Page 64 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 64
PAGINA 4-A DRUMUL SOCIALISMULUI 3487
G E N E V A : Senatorul Morse dezaprobă PROIECTILUL NUCLEAR
DIN U.R.S.S.
Comemorarea m orţii diplomatului politica americană în Vietnam ÎNCĂ NU A FOST RECUPERAT
W ASH IN G TO N 17 (Agerpres). — a arătat că în condiţiile actualei po
român Nicoiae Titulescu La 12 iunie alegeri 16 m artie in localitatea Saint Louis, litic i a guvernului american nu se va
La o conferinţă de presă ţinută la
ajunge la un acord p riv in d negocie
senatorul democrat Wayne Morse a rile pentru reglementarea crizei viet M A D R ID 17 (Agerpres). — La două prăbuşirea avionului. O delegaţie *
în Sovietul Suprem declarat că „Statele U nite constituie nameze şi că acest conflict în care luni de la prăbuşirea pe te rito riu l ţă ranilor şi pescarijor din zona catas
GENEVA 17. Corespondentul reprezentat prin consilierul Pie- un mare pericol pentru pacea pe a- Spaniei a bom bardierului american trofei a sosit ieri in capitala Spaniei
Agerpres, Hoi ia Lim an, transm i rre Bouffaixl. Avi mai -participat cest păm int". Fâcind aprecieri asu Statele U nite sînt im plicate capătă „B-52", proiectilul nuclear pierdut in pentru a şi prezenta doleanţele în
„natura unui război m asiv" in care
te: Joi la p rin /, la Palatul N a ţi fostul secretar general adjunct al •MOSCOVA 17 (Agerpres). — pra p o litic ii externe a S.U.A. şi refe- naţiunea americană va ii amestecată cursul accidentului nu a putut fi faţa ambasadorului Statelor Unite in
u n ilo r s-avi comemorat 25 de ani Societăţii N aţiunilor, Pablo de P rezidiul Sovietului Suprem al rindu-se la obiectivele acesteia in pentru m ult tim p. Referindu-se la o- încă recuperat. Cercetările continuă Spania.
de la moartea em inentului diplo Azcarate Florez, şi alte per U.R.S.S. a dat p u b licită ţii un de Asia de sud-est, Morse a declarat că pinia cetăţenilor am ericani faţă de atît pe uscat, cit şi în adîncul m ării,
mat român. Nicoiae Titulescu. sonalităţi care l-au cunoscut pe cret în care se arată că, în urma problema de bază în atenţia A d m i războiul S.U.A. în Vietnam , Morse a fără vreun rezultat concret. Opera
Au participat lordul Chalfont, Nicoiae Titulescu. e xp iră rii îm p u te rn icirilo r Sovie nistraţiei este, după părerea lui, dacă m enţionat că 97 la sută din cei care ţiu n ile efectuate de unităţile m ilita re
(Anglia), Adrian Fisher (S.U.A.), A preciind rolul im portant ju tu lu i Suprem al U.R.SS. al celei „S U.A. urmează să substituie războ i-au scris s-au declarat de acord cu americane asupra terenului contam i
Semion Ţarapkin (Uniunea So cat de Nicoiae Titulescu în ac de-a G-a legislaturi, la 12 iunie iul m enţinerii păcii". Această acţiu atitudinea sa critică faţă dc cursul nat in urma rad ioa ctivităţii degajate Starea sănătăţii
vietică), Antonio Correa do Lago tivitatea p rim u lu i organism p o li a.c. vor avea loc alegeri pentru ne, a subliniat el, „nu este nici lega p o liticii A dm inistraţiei în această de încărcătura nucleară a bom bar
(Brazilia). Carlo Lukanov (Bulga tic internaţional care a fost Liga Sovietul Suprem al U.R.S.S. lă, nici m orală". Senatorul american problemă. dierului, au fost terminate. Problema preşedintelui Turciei
ria). U Thi Han (Birm ania), E. L. N aţiunilor, P. P. Spinelli, direc despăgubirilor pe care S.U.A. vor tre
M. Burns (Canada), Zdenek Cer- to ru l general al O ficiu lu i N aţiu A fost lansat bui să le acorde lo cu ito rilo r din zona W ASH IN G TO N 17 (A p-iyrcs). —
