a fost în­ combinatulTxl In luna ianuarie la acest capitol cipalelor întreprinderi economice Pentru impulsionarea întregii
deplinit, că s-au realizat economii consumul p lanificat a fost depăşit din tegiune, preşedinţii consili­ a ctivită ţi economice din regiune
suplimentare în valoare de 1.548.000 cu 11,64 kg pe tona de otel. Dc ase­ ilo r locale ale sindicatelor şi unii şi pentru realizarea exemplară a
lei. Acestea s-au putut obţine prin se iei reali­ menea, a fost depăşit consumul de preşedinţi ai com itetelor sindica­ planului de producţie ta to ţi in ­
aplicarea m ăsurilor stabilite în u r­ cărăm izi refractare pentru oale cu telor. dicatorii, plenara a adoptat un
ma analizei făcute, la indicaţia co­ za economii 0,6 kg pe tona de oţel şi altele. P articipanţii la plenară nu sa­ plan de măsuri. Un plan cores­
m itetului de p artid . în colectivul Depăşirea consumului specific la lutat cu m ultă căldură prezenţa punzător de măsuri a fost adop­
de conducere lă rg it al com binatu­ utilajele de turnare se explică in la lucrări a tovarăşului A lexan­ tat şi in legătură cu pregătirea
lui, deoarece In luna ianuarie la a- suplimentare prim ul rind prin lipsa unui stoc in dru Drăghici, membru al Comi­ şi desfăşurarea în condiţii o p ti­
cest indicator s-a înregistrat o de­ combinat, necesar pentru detensio- tetului Executiv -ii al P rezidiului
păşire de 150000 lei. Asemenea a- narea acestora şi prin introducerea Permanent, secretar al Com itetu­ me a campaniei agricole de pri­
nalize au avut loc la nivelul fiecă­ lui în consum înainte de perioada lui Central al P.C.R. măvară.
rei secţii, ceea ce a făcut ca în cele prevăzută. Dar aceasta nu este sin­
din urmă să se recupereze integral peste plan gura cauză. Depăşirea consumului
depăşirea din luna ianuarie şi să planificat mai trebuie căutată şi în Prezentarea scrisorilor de acreditare
se înscrie în acelaşi tim p economi­ prin reduce­ pregătirea necorespunzătoare a tre­
ile suplimentare arătate. La o b ţi­ n urilor de turnare, în bruscările a- de către ambasadorul R. P. Chineze
nerea lor au co n tribuit, îndeosebi cestora şi in alte deficienţe ce apar­
colectivele de muncă de la furnale; rea consuma* ţin secţiei. Este adevărat câ faţă
aglomeratoare, cele ale laminoare- de stocul normat la u tila ju l de tu r­ în Republica Socialistă România
lo r blum ing-sem ifabricate, 650 mm, nare, pentru detensionare există un La 17 m artie, preşedintele Con­
lam inoarelor de p rofile fine, benzi subnorm ativ de aproape 6.000 tone. Populare Chineze, Tzen Zun-
cîuan.
şi altele. La furnale, principala sur­ Analizînd acest aspect vom vedea s iliu lu i de Stat al Republicii So­
să de reducere a preţului de cost a liee ie că diferenţa este influenţată la rîn- cialiste România, Chivu Stoica, a La solepinilatea prezentării
fontei o constituie folosirea raţio­ dul ei de doi fa c to ri: de depăşirea p rim it pe ambasadorul extraor­ norişorilor de acreditare şi la con­
nală a cocsului metalurgic. In lu­ ierii prime consum urilor specifice şi neonora- dinar şi plenipotenţiar al Repu­ vorbire au participat Grigore
Geamănu, secretarul C onsiliului
nile ianuarie şi februarie colecti­ rea tuturor comenzilor com binatu­ b lic ii Populare Chineze la Bu­
vele celor trei secţii au economisit lui de către furnizori. Se pune în­ cureşti, Tzen lun-ciuan, care şi-a de Stat şi Corneliu Mănescu, m i­
cocs m etalurgic in valoare de 3.923.000 trebarea : ce trebuie făcut? Pentru prezentat scrisorile de acreditare. nistrul afacerilor externe.
