Page 65 - Drumul_socialismului_1966_03

f" j;v o r .v 1
PROLETARI DIN TOATE JĂRILE, UNIJI-VA I
H 'jn rd O cL ra -D e va
RECENSAMIHTDL

POPULAŢIEI

Şl LOCUINŢELOR

Răspundem la unele
întrebări
VS-V
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P.Cl SI AL SFATULUI POPULAR REGIONAL' ale cetăţenilor
Mai m ulţi cetăţeni s-au a-
dresat redacţiei 2ia ru lu i nos­
tru cu rugăm intea să publi­
căm uncie amănunte în legă­
ANUL X V III. NR. 3488 SIMBATA 19 MARTIE 1966 ? 4 PAGINI - 25 BANI tură cu felul cum trehuie să
răspundă la o parte din în ­
trebările puse dc reccnzori.
Aceasta, cu scopul ca să fie
bine pregătiţi atunci tin d il
vizitează rcccnzorii şi să dea
PLENARA C DMITEVI LUI REGIONAL răspunsuri exacte şi in tr-u n
tim p scurt.

In legătură cu felul
HUNEI OARA Al. >. .R. o întrebare care se referă la fe­
şcolii absolvite
Sc ştie că în form ulare există

lu l şcolii absolvite. Iată cum tre­
buie procedat pentru a răspunde
In cursul zilei de 17 martie a.c, a avut loc plenara Corni* terii producţiei şi productivităţii muncii în întreprinderile in­ corect.
D enum irile şcolilor trebuie să
telului regional Hunedoara al P.C.R. care a analizat activi* dustriale şi de construcţii prin tr-o folosire mai raţională a se serie in form ulare cît mai
tatea desfăşurata de organele şi organizaţiile de partid, or­ capacităţilor de producţie. complet pentru a se putea de­
ganizaţiile de masă şi conducerile tehnice ale întreprinde­ Redăm mai jos textul prescurtat al expunerii făcută la duce nivelul şi p ro filu l şcolii.
rilor pentru îmbunătăţirea organizării producţiei şi valorifica­ plenară de către tovarăşul G heorghe Călin, prîm-secretar al Şcoala absolvită se scrie cu de­
rea pe scară mai largă a rezervelor interne, în vederea creş­ Comitetului regional Hunedoara al P.C.R. numirea avută la data cînd a
fost absolvită de persoana re­
cenzată. De exemplu, o parte
din cetăţeni au absolvit şcoala
Expunerea tovarăşului GHEORGHE CALIN, prim ară de patru clase. clase,
a lţii
de şapte
şcoala prim ară
sau şcoala elementară de 7 sau
fl nni, şcoala generală, gim naziul
prim-secretar al Comitetului regional de partid comercial, cursul infe rio r al li­
ceului comercial, cursul inferior
al liceului teoretic, liceul teore­
tic, şcoala profesională de meta­
In lum ina hotărîrii plenarei C.C. al P.C.R. clin tim p şi de calitate a m aşinilor şi utilajelor, re­ parchete, ceea ce a permis o utilizare mai ra­ lurgie, Academia comercială ctc.
decembrie 1965, biroul C om itetului regional de organizarea flu x u rilo r de fabricaţie, moderniza­ ţională a acestora si elim inarea în mare mă­ Deci. este necesar ca cetăţenii să
partid a întreprins o serie de acţiuni cu privire rea agregatelor, aplicarea unor noi procedee sură a fasonatului manual. Dotarea parchetelor spună cu exactitate recenzorilor
In îm bunătăţirea organizării producţiei în uni- tehnologice, care au permis o maî bună încăr­ cu instalaţii uşoare de corhănit a avut ca u r­ şcoala absolvită aşa rum a pur­
tăţile economice. In toate întreprinderile regiu­ care a instalaţiilor si extinderea gradului de mare aprovizionarea mal bună a funieularelor
nii au fost formate colective din ingineri, eco­ mecanizare a lucrărilor. si tractoarelor. S-au mecanizat în mai mare măr tat denumirea în perioada res­
nomişti si tehnicieni care să analizeze posibili­ Aceste acţiuni au condus la obţinerea unor sură operaţiunile de încărcat-descărcat. pectivă.