n ik (Cehoslovacia), Amha Abe- nilor U nite la Geneva, a spus I prăbuşirii nu a fost însă rezolvată P o trivit unui comunicat dat p u b li
rra (Etiopia), V. N. T rivedi (In «Nicoiae Titulescu credea în pa „Cosmos-112“ 0 declaraţie a Secretariatului F.S.M. Comisia americană însărcinată cu a- c ită ţii m iercuri la spitalul W alter
dia), Francesco C avalletti (Ita ce, în posibilitatea unei înţele ceastă problemă, nu este de acord cu ReecJ din Washington, starea sănătă
lia), Antonio Gomez Robledo (Me geri intre popoarele lum ii. Cred MOSCOVA 17 (Agerpres) — suma de 30000000 pesetas revendi ţii preşedintelui Turciei, Cemal C ur
xic), L. C. N. Obi (Nigeria), M. că şi în lumea de azi avem ne La 17 martie, in Uniunea So PRAGA 17 (Agerpres). — Secreta popor guatemalez pentru satisfacerea cată de cetăţenii care locuiesc in re sei, continuă să rămînă gravă. După
Blucztavn (Polonia). Ilussein voie de asemenea oameni de stat". vietică a fost lansat satelitul a r ria tul Federaţiei Sindicale Mondiale revendicărilor lor şi pentru liber giunea am intită ca despăgubire pen cum se ştie, Cemaţ Gursel se află în
K h a lla f (R A.U ). A. M yrdal (Sue Th. Aghnides, fost ambasador tific ia l al P A m intului „Cosmos- a dat p u b licită ţii la 17 m artie o de tate. tru pagubele materiale provocate de comă de peste cinci săptăm ini.
dia), şeii ai delegaţiilor şi dele al Greciei, fost subsecretar ge 112". claraţie în care condamnă asasina
gaţi perm anenţi la C onferinţa ce neral la Liga N aţiunilor, evocînd La bordul satelitului este in rea conducătorilor sindicali din Gua
lo r 18 state pentru dezarmare ; fisura diplom atului român, a sub stalat aparataj ş tiin ţific destinat temala — V ictor Manuel Gutieres şi
Dragoslav P rotici. reprezentantul lin ia t că N Titulescu era plin continuării cercetării spaţiului Lconardo Castitlo Fioros, acţiune care încheierea lucrărilor conferinţei de la Cairo
special al secretarului general al de m îndrie cînd apăra interesele cosmic, în conform itate cu pro- a „arătat încă o dată adevăralul chip
N a ţiu n ilo r U nite la tratativele României. C it despre adversari, | gram ul anunţat de agenţia TASS al ju ntei m ilitare". F.S.M., se arată
pentru dezanmare, W illiam Kp- ştia să le primească lo vitu rile , la 16 m artie 1962. in declaraţie, cinsteşte memoria lui C AIRO 17 (Agerpres). — La Cairo acestui organism. In tr-o declaraţie şi Africa, şi işi reafirm ă hotărîrea de
stein, reprezentantul special ad dar mai ales să le riposteze prin Gutieres, Florcs şi a ce lorlalţi acti s-au încheiat joi lucrările conferinţei transmisă de agenţia de presă MEN a promova o politică de neangajare,
vişti sindicali asasinaţi şi işi expri
ju n ct al secretarului general al fraze bogate şi pline de foită . Despre „Cosmos-110" mă s p rijin u l deplin faţă dc lupta şefilor de guverne arabe. De la ac se arată că pa rticipa n ţii la conferinţă de lichidare a colonialism ului sub
tuala sesiune a absentat Tunisia care,
N a ţiu n ilo r U nite la tratativele Nu-1 voi uita niciodată, a înche m uncitorilor, ţăranilor şi întregului de anul trecut, boicotează lucrările au adoptat în unanim itate rezoluţiile toate form ele, de rezolvare pe cale
pregătite de m in iştrii afacerilor ex
pentru dezarmare, De Noue, şe iat vorbitorul. A n ii au trecut, am MOSCOVA 17 (Agerpres). — terne. Comunicatul difuzat la Cairo paşnică a problem elor litigioase, de
fu l protocolului P alatului N aţiu cunoscut un război atroce care a Comentind zborul satelitului la încheierea lucrărilo r reafirm ă ho- -menţinere a păcii în întreaga lume.