Ambasadorul R epublicii Popu­
Cu acest p rile j, Chivu Stoica,
lei. prevenirea depăşirilor la consumul preşedintele C onsiliului de Stat lare Chineze a fost însoţit de
Dai- nu toate secţiile au încheiat de utilaje, in prim ul rind, trebuie
cele două lu n i cu preţul de cost refăcut stocul norm at pentru deten­ al R epublicii Socialiste România m em brii ambasadei.
realizat. Economiile înscrise în a- sionare — în care direcţie condu­ şi Tzen lun-ciuan, ambasadorul (Agerpres)
ceastă perioadă nu reflectă rezer­ Depăşirea preţului de cost s-a da­ cerea com binatului a acţionat in R epublicii Populare ‘ Chineze la
torat in prim ul rind nerespectării Bucureşti, au rostit euvîntări.
vele şi posibilităţile existente în Unul dintre tin e rii cu care
combinat. S int secţii cu o pondere consum urilor specifice planificate, KEMUS P A ŢA N După ceremonia prezentării s c ri-( colectivul atelierului mecanic
însemnată, ca o ţe lâ riile M artin, o- slabei exigenţe ce a existat in acest sorilor de acreditare, preşedinte-' FILE DIN CRONICA nr. I din C. S. Hunedoara se
ţelăria electrică şi alte sectoare, sens. contabil şef Ia C.S. Hunedoara le C onsiliului de Stat, Chivu mfndreşte este frezorul G ligor
care nu şi-au realizat sarcinile pla­ • Ş> la oţelăria M artin nr. 1 în Stoica, a avut o convorbire cor­ Ciobotea. Depâşindu-şi lunar sar­
nificate. Să ne oprim îa oţelăria luna ianuarie preţul de cost pla­ (Continuare în pag. a 3-a) dială cu ambasadorul Republicii cinile de plan el se «preocupă în­
M artin nr. 2 şi să vedem de unde deaproape de executarea unor
provin depăşirile la cheltuielile de ÎNTRECERII lucrări care să Sntrunească toa­
producţie. La această secţie pe luna te exigenţele ca lită ţii.
ianuarie preţul de cost a fost de­
păşit cu 1.318.000 le i,: în condiţiile M u n c ito rii, inginerii şi tehni­ Constantin Caragca, cauperiştii Si-
în care planul de producţie a fost cienii din întreprinderile indu­ mion Stânculea Szukeş Geza, doza­
îndep linit în proporţie de 100,41 striale ale regiunii desfăşoară to rii D um itru Jinaru, D um itru Cre­
la sută. Care sînt cauzele ? o întrecere vie. lo t mai susţi­ ţii, to ii m uncitorii din schimbul m ai­
nută pentru a înfăptui cu suc­ strului Cornel. Bocn, sînt în primele
ces sarcinile de plen şi angaja­ rînduri alo luptei pentru o producţie ... ş i S -A
mentele luate in întrecerea so­
J cialistă. C olectivul fiecărei in ■La fiecare furnal sa dă acum bătă­
sporită de metal şi de bună calitate.
ÎN ÎNTÎMPINAREA
treprinderi îşi organizează mui
lia nu pentru reducerea declasatelor,
bine lucrul, munceşte cu abne­
(aceasta nu mai e o problemă), ci
gaţie pentru a intin ip in a a 45-a pentru a realiza niijnai fontă, de P E T R E C U T
aniversare a creării P artidului mărci superioare. Cele peste 260 tone
CONGRESULUI AL Comunist Român cu noi şi im ­ de fontă cenuşie produse în afara „M IN U N E A "
portante realizări in producţie. prevederilor de plan pe prim ele două
luni ale anului cu cocs economisit, la
In biroul şefului era marc a-
care se adaugă zecile de tone produse gitaţie. De mai m ulte zile se dis­
IV-LEA AL U.T.C. Angajamentele— peste prevederile planului în, prima cuta cu aprindere o problemă
jum ătate a acestei luni. demonstrea­
fapte îndeplinite ză că aici angajamentele sînt înfăp­ c a p ita lă : organizarea unui anu­
m it gen de concurs, un concurs
tuite cu succes.
