Page 62 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 34S7

Sesiune comemorativă cu prilejul PROCEDEU PENTRU Itheinkum p-M ors au elaborat un
DESCOPERIREA D IA B E T U LU I preparat care, luat înainte de a con­ 13 MARTIE 1966
împlinirii a 25 de ani In regiunea vest-germană Tubin- suma alcool, scade procentul alcoo­
lu lu i în sînge cu cca. 00 la sută. Cu
gen se experimentează un procedeu noul preparat au fost făcute nume­
de la moartea lui Nicolae Titulescu nou care perm ite descoperirea dia­ roase experienţe reuşite pe oameni. e m
O persoană cate după ce a luat o
betului. 11.000 de persoane, bărbaţi
şi femei în vîrstă de peste 40 de Trebuie m enţionat că Ag-24G po­ latorul măreşte producţia legu­ tabletă a consumat în decurs de
Joi a avut Ioc în sala mică a reşti şi a lţi mem bri ai corpului ani, au p rim it prin curierul poştal sedă, de asemenea, proprietăţi «n- minoaselor. cartofului, sTeclei de două ore 20 de pahare de rachiu a DEVA : Ani clocotitori — c i­
zahăr.
porum bului şi îm bunătă­
ticon vulsivantc care lac să poată fi.
P alatului R epublicii Socialiste diplom atic. o bandă tratată chim ic învelită în probabil folosit in tratam entul epi­ ţeşte calitatea ei. Sub acţiunea sti­ fost găsită într-o stare normală. nematograful „P atria" ; GustuL
România sesiunea comemorativă Sesiunea comemorativă a fost celofan şi însoţită de o notă prin lepsiei. P roprietăţile vasomotorîi ale m ulatorului se intensifică procesele Reacţiile organism ului au fost nor­ mierei — cinem atograful „A rta ";
p rile ju ită de îm plinirea a 25 de prezidată de Corneliu Mănescu, care li se cere să facă o analiză a noului medicament perm it să se în ­ fiziologice şi biochimice clin plante, male si nu s-a constatat nici un fe­ S IM E R IA : Old Shaterhand —
ani de la încetarea din viată a m in istru l afacerilor externe, care urinei. Dacă banda se colorează în trevadă v iito ru l său in tratarea h i­ se asimilează mai eficient a/.ot şi nomen de oboseală. In alte cazuri cinem atograful „M ureşul" ; H U ­
lu i Nicolae Titulescu, organizată a evocat figura lui Nicolae T itu - bleu in mai puţin de 1 nun, per­ pertensiunii şi a d ife ritelor tulb u ­ fosfor. Pentru tratarea sem inţelor la persoane care au consumat 10 NEDOARA : In tiln ire la Ischia
pahare de rachiu s-a constatat un
sub auspiciile M in iste ru lui A fa- lcscu, om politic şi diplom at ro­ soana respectivă este sfătuită să se rări vasomotorîi. înainte de semănat şi pentru stro­ procentaj de alcool in sînge de nu­ — cinem atograful „Flacăra" ;
adreseze unui medic, puţind fi vor­
cerilor Externe. Academici. M i­ mân dc scamă, m ilita n t pentru ba de diabet. pirea c u ltu rilo r în tim pul în flo ririi mai O.G la mie. W innetou II — cinem atograful
nisterului In vă ţă m în tului şi A- apărarea independenţei şi suve­ La originea acestei experienţe se A T A TR A PERECHE se foloseşte o doză mică din acest „C onstructorul" ; C A LA N : Fata
socialici de drept internaţional ra n ită ţii naţionale, pentru pace află o anchetă efectuată de clinica D.b GEMENI stim ulator. De asemenea, s-a stabi­ 950 T IP U R I DE M EC AN ISM E lui Bube — cinem atograful
şi re laţii internaţionale. şi relaţii dc bunăvccinătatc între universitară din Tubingen, conform lit o mare eficacitate a acestui pre­ „I.C.S I i." ; PETROŞANI : U lti­