n ilo r. conducători ai in s titu ţiilo r răscolit lumea. Aceasta nu mă a rtific ia l „Cosmos-110" cu doi tărirea p rim ilo r m in iştri arabi de a Rezoluţiile condamnă actele de tero
specializate si ai altor organiza îm piedică azi cînd calc pragul a- clin i la bord, V asili Parin, mem consolida pactul de solidaritate ara rism şi arestările în masă operate
ţii avînd sediul la Geneva, repre cestui palat să încerc sentimen bru activ al Academiei (le Ş tiin BONN: Interviul televizat de a u torităţile engleze in Federaţia
zentanţi consulari, funcţionari in tul că ascult din nou ecourile ţe Medicale a U.R.S.S., a arătat bă, semnat la Casablanca. P artici A ra b ie id e sud, m enţionîiul că ţările
arabe vor continua să acorde a jutor
ternaţionali, ziarişti elveţieni şi discursurilor lui Titulescu. Omul că această experienţă are o tr i al cancelarului Erhard panţii la lucrări au declarat, p o trivit luptei de eliberare naţională din e-
străini. Au fost prezenţi Vasile acesta, de o vivacitate frem ătă plă im portantă. agenţiei MEN, că, in ce priveşte re m iratele G o lfului Persic. Şefii de gi
Dumitrescu, ambasadorul Repu toare. a marcat cu putere o epo Prim a o constituie durata zbo la ţiile cu R F. Germană, ţă rile arabe
b lic ii Socialiste România in Elve că şi a trasat o dîră strălucitoare rului. Această experienţă, unică BONN 17 (Agerpres). — Intr-u n soluţionarea celei din Piaţa comună. continuă să menţină in vigoare hotă- verne arabe au Cerut, de asemene,
ţia, şeful delegaţiei române la pe cerul Genevei”. în felul ei pe o orbită cosmică, inte rviu acordat televiziunii bavare Cancelarul şi-a exprim at părerea că rirea adoptată anul trecut de confe îndeplinirea rezoluţiei O.N.U, cu p l i
Conferinţa celor 18 state pentru A luat apoi cuvintul ambasa a durat 22 de zile, tim p m care ze. cancelarul vest-german, Erhard, a nu a dispărut orice speranţă dc a se rinţa extraordinară a şefilor de gu vire la Aden în care se subliniază
dezarmare, şi Nicoiae Ecobescu. dorul R epublicii Socialiste Româ medicii au ţin u t animalele sub afirm at că discuţiile ce au loc în pre găsi o soluţie care să îngăduie ieşi verne arabe. După cum se ştie, aceas necesitatea desfiinţă rii bazei m ilili-
reprezentant permanent al Repu nia la Geneva, Vasile D um itres o observaţie continuă. zent între partenerii N A.T.O. sînt rea din impas. tă hotărîre recomanda ţă rilo r arabe re britanice şi respectarea dreptului
b lic ii Socialiste România pe lingă cu, şeful delegaţiei române la menite să perm ită găsirea unei fo r Referindu-se la aceeaşi problemă, să rupă re laţiile diplom atice cu Ger populaţiei din acest te rito riu la lib e r
O ficiul N a ţiu n ilor Unite la Ge Conferinţa celor 18 state pentru A doua constă în faptul că în mule care să nu excludă posibilita fostul cancelar Adenauer a „sfătuit" mania occidentală, ca urm are a recu tate şi independenţă A fost adoptală
tea unei participări franceze la acti
neva. dezarmare, care a vorbit despre cursul experienţei au fost folosi vitatea A lianţei atlantice. El a spus guvernul vest-german şi pe a lia ţii săi noaşterii de către R.F.G. a Izraelului o rezoluţie in problema fin a n ţă rii lu
„să ia in serios dispoziţia Franţei de
te o serie de metode noi, care
Din partea C onsiliului de Stat viaţa şi opera lui Nicoiae T itu a negocia". El a spus că întrevede „o si a fu rn iz ă rii de arm ament acestui
stat.