cu totul şi cu totul original. De­
Acţiuni patriotice De la furnale la tu rnătorii, de la Hofărîrea numirea concursului care să stîr-
\semicocserie la termocentrală, in toa- neascâ interes general a fost gă­
,te secţiile Uzinei „V ictoria" Călan, sită, dar locul, ziua, m odul de
Venirea prim ăverii a p rile ju it oamenii şi-au dat mina şi s-au prins laminaforilor desfăşurare păreau de nerezolvat.
pentru uteciştii şi tin e rii din o- în 'marea vhoră a muncii. Peste tot se Şeful şi toată pleiada de subal­
raşul Brad, organizarea acţiu­ terni au go lit în cîteva zile fa r­
lucrează cu dragoste şi pasiune. Cine a trecut prin faţa graficului
n ilo r de gospodărire şi înfrum u­ F urnaliştii din brigada lui Ilie Coş- maciile de antinevralgice, algo-
seţare a oraşului lor. tiuc şi cei din brigada lu i Constan­ cu rezultatele întrecerii socialiste ce calm in, pira-midoane...
La o asemenea acţiune de tin Pîrvuleţ, se află pe primele lo­ se desfăşoară la lam inorul blum ing După îndelungi căutări, totul
muncă patriotică au participat a obsei-vat plusul de peste 600 tone, s-a rezolvat cu bine. Locul de
b a curi în întrecerea socialistă. Fiecare date peste sarcina de plan numai în
în.tr-una din aceste zile şi mem­ .brigadă a'produs mai m ult de 50 tone prim a jum ătate a lu n ii martie. De la de«sfăşurare a concursului a fost
b rii organizaţiei U.T.C. din ca­ A rborii seculari •i din parchetul Jigorensa de la l.f. Petroşani’ se supun voinţei harnicilor forestieri._ de fontă peste sarcinile de plan. Fur- începutul anului şi pînă ieri, colec­ fix a t pe drum ul de pe Valea
dru! I.G.O. Brad. Peste 40 de IN FOTOGRAFI FIE : “Aspect de Ia doborîtul arborilor. Foto : N. M O LDO VEANU 'naliştii Gheorghe Ivaşcu, Ioan Blaj, tiv u l acestei secţii si-a depăşit planul Sebeşului, între bornele kilom e-
tin e ri au m uncit cu entuziasm
cu 1 936 tone blum uri.
la curăţarea şi mivclarea terenu­ La obţinerea acestor rezultate a
lu i pe care urmează a se ame­ m uncit cu m ulta pasiune întregul co­
naja un nou parc al oraşului. lectiv. «Dar in prim ul rin d se cuvine 1
P ionierii şi şcolarii din oraşul I să am intim pe com uniştii Petru Popa, F O IL E ! ON
regional Deva, au participat de L U C E R N A - O C U L T U R A In timpul optim şi de calitate Florian Bolea, Iosif Lola, Ludovic
asemenea la acţiunile organizate Andrica, Nicolae Tomiş şi a lţii care
pentru curăţarea cu rţilo r şi a I au (m enţinut mereu viu entuziasmul
spaţiilor verzi din cadrul şcoli­ lam inatorilor. trice 13,3 şi 13,5. M odul de des­
lor generale de 8 ani din Deva. F U R A JE R Ă V A L O R O A S Ă M ecanizatorii, întreg colecti­ ha care se va însămânţa cu po­ . Cu rezultatele pe care le obţine făşurare a fost stabilit. In ziua
C ristur, Sîntandrei. Simeria şi vul de lucrători de la G.A.S. Câ- rum b pentru boabe şi pentru I zilnic, colectivul lam inorului blum ing anunţată urmau să se prezinte la
altele. lan care lucrează 4n sectorul ve­ cele 100 ha care se vor cultiva îşi reafirm ă hotărirea de a-.şi dezvolta start toate autovehiculele fa b ri­
Directivele Congresului al IX-lea mic. însuşirile tehnico-cconomice ale getal, au început marea bătălie cu porum b pentru siloz, a fost succesele de pînă acum depăşind sar­ cate de la facerea lu m ii încoace.