tăţile de valorificare în mai mare măsură a re­ indici tehnico-economici mai aproape de nivelul Rezultate bune în această privinţă s-au o bţi­ In cazul cînd o persoană u r­
zervelor economice. în scopul creşterii produc­ posibilităţilor. In combinatul siderurgic, indicii nut şi la alte întreprinderi ca I.M. Barza, I.M. mează o scoală de acelaşi nivel
ţiei şi productivităţii muncii, realizării unor de utilizare a furnalelor au crescut în primele Hunedoara, T.M. Deva. U.V. Câlan, Fabrica chi­ cu şcoala absolvită, la întrebarea
produse de calitate superioară, la un preţ de două luni ale anului in curs, faţă de realizările mică Orăştîe, Uzina „30 Decembrie" Cugir, Fa­ „Şcoala absolvită" sc înscrie
cost maî redus. In întreprinderile ■ mai im por­ anului trecut, cu 7.2 la sută. iar la cuptoarele brica clc hîrtie Petreşti, I.C S T i., T.R.C.H, şi şcoala pe care a absolvit-o. Iar
tante. au fost trim ise grupe de activişti ai Comi­ M artin cu 4.7 la sută. Numai pe această cale s-a altele. la intrebarea „Dacă urmează o
tetului regional de partid caic să sprijine orga-, obţinut un spor de aproape 28.000 tone otel, Sub îndrumarea organizaţiilor de partid, in alta şcoală" se înscrie şcoala cc
. nizaţiile de partid si conducerile tehnice în des­ fată de aceeaşi perioadă a anului 1965. Prin in ­ un ităţile economice din regiunea noastră sînt o urmează şî anul în care este.
coperirea si punerea în valoare a noi rezerve troducerea maşinii „G radall. la demolarea cup­ mai bine folosite cadrele tehnîco-înginereşti, ac­
şi în luarea de măsuri pentru îmbunătăţirea or­ toarelor Siemens M artin s-a reuşit să se reducă tivitatea acestora fiind orientată mai ales spre Despre locul de muncă
ganizării producţiei. tim pul de reparare a cuptoarelor cu circa 110 sectoarele de producţie şi de concepţie. Specia­ l ’cntru ridicarea blocurilor înalte, constructorii dc locuinţe din Deva
Intr-o adunare a activului Com itetului regio­ la sută. liş tii din întreprinderi studiază şi rezolvă o se­ folosesc metode şi utilaje moderne. La blocul K 3. aflat in curs de g li­ şi ocupaţie
nal de partid, care a avut loc la începutul lu n ii Extinderea tehnicii noi si mărirea gradului de rie de probleme majore ale procesului de pro­ sare, macaraua turn ridică un nou transport dc beton.
februarie, au fost analizate primele concluzii, mecanizare a lucrărilor în abataj? a constituit ducţie. contribuie în mai mare măsură la rea­ ro lo : I TEREIC O altă întrebare la care este
reieşite din studiul efectuat cu p rivire la u tili­ o preocupare de seamă şi pentru colectivele de lizarea sarcinilor de plan. necesar să se răspundă cit mai
zarea mai completă a capacităţilor de producţie, la exploatările miniere din regiune. In Valea Cadrele tehnice din Com binatul siderurgic corect este în legătură cu locul
extinderea tehnicii noi, creşterea cointeresării- Jiului s-au introdus in ultim ele luni stîlpi de Hunedoara, de exemplu, si-au adus o preţioasă de muncă. Pentru a asigura o
materiale a m uncitorilor, folosirea mai raţio­ susţinere-ele construcţie indigenă cu 50 kg mai contribuţie la efectuarea unor studii complexe UN AN SE LA ÎNCETAREA DIN VIATĂ încadrare justă a populaţiei pe
nală a forţelor de muncă. întărirea disciplinei uşori decit tip u rile vechi precum şi grinzile si Ia stabilirea unor nomograme cu ajutorul ram urile economiei naţionale, iar
şi alte măsuri care pot c o n trib u i. la ridicarea lungi tubulare ceea ce a dus la reducerea con­ maşinii electronice de calcul privin d factorii în cadrul industriei pe rarm irile
nivelului- procesului de producţie. sumului de lemn de mină în Ultimele două luni tehnologici, economici şi organizatorici care de­ şi siibra-munle acesteia, se va
. In plenara de astăzi ne propunem să prezen­ h i ' 12 m c .'la 1000 tone de cărbune. term ină îm bunătăţirea a ctiv ită ţii de producţie. A LUI GHEORGHE GHEGRGHIU-DEJ da şi în continuare o atepţie deo­
sebită înregistrării persoanelor.