al Elveţiei şi cantonului Geneva lescu şi despre preţuirea de care n au mai fost aplicate în zboru că inten ţiile P arisului erau cunoscute situaţie periculoasă" dacă Bonnul şi c ră rilo r de deviere a a flu e n ţilo r flu
rile cosmice anterioare.
a . fost prezent şeful Protocolului, acest cunoscut diplom at român se A treia este că în tim pul zbo dc citva tim p, dai nim eni nu a putut Parisul nu vor cădea dc acord asu In rezoluţiile adoptate, şefii de gu viu lu i Iordan şi alia în legătură cu
Paul Gottrez. C onsiliul adm inis bucură astăzi în patria sa Repu ru lu i navei „Cosmos-110" anim a să prevadă că generalul de Gaulle va pra m odalităţii colaborării lor m ili verne au declarat că sp rijină mişcă poziţia ţă rilo r arabe faţă de O rgani
tra tiv al oraşului Geneva a fost blica Socialistă România. provoca o nouă criză im ediat după rile de eliberare naţională din Asia
lele au fost supuse unor acţiuni tare. zaţia pentru eliberarea Palestinei.
programate dinainte şi care au
avut drept scop studierea p a rti
Proteste la Sydney şi Canberra cu la rită ţilo r reglem entării .'iicu - Greva feroviarilor francezi Şedinţa Prezidiului Consiliului
laţiei sanguine in condiţiile unei
im ponderabilităţi îndelungate.
împotriva războiului In cursul întregului zbor, pe PARIS 17. — Corespondentul Ager deosebit de eficace pc lin iile subur Mondial al Păcii
Păm int au fost transmise in per pres, Georges Daseal, transm ite : In- bane din ju ru l P arisului, unde tra fi
RUDA PESTA 17 (Agerpres). — La 17 m artie s-a deschis la Budap
american din Vietnam manenţă date in legătură cu sta cepînd de joi, ora zero, ferovia rii cul a fost în tre ru p t în proporţie dc şedinţa Prezidiului C onsiliului M ondial al Păcii. Se discută probi
rea fiziologică a anim alelor. A
francezi de pe tot cuprinsul ţă rii au
80—100 la sulă. G uvernul a pus în
fost obţinut un volum mare de declarat o grevă de 4U de oro» în tre circulaţie 400 de camioane m ilitare, organizatorice piceum şi unele probleme internaţionale actuale.
SYDNEY 17 (Agerpres). — In ora rea în clădirea Parlam entului. Poli inform aţii. gul tra fic feroviar din Franţa este pentru a se asigura transportul in a-
şul australian Sydney a avut loc o ţiş tii au operat arestări în rin d u l de paralizat. Acţiunea grevistă a fost ceste zone.
demonstraţie In care au luat parte m onstranţilor.