Au fost prezenţi Manea Mă- state. căreia dintr-un num ăr de 10.000 Julie Horvath din oraşul Jasov parat ca ierbicid pentru distrugerea Industria constructoare de ma­ mul m ilia rd a r — cinem atograful
ncsru, secretar al C.C. al P.C.R., In continuare au prezentat co­ persoane examinate, 130 sufereau (R.S. Cehoslovacă), în vîrstă de 33 buruienilor la plantaţii de morcov şini agricole va livra ag ricu ltu rii „R epublica" : Tom Jones — cine­
Roman Muldovan, vicepreşedin­ m unicări: prof. univ. Gcorgc Ma- de diabet fără să ştie. Banda reve­ ani, a născut a patra pereche de si ceapă. sovietice în noul cincinal 1 7.90 000 m atograful „7 Noiem brie" ; LU -
te al C onsiliului dc M in iştri, G ri- covcscu despre „Nicolae T itulcs- latoare, fabricată de un laborator gemeni. In prezent, fam ilia • H or­ C olaboratorii In stitu tu lu i tehnolo­ tractoare, 1 100.000 autocamioane, PEN1 : Judex — cinem atograful
gorc Geamănu, secretarul Consi­ cu — diplom at român progresist; farmaceutic din Darmstadt, a fost vath numără 12 copii, din care cel gic din B ieloruşi* au demonstrat că, 530 000 combine cerealiere. Pentru „C u ltu ra l" ; LONEA : A m in tiri
liu lu i dc Stat, Corneliu Măncscu, activitatea sa pentru apărarea in ­ expediată la Tubingen cu scrisoare mai mare a îm p lin it virslu de 17 folosit în doze m ici, stim ulatorul a asigura producţia acestora, a înce­ din copilărie — cinem atograful
m inistrul afacerilor externe, Şte­ dependentei, suveranităţii şi in ­ expres, căci. eficacitatea ei este l i ­ ani. vegetal din ţiţe i măreşte puterea de put reînxestrarea tehnică a m ultor „M in e ru l"; Rezervat pentru moarte
fan Bălan, m in istru l Snvăţămin- tegrită ţii teritoriale a României, mitată numai la cîleva zile. germ inaţie a ghindelor, creşterea si întreprinderi. In acest scop vor fi — cinem atograful „7 N oiem brie";
tulu i, P onipiliu Macovci, pre­ pentru apărarea şi consolidarea S TIM U LA TO R VEG ETAL dezvoltarea puieţilor de stejar de montate aproxim ativ 350 lin ii auto­ U K IC A N I : l'ernand cowboy —
şedintele C om itetului de Stat păcii şi crearea unui sistem de „AG-24G” DIN Ţ IŢ E I un an. Astfel, pnieţii din ghindă mate şi mecanizate, iar u tilajele în­ cinem atograful „7 Noiem brie" ;
pentru C ultură şi A rtă, A drian securitate colectivă"; Coslin M ur- tratată cu acest preparat au crescut tre p rin d erilo r respective vor fi re­ V U L C A N : Cineva acolo sus mă
D im itriu , m in istru l ju stiţie i, a- gcscu. membru corespondent al Se pare că medicul francez dr. In R.S.S, Bielorusă se extinde fo­ mai mari eu o treime decit cei nc- înnoite in proporţie de 40 la sută. iubeşte — cinem atograful „M u n ­
ead. lorgu Iordan, vicepreşedinte Academici — „Nicolae Titulescu Laborit a obţinut un nou succes cu losirea s im u la to ru lu i vegetat o b ţi­ trata li. citoresc" ; C R IV ID IA : Regina
al Academici, Athanasc Joja, — despre relaţiile economice din­ Ai'-24G. un medicament care după nut din ţiţe i Experienţele efectuate Se prevede ca In anii cincinalului cîntecelor — cinem atograful
preşedintele Comisiei naţionale tre state1' ; prof. univ. Grigorc primele înceix.-ări pe om dă loc spe­ de In stitu tul republican de pom i­ P AS TILĂ A N T IA LC O O LIC Ă să se producă peste 950 tip u ri de „M uncitoresc" ; AN1NOASA : A-
