Page 66 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 66
PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3488
C E R IN Ţ E P E D E P L I N © p
C u r t e a
J U S T I F I C A T E
(Urmare din pag. I) are rost întrebarea de ce la librăria trebarea curentă cu care te întîm pl-
Pe bunA dreptate, operativei .Meşteşu îndreaptă paşii, apar din Vulcan, din valoarea de 13.000 nă vinz.ătorul din spatele tejghelei
în ultim u l timj5, nu garul" sînt tixite. P ri ţine tot de coopera cum e, nu este valorificat. Iar ceva Ici a planului dc vînzare pc această e: „re doriţi?" Dacă nu se form ulea
meroşi locuitori ni co m ii noştri interlocu tiva „M eşteşugarul" şi pornit din in iţia tiva lucrătorilor cu lună, s-au realizat mimai 3000? ză un răspuns cu destinaţie precisă,
m unelor Zlalnn. M ier tori sînt un tînăr şi are scris pe firm ă cartea din fiecare unitate, sc în til- Aproape în loatc cazurile, în or cum părătorul este invitat „să sc uite"
curea. Teliuc. Certej, o tinâi’ă din localita „Ceasornicărie", „Re neşte prea rar. In vitrinele interioare ganizarea standurilor se înlîrnpîuâ în raft şi să aleagă. Sfatul competent,
Teiuş, Bani Mare, îşi te pe care îi mai des paraţii stilouri", „B i cărţile sînt prezentate în bloc. Nu greutăţi pentru că întreprinderile si călduros, lipseşte.
manifestă dorinţa dc part doar cîteva zile juterie" şi „Reparaţii întilneşti o prezentare tematică a vo in stitu ţiile m» asigură un loc cores Bineînţeles, nu este necesară o re
a beneficia într-o mă pînă la căsătorie. Aşa ochelari". Toate aces lumelor. Noutatea zilei stă alături dc punzător pentru prezentarea sau păs clamă exagerată, zgomotoasă şi sen
sură mai mare de că au multe dc făcut. te servicii le face un cartea sosită în librărie cu 7-8 luni trarea cărţilor. In imensa clădire a zaţională. Se cere o îndrum are care
serviciile cooperaţiei Cu două săptămîni singur om: Ştefan sau chiar cu un an în urmă. „„S ta C.C.VJ, din Petroşani (la care s-a a- să-l ajute pe cumpărător, să-l in fo r
de consum şi ale co în urmă, tînărul s-a Cheresteş (?!). giul" că rţilo r în unele vitrin e dispuse dăugat de rurînd încă un corp) to meze. «Şi aceasta încă de Ia vitrin ă
operativelor meşteşu prezentat la secţia de Verighetele execu în tejghea se poate cunoaşte după talizând peste 200 de încăperi, nu s-a (în stadiul actual vitrinele nu fac re
găreşti, Este o dorin croitorie, bărbaţi, pen tate pentru tînărn stratul de praf ce s-a depus pe co- găsit loc standului dccît în cabina ţi clamă, ci mai m ult dezorientează), de
ţă firească. tru a-si lucra un cos noastră pereche, nu perţi. Nici în ra ftu ri volumele nn-si nui fost proiectat ., lift Îndemnul de la aranjam entul tematic si cu bun
U rm ărind firu l le tum de haine. De !a corespund nici din găsesc o tematică, nu sînt aranjate la intrare: „V izita ţi standul nostru" gust al v itrin e lo r interioare, de la fo
gitim elor pretenţii ale început, n-a fost pica punct dc vedeie al pc genuri Exceplînd lib ră riile nr. 24 î® face să te retragi de îndată ce se losirea eficientă a m aterialelor dc
cetăţenilor, am popo îneîntat de modelele ca lită ţii, nici al d i din Petroşani si nr. 22 din Lupeni, deschide uşa... „liftu lu i". popularizare. Şi. în prim ul rînd, in
sit în mai multe co oferite. Neavînd înco mensiunilor. Nu deza la celelalte unităţi se poate face o M u lţi (lifuzori d® carte vor să or formarea trebuie făcută (le librarul
mune şi sate din re tro. s-a fix a t asupra măgim. Poate m u ltila mai potrivită prezentare a tom urilor ganizeze standuri tematice, legate (le însuşi, bun cunoscător al cărţii, ca
giune, cu scopul de a unuia. Acum a venit teralul meşter îsi va în rafturi. La Petrîla, cetăţenii nu un eveniment, (le o aniversare, o pabil să orienteze c itito rii de toate
cunoaşte cum sînt ele la ultim a probă. Dar... dovedi talentul în cea pot şti de prezenţa in librărie a noi categoriile.