3.000 dc cetăţeni, precum şi numeroa Ziarul australian „Vanguard", re
se m itin g u ri organizate in semn de levă in numărul său de joi amploa ("aiicatupa pz giab
protest îm potriva războiului am eri rea m işcării de protest elin A ustralia Acţiunile studenţilor madrileni continuă Conferinţa de presă
can din Vietnam şi a antrenării tru fată dc războiul elin Vietnam şi faţă
pelor australiene în această aven de antrenarea tot mai serioasă a Aus
spanioli, care se declară solidari cu tinufă
tură. Dem onstranţii au purtat placar- traliei In fiecare săptămînă sînt de M A D R ID 17 (Agerpres). — In Spa ticîpat si numeroşi oameni de cultură r — r ---------------
d.e pe care erau scrise lozinci cerînd clanşate acţiuni de protest şi demon nia continuă acţiunile studenţeşti în *
retragerea trupelor americane si aus straţii de masă in noi regiuni ale ţă vederea creării unui sindicat liber Lupta studenţilor. La Barcelona, stu
persecuţia organelor poliţieneşti, in de Garcia Godoy
traliene clin V ietnam ul ele sud rii, semnalindu-se participarea masi şi democratic al studenţilor, in opo denţii s-au în tru n it, spre a scăpa de
O demonstraţie sim ilară a avut loc ziţie cu sindicatele universitare o fi
pe Străzile oraşului Canberra, unde vă a tineretului şi îndeosebi a stu- ciale. După cum se ştie, la M adrid tr-o m înăstire a călugărilor capucini.
un grup ele studenţi a blocat intra denl Hor. au avut loc în tru n iri la care au par- După ce poliţia a pătruns in minăs- SANTO COM ING O 17 (Agerpres).
tire pentru a-î îm prăştia pe p a rtici Preşedintele guvernului provizoriu
panţii la adunare, un num ăr de 150 dominican, Hector Garcia Godo.v, a
de preoţi au remis arhiepiscopului ţin u t m ie icu ii seara a conferinţă de
Watts — un ghetou al negrilor din California Barcelonei un document in care îşi presă la care a făcut un nou apel că
exprim ă nem ulţum ii ea faţă de acest
act al politiei. Pe de altă parte, 17 tre toate forţele politice (lin ţară !a
menţinerea unui clim at de stabilitate
W ASH IN G TO N 17 (Agerpres). — pentru a evita noî tu lb u ră ri, politia telor, a declarat că „nu a fost sur organizaţii catolice din Barcelona au politică si de pace in vederea creă
C artierul Watts din Los Angeles a a intervenit şi a arestat riţiv a negri prins de ceea ce s-a întim p lat la semnat o „declaraţie adresată opiniei rii co n d iţiilo r necesare campaniei
continuat m iercuri să se afle in ten care, p o trivit spuselor lui, sînt con Los Angeles" deoarece „nim ic nu s-a publice", care condamnă acţiunile re pentru alegerile generale care vor
siune, după incidentele ele m arţi, în sideraţi instigatori ai unor noi in ci schimbat in acest oraş incepînd din presive îm potriva m işcărilor studen avea loc în Republica Dominicană la
cursul cărora au fost ucise elouă per dente, deoarece au aruncat cu pietre vara trecută". ţeşti. 1 iunie ac. El a declarat că viitoa
soane şi grav rănite 25. Agenţia UPI în automobilele ce circulau prin ora.;. rele alegeri ar putea să se desfăşoare
relatează că permanent pe străzile N um ărul total al celor arestaţi se r i eventual în prezenta forţei inter-
acestui cartier, calificat in presă ca dică acum la 53. aniericane, dar că trupele inler-am e-
un adevărat ghetou al negrilor elin Reprezentanţii populaţiei de culoa ITALIA : După votul de încredere ricane vor trebui să părăsească San-
C alifornia, patrulează gr upuri de po re din localitate consideră că starea to Domingo in mom entul instalării
liţiş ti şi m em bri ai gărzii naţionale economică a negrilor din Statele U n i noului guvern dom inican „A r fi
înarm aţi. După cum a declarat ael- te constituie cauza principală a in ideal, a declarat el, ca părăsirea te
ju nctu l şefului p o liţiei din Los Ange cidentelor din cartierul Watts, care rito riu lu i dominican de către trupele
