Page 63 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI .3487 „

una
Fâ COMITETUL EXECUTIV AL SFATULUI POPULAR
■ h e i L ft AL REGIUNII HUNEDOARA
I anunţâ ţinerea concursului pentru ocuparea următoarelor pos­
L 4-1 I turi vacante de secretari ai com itetelor executive ale sfaturilor
1 1
populare comunale :
l 1. Comuna Luncoiu de Jos Raionul Brad
2. Comuna Baru Mare
Raionul Haţeg
3. Comuna Sintâmâria Orlea Raionul Haţeg
I 4. Comuna Furcşoara Raionul llia
Aprecierea generală asupra înde­ ca munca să se desfăşoare în salturi, nu şi-au pus ordine în p rivin ţa r it­ 5. Comuna Visca Raionul llia
p lin irii planului de producţie pe pe­ com itetul de partid de secţie a apre­ m icităţii, şi în organizarea muncii.
rioada ianuarie-februai ie din acest ciat că ele pot fi înlăturate, că se Datorită acestui fapt munca în sal­ l 6. Comuna Ghelar Oraşul regional Hunedoara
an, scoate în evidenţă că secţiile şi poate lucia ritm ic în cadrul fiecă­ tu ri continuă să persiste. La concursul pentru ocuparea posturilor de secretari ai
sectoarele productive ale În tre p rin ­ rui sector. Pentru aceasta insă este Sa luăm sectorul llf Musariu. In- comitetelor executive ale sfaturilor populare comunale se pot
derii miniere Barza şi-au îndepli­ necesar ca organele şi organizaţiile cepînd cu prim a decadă şi term inînd înscrie :
n it şi chiar depăşit planul la pro­ de partid, sindicatele, organizaţiile de cu ultim a, aici rezultatele sint în
ducţia de metal, iar incopind cu tineret si conducerile tehnico-admi- general aceleaşi : 80-85 la sută. Fapte — persoanele care au absolvit liceul sau şcoli echiva­
a doua jum ătate a lu n ii fe­ nistrative să ia toate măsurile pen­ sim ilare întitnim şi la sectoarele lente avînd un stagiu de cel puţin 5 ani in muncâ la sfaturile
bruarie a fost îndeplinit şi tru ridicarea rolului m aiştrilor, pen­ U i Musariu. X I Valea M orii şi B:\T- populare, într-un domeniu al adm inistraţiei de stat sau în
planul la minereu, indice la tru întărirea răspunderii faţă de rea­ disor. Aceasta dovedeşte că în sec­ învâţămînt ;
care in anul trecut s-au semnalat lizarea ritm ică a planului, pentru toarele respective organizaţiile de
răinineri in urmă. Dar, pentru a ca­ repartizarea judicioasă a forţei de partid au dovedit insuficientă pre­ — absolvenţi ai şcolii generale de 7 (8) ani, cu un stagiu
racteriza activitatea colectivului în ­ muncă. Nu este normală, de exem­ ocupare faţă de soarta planului. Ele de cel puţin 10 ani în muncă la sfaturile populare sau în­
treprinderii p rivind îndeplinirea şi plu, situaţia de la sectorul 00 sau n-au m ilita t cu destulă perseveren­ tr-un domeniu al adm inistraţiei de stat.