satisfăcute. nu i se poate face. de a doua profesie lor documente de partid. Acestea nu comemorare. Ele nu pot fi organizate
„V e n iţi m îine" — îl Din păcate, stilourile au fost aşezate in ra ftu ri la un loc pentru că nu există în lib ră rii cârti Deficienţele din munca de
amină responsabilul reparate aici, a doua vizibil. corespunzătoare pentru o asemenea dilu/.arc a cărţii prin lib ră rii
a
loan Crîşan. Cum
In majoritatea lib ră riilo r am în-
„Amănunte" p rim it tînărul acest zi fac cale întoarsă. tîln it colţuri documentare în care se acţiune. au fost sesizate de către Comi
tetul dc partid al oraşului re
ochelari?
C it despre
refuz nu e greu să ne Se eîrpesc grosolan şi pot consulta buletinele de cărţi noi. gional Petroşani. Recent. bi
supărătoare închipuim . Găsim o- nemdemînatic, fără La Vulcan ne-a întîm pinat chiar un roul com itetului orăşenesc dc
portun să facem o pic de gust. afiş: „Consultaţi colţul documentar". Bufleiul şi... reclama partid a analizai activitatea
precizare: secţia de Este regretabil că Îndrum aţi, am ţin u t să facem acest (Ic difuzare a cărţii şi a stabi
Coboi’îm din auto croitorie iti creează re lit măsuri concrete pentru îm
buz chiar în centrul pulsie de cum iei con toate deficientele, con lucru. Dar nu exista nici mi docu bunătăţirea muncii în acest do
comunei Teiuş. Zi de tact cu ea. M obilierul siderate greşit a fi ment caic nc-ar fi putut inform a a- Cartea, ca orice obiect expus vîn- meniu.
tîrg. Forfotă neobiş vechi şi pereţii afu mărunte, supără şi supra noutăţilor. Mai m ult. lipsea zării, are nevoie de reclamă. Există Lucrătorii cu cartea au dato
indispun zilnic,
nuită. M ulţim e de oa m aţi, dau aspectul li de cetăţeni, care zcd induşi colţul documentar. La ce o mai si o vedie zicală cu „reclama" şi „su ria să analizeze cu sp irit dc
ar
meni umblă după tot nei săli de aşteptare dori şi ei să fie tra fi folosind anunţul? răspundere şi disccrnăm int lip
felul de cum părături. mut dare, neîngrijite. taţi şi serviţi altfel. A fle tu l com erţului". De data aceasta să surile din activitatea lor, să
U nităţile cooperaţiei Următoarea unitate inversăm lucrurile, să vedem rît su treacă imediat Ui aplicarea in
dc consum şi ale co spre care tînărul îşi T. SERASTIAN căutarea flet pun lib ra rii pentru a face recla viaţă a sarcinilor trasate, pen
tru ca volumul de desfacere a
mă cărţii.
Nu rare sînt cazurile cînd, dacă nu cărţii să sc ridice Ia nivelul
standurilor ştii precis ce să cumperi, trebuie să impus dc cerinţele actuale dc
0 etapă superioară de prevenire ieşi din lib ră rie cu m îinile goale. în cultură ale m inorilor Văii .Jiu
lui.