pentru U.N.E.S.C.O., şi prof. univ. Geamănu — „C ontribuţia lui N i­ ranţei că se va reuşi suprimarea cultură, legum icultura şi cultu­ mecanisme clin care 470 au fost deja port M uhtar — cinem atograful
TaUacs Ludovic, mem bri ai colae Titulescu la dezvoltarea oricăror dureri. ra cartofului arată că stim u­ C him iştii din oraşul vest-german asimilate. „M uncitoresc" ; B AR B ATE N I :
C onsiliului de Stat, mem­ dreptului inte rn aţional” ; prof. H atari (seriile I şi I!) — cinema­
bri ai conducerii unor ministere, univ. Traian louaşcu, membru tograful „G August" ; A LB A 1U-
ai Academici şi altor in s titu ţii corespondent al Academiei — L IA : Camera în formă de „L " —
centrale, oameui dc ştiinţă şi „Nicolae Titulescu profesor şi cinem atograful „V icto ria "; U ltim a
cultură, profesori universitari, cercetător în dreptul civ il". Cospodărirea vacanţă — cinem atograful „23
fu ncţionari superiori din M inis­ August" ; TE1UŞ : Runda G —
(Agerprqs).
terul A facerilor Externe şi din cinem atograful „V icto ria "; 2 L A T -
alte in s titu ţii dc slat, reprezen­ fondului locativ, N A : Cineva acolo sus mă iu ­
beşte — cinem atograful „M u n ­
tanţi al presei române şi stră i­ IN ED ITU R A M E D IC A LA cito ru l" ; SEBEŞ ; M uncile lui
ne, studenţi, un numeros public. < A A P Ă R U T : Herculo — cinem atograful „P ro­
La sesiune au luat parte nule In vitrina muiaiinulni cu pro* o cerinţă importanţă gresul" ; Colina — cinem atogra­
iIum1 metalice din Deva *lnt fi- ful „Sebeşul" ; A P O LD U L DE
şi prieteni ai lu i Nicolae T ilu - |iu«r mărfuri rare din eatua Hi* SUS : A trecut o femeie — cine­
lescu. Tuberculoza lor prea mnrl nu sc văd. Prin g rija partidului si guvernului rea celor mai bine gospodărite bloc m atograful „23 August44 ; ORAŞ-
Au asistat şefi ai m isiunilor osteo-articularâ nostru, an de an sînt alocate de la şi scară. T IE : Duminică la New York —
diplom atice acreditaţi la Bucu­ bugetul statului sume lot mai im por­ Şi, această întrecere şi-a desemnat cinem atograful „P atria" ; Fata
tante pentru construirea de locuinţe fruntaşii ei. Este o plăcere, de pildă, 1ui Bube — cinem atograful „F la ­
de
la oraşe şi în centrele m uncitoreşti. să vizitezi blocurile unde sînt căra" ; CUGIR : lokm ok — cine­
Gh. Oprişan, D. Popişteanu Acest lucru îşi găseşte o expresie fi­ preşedinţi ai com itetelor de locatari m atograful „7 Noiem brie" ; H A ­
Lucrarea prezintă principalele delă în ritm u l şi volum ul lu crărilor tov. Joan Glâvan, Ludovic Snik, Con­ ŢEG: Casa Uicordi — cinem ato­
probleme ale tuberculozei osteo- de construcţii din Valea Jiului. Aici stantin Lupulet, 11 ie Ţîrlea, Ştefan graful „P opular" ; BRAD : U lti­
articulare, însistînd asupra cau­ s-au construit m ii de aparta­ Nagy. D um itru Buse, Paraschiva D ră­ ma cavalcadă spre Santa Cruz —
zelor de îm bolnăvire si a prove- mente în blocuri care au creat con­ guţ, Remus Urs şi m u lţi a lţii. cinem atograful „Steaua roşie' ;
n îrii ei, simptomele de început d iţii optime de locuit unui mare nu­ Dar, com itetul executiv nu s-a li­ TIJA : C ălătorie în ju ru l pă a lin ­
prin care se manifestă diversele măr de fa m ilii ele m ineri şi alţi oa­ m itat numai la aceste acţiuni. In a- tului — cinem atograful „L u m i­
meni ai muncii Numai în oraşul
form e clinice ale bolii fn raport nul trecut s-a form at un colectiv na".