depăşirea sarcinilor de producţie HO unde unii m aiştri sînt doar sim­ ţă pentru a im prim a în rînclul co­
este necesar să se cunoască dacă re­ p li supraveghetori. lectivelor de muncă o disciplină fe r­ Cererile de înscriere la concurs se vor depune la Comi­
zultatele înregistrate au fost o bţinu­ La indicaţia com itetului de partid, mă. socialistă. O altă cauză care face tetul executiv al Statului popular regional Hunedoara ce are
te si pe perioade scurte de tim p, pe organizaţiile de bază de la sectoare­ ca planul de producţie să nu se poa­ reşedinţă în oraşul Deva, pînă la data de 15 aprilie 1963 şi
decade sau /.ile, respectiv dacă s-a le aparţinătoare secţiei, pe lîngă a- tă realiza ritm ic o constituie nemo­ vor fi însoţite de următoarele acte :
respectat ritm icitatea producţiei şi plicarca m ăsurilor tehnico-organiza- tivatele. Num ărul acestora, numai I — copie de pe actul de naştere ;
dacă la aceasta şi-a adus contribu­ tc-rice, au trecut la îm bunătăţirea în primele două luni, este de ordi­ — actul de studii în original sau copie legalirato ;
ţia întregul colectiv. calitativa a întregii munci politico- nul sutelor. I — dovadă asupra stagiului in muncâ la sfaturile popu­
eduentive de niasă. Fiecare membru Deşi birourile organizaţiilor de
de partid, şef de echipă, m iner s-a bază si-au întocm it planuri de mun­ lare, in adm inistraţia de stat sau în învâţămînt ;
— certificat de sănătate eliberat de circumscripţia sani­
Organizării muncii - sim ţit m obilizat să nu-şi precupe­ ca operative, cu sarcini concrete, re­ La cooperativa agricolă dc producţie din Geoagiu se pregăteşte o I tară sau policlinica de care aparţine candidatul ;
partizate pe fiecare
de
membru
ţească eforturile pentru a face ca
planul să se realizeze zi de zi în mod partid, rezultatele sînt totuşi nesa- bază trainică producţiei dc legume din acest an. — dovada situaţiei militare eliberată de Comisariatul mi­
Controlul stării răsadurilor dovedeşte că s-a asigurat m aterial sădi-
atentia cuvenită ritm ic, ltăspindirea metodelor şi ex­ tisfăcătoai e. De ce ? Pentru că n-a tor de calitate corespunzătoare. litar.
existat un control e/ieace asupra
perienţei înaintate a celor cîteva
sute de fruntaşi în înlrecerea so- ' a ctivită ţii conducerilor adm inistra­ — autobiografia.
cialistă pe anul 1003. reorganizarea tive ale sectoarelor. Deficienţele a- Concursul va avea loc la sediul Comitetului executiv al
Comitetul de partid dc Ia secţia echipelor, în aşa fel îneît să fie o- m intite n-au rămas fără urm ări. In Sfatului popular al regiunii Hunedoara, Bulevardul Dr. Petru
a 71-a Musariu. annlizînd periodic mogene. reglementarea in tră rii şi subteran, la sectoarele citate, asis­ Groza nr. 22, in ziua de 20 aprilie 1966, orele 8.
pe baza situaţiei operative ritm ic i­ ieşirii din mină. îm bunătăţirea asis­ tenţa tehnică din partea m aiştrilor CULTURA
tatea producţiei de minereu si de tenţei tehnice constituie principalele s-a dovedit nesatisfăcătoare. unele Concursul va consta dintr-o probă scrisă şi una orală asu­
metal, a desprins că in luna ianu­ forme care au făcut ca in luna fe­ lucrări au fost executate de m întu- pra cunoştinţelor în domeniul construcţiei şi adm inistraţiei de
arie, cea mai mare parte a produc­ bruarie ritm icitatea producţiei să se ială, iar tinerea m inereului lasă m ult stat.
Com itetelor dc partid de secţie le URAJERA VALOROASĂ
ţiei s-a obţinut în decadele 11 si 111. îmbunătăţească. Toate sectoarele a- de dorit. f
La m ajoritatea sectoarelor, aparţi­ parţinătoare secţiei a 11-a Musariu I Tematica problemelor concursului se poate consulta Ia
nătoare secţiei, pe prim ele 10 /-.ile, au început să-şi realizeze planul la revine sarcina ca intr-un tim p cît Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara
realizările erau m ult inferioare faţă minereu incepind chiar cu primele mai scurt să analizeze activitatea (Urmare din pag t) mînţa la 3-4 cm adincime şi tâvălu- (secţiunea secretariat-adm inistrativ) precum şi la comitetele e-
de prevederile planului. Ce denotă zile ale lunii. organizaţiilor de partid respective gînd terenul permite realizarea unei I xecutive ale sfaturilor populare raionale, orâşeneşti şi comu­
aceasta ? La este o ui mare a faptu­ şi să le acorde tot sprijinu l pentru culturi încheiate, care va răsări u n i­ nale.