In Valea Jiu lu i există scriptic, 108
şi combatere a tuberculozei standuri de cărţi. Am subliniat
scriptic pentru câ pe teren lucrurile
M inisterul Sănătăţii .şl Preve C luj — unde s-a aplicat experi nu stau chiar aşa. La E.M. Lupeni G
derilor Sociale va trece în acest mental un complex de măsuri
an la o etapă superioară dc pre de depistare biologică şl radio- standuri nu mai funcţionează de a-
venire si combatere a tubercu biologieă a bolii, de prevenire proape şase luni Au renunţat oare
lozei în cadrul planului de lic h i prin metode perfecţionare de vac m inerii la lectură? Nu. Cei care a-
dare a acestei boli. Se vor inten cinare B.C.G. si chim ier rofilaxie, venu obligaţia să se ocupe de recru
sifica acţiunile de consolidare a va fi treptat extinsă, cuprinz.înd tarea difuzorîior au neglijat neper- Ţara Haţegului14
bazei m ateriale .şi de cadre spe în anul 19GG peste ăO de locali
cializate şi se vor introduce noi tăţi şi raioane, cu circa G m ili mis acest lucru. La E.M. Vulcan se
metode de cunoaştere reală a fo oane de locuitori. caută de un an om ul p o trivit pentru
carelor si reducerea m orbidităţii. In anii urm ători această acţi difuzarea cârtii la mină. De fapt,
Experienţa cîştigatâ în cele patru une se va extinde astfel ca pînă chiar şi la Liceul din Vulcan şi la
raioane N. Bălcescu — Bucureşti, in 1970 să cuprindă întreg te ri
Titu, regiunea Bucureşti, Paşcani, to riu l ţării. «Şcoala generală nu funcţionează
regiunea Iaşi, Turda, legiunea (Agerpres). standuri tot pentru acest m otiv. Mai
ŢEG ; Nuntă cu peripeţii — c i 14.00 Pagini din operele lui Puc-
nematograful „Popular" ; BRAD: cini ; 14,30 „.locul clapelor" —
U ltim a cavalcadă spre Santa muzică uşoară ; 15,30 Noi înre
Cruz — cinem atograful „Steaua gistrări (le muzică populară rea
roşie" : 1DIA : Călătorie în ju ru l lizate în studiourile noastre;
păm întului — cinem atograful 15,45 Traduceri si traducători ;
„Lum ina" : 10.00 Atlas muzical — muzică u-
i n e m a şoară ; 1G,30 De ce ? De unde ?
De cînd ? 19,03 Pentru iu b i
to rii operei ; 19,30 Ediţie radio
DEVA : A ni clocotiLori — ci fonică M ihail Sadoveanu ; 20,30
nematograful „P atria" ; Gustul R a d i o Din tim pul gram ofonului : tara
mierei — cinem atograful „A rta "; fu l Nelu Busuioc ; 20,45 S criitori
S IM E H IA : Old Shaterhaml — PRO G RAM UL I : 5.06 Călăto la microfon : George Dan ; 21,45
cinem atograful „M ureşul" ; H U rie muz.irală prin regiunile pa Mic dicţionar de muzică uşoară ;
NEDOARA : ln tiln îre la lschia triei ; 5,40 Piese distractive in 23,50 Serată dansantă.
— cinem atograful „Flacăra" ; terpretate de fanfară ; G.15 Trans
W innetou 11 — cinem atograful mitem penirn sate ; G.22 Ciulă
''„Constructorul" ; C A LA N : Fata form aţia de fluieraşi din Sadu- Televiziune
lui Bube — cinem atograful Sibiu ; G.Î5 „Trenul veseliei" —
„ I.C.S.H." ,• P E TR O Ş A N I: U lti muzică uşoară ; 7.30 Pagini din
mul m iliard a r — cinem atograful operetele com pozitorilor români
„Republica" : Tom Jones — cine înaintaşi ; 7.45 Salul voios de 19,00 T elejurnalul de seară ;
m atograful „7 Noiem brie" ; LU - pionier : 8,00 Sumarul presei ; 19.15 Mozaic artistic pentru ti
PENI : V izita — cinem atograful 0,00 M ari orchestre de muzică neretul şcolar; 20,00 Tele-enci-
„C u ltu ra l" ; Soţie pentru un aus populară : 8,30 La microfon, me clopedie ; 21,00 Vechi instrum en
tralian — cinem atograful „M u n lodia preferată : 9,30 Sfatul me te populare româneşti ; 21,30 In
citoresc" ; LONEA : A m in tii i dicului ; 10,05 Şirag de melodii ; vita tu l nostru in studio, solistul
din copilărie — cinematograful 10.20 Roza v în ln rilo r : 11,32 M u de muzică uşoară Danyel Gerard
„M in e ru l": Rezervat pentru moarte zică populară interpretată dc M ă (Franţa) ; 22.00 1 iln i : Sfîntul ;
— cinem atograful „7 Noiem brie"; ria Iladiu, Benone Darnian si E- 22,50 T elejurnalul de noapte ;
PAROŞENJ : Veselie la Acapuho m il Diosu: 13,15 Cînlâ corul Pala 23,00 Sport : Avancronică la cam
—cinem atograful „Energia" ; CRI- tului pionierilor din Bucureşti; pionatul de lotbai ; B uletinul
V ID IA : Regina cîntecelor — c i meteorologic.