tăm unele diu măsurile luate: si rezultatele ab­ La Uzina mecanică din Cugir. printr-o repar- _ In vederea folosirii cît mai complete a capa­ Este vorbe? de persoanele caic
ţinute de colectivele’ intreprindeW jcKfiuftrjiţ'ţfm lc' Yrzşre mai raţională a reperelor pe fa m ilii de cită ţii utilajelor din dotare, cadrele tehnico-in-
; şi de construcţii, în vederea îm bunătăţirii orga-' piese, maşini şi oameni, capacităţile de produc­ ginereşti de la LT.M. C ugir studiază posibilităţile Solemnitatea depunerii de coroane de tlori lucrează în întreprinderile, trus­
njzârii producţiei si va lo rifică rii în mai mare ţie se folosesc eu-.mai mare eficienţă. Au fost de fabricaţie a m aşînilor-unelte în cea mai op­ turile, combinatele cu alte aetî-
măsură a rezervelor economice existente tim a .varianta-, -privind tip u rile de jn a si ni...pro­ v itA ţi1 ce se încadrează în mai
întreprinse acţiuni pentru folosirea raţională duse. mărimea lo tu rilo r şi capacitatea*de pro­ multe rapaurj. Rectinzorii au - da­
In cadrul acţiunii de îm bunătăţire a organi- la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea
a m asinilor-unelte cu program si în cicluri se­ ducţie pc genuri de operaţii, lucrare care se toria să înregistreze în aşa fel
’zârii producţiei. în toate întreprinderile din re­ miautomat, creîndu-se astfel condiţii ca acestea execută în colaborare cu giupa de calcul de la locul de muncă îneît sâ se poată
giune s-a acordat o im portantă deosebită folo­ maşina electronică din Combinatul de la Hune­ poporului şi patriei pentru socialism stabili cu uşurinţă ram ura în care
sirii în mai mare măsură a capacităţii u tilajelor să lucreze la întreaga lor capacitate. doara. lucrează. Astfel, în cadrul regi­
şi agregatelor. S-nu stabilit măsuri pentru exe­ In unităţile forestiere, fierăstrniele mecanico V ineri’ la amiază, cu p rile ju l unii noastre, unită ţi cum sint
cutarea lu cră rilo r de întreţinere şi reparaţii la nu fost trecute de la râm pilc intermediare m (Continuare în pag. a 3-a) îm p lin irii unui an dc la înceta­ liei Iui Gh. Gheoi ghiu-Dej. Com binatul carbonifer Valea J i­
O companie de onoare a pre­
rea din viată a lui Gheorghe zentat onorul. Au fost depuse co­ ului, Com binatul siderurgic H u­
Gheoighîu-Dej, fiu devotat al roane de flori din partea Com i­ nedoara, Uzina „V ictoria" Că-
clasei muncitoare din România, tetului Central al P artidului Co^ lan, întreprinderea m inieră B ar­
In librăriile din Valea Jiului cărţile posedă eticheta „noutate", deşi al poporului român, a avut loc m uiiist Român, a C onsiliului de nedoara, au mai multe activităţi
Sînt vitrine în care aproape toate
za. întreprinderea m inieră H u­
ele şi-au pierdut de nuilt această ca­ solemnitatea depunerii de co­ Stat si a C onsiliului de M iniştri, care se încadrează în diferite
roane de flo ri la Monumentul c-
litate. Oare nu am compromis în fe­ din partea C onsiliului Central al ram uri.
lul acesta noţiunea de noutate? ro ilo r luptei pentru libertatea Sindicatelor, Com itetului Central La Combinatul carbonifer V a­
al U niunii T ineretului Comunist
poporului şi a patriei, pentru so­
CARTEA CĂTRE CITITOR ne oferă inform aţia „la zi" asupra cialism. şi C onsiliului U.A.S.Il., C onsiliu­ lea Jiulu i, de exemplu, există
V itrinele nu au personalitate, nu
mai multe ram uri printre care
lui Naţional al femeilor, a oame­
La solemnitate, au luat parte
celor mai noi şi maî interesante cărţi
nilor muncii din oraşul Bucureşti.
