Page 7 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A
OHUmUL SOCIALISMULUI Nr. 3473

P E N T R U R E A L IZ A R E A P L A N U L U I
DIN ACTIVITATEA

D E P R O D U C Ţ IE ESTE N E V O IE D E =
ORGANIZAŢIILOR U. T. C

cerc pasiune, voinţă, perseverenţă. De a-
Organizare ştiinţifică, Colaborare ce9te calităţi dau dovadă tin e rii Lupa lo-
sif, Irlen Gheorghe, Popa Dum itru, Dum i-
trcscu loan si a lţii, care obţin rezultate
m ultilaterală bune, îm bogăţindu-si necontenit cunoştin­
ţele.
aprovizionare ritmică, noştinţe practice peste 180 de elevi ai scolii crea premisele necesare obţinerii unor re­
Generalizînd experienţa bună, evitîndu-se
In secţiile uzinei noastre îşi insusesc cu­
neajunsurile care s-au manifestat, se vor
profesionale. M ezinii uzinei — cum îi nu­
mesc m uncitorii — sint ajutaţi cu g rijă pă­ zultate mai bune la învăţătură şi discipli­
rintească să îndrăgească meseria care si-au nă. O biectivul nostru esenţial este colabo­
întărirea disciplinei ales-o şi să devină astfel m uncitori de nă