13.30 Pentru prietenii muzicii u-
nematograful „M uncitoresc" ; şoare ; 14.08 M elodii populare pre
D A R B A T E N I: licitări» (seri ferate; 15.00 Cînleccşi jocuri popu
ile I şi II) — cinem atogra lare; 17.15 Itadio-sim pozion; 18,03
ful „6 August" ; A L B A IU - In ju ru l globului: 10.13 Din înre Timpul probabil
L1A : Camera in formă de „U “ — gistrările lui Ion Luca-Bănăţ.eanu
cinem atograful „V icto ria "; U ltim a şi Guţi A dolf ; 18.30 Ş tiinţă, teh
vacanţă — cinem atograful „23 nică, fantezie ; 19,00 Autograf
A u g u st": T E IU Ş : Runda G — muzical : Nicolae Kirculcscu ;
cinematograful „V icto ria "; Z L A T - 19.30 O melodie pe adresa dum
NA : Cineva acolo sus mă iu neavoastră : 20,00 Hadiogazela de
beşte — cinem atograful „M un seară ; 20,55 „Pentru un cu vin i
c ito ru l” ; SEBEŞ: M uncile lui de dragoste" — program de ro
Hercule — cinem atograful „P ro manţe ; 21,15 Două inim i intr-un
gresul" : Colina — cinem atogra
ful „Sebeşul" ; A P O LD U L DE d ans: 23,00 Estrada nocturnă.
SUS : A trecut o femeie — cine PRO G RAM UL 11: 8,00 Muzică
matograful „23 August" ; ORAŞ- de balet ; 8,30 Viers, strună si
T1E : Dum inică ia New Y ork —
cinem atograful „P atria" ; Fata nai ; 9,30 Din album ul m elodiilor
lu i Bube — cinem atograful „F la de estradă ; 12,00 M elodii de
căra" ; CUGIR : lokm ok — cine pretutindeni ,• 12,30 Folclor m u
m atograful „7 Noiem brie" ; IIA - zical de pe plaiuri olteneşti ;
PEUCEPTRONUL apă, nu putrezeşte, poale fi lesne
prelucrat mecanic şi nu poate
In stitu tu l de automatică al A-
cademiei Polone de Ştîinţe a fi deteriorat de giiulaci.
A vind un aspect extrem de a-
construit un aparat denum it trăgător, m aterialul poate li fo
pcrceptron, care poate să citeas losit pentru căptuşirea pereţilor.
că. Deocamdată, el poale deosebi Se presupune că m aterialul va
numai literele de ţipai-, dar pe
fi folosit pe larg în numeroase
v iito r va putea descifra şi cele ram uri industriale în care în pre
de mină, chiar manuscrise nc- zent se recurge la polim eri.
citeţe.
Perceplronul face parte (lin a- FU R N A L DE 2.7U0 M.C.
paratele menite să prelucreze un La Krivoi-R og, în Ucraina, a
mare volum de inform aţii. Pe început construirea unui furnal
viitor, maşinile de acest fel vor cu o capacitate de 2.700 m.c., care
putea traduce texte din lim b i
va fi cel mai mare din Uniunea
străine. Sovietică. El va fi complet auto
MICROSCOP DE BU ZU N AR matizat, iar aparate electronice
O firm ă engleză a produs un de calcul vor asigura regimul
microscop de buzunar in greu optim dc topite.
tate de 410 g. In ciuda dim ensi In anul 19GG Ucraina va pro
unilor sale reduse, microscopul duce peste 35 UOO.OOO tone (le fon
măreşte de 2 000 de ori şi este tă. M etalurgîştii scontează că
considerat unul dintre cele mai vor obţine un spor (le 2.000 00U
precise aparate optice. El a fost tone prin perfecţionarea tehno
construit din m ateriale inoxida logiei la furnalele existente.
bile, nu are nevoie să fie uns. C O NTRABANDA c u c a f e a
nu reacţionează la varia ţii (le
temperatură .şi nu este in fluen Ziarul columbian „El Especta-
ţat de cutremure de pâmmt. dor" anunţă că numai în prim e
Noul microscop poate fi co le două luni au fost scoşi, prin
nectat direct la o cameră (le contrabandă, din ţară 42.000 dc
televiziune sau la un aparat fo saci de cafea, in valoare de 3
tografic obişnuit. m ilioane dc dolari.
UN NOU IM ATERIAL DIN TAD KX. UN NOU PREPARAT
LEM N ŞI PLASTIC ÎM P O T R IV A F U M A T U LU I
Recurgmd la iradinţîe, chim iş- In u ltim u l tim p, în Bulgaria
tii sovietici au obţinut un nou se foloseşte cu m ult succes pre
m aterial si anume o structură paratul Tabex contra fum atu
m onolită din lemn şi plaslic. A - lui. Acesta conţine citizinâ —
cest material este rezistent la un alcaloid preparat din salcim