al P.C.R. prevăd sarcini deosebit de lucernei sînt superioare faţă de ale pentru a smulge păm întului rod ogorît din toamnă. Odată cu pre­ cinile de plan si dînd blum uri dc — Bine, şefule, dar la locul a-
Colectarea im portante pentru ridicarea creşterii trifo iu lu i fapt ce o impune ca plantă, cît mai bogat. Convinşi din ipro- gătirea terenului pentru însă-, I bună calitate. m in tit drum ul e prea' neted —
ce trebuie mai m ult extinsă, în are­
anim alelor la un nivel ‘superior. In
îşi dădu -cu părerea un arhivar.
doua
mînţarea .porumbului (a
pi ia lor experienţă că recoltele
condiţiile actuale factorul hotărîtor alul ei favorabil de cultură din lunca mari SC obţin' numai atunci cînd discuire) se vor aplica îngrăşă­ Nu le-creăm nici o surpriză'con­
fierului vechi pentru obţinerea unor rezultate cit M ureşului şi-cursul infe rio r al prin ci­ întregul complex de lucrări a- minte chimice pe suprafaţa care I Recensământul populaţiei curen ţilo r ?
palilor afluenţi. Desigur că în zona
mai bune in zootehnie este sporirea
— Că bine zici.
nu s-a fe rtiliz a t cu gunoi
de
sim ţitoare a producţiei de nutreţuri. solurilor podzolice acide, im proprii grotehnice se Tace la tim p şi la grajd. Gospodăria de aici are Şi după un m om ent de gindire,
un înalt nivel calitativ, lucră­
In această privin ţă lucerna constituie lucernei, va trebui cu ltiva t trifo iu l
Un obiectiv im portant în acti­ o rezervă im portantă in trucît ea este Buna reuşită a c u ltu rii lucernei torii* g o s p o d ă rie i__________ _ deja pregătite I şeful îl fm brăţişâ pe arhivar.
vitatea organizaţiilor U.T.C. îl una dintre cele mai valoroase culturi depinde însă în mod deosebit de res­ dc stat din Că­ 100 ha şi aşteap­ şi locuinţelor — Am găsit o idee teribilă.
constituie colectarea fie ru lu i furajere, care in regiunea Hunedoara pectarea cu rigurozitate a cerinţelor lan au asigurat O S-au însâmînţat 400 ha tă doar tim pul Aranjez să se toarne peste lo­
însă- I
vechi. găseşte condiţii foarte favorabile. Va­ agrotehnice. Nerespeetnrea lor şi mai c u ltu rilo r un bu:i cu ovăz şi 264 ha. cu plante prielnic pentru a Aai trecut trei zile de cînd a în ­ cul fix a t \m potop de ploaie, să
La această acţiune au fost loarea acestei plante este determ ina­ cu seamă a amplasării, fe rtiliz ă rii, pat germ inativ. de nutreţ Q 894 ha fertilizate începe şi ceput recensământul populaţiei şi se mişte stîncile din loc, să se
antrenaţi şi numeroşi tineri din tă de calitatea superioară a nutre­ semănatului, recoltării etc. au făcut Lucrările de pre­ cu îngrăşăminte azotoase şi m întatul porum ­ locuinţelor. In această perioadă nu- creeze m ări şi oceane...