Petrila, s-au construit peste 1.700 a-
cu principalele ei localizări; şold, partamentp la care se vor adăuga a- din şeful sectorului spaţiului locativ
coloana vertebrală etc. In conti­ C U M P Ă R Ă T O R U L * m il acesta încă 532 apartamente. N oi­ al adm inistraţiei de clădiri şi a lţi to­
nuare se dau sfaturi practice le cartiere au schimbat în acelaşi varăşi care periodic au făcut vizite R a d i o
pentru îng rijire a la dom iciliu a — P ceva dincolo de e li- tim p §i aspectul urbanistic al locali­ la blocuri şi in apartamente pentru
a constata modul cum acestea sînt în ­
bolnavilor insistîndu-se asupra chetât tăţi lor. treţinute. in vizitele făcute, colecti- PRO G RAM UL I : 5,OG „In su­
im portanţei tratam entului igie- VtNZĂTORUL Mutarea î’n noi- ________ __________ net de fanfară" ; 5,20 Muzică u-
no-dietetic, a respectării indica­ — ÎL - le apartamente in ­ — — vul a sesizat că .şoară ; 3.40 Cintece şi jocuri
unii locatari cum
ţiilo r p rivin d adm inistrarea me­ cumbă însă din sînt Anton Szabo populare din regiunile patriei ;
dicamentelor prescrise de medic. partea locatarilor şi Aron Dealc din tî. 10 Mazurca de Hanz Boli ; G,15
o seamă de o b li­ „C 4 S A cartierul G August, Transm item pentru sate ; 6.22
gaţii, privind păs­ blocul 2, Valeria Gintă orchestra de muzică popu­
trarea şi întreţine­ IN CARE Manta si Terezia lată „G arofiţa" din Botoşani ;
Un scriitor din regiunea Hunedoara rea locuinţei, ca T ala r din cat (ie­ 7.13 Cintece vesele ; 7,30 Jocuri
pe un bun perso­
rul 8 M artie, blo­
populare ; 7,45 Salut voios
de
nal, de preţ. cul 3 nu îngrijesc pionier ; 8,00 Sum arul presei ;
Pornind de la fap­ LOCUIM şi nu păstrează 8,08 Cintece şi jocuri populate
tul că m ulţi d in­ curăţenia aparta- româneşti şi ale n a ţio n a lită ţilo r
tre ceî care Se m u­
I O N din d ife rite medii, com itetul execu­ _ I triva acestora s-au conlocuitoare ; 8,30 La m icro­
m eatului.
îm po­
tă în blocuri, vin
fon, melodia preferată ; 9,30 STa-
A

J

R
\
Muzică,
tul m edicului ;
10,03
tiv a luat in iţia tiv a de a organiza luat măsuri corespunzătoare. In u- populară ; 10,30 Radioracheta pi­
nele cazuri s-au luat ch ia r măsuri
de fiecare dată cu noii locatari, cu de evacuare din bloc, aşa cum este onierilor 11,00 A rii din opere
In Editura pentru literatură a n- torului din sat, Răduţu, p ă rin ţii îşi Încep sâ i se recunoască meritele. p rile ju l în m in ării repartiţiei, discuţii cazul lui Aurel Pop şi Constantin
părut recent cartea: „O m ul cu o- duc copilul la şcoala de orbi din C luj. Cunoscindu-i-se aptitudinile, este in­ p rivin d obligaţiile ce le revin. Slaniiş, care au dovedit o condam ­ — Mireea Buciu ; 11,15 Teatru
chelari negri" de Ion Blâjnn. Deşi in A id alte greutăţi de îndurat şi în ­ vita t la Bucureşti la Studioul de ra­ Pentru a stim ula s p iritu l gospodă­ nabilă nepăsare faţă de bunul radiofonic. C iclul : R adiodifuzi­
virstâ, autorul c ă rţii este totuşi un vins, mai ales că tatăl său, ca urmare dio, unde i se im prim ă mai m ulte resc, de g rijă faţă de avutul obştesc, obştesc. unea m s p rijin u l şcolii *— Apus
scriitor tînâr, cartea am intită fiin d u -i a bolii prim ite pe front, decedase. cintece auzite „de la mătuşa Anica, de respectate a regulilor de convie­ In atenţia com itetului executiv al de soare ; 14.03 Din fo lclo ru l