lui că în rin d u rile m ultora dintre a-si îm bunătăţi stilul şi metodele de înfiinţarea unei iucerniere trebuie să form si va asigura producţii m ari an I
m ineri s-a statornicit rău 1 obicei, să muncă. se fac.i o fertilizare cu îngrăşăminte de an A plicînd semănatul în cu l­
depună eforturi sporite numai în- La întreprinderea m inieră Barza organice în cantitate de cile 20 tone tura pură, Staţiunea experimentală I
cepînd cu cea de a doua decadă, pe­ sînt create toate posibilităţile ca la na si snperfoslat 200-300 kg la ha. Geoagiu. cooperativa agricolă din
rioadă căreia, pe bună dreptate, i pianul de producţie să poată fi în­ iar incepind cu anul al lll-lc a să se Căslău si alte unităţi au realizat cu l­
se poale spune de .asalt'1. Comuniş­ deplinit în mod ritm ic şi la toti in ­ aplice şi azotat de amoniu cile 100- turi încheiate, viguroase, obţinînd
tii au combătut un astfel de proce­ dicii. Acest luciu ni-l demonstrează 150 kg la ha încă din prim ul an 2-3 coase. Pentru
deu. cl dăunind ca lită ţii m inereului pot ti recuperate colectivul secţiei a II-a Musariu. li in experim entări s-a constatat că a se înlătura buruienile este bine ca
şi a lu cră rilo r executate. In goana semănatul si metoda folosita constitu­ în prim ul an să se facă pliviti.il, iar
după cantitate, unele echipe de Se impun-; ca organizaţiile de ie* un alt fac tor im portant care in flu ­ în continuare ca lucrări dc în g rijire
m ineri neglijează efectuarea unei partid să ia cele mai corespunzătoa­ enţează producţia. In prezent, pe su­ trebuie să se aplice grupatul c u ltu rii
trie ri corespunzătoare. In felul aces­ re măsuri, care să ducă la lichidarea prafeţe m ari se practică semănatul sul) prim ăvara, după fiecare coasă şi
ta apare minereu rebutat. Se negli­ Cu toate că în direcţia îm bunătă­ perioadelor de asalt. Personalul teh- culturi protectoare, în special sub griul toamna pentru a se stim ula Lâstări-
jează de asemenea şi armarea cores­ ţirii ritm ic ită ţii se observă unele pro­ nico-ingineresc trebuie să fie mai de toamnă. Această metodă mai ales rea.
punzătoare a galeriilor. Proceclînclu- grese, totuşi această stare de fapt nu m ult controlat asupra m odului în în anii seccloşi, prejudiciază cultura Este contraindicată practica m ultor
se astfel, m inerii reuşesc să-şi înde­ poate fi generalizată. La în tre p rin ­ care îşi dcsfcoară activitatea ur- ducînd la compromiterea ei, m tructt unităţi de a păşuna lucernîerele anunţâ vacante următoarele posturi :
plinească lunar sorcinle. Dar ce se derea m inieră Barza realizările în­ mărindu-se cu mai m ult interes ca­ după recoltarea plantei protectoare, toamna. întrucît prin consumarea — inginer şef, specialitatea construcţii ;
întîm plâ în luna următoare ? L u ­ registrate pînă acum nu se ridică litatea lucrărilo r executate. Să fie plantele tinere şi firave de lucerna lăstarilor la baza cărora sînt acumu­ — tehnician I proiectant construcţii ;
crările executate dc m intuială tre ­ la nivelul cerinţelor şi posibilităţi­ combătută concepţia că toate nere­ nu suportă condiţiile dc secetă. Ele late substanţele de rezervă se slă­ — tehnician I normator construcţii.
lor. Num ărul echipelor şi brigăzilor fiind slab înrădăcinate dispar in pro­
buie consolidate. Pentru aceasta, se gulile s? vor remedia în luna urm ă­ beşte rezistenţa plantelor la ger şi
rămase în urmă este încă mare. In porţie însemnată, pină toamna, iar Solicitanţii se vor adresa la sediul întreprinderii din Sebeş,
cere tim p pe care m in e rii sînt ne­ ianuarie, de exemplu, peste 30 la toare. Dovedind mai multă exigen­ producţiile în anii urm ători sint scă­ întîrzic pornirea în vegetaţie în pri­ strada V. I. Lenin nr. 92, telefon 142.
măvara viitoare.