les, Thomas Redelin, forţele ele o rd i au izbucnit pentru prim a oară în Fiecare reformă inter-am ericnne să devină un fapt
ne au trecut m ie rcu ri elupă-amiazâ august anul trecut. Reverendul A Pe- îm p lin it la 1 iunie 1966". El a men
p rin tr-u n ..moment c ritic " atunci cînd ters a declarat că „prim ejdia unor i i ţionat totodată că, deşi guvernul său
numeroşi tineri negri au organizat noi violenţe nu va fi elim inată" atîta este precedată de un dar doreşte ca trupele iniei -americane să
o întru n ire in clădirea unei şcoli din tim p c it negrii nu vor obţine drep n
cartier. El a precizat că printre aceş tu ri egale cu cetăţenii albi ai State părăsească cit maî curînd Republica
tia se aflau m u lţi dintre cei care au ROMA 17. — Corespondentul Ager C arli", adică linia „îngheţării" sala Dominicană, hotărirea de retragere
participat la incielentele ele m arţi, ele- lor Unite. A ctorul negru de comedie pres, Giorgio Pastore, transm ite: riilo r in tr-u n moment în care a cres a trupelor înter-am ei icane ar urma
clanşate de arestarea unui negru de Dick Gregory, care în august anul După 54 de zile de criză, al treilea cut costul vie ţii şi num ărul şomeri să fie luată la cea de-a zecea reu
către poliţie. Reeldin a precizat că, trecut a fost rănit în cursul incîden- guvern de cenlrtt-stînga, prezidat de lor. V alul de greve din ultim ele zile niune consultativă a Organizaţiei Sta
Aldo Moro, a obţinut votul de inves- demonstrează îm potrivirea oam enilor telor Americane şi nu de către gu
titurâ din partea celor două camere m uncii fată de această politică eco vernul dominican. In cercurile poli
In legătură cu primirea R.D.G. în O.N.U. ale parlam entului. nomică. Relevînd tonul „tehnicist" al tice dominicane se exprim ă în g rijo
In ultim ele două săptăm ini, Aldo discursului lu i Moro. „II Tempo" scria rarea fată de posibilitatea răm îneiii
NEW YO RK 17 (Agerpres) — Re îi va ridica ro lul dc instrum ent al Moro a vo rb it de patru ori in parla — in legătură cu situaţia politică in trupelor inter-amerieane, în m a jo ri
prezentantul permanent al R.P. Po păcii. ment pentru a expune programul ternă — că prim ul m inistru „a trecut tatea lor nord-amei icane, in R epubli Cum vede S.U.A. sistemul de securitate din cadrul O.S.A. (Organi
lone la O.N.U., Bogdan Lewandovski, Lewandovski a propus publicarea noului guvern. cu abilitate peste problemele politice ca Dominicană şi după alegerile din zaţia statelor americane).
fi remis preşedintelui C onsiliului de acestei scrisori şi difuzarea ei ca do S-a apreciat că în problemele de cele mai urgente". iunie 1966. (New Age" — Bombay)
Securitate o scrisoare în legătură cu cument oficial al C onsiliului de Secu politică externă prim u l m inistru a
cererea de p rim ire in O N U., prezen ritate. fost foarte clar : „loia litate fată de
tată de C onsiliul de Stat şi de guver ★ A lianţa atlantică, cu toate obligaţiile
nul R.D. Germane. In scrisoare se a- NEW YORK 17 (Agerpres). — Re- politice şi m ilita re care derivă din a-
ată prin tre altele că R.D. Germană prez.entanţii S.U.A., Angliei şi Fran ceasta", „înţelegere faţă de acţiunea clim at politic mai lin iş tit (dc re
este lin stat suveran şi iu b itor de ţei la O.N.U. au adresat preşedintelui Statelor U nite in V ietnam ", „fid e li EVOLUm l/EST-EUROPENE (II) marcat că unele m ăsuri au u r
pace si prim irea ei in O.N.U. va fi C onsiliului de Securitate o scrisoare tate faţă de Piaţa comună". In u lti COMENTARIUL m at oarecum acest curs) si acţi
un nou pas pe calea spre asigurarea în care, in numele guvernelor lor, se m ul discurs rostit în Camera Depu unile poliţieneşti care nu s-au
u niversalităţii Organizaţiei N aţiu nilor declară îm potriva p rim irii in Orga taţilor, Moro a acordat un spaţiu am lim ita t la deportări.