din librărie. Lipsesc din ele „C olţul tovarăşii Nicolac Ccauşcscu. Un grup de pionieri au depus industria cărbunelui, reparaţii dc
maşini şi ‘ utila je, lucrări geolo­
noutăţilor". „Cartea zilei" şi alte for­ Chivu Stoica, Ion Gheorghe
prin interm ediul vitrine i. Asa rum me dc prezentare individualizată şi IMaurer, Gheorghe Apostol, A le­ jerbe de flori. gice, lucrări de constrLieţii-mon-
Cartea proaspătă, păstrind încă intre file. mirosul ccrnelci. a ajuns in ne-am aşteptat, am în tîln it vitrine eu efect a volum elor apărute. xandru Uirlădeanu, Emil Rod- Conducătorii partidului si sta­ taje in regie şi reparaţii capita­
lib ră rii. De aici. drum ul ci In cititor este condiţionat dc aria lucrătorilor frumoase, aspectuoase. Cu tot acest naraş, Constantin Dragau, A le ­ tului, întreaga asistenţa au păs­ le, învăţăm int, gospodăria dc
cu cartea, dc talentul, priccprrca şi operativitatea lor. A su p ri acestui aspect cochet si festiv, vitrinele nu xandru Drăghici. Paul Niculcscu- trat un moment de reculegere locuinţe, ocrotirea sănătăţii.
aşpcct ne-am îndreptat atenţia în raidul întreprins zilele trecute prin li­ rcusesc să atragă atenţia trecătorului M izil, Gheorghe Râdulcseu, Le­ în faţa criptei' lui Gheorghe Com binatul siderurgic Hune­
b răriile din Vale? Jiului. asupra uneia sau alteia dintre cărţi. cuite Râutu. Ştefan Voilcc, Iosiî Gheorghiu-Dej, după care a avut doara are urm ătoarele ram uri in ­
A tît la Petroşani, cît si la Lonea si Lucrurile „obişnuite"
Există în activitatea lib ră riilo r de. aici lucruri m eritorii, experienţă Ranc, Petre B lnjovici. D um itru loc defilarea companiei de onoa­ dustriale : industria eocso-chîmî-
hună ciştigată în direcţi? popularizării şi desfacerii cărţii Sînt insă o Petrii a. la Lupeni şi Vulcan, v itri­ Coliu. Floriau Dâuâlachc. Iauos re.' că. industria m etalurgiei feroa­
scamă dc deficienţe asupra cărora dorim să ne oprim pentru ca. prin în­ nele sînt greoaie, au un aspect de ba­ FazeUaş. Pclrc Lupu. Ilic V cr- ★ se, industria m aterialelor re­
lăturarea lor, mai multe cărţi şi într-un tim p mai scurt să ajungă in zar supraîncărcat. Se pare că lib ra ­ N ici vitrinele şi standurile din in­ deţ, Vasile Vilcu. M ihai Dalca, Cu prile ju l comem orării unui fractare, extracţia m aterialelor
m iin ilc c itito rilo r mineri. rii au scos în vitrine tot ce au în de­ teriorul lib ră riilo r nu au o personali­ Manca Mâncscu. Vasile P atilincţ. de construcţii, lucrări dc cons­
pozite. In acest fel, cărţile sînt pre­ tate a lor. La Lonea ca si la Lupeni, an de la încetarea din viaţă a tru cţii montaj, alim entaţie pu­
zentate nediferentiat, fără nici un V irgîl Trofin, Gheorghe Gaslou lu i Gheorghe Gheorghiu-Dej, M i­ blică, învăţăm int, ocrotirea sănă­
criteriu selectiv, obosesc ochiul tre­ la Petrila ca şi la Vulcan. Materia* M arin, Roman Moldovan. mem­ nisterul Poştelor şi Telecomunica­ tăţii. Persoana recenzată trebuie
bri ai C.C. al P.C.R.. ai C onsiliu­
ţiilo r a pus in circulaţie o em i­
pai zece cele legale de munca în subteran, lip ­ cătorului. Mai m ult, se folosesc ace­ Iu de popularizare a cărţii, puţin lui de Stat şi ai guvernului, con­ siune ele mărci poştale. Em isiu­ să arate concret locul de muncă
I! sesc aproape din m ajoritatea lib ră ­ leaşi forme fixe de aranjare (aceiaşi astfel ca recenzorul să poată în­
riilo r vizitate In schimb, de multe şi aceiaşi suporţi metalici), care au ducători de in s titu ţii centrale şi nea este formată d intr-o marcă registra cu exactitate aceste date.