voiţi să-l folosească in dauna celui sulă din efectivul echipelor nu şi-au ţă faţa de activitatea pe care echi­ zute. O altă lucrare de care depinde în
rezervat pentru producţie. Este deci realizat planul atît la minereu cit pele de m ineri o desfăşoară in sub­ Cele mai bune rezultate se obţin a- mare măsură calitatea fu ra ju lu i şi
clar pentru ce în prima decadă a şi la metal. Una din cauzele care au teran. cu siguranţă că şi ritm ic ita ­ plicînd metoda însăm înţârii lueernei care în m ulte u nită ţi nu se execută
In cultură pură. Semănatul după a-
lunii sc înregistrează m ari ră m i­ generat această stare de fapt cons­ tea producţiei va putea fi respectată. ceastă metodă, în teren bine m ărun­ pe măsura cerinţelor este recoltarea
neri în urmă ! tă în aceea că, în cadrul întrep rin­ ţii, in tim pul optim, adică imediat ce şi uscarea lucernei. Faptul că epoca
Cunoscind deficienţele care fac derii mai sînt destule sectoare care S. ORBOXAŞ se poate ieşi în cîmp, îngropînd să- recoltării nu este respectată aduce : I PMMDKKEi
pierderi m ari, atit cantitative, cît şi
calitative. Cercetările făcute arată că
în faza de îmbobocire, lucerna are
conţinutul m axim de p rin cip ii valo­
■ ■
ta m ro roşi. Pe măsură ce plantele trec spre „M A R M U R A * S IM B R IA
9 în flo rire acest conţinut scade, cres-
C I ¥ 1 1 cînd în acelaşi tim p procentul de ce­
luloză. acordată strada Cuza Vodă nr. 24,
O mare atenţie trebuie
prim or« nului de lucerna. Este necesar ca us­ I angajează imediat ;
uscării, transportului şi depozitării f i­
carea să se facă numai pe suporţi sau
cu ajutorul curenţilor d irija ţi pentru “ un inginer mecanic pentru postul de şef serviciu me­
a nu se pierde frunzele care consti­ canic şef ;
Continua îm bunătăţire a nivelului lifient. Din această cauză, aşa cum tuie partea cea mai valoroasă a plan­
de deservire a populaţiei prin u n i­ subliniau in cuvi'ntul lor Iov. Nico- telor. Condiţii de angajare : studii superioare şi 6 ani vechîmo
tăţile com erţului socialist este una Ine Mnnărăzan. I Dîncşoreanu, Pe­ în specialitate. I
din cerinţele de prim ordin a lu ­ tru Dud aş şi a lţi participanţi la con­ Cu bune rezultate practică coope­
crătorilor din acest sector. Modul ferinţă. nu peste tot sortimentele rativa agricolă din Cistei şi alte u ni­ Salarizarea, 2.500 lei Iun ar.
cum sînt prezentate şi gospodărite solicitate de cumpărători s-an asi­ tăţi, balotarea în stare semiuscată a
lucernei, cu ajutorul preselor de paie,
m ărfurile, felul în care este prim it gurat în cantităţi corespunzătoare. metodă care aplicată corect elim ină — cinci lăcătuşi mecanici cu şcoala profesională sau ca­
şi servit fiecare cumpărător, con­ De asemenea, nici merceologii nu nu aproape în întregim e pierderile şi u-
stituie c rite rii de apreciere a acti­ dat suficient sp rijin gestionarilor în şurează munca de transport, depozi­ lificare la locul de muncâ în mesoria de lăcătuş mecanic.
vită ţii com erţului nostru. Aceste ce­ întocmirea notelor de comandă, pen­ tare şi furajare. Salarizarea conform H.C. M. 880/1964.
rinţe, măsura in care* ele au fost in- tru ca ele* să reflecte cît mai bine
susite si satisfăcute au stat în cen­ cererile de consum. Unii merceologi Pentru masă verde este bine ca re­ Cei interesaţi se vor prozenta la sediul întreprinderii,
trul dezbaterilor recentei conferinţe au înlocuit munca de teren cu cea coltarea lucernei să înceapă chiar
a U niunii raionale a cooperativelor de birou. Ei nu merg în unităţi înainte de faza de îmbobocire astfel i serviciul personal, între orele 7,30 — 15,30.