oraşul regional Deva, reuşindu- ţu lui, cit şi de producţia mare care ca în multe cooperative agricole din gătire şi insâmîn- 150 ha cu gunoi de grajd bului. mei'oşi recenzori din regiunea noas­ Şi în vara lu i ’48 potopul a
se ca pfnă acum să fie colectată se obţine la hectar N utreţul se re- regiunea noastră cultura de lucernâ ţările s-au fă­ 9 Lucrările de pregătire a Sint demne de tră s-au deplasat Ia locuinţele ce­ căzut, stîncile s-au apropiat de
şi predată o cantitate de peste maicâ p rin tr-u n conţinut ridicat de să nu dea rezultatele scontate şi după cut la tim p şi în evidenţiat hăr­ tăţenilor pentru a trece în form u­ drum ul care a fost şi el desfun­
100 tone de metal. P rintre orga­ proteină digcstibilâ, cît şi prin bo­ 2-3 ani de vegetaţie să fie întoarsă. cele mai bune terenului pentru însâmînţa- nicia şi rezulta­ lare o serie de date care necesită dat. Din sutele sau m iile de auto­
nizaţiile U.T.C. care s-au evi­ găţia sa in vitam ine şi săruri m i­ Lucerna rezistă destul de bine la condiţiuni. Rezul­ rea porumbului se desfăşoa­ a f i cunoscute^ In munca de îndru­ vehicule care s-au prezentat la
denţiat în strlngerea fie n ilu î nerale mai ales de calciu şi fosfor. secetă, însă in condiţii de um iditate tatele a ctivită ţii ră în ritm susţinut. tele obţinute de mare 7-ecenzorii sint a ju ta ţi efectiv concurs, puţine au reuşit să ter­
vechi sint cele de la Atelierele La determ inările făcute s-au obţi­ insuficientă nu-şi menţine producţia desfăşurate de _______________ brigada a 11-a de către delegaţii com isiilor centra­ mine cursa. M ulte au căzut pe
R.M.R. din Simeria, Autobaza nut la 100 kg substanţă uscată de ridicată. De aceea, pentru această cul­ mecanizatori, in ­ Hăjdat, condusă lă, regională, raionale, orăşeneşti şi d ru m ..
de transporturi auto, I.R E.H., lucerna recoltată în faza de îmbo- tură ti<ebuie să se repartizeze tere­ gineri şi tehnicieni' se reflectă de tov. Nicolae Negrea, care a ■comunale de recensămînt. Un sp ri­ De atunci m u lţi tem erari ai
I.P.I.P., T rustul m inier Deva, bocirc în medie cîte 20,5 kg protei­ nuri profunde, mai joase, unde regi­ în terminarea insăm in ţă rii' ovă­ term inat prim a pe gospodărie în- jin efectiv primesSc recenzorii din volanului îşi încearcă măiestria,
precum şi organizaţia U.T.C. din nă brută, 39,2 kg extracte neazo­ mul de um iditate este favorabil. zului pe toate cele 400 ha pla­ sămînţarea ovăzului şi a plante­ partea deputaţilor, com itetelor de cu ra jul şi m aşinile de a trece pe
Sintandrei. tate, 2,7 kg grăsime brută, 25,7 kg Deşi lucerna are posibilitatea de a nificate şl a plantelor nutreţ lor de (nutreţ. Priceperea şi en­ străzi şi blocuri, com isiilor de fe­ porţiunea de drum cuprinsă în­
celuloză brută, etc. asimila azotul atmosferic pe cale bio­ pe întreaga suprafaţă planificată tuziasmul în muncă de care au mei etc. . Aceştia se deplasează cu tre bornele 13,3 şi 13,5. Dar pu­
D atorită ca lită ţilo r sale, lucerna logică, totuşi realizarea unei culturi de 264 hectare. dat şi dau dovada m ecanizatorii recenzorii, îi ajută efectiv în mun­ ţin i reuşesc...
Curios luciu însă. N ici o ma­
Intilniri şi expuneri este bine consumată de t"»ate spe­ încheiate şi cu producţii ridica­ O mare atenţie se acordă aici Vasile Mureşan, Ioan Juduc, ca lor. şină aparţinind secţiei A lba lu -
te este condiţionată şi de îngrâşarea
ciile de animale, atît sub form ă de
Ceea ce trebuie însă scos în p ri­
Arestidis Tambos, Nicolae F ilip
masă verde, fin, siloz cit şi sub fo r­ terenului. Producţiile scăzute obţinu­ fe rtiliz ă rii solului, .aplicării în ­ şi a lţii, în executarea lu cră rilor m ul rind în evidenţă este faptul lîa din cadrul D irecţiei drum uri
la
grăşăm intelor suplim entare
mă de făină Pe lingă cele arătate te în unele unităţi agricole se dnto- naţionale n-a căzut pînă acum.