ori pot fi găsite că iţi caic interesea­ asupra cum părătorului efectul pe L. LIC IU organizaţii obşteşti, generali şi în valoare de 55 de bani şi o co­ De pildă, un m uncitor care lu ­
miei ză un cerc mai restrîns de cîlitori. T. ISTRATE o fiţeri superiori ai forţelor noas­ jiţă în valoare de 5 lei. Pe ele crează la C.S. Hunedoara este
Un exemplu: Ia Lonea exislâ volume care il are nsup»a spectatorului de ci­ tre armate, oameni de .ştiinţă, se află im prim at portretul Iui
vechi în lim bi străine, necunoscute nematograf repetarea la in fin it a ace­ artă şi' cultură. Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Prim ul lucru care atinge atenţia şi (Continuare in vag. a 2-a)
impresionează neplăcut este slaba a- dc populaţie, in valoare de peste leiaşi imagini. (Continuare in pag. a 2-a) a Erau de lată membri ai fam i­ (Agerpres)
3.000 lei.
provizionnre a lib ră riilo r vizitate. Jn-
nfară de un stoc de cărţi mai vechi, Fără îndoială că în aceste condiţii,
cu mare greutate pot fi găsite nou­ cînd lib ră riile sînt sărace în noutăţi,
tăţile in aceste unităţi. C ărţile de be­ cum părătorii sînt nem ulţum iţi Şi e
letristică sosesc în cantităţi foarte firesc., pentru că ei au pretenţia legi­ Primirea de către tovarăşul
mici faţă de cerinţele populaţiei. In timă ca librăria să Ic olcre cărţi a- DIALOG CU CORESPONDENŢII
special volumele recente de literatu­ xate în contemporaneitate, in preocu­
ră română şi universală se epuizează pările lor de fiecare zi. Tar aceste
în cîteva ore incit, la numeroasele cărţi sint repartizate la lib ră riile res­ Nicolae Ceauşescu a tovarăşului L.F. Iliciov,
solicitări ale «cumpărătorilor, lib ra rii pective într-un număr insuficient de
sînt nevoiţi să răspundă: „iui mai n- către C.L.D.C. Deva. în tim p ce la Concursul: „O m ul în producţie, — Deva şi a lţii, ne-au irim is cores­ şi de variată. Să «alegem faptele
veirT, .v e n iţi peste citeva zile, poate alte lib ră rii se repartizează mai m ult fam ilie şi societate", organizat pondenţe care tratează subiecte cele mai semnificative, cu putere adjunct al ministrului afacerilor externe
mai prim im " etc. dccit se solicită. de redacţia ziarului nostru a sus­ nesemnificative, abundînd în a- de convingere, de generalizare.
Cum se exprim a plastic tovarăşul citat interes in rîndurile cores­ firm a ţii si aprecieri cu caracter lin ii tovarăşi fac greşeala de a
Enuică loan, de la C.C.V.J., la stan­ pondenţilor şi citito rilo r. Aceasta general. M ulte sint incomplete. vrea să prezinte în acelaşi tim p al 11. R. S. S.
dul instituţiei sosesc a lit de puţine Impersonalitatea o demonstrează faptul că la re­ Faptele sint rupte unele de al­ omul în producţie, fam ilie şi so­
cărţi in cit e im posibil să mulţum eşti dacţie au sosit şi continuă să so­ tele. Sînt de asemenea unele caic cietate Nu reuşesc, pentru că
cum părătorii. „L in volumele noi de sească zilnic numeroase scrisori tema este prea vastă. Bine pro­ La 18 martie a.c., tovarăşul Nicolac mată „Luna 9", precum si folografii
literatură vine de m ulte ori cite un vitrinelor pentru concurs. O bună parte din cedează acei tovarăşi care într-o Ccausescu, secretai general al Comi­ reprezentînd suprafaţa Lunii.
singur exemplar. Cum se poate îm­ aceste scrisori răspund tem aticii scrisoare prezintă pe om şi fap­ tetului Central al P artidului .Comu­ Cu acest p rile j a avut Ioc o discu­
concursului nostru, unele din ele tele lui în producţie, iar în altă nist Român, a prim it pe tovarăşul ţie prietenească.