de consum Orăştic, pentru a prezenta lucrătorilor de incit pînă la înflorirea deplină aceas­
Aşa cum se sublinia şi in confe­ aici m ărfurile existente în depozite. tă lucrare să se termine. Procedînd
rinţă, o bună de­ Au existat, din astfel cooperativele agricole vor pu­
servire a populaţiei - aceste cauze, la u- tea asigura un nutreţ verde de bază
este strins legată | | nele unităţi lip ­ în furajarea anim alelor, din iunie
pină în octombrie.
de cunoaşterea ce­ suri de m ărfuri de în t r e p r in d e r e a c o m e r ţ u l u i cu
rinţelor populaţi­ însemnări i a strictă necesitate, Lucerna este o cultură căreia con­
ei. de studiul ce­ cum sînt sare, pe­ siderăm că m erită să î se acorde
rerii de consum a conferinţa U. R. U . c. trol. ulei, care se mai m ultă atenţie în regiunea noas­
n
acesteia. In direc­ găseau în depozite. tră, astfel ca prin fu ra ju l valoros
ţia am intită V KCC Orâstie Asemenea cazuri pe care-1 asigură, să ridice zootehnia
Orăştie a între- s-au semnalat pe­ ln lotopralie, reporterul nostru, Scbastian Trulu, a surprins un tren de regiunii Hunedoara pe o treaptă su­
j>rins o serie riodic la unităţile marlu, remorcat dc o locomotivă Diesel electrică pe ruta Stmcria-Coşlariu. perioară.
de acţiuni. S-au din Mada. Acmar,
organizat cu mai multă regularita­ Poiana, Sălîste, Pişchinţ, Jeledinţi şi I
te consfătuiri cu populaţia, mai a- altele.
les în comunele Geoagiu, Komos şi Aşa cum s-a subliniat în cadrul W* I
Beriu; )n cadrul oraşului Orăştie a conferinţei, nici furnizorul principal C e a i ată analiza preţului de cosi Strada 23 August nr: 14:
avut loc prezentarea noilor produse — l.C.I. Deva — nu a depus destulă Angajează de urgenţă:
în cadru) „Paradelor de modă“ etc. strădanie pentru asigurarea dc m ăr­ se I
De o largă popularitate s-au bucu­ furi în cantităţi şi sortimente satis­ (Urmare din pag. D fo ră rilo r de p îln ii prin montarea noare şi în alte secţii. Acestea
rat si cele peste G0 de expoziţii cu făcătoare, ceea ce a făcut ca notele lo r corectă şi altele. pot realiza prin efectuarea cores­ PENTRU LOCALITATEA DEVA
punzătoare a recepţiei cantitative i
vinzare organizate în magazinele de comanda să nu fie onorate la cursul lu n ii februarie. In al doilea Economiile înscrise în februarie — şef serviciu financiar
mari şi specializate din Orăştie, tim p si in volumul solicitat. rînd, se cer aplicate o serie de mă­ puteau fi m ult mai m ari dacă a- şi calitative la m aterialul in tra t din
Geoagiu. Beriu, Ludesti, Komos, AI- Deficienţe s-au manifestat în unele suri tehnico-organizatorice in secţii, vem în vedere şi aiţi factori. Con­ exterior, intensificarea recuperări­ i — un revizor principal gestiune
maş, Tărtăria, Balom ir şi altele. unităţi .şi în ceea ce priveşte prezen­ care să înlăture deficienţele ce exis­ sum urile specifice de care am vor­ lor la gazul de cocs, gazul de fu r­
La aceasta s-a mai adăugat şi tai ea si gospodărirea m ărfurilor. Lo tă la pregătirea ansamblelor, în bit nu sint singurele cauze ce au nal, la praful de furnal, a deşeuri­ —: doi şefi secţie alimente
faptul că în ultim ul tim p s-a con­ magazinele din Pricaz, Sibişel, Blan- pi-ocesul de turnare a oţelului, la influenţat negativ preţul de cost lor metalice. Cu atit mai m ult tre ­
struit un număr insemnat de ma­ diana, Orăştioara de Sus, Băcăinţi, circulaţia şi manevrarea tre n u rilo r pe combinat. La acestea se mai a- buie să se ţină seama de acestea PENTRU LOCALITATEA PETROŞANI