prim e lucrare tipărită. La şcoala de orbi a învăţat să scrie sora mamei". Acum „nu mai eram ţuire socialistă. Com itetul executiv al sfatului popular a stat şi urm ărirea muzical ai popoarelor ; 1G.20 Pa­
Născut în localitatea Roşia de Se- în sistemul K lein, să socotească după socotit un orb, ci un sol al cinteculuî S fatului popular-al-oraşului Petrila a rada orchestrelor de estradă ;
cas, raionul Sebeş, nevăzător din naş­ sistemul B raille şi să cînte la vioară, de pe Sccaş". avut o permanentă preocupare în a- felului în ‘care adm inistraţia de clă­ 1G,43 Album de piese corale ;
tere, Ion Blăjan cunoaşte ele mic flaut, pian şi alte instrum ente m u­ După aceasta se mută cu totul la ceastă direcţie. In prim ul rînd s-a d iri a sectorului I.L.L rezolvă cere­ 17.00 Din înregistrările v io lo n ir',
greutăţile unei vieţi sărace şi lipsite zicale, instrum ente pe care le-a în­ C luj, lucrind la tipografia pentru avut în vedere constituirea form elor rile şi sesizările locatarilor. In cursul tului Grigoraş Di nici» ; 17,15 T-l
de bucurii Toate acestea nu-1 demo­ drăgit si le îndrăgeşte şi azi. Tot aici orbi, meserie pe care o deprinsese organizatorice de masă care să sp ri­ lu n ii noiembrie, de pildă, cu ocazia gouri celebre; 17,30 In slujba
bilizează ci, dim potrivă, îl fac să se învaţă şi o meserie, aceea de a con­ tot la şcoala dc orbi şi de care se jine sfatul popular în toate acţiunile consfătuirilor organizate cu com itete­ triei ; 18,03 In jurul globului ;
ia şi mai în d irjit la luptă cu neajun­ fecţiona perii. apucă cu toată dragostea şi puterea întreprinse. Astfel, s-au organizat co­ le de locatari s-a arătat de către n- 18.13 Cîntece de viaţă nouă şi
ceştia că centrala termică nr. 2 nu
surile. După absolvirea scolii de orbi de sa de muncă. „A m îndrăgit tipografia mitete de locatari şi s-au desemnat funcţionează la întreaga capacitate, jocuri populare cerute de ascul­
C opilăria şi-o petrece în satul natal la C luj, se înscrie la Şcoala — tot şi munca mi-a devenit plăcută. Mă delegaţii acestora, care cuprind pes­ tători ; 18.30 Dialog cu ascultă­
Roşia de Secaş, i/bindu-se, în joacă, de orbi — din Tim işoara unde stă simţeam om. A ici era locul meu cel te 320 cetăţeni. Pentru a-şi cunoaşte ceea ce creează neplăceri. U lterior, to rii ; 18,43 Recital de a ţii din
aşa cum îşi aminteşte autorul, de doi ani, specializîndu-se în meseria adevărat, intre cei de la care învăţa­ sarcinile ce le au, comitetele şi de­ pentru a remedia aceste deficiente, operete cu Anton Negoiţescu ;
seîndurile „palanului" sau ureîndu-se de „perier şi coşărcar". La sfîrşitul sem să trudesc cinstit pentru pîinea legaţii de locatari au fost in s tru iţi în com itetul executiv a chemat la sfatul 19.00 Succese de pretutindeni —
in tu rn u l bisericii să tragă clopotele, acestor ani de studii, cu certificatul de toate zilele. J ig n irile şi u m ilirile maţ m ulte rînduri. De asemenea, la popular toţi factorii răspunzători de muzică uşoară ; 19,30 Program
am eninţat adesea de a lţii cu muşcă­ de la şcoală în „straiţâ", însoţit de rămăseseră undeva departe, în ur­ fiecare casă a scărilor au fost afişate această stare de lu cru ri (I.C.O., pentru iu b ito rii m uzicii populare;
tura cîin ilo r pe care nu-i vede şi „m um a", bolnavă şi ea, pe la „exce­ mă". extrase din textul ho tă rîrii C onsiliu­ I.R E H., şantierul de construcţii) si 20,45 Noapte bună, copii : „U n