Unite. Prim irea R.D G in O.N.U, va nizaţia N a ţiu n ilo r U nite a Republicii plu c ritic ă rii poziţiei franceze faţă ZILEI insistenţă bănuitoare, reprezintă fost trecut, scrie săptăm înalul Cunoaşterea acestor evoluţii
în tă ri prestigiul acestei organizaţii şi Lemocrale Germane. de N.A.T.O. şi faţă de integrarea cu adevărat o axiomă a p o liticii italian „R inascita", dar criza po vest-europene, care nu epuizează
vest-europeană „Spre deosebire de externe italiene sau e mai cu- litică persistă deoarece toate nici pe departe întreaga varieta
Franţa — scrie ziarul „La Stampa" Soluţionarea crizei guverna rînd o reacţie tactică. In orice problemele rămân în vigoare a- te .şt com plexitate a fenomenelor
„hem ini-8" şi-a — Italia consideră că alianţa trebuie mentale din Italia a coincis în caz, cum demersurile franceze tît in ţară cit şi în in te rio ru l care caracterizează Europa occi
să devină o comunitate economică
dentală în acest moment de „du
vor avea in mod inevitabil drept
lin ii generale cu izbucnirea ac
şi politică. Italia refuză punctul de tualelor fră m în tă ri din N A T O . rezultat activitatea tu tu ro r ten partidelor. Aceste probleme se reroasă revizuire" a elementelor
referă, m ai ales, la politica in
întreru pt zborul cosmic cifice" în problemele politice şi m ili U ltim a (lin cele patru cuvîntări dinţelor centrifuge din N A.T.O., ternă. ce au form at fundaţia întregului
vedere francez, deci si „po ziţiile spe
tare". rostite de Aldo M oro in Camera există tem eiuri să se creadă că Pentru Grecia criza din N A.T.O. edificiu atlantic tim p de aproape
im portantă
este
două decenii,
ceea ce constituie astăzi nuanţe
CAPE KENNEDY 17 (Agerpres) — navei cosmice „G em ini-8", „jo n cţiu P o triv it observatorilor politici, asu D eputaţilor pentru a-şi susţine în aprecierea pe care o dau d i se iveşte intr-u n m om ent in care pentru înţelegerea deplină a e-
Nava cosmică americană „G em i- nea" cu racheta „A tlas Agena", după pra problem elor de politică internă noul cabinet, i-a îngăduit să dea feritele partide ale coaliţiei ro atenţia principală a cercurilor venim entelor in ansamblul lor.