gazine noi. iar altele au fost reno­ Bobii na si chiar în oraşul Orăştie, de turnare etc. daugă cheltuielile neeconomicoase cu cît consumurile specifice nor­ — şef depozit alimentar (fără gestiune)
vate şi dotate cn m obilier modern. m ărfurile nu sint prezentate in mod Asupra preţului de cost al oţelu­ provocate de nerespectarea disci­ mate reprezintă aproape 70 la şută
De asemenea, s-au extins formele atrăgător. Uneori ra ftu rile sînt în­ lui mai grevează consumul de că­ plinei contractuale, activitatea ne­ din preţul de cost al producţiei — doi revizori principali gestiune
noi, rapide de deservire: expunerea cărcate cu m ărfuri puse una peste rămidă refractară şi fero-mangan. corespunzătoare a transporturilor, com binatului. i
deschisă, magazine alimentare cu alta, îneît cu greu poate cumpărăto­ La cărăm izile refraclaie pentru oa­ im obilizările de fonduri in stocuri O altă posibilitate de reducere a — un merceolog principal
autoservire etc. rul să-şi dea seama ce există în le, consumul planificat este depăşit supranorm ative. de refuzurile de acestor cheltuieli este creşterea a-
magazin Dc asemenea, sint puţine cu peste 30 la sută. Creşterea atît plată din partea unor beneficiari portului secţiilor ajutătoare din I — un planificator principal ’transporturi
Buna deservire a populaţiei, este magazine care au organizat expuneri de mare a consumului trebuie cău­ combinat, prin îm bunătăţirea ca­
însă strins legată dc nivelul de pre­ ale noutăţilor. tată în nciealizarea duratei medii ai com binatului. Toate acestea au lită ţii reparaţiilor, prestaţiilor, pie­ — un şef secţie alimente
gătire a cadrelor. In această direcţie, linca la aceasta se mai adaugă şi a turnărilor pe oală, ca urmare a grevat asupra preţului ele cost al selor de schimb livi-ale secţiilor de l
merită relevat faptul că numai in atitudinea necuviincioasă, lipsa li­ calităţii neco!*espui»zâloare a unor producţiei com binatului cu peste bază. Ele trebuie să acţioneze asu­ — doi primitori — expeditori marfă
u ltim ii doi ani în raion au fost re­ nei ţinute vestimentare corespunză­ materiale rcfractaie, a înzidiiulor 1.730.000 lei. — un recepţioner marfă
Analizând rezultatele obţinute pe
partizaţi să lucreze peste 30 ele ti­ toare, faptul ca pe alocuri nu se res­ de oale nu totdeauna de cea mai linia preţului de cost în primele pra prelungirii duratei de utilizare
a pieselor confecţionate în combi­
neri absolvenţi ai şcolilor profesio­ pecta orarul de funcţionare, sau al­ bună calitate, iar la fero-mangan două luni ale anului 1966, se poate nat, a duratei de funcţionare a a- — un magaziner.
nale, iar peste 200 de lucrători au teori aresta nu este cel mai adecvat, gospodărirea necoicspunzătoare a spune că ele nu se ridică Ia nivelul gi'egatelor, prin ridicarea caracte­
urm ai cursurile organizate de u n i­ se pot trage cîteva concluzii în legă­ m aterialului adus in secţii. p o sib ilită ţilo r existente în combi­ ris ticilo r tehnice şi economice ale Condiţii dc studii, potrivit H.C.M. nr 505 şi 50671966.
unile regionala şi raionala. tură cu faptul că planul de desfacere In luna ianuarie a.c. comitetul de nat. Ţinînd cont de sarcinile stabi­ lu cră rilo r ce le efectuează. Se im ­ Informaţii suplimentare se pot primi de la telefonul
Toate aceste măsuri an dus la r i­ de m ărfuri pe anul trecut nu a losr partid de la oţelăi ia M artin nr. 2 lite în plan, de angajamentul luat pun măsuri pentru respec tat ea n i­ nr. 2157, serviciul personal.