„dezm ierdat" de unii cu: „orbu' dia­ lenţele", „iluslrissim ul şi reveren- Şi iată-1 astăzi, ca un vajnic urmaş lui de M in iştri care reglementează împreună au sta b ilit m ăsurile pentru băiat caută un p rie te n "; 21,30
cului! Dacă nu vezi stai acasă!". dissim ul" B lajulu i, solicită „de lu ­ al culegătorului dc folclor Nicolae organizarea a d m inistrării fondului de remedierea deficienţelor. Caleidoscop son o r; 22,20 Capo­
A lă tu ri de mama, M aria Blăjan, — cru", cerşeşte m ilă, dar „la dracu' cu Pauletti, tot roşian şi el, scriitor, ti­ locuinţe, a o b lig a ţiilo r proprietarului Desigur că prin măsurile luate pînă dopere ale muzicii universale şi
căci tatăl, slugă de totdeauna la gro­ m ila lor!" cum chiar el o spune, cu pograf şi cîntăreţ de muzică popu­ Şi chiriaşului. acum nu am lichidat toate deficien­ in te rp re ţii lo r; 22,50 Dc ia un
ful Doboy, era dus la „răzbel" (p ri­ revoltă, cînd povesteşte despre a- lară! Cartea sa, „O m ul cu ochelari ţele existente in exploatarea şi adm i­ cin tec la altul.
mul război m ondial) — m icuţul ne­ ceste vizite. Cum era şi de aşteptat, negri" — titlu ce se pare a fi al unei Experienţa ne-a dovedit că acolo nistrarea fondului locativ. In faţa
văzător a um blat pe Ja toţi „dom nii", nici de data aceasta nu i se dă posi­ cărţi de aventuri, este de fapt „o a- unde în comitetele de locatari au noastră se ridică mereu noi proble­
înecpînd cu „ghirăul" satului şi pînă bilitatea să muncească, să cînte mă­ ventură a cunoaşterii. Cartea unei fost aleşi cei mai buni gospodari, oa­ me pentru a căror rezolvare tre­
la „ăi mai m ari din B lajul învecinat, car îa biserică, că „dracul o mai vă­ vieţi dramatice în continuă şi neli­ meni cu prestigiu, şi munca acestora buie găsite ceje mai eficiente m ijlo a ­ Televiziune
pentru ca să-şi facă un rost. N-a ob­ zut cantor orb la biserică", ceea ce-1 niştită căutare a lu m in ii, refuzată, s-a soldat cu rezultate corespunză­ ce. M ai multă preocupare va trebui
ţin u t însă nim ic, fapt despre care face pe autorul că rţii sâ exclame: prin naştere, unui om" — cum arată toare. Un stim ulent deosebit în dez­ să avem faţă de sectoarele I.L .L , 19,00 T elejurnalul de seară ;
IC .O . şi J.R.E.H. care încă au defi-
autorul aminteşte: „M ai tîrziu însă, „P opii, „oam enii lu i Dumnezeu", poetul Ion Brad în succinta dar fru ­ voltarea sp iritu lu i gospodăresc, 1 -a cienţe. 19.15 Teatru de păpuşi pentru
m i-am dat seama cit plătesc vorbele mî-au spulberat şl ultim a fărîm ă de moasa prezentare pe care o face cei mici : Rapsodii pe... degete ;
şi m ila dom nilor". nădejde!" cărţii. constituit şi întrecerea patriotică or E M IL TĂN ASE
LECTU RA preşedintele C om itetului 19,50 Pentru şcolari : „M ic ro o r­
La vîrstă de 8 ani, după term ina­ Au venit însă vrem uri noi, cum IU L IA N IONAŞ gnnizată între comitetele dc locatari cxeculiv al Sfatului popular ganismele" — film ; 20.00 Săptâ-
» Foto : V. ONOIU rea războiului, la îndem nul învăţă­ declară şi Ion Blăjan în cartea sa. Liceul Sebeş Ea a avut drept obiectiv desemna orăşenesc Fotrila mina ; 21,00 Avanprem ieră ; 21,13
Teleglob ; 21,45 V arietăţi pe pe­
liculă ; 22,05 Seară de poe2ie ro­
mânească ; 22,23 V itrin a discu­
lui de Radu Gheciu ; 22,33 Tele­
S P O R T • S P O R T • SPORT Reuşită întrecere ju rn alu l de noapte ; B uletinul
meteorologic.