părţi un pai la zece miei?". Cum părătorul ia contact cu cartea fiind deja publicate în coloanele POŞTA scrisoare, prezintă omul in fa­ L. F. Iliciov, adjunct al m inistrului La prim ire au participat tovarăşii
Şi unele cărţi tehnice, in special încă înainte de a intra în librărie. ziarului, iar altele u im ind să fie m ilie sau în societate. afacerilor externe al U.R S S . care a Andrei Păcurarii, membru al C.C. al
publicate in curînd. Recomandăm corespon deniilor transmis din partea tovarăşului L. I. P.C.R., şi Vasile Vlnd, membru su­
Demnă de evidenţiat este stră­ CONCURSULUI si c itito rilo r care participă si Brcjncv, prim -secretar al C.C. al pleant al C.C. al P.C.R., şefi de secţii
dania şi răspunderea de care au care vor participa în v iito r la P.C.U.S., o scrisoare si a înm înnt, dc ale CC. al P.C.R
dat dovadă m ulţi corespondenţi concurs să ţină seama de reco­ asemenea, copii ale fanionului şi me­ A Cost de faţă ambasadorul U.R.S.S.
in alegerea şi tratarea temelor, m andările făcute, să se strădu­ la Bucureşti, A. V. Basov.
reuşind să trim ită redacţiei ma­ nu răspund temei concursului iască şi să dovedească mai m ult daliei cu stema de stat a U niunii So­
teriale închegate, bogate în fap­ organizat, altele conţin- doar câ­ discernămînt în alegerea si tra ­ vietice lansate pe Lună de staţia auto- (Agerpres)
te şi ideî, redactate la un nivel teva- cifre si citeva nume ele oa­ tarea temelor, in selecţionarea
corespunzător. Persevetînd pe li-, meni. In diferite scrisori autorii faptelor, datelor şi a persoane­
nia căutării, găsirii .şi realizării se rezumă doar la o înşiruire de lor despre care si-au propus să Primiri la Consiliul de Miniştri
în continuare a unor materiale fapte. date. cifre fără a scoate scrie. Se cere. de asemenea, mai
de d iferite genuri gazetăreşti, lot în evidenţă figura omului si con­ multă sîryuinţă si preocupare în
Preşedintele C onsiliului de M in iştri
mai bogate în conţinut, plăcute tribuţia acestuia în producţie. redactarea m aterialelor. Ele tre­ al Republicii Socialiste România, Ion La prim ire a fost de faţă Gheorghe
la citit, corespondenţii şi c itito ­ Viaţa ne oferă o m ultitudine buie scrise în g rijit, citeţ, într-un Gheorghe Maurei’? a p rim ii vineri pc Pelc, adjunct al m inistrului afaceri­
rii vor dobîndî noi succese în de fapte si întîm plări diverse. In lim baj cursiv, atrăgător. ambasadorul extraordinar si plenipo­ lor externe.
munca şi activitatea nobilă de întreprinderi şi pe ogoare se des­ ie tenţiar al U niunii Sovietice la Bucu­
cronicari ai tim p u rilo r noastre. făşoară o susţinută întrecere pen­ Am p rim it unele coresponden­ reşti, A: V. Basov.
Pe lîngă corespondenţele bune, tru a se da viaţă sarcinilor tra­ ţe in care autorii nu indică nici (Agerpres)
valoroase, am p rim it însă si li­ sate de Congresul al IX-lea al un fel de date cu p rivire la per­
nele pe care nu ie putem publi­ partidului. Oamenii înscriu pe soana lor Precizăm din nou că
ca Aşa, de exemplu, tovarăşii grafice realizări deosebit de im ­ scrisorile prim ite de la acei au­ Preşedintele C onsiliului de M iniştri nistrul afacerilor externe, precum şî
Gh. Rădăcină — Sebeş, V. Fierea portante Ei înfăptuiesc la locu­ tori care nu indică numele şî al Republicii Socialiste România. Ion ambasadorul Danemarcei la Bucu­
şi T. Predau — Hunedoara, I, rile lor de muncă adevărate fap­ prenumele, profesia si funcţia, Gheorghe M aurei’, n p rim it vineri pe reşti. Ioachim Henrilc-Georg baron
Ponici — Cugir, V. Şerbu — Alba te de eroism. Viaţa si munca oa­ actuală, locul de muncă şi adre­ Elinai- Gerhardsen. parlamentar, fost Zvtphen-Adeler. Convorbirea care a
^ 5 * Iulia, I, Craşca — Călan, J. Fabius m enilor este deosebit de bogată sa, nu vor fi luate în considerai*. pi im -m inistru al Norvegiei, care face avut Ioc cu acest prilej, s-a desfăşu­
o vizită în ţara noastră. La prim ire rat într-o atmosferă cordială.
Sala de lectură a bibliotecii clubului sindicatelor din Gurabarza este
locul preferat de numeroşi oameni ai muncii. a fost de faţă Corneliu Mănescu. mi- (Agerpres)