dicarea nivelului de deservire a realizat la nivelul stabilit. a analizat preţul de cost şi pro­ de colectivul nostru în ceea ce p ri­ velului planificat al le g iilo r de fa­
populaţiei prin unităţile cooperaţiei ln perioada analizata s-a arătat că ductivitatea muncii realizate în a- veşte realizarea dc economii supli­ bricaţie — prin aplicarea unui
de consum. Prin munca lor. tov. o serie de unităţi, unele destul de nul 1065. Alunei inginerul loan mentare si beneficii peste plan pre­ control preventiv eficient şi nu fo r­
Octavian Bunea (A)mas), Lomuri mari, au stat închise perioade înde­ Szabo, m aistrul loiclan Bacnef şi cum si de rezultatele obţinute la mal — defalcarea che ltuielilor ne­
Cazan (Geoagiu). M arin Anghcl (Ba- lungate. Asa a fost cazul unor unităţi alţi tovarăşi arătau ca depăşirile la acest indicator rezultă necesitatea economice pe secţiile de producţie, i
lom ir), L Bogdnne-scu (Beriu), M a­ dm Geoagiu, Komos. Măvtînesli, V i­ preţul de cost se datoresc faptului analizării operative a m odului de care se fac* răspunzătoare de pro­
fia Zchvnghea, G. Xiroaru, Evu nerea, Ludesti şi altele. E drept că că m ateiiile prime şi materialele nu îndeplinire a planului preţului de ducerea lor — locaţii, avarii de va­
Antonin. Aurelia Vlad (Orăştie). ca aceste u nităţi au stat închise din lip ­ sînt folosite cu grijă , la care se mai rost, urm ărirea lui permanentă în goane etc.
de a llfc l majoritatea lucrătorilor, să dc gestionari, dai* tot atît de a- adaugă risipa în secţie, deficienţe fiecare secţie, pentru a se puica a- Cu sprijin u l organizaţiilor de
şi-nu c-isligat stima şi aprecierea devărat este si faptul ca nu a existat care se fac sim ţite şi în acest an. pliea la tim p măsurile ce se impun. partid, orienlind eforturile colecti­
unanimă a cum părătorilor care v i­ preocupare suficientă pentru preîn- Se sublinia că la încărcarea cuptoa­ C cm iletul de partid şi conducerea velor de muncă dm secţii spre pro­
zitează unităţile unde muncesc ei. lîm pinareu stărilor de lucruri am in­ relor, Herul vechi este risip it din com binatului au indicat conduce­ blemele majore, urm ărind în perma­
tite.
Pornind de la rezultatele obţinute Conferinţa a apreciat că este nece­ cauza supraîncărcării troc i lor, la rilo r sectoarelor cum trebuie să nenţă elementele şi articolele de PRODUCE :
sî comparindu-le cu cerinţele actu­ sar să se im prim e in lîndul tuturor Vnzidnea rinelor se folosesc cără­ acţioneze. S-a recomandat întoc­ cheltuieli pot fi prevenite abateri­
ale ale masei de cum părători, con­ lucrătorilor mai m ulta răspundere mizi mai scumpe — din cele desti­ mirea unor programe de recuperare le la planul preţului de cost Pen­ — oxigen tehnic îmbuteliat
ferinţa a apreciat ca in activitatea penii u asigurarea desfăsmăi ii unui nate oalelor, ln privinţa consumu­ a depăşirilor înregistrate m secţii au aceasta tiebuîe mobilizate toate Livrările fac şi fără repartiţie pe ba 2ă de comandă fermă.
cooperaţie» de consum din raionul comerţ civilizat la nivelul cerinţelor lui la u tila ju l de turnare se apre­ la consumurile specifice normale, forţele, puse în valoare toate re-
Orăştie sînt inră lacune, care îşi actuale. P rintr-o muncă mai organi­ cia că există încă rezerve şi ele tre­ urm ărirea în continuare a redu­ zeivele ce există in vederea redu­ Solicitanţii se vor adresa direct Combinatului chimic Cra-
cer rezolvarea cît mai operativ. zată sî susţinută, nivelul deserviri» în buie valorificate pornind de la ela­ cerii consum urilor de cărbuni, cocs, cerii cheltuielilor noi mate, cale iova, telefon 51.05.
In unele unităţi studiul cererii de unităţile cooperaţiei de consum se va borarea şaijelor cu tem peraturi co­ m inereuri, fier vechi şi fontă, u ti­ principală de obţinere a noi eco­
consum a populaţiei nu s-a făcut putea ridica. respunzătoare, curăţiiea atentă a laje de turnare, cărămizi, încărcă­ nomii suplim entare şi beneficii pes­
cu destulă profunzim e şi în mod ca- V. FURIR u tila je lo r de turnare, evitarea per­ tura metalică — la oţelării. la m i­ te plan.