la tenis de masă
C lubul U.R.C.M. Deva La capătul unor în ­
Etapa a XXlI-a. 29 mai a găzduit dum inică o treceri spectaculoase, pe
Programul returului campionatului categoriei B Recolta Cărei — A.S.A. Tg. Mureş reuşită întrecere la te­ clasat în ordine : PENTRU 21 ORE
primele trei locuri s-au
nis de masă. S-au în­
Gaz metan Mediaş — M inerul Baia Mare
trecut sportivi ai aso­
C.S.M. Reşiţa — C.F.R. Arad c ia ţiilo r „V oinţa" din La băieţi : M ihai Bîr- Vremea se m enţine nestabilă,
la fotbal, ediţia 1965-1966 (Seria a ll-a) M inerul Lupeni — Clujeana localităţile Alba Iulia, Rovinam (Deva), Viorel cu cerul mai m ult noros ziua si
Adrian
zăune (Deva),
Izolat,
noaptea.
cu înseninări
Vagonul Arad — Ind. Sîrmei C. T u rzii
Brad, Deva, Haţeg, H u­
A.S. C ugir — C.S.M Sibiu nedoara, Lupeni, Sebeş. Berghian (Hunedoara). voi- cădea averse de lapoviţă si
Etapa a XV 111-a, 1 mai Arieşul Turda — Jiul Petrila La fete : Erica Kelem - ninsoare. V înt moderat dîn nord-
Etapa a XIV-a, 3 aprilie In mod ncjustificat au est şi est Tem peratura aerului
lip sit sp o rtivii asociaţi­ berger (Hunedoara), E-
Etapa a XXIII-a. 5 iunie va fi cuprinsă ziua între 5 şi 10
Gaz metan Mediaş — A.S. Cugir lena Biro (Lupeni), S il­
M inerul Baia Mare — C.F.R, Arad ilo r .V o inţa" din Orăş- grade, iar noaptea între 0 şi —G
Recolta Cavei — A rieşul Turda M inerul Lupeni ~ Jiu l Petrila Clujeana — C.SM . Sibiu tie şi Petroşani, care în via Mol do van (Sebeş). £rade. Dim ineaţa ceaţă locală şi
C S M . Sibiu — Jiu l P etrila A.S.A. Tg. Mureş — Clujeana C.F.R. Arad —• Arieşul Turda prealabil şi-au anunţat N. SBUCHEA brumă.