-8", avind la bord pe cosmonauţii cum a declarat in cadrul conferinţei Moro a insistat mai puţin Planul de glas poziţiei italiene faţă de de guvernamentale este reţinută de Căci disputa din N A T O . nu
Nei 1 Arm strong .şi David Scott, a de presă de la centrul cosmic Hous- dezvoltare economică, reforma urba m ersurile franceze poziţie care, la lu lu i Ita lie i in N.A.T.O., vor că o situaţie internă precară. Con poate fi si nu este altceva decit
amonzat jo i în ju ru l orei 3,13 ton unul dintre conducătorii zborului, nistică si şcolară, crearea regiunilor prim a vedere, pare a li se opune păta u lte rio r un caracter mai a- flic tu l fundam ental care opune rezultatul unei evoluţii ample şi
(G.M.T.), în Oceanul Pacific, la apro- a fost îndeplinită. Contactul, însă, nu pentru a (la mai m ultă independenţă în mod categoric. Prem ierul ita cut. partidele democratice actualului
im ativ 800 km est de insula O ki- a putut fi m eţinut mai m ult tim p organelor locale, legi care ar fi tre lian a respins concepţia franceză Formarea noului guvern a per regim a căpătat o nouă virulenţă atotcuprinzătoare in toate dome
na'va, întrerupîndu-si zborul in datorită defecţiunii semnalate. buit să intre in vigoare încă din anul p liv in d re laţiile din cadrul mis. î'ărâ îndoială, depăşirea u- cu p rile ju l recentelor deportări niile şi — sî nu pe u ltim u l plan
cursul celei de-a 7-a rota ţii Cei doi In cadrul unei conferinţe de piesă 1948 sînt cuprinse in program ul gu N.A.T.O. pentru a se pronunţa nui moment ori tic in viata p o li ale unor personalităţi de stingă. — in situaţia internă a ţă rilo r
cosmonauţi au fost recuperaţi şi luaţi organizate la Houston, cei doi pilo ţi vernelor de centru-stînga de ani de în favoarea continuării integră tică italiană, dar au fost oare în Instituţia deportărilor, datind din care compun acest bloc. In con
îm preună cu capsula .G em ini-8'' la au declarat corespondenţilor de pre zile. „II Tempo" menţionează în acest rii în domeniul m ilita r şi e x tin depărtate cauzele care au provo tim pul trecutelor regim uri dicta textul crizei atlantice d ific u ltă ţi
bordul contratorpilorului american să că „nu ştiu precis ce s-a petrecut sens că fiecare dintre aceste refoim e derea ci pe plan economic şi po cat criza de guvern ? Deşi tra toriale, este apreciată aproape le interne din diverse ţâ ri capă
..Mason". In aceeaşi zi, ci au sosit la cu nava „G em ini-8", dar situaţia a sînt precedate de cite un „dar", ceea litic. Cunoscînd insă varietatea tativele pentru refacerea coaliţiei unanim în Grecia ea fiin d con tă o sem nificaţie mai largă şi in
Washington. fost deosebit de serioasă, m otiv pen ce dovedeşte câ „nu s-a hotărît ni părerilor existente în cadrul coa de centru-stînga s-au prelungit trară norm elor democratice. Ca vers: în am bianţa generală a a-
tru care a fost în trerupt zborul". cestor d ific u ltă ţi disputa a tla n ti
întreruperea zborului navei cosmi m ic precis nici în legătură cu conţi liţie» (le centm^stînga, ne putem tim p îndelungat, soluţiile găsite să nu mai vorbim de vădită con că este scoasă în evidenţă în în
ce „G em ini-8" după numai 10 ore şi Observatorii apreciază că nici chiar nutul acestor 'legi şi nici în ce p ri întreba dacă „ataşamentul de în diferite probleme disputate a- tradicţie care există între dorinţa treaga ei întindere.
jumătate de la lansare a intervenit tehnicienii N .A S .A . nu pot da amă veşte term enul de înfăptuire a lor". p lin " faţă de A lianţa atlantică ratâ m ai curând a fi nişte palea exprim ată de conducătorii actua
nunte precise referitoare la cauzele
bruac, ca urmare a .încetării func care au determ inat defectarea apara- In schimb, după cum remarcă şi pe care M oro il-a exprim at cu o tive. Im pasul guvernameatal a lu lu i guvern grec de a crea un N. RATEŞ
ţio n ă rii sistem ului de control al a lti ta ju lu i de măsurare a a ltitu d in ii na cotidianul „C orriere della Sera", s-a
tu d in ii navei*. Sarcina principală a vei. confirm at din nou linia „Colombo-
Redocile j l adnitntitroţte ilarului #tr. Di, Petru (Srtza ir, 25, teleleu 15 88, 12 75, 16 66, 12 ii ,,1/iu n n nnun iai con/orm aprobam Oiiecţlet Geotiale P T .f R, — ar. 263.328 din 6 nelembrte 1840. —« Tiparul Întreprinderea PelLgrnflcA Hu£edejra*.£fcya
40.065