Un mare num ăr de pionieri ea are un ritm de creştere mai rapid resc şi faptului că la crearea lucer- cu ltu rile de toamnă. Pînă In pre­ de pregătire a terenului şi efec­ că cetăţenii din regiunea noastră Nu pentru că ar fi de o cons­
şi şcolari din oraşul regional decît alte plante, ceea ce perm ite ob­ nierelor nu se face nici un fel de zent au fost îngrăşate suplim en­ tuarea m som inţărilor, au condus aştenotă cu plăcere vi/.ihi reren- trucţie specială, sau ar avea şo­
Deva au audiat cu m ult Interes ţinerea a 4 coase pentnj fin . Cînd se fertilizare. tar cu azotat de amoniu 894 ha la realizarea integrală a planu­ zorilor şi le furnizează dale con­
feri mai pricepuţi, ci pentru că
expunerea făcută de către tov. recoltează pentru masă verde poate Cercetările mai recente au arătat din care 645 ha cu gnîu, 200 ha lui, la executarea amor lucrări crete şi exacte. Ei dau o serie de nici una dintre acestea n-a tre ­
M ircea Fărcaşu, directorul Casei să asigure chiar 5-6 coase. Lucerna câ lucerna nu-.şi poate asigura nece­ de bună calitate. re la ţii privind data şi locul naşte­ cut vreodată prin dreptul bor­
p ionierilor din localitate, cu te­ are o masă foliacee bogată, fru n ­ sarul de azot numai pe cale biolo­ cu orz şi 49 ha cu diferite c u l­ Acum mecanizatorii din gos­ rii, unitatea şi locul de muncă, ocu­ nelor kilom etrice am intite.
ma : „T ra d iţiile de luptă ale zele reprezentînd in medie circa 50 gică. Lipsa azotatului se resimte mai tu ri furajere. Din suprafaţa in - podăria de stat Călan muncesc paţia, felul şcolii absolvite etc. Am auzit însă că se fac
După cum s* cunoaşte rece n să-
U.T.C.". la sută dîn recoltă. ales începînd din anul al Ill-le a de sămînţată cu ovăz 80 hectare cu toate forţele la pregătirea te­ m întnl populaţiei şi locuinţelor se pregătiri intense pentru ca o ma­
T in e rii din oraşul Brad s-au Sistemul radicular deosebit de dez­ vegetaţie cînd se micşorează rezerva au fost îngrăşate cu îngrăşămin­ renului pentru cultura porum ­ şină' de-a secţiei sâ încerce lua­
in tiln it zilele trecute cu tov. Ioan voltat şi profund perm ite o bună a- de azot solubil din sol. Le aceea, la bului şi se pregătesc pentru efec­ va desfăşura pînă in ziua de 22 rea cu asalt a acestei porţiuni
Raţiu, secretar al C om itetului sim ilare a azotatului pe cale m inera­ ing. M IH A I G UTA, te «zotoase. Pentru cultura po­ martie Este bine ca şi în zilele care de drum...
orăşenesc Brad al P.C.R., care lă şi biologică, îmbogăţind solul în îng. N IC O LA E SIM ŢEA rum bului s-a transportat în câmp tuarea prim elor lucrări de în­ urmează populaţia să sprijine recen­ L. DEMETER
zorii cu acelaşi entuziasm, să le fu r­
a vorbit despre trecutul de luptă materie organică şi elemente nutritive. cercetători la Staţiunea cantitatea de 3391 tone gunoi de treţinere a cu ltu rilo r «din acest nizeze datele necesare pentru a (după o scrisoare prim ită
al organizaţiei revoluţionare a D atorită p rodu ctivită ţii ridicate pre­ experimentală Geoagiu grajd cu care se vor fertiliza 150 an. de la corespondentul nostru
tineretului din patria noastră. ţul de cost al nutreţului de lucerna N. B A D IU duce la îndeplinire o sarcină de N. Sbuchea).
mare însemnătate.
în comparaţie cu a altora este mai (Continuare în pag. a 3-a) hectare. Terenul pentru cele 350