A.S.A. Tg. Mureş — C.S.M. Reşiţa Vagonul Arad — C.F.R. Arad A.S.A. Tg Mureş — Gaz metan Mediaş participarea. corespondent
M inerul Lupeni — Gaz metan Mediaş C.S.M. Reşiţa — M inerul Baia Mare Ind. Sîrmei C. T u rzii — Recolta Cărei
Ind. Sîrmei C T u rzii — Clujeana Ind. Sîrmei C. T urzii — Arieşul Turda C.S.M. Reşiţa — Jiul Petrila
Vagonul Arad — A.S. C ugir Recolta Cavei — C.S.M. Sibiu M inerul Lupeni — Vagonul Arad
Etapa a XV-a, 10 aprilie Etapa a XlX-a, 8 mai M inerul Baia Mare — A.S. Cugir
Etapa a XXIV-a, 12 iunie
Jiul Petrila — A S .A . Tg. Mureş M inerul Lupeni — C.S.M. Reşiţa
C.F.R. Arad — C.SJVI. Sibiu A.S. C ugir — Recolta Cărei C.F.R Arad — A S .A . Tg. Mureş
Clujeana — M inerul Baia Mare M ine ru l Baia Mare — Arieşul Turda Jiul Petrila — M inerul Baia Mare
Arieşul Turda — Vagonul A rad Clujeana — Jiu l P etrila Arieşul Turda — C.S.M. Reşiţa
C.S.M. Reşiţa — Ind. Sîrmei G. T urzii C.S.M. Sibiu — A.S.A. Tg. Mureş C.S.M. Sibiu — Vagonul Arad
Vagonul A rad — Gaz metan Mediaş
A S. C ugir — M inerul Lupeni Gaz metan Mediaş — Clujeana
Gaz metan Mediaş — Recolta Caret Ind. Sîrmei C. T u rzii — C.F.R. Arad A.S. C ugir — Ind. Sîrmei C. T urzii
Recolta Cărei — M inerul Lupeni
Etapa a XVl-a, 17 aprilie Etapa a XX-a, 15 mal
Etapa a XXV-a, 19 iunie
C.S.M. Reşiţa — Recolta Cărei A.S.A. Tg. Mureş — Vagonul Arad Gaz metan Mediaş — Jiul Petrila
Ind. Sîrmei C, T u rz ii — M inerul Baia Mare Arieşul Turda — C.S.M. Sibiu
Ind. Sîrmei C. T urzii — A.S A Tg. Mureş
Gaz metan Mediaş — C.F.R. Arad Jiu l P etrila — Recolta Cărei Recolta Care» — Clujeana
M inerul Lupeni — C.S.M. Sibiu Gaz metan Mediaş — Ind. Sîrmei C. T urzii A.S. Cugir — C.F.R. Arad
Vagonul Arad — Jiul Petrila M inerul Baia Mare — M inerul Lupeni
A S A. Tg. Mureş — Arieşul Turda C.F.R. Arad — Clujeana M inerul Lupeni — Arieşul Turda
C.SM. Sibiu — C.S.M. Reşiţa
A.S. C ugir — Clujeana CS.M. Reşiţa — A.S. Cugir
Vagonul Arad — M inerul Baia Mare
Etapa a X VII-a, 24 aprilie Etapa a XXl-a, 22 mai
Etapa a XXVl-o, 25 iunie
C.S M. Sibiu — Ind. Sîrmei C T urzii Clujeana — Arieşul Turda
Recolta Cavei — Vagonul Arad A.S.A. Tg. Mureş — A.S. Cugir Arieşul Turda — A.S Cugir
Jiul Petrila — A.S. Cugir Ind. Sîrmei C. T urzii — M inerul Lupeni C.S.M. Reşiţa —Gaz metan Mediaş
Arieşul Turda — Gaz metan Mediaş Vagonul Arad — C.S.M. Reşiţa M inerul Baia Mare — C.S.M. Sibiu
C.F.R. Arad — M inerul Lupeni Jiul P etrila — C.F.R. Arad Clujeana — Vagonul Arad
Clujeana — C.S.M. Reşiţa Recolta Cărei — M inerul Baia Mare C.F.R, Arad — Recolta Cărei
M inerul Baia Mare — A.S.A. Tg. Mureş C.S.M. Sibiu — Gaz metan Mediaş A.S.A. Tg. Mureş — M inerul Lupeni In faţa tablei de şah. (Instantaneu de la clubul sindicatelor din Petroşani).
Jiu l Petrila — Ind. Sîrmei C. T u rzii F o to : N. M O LD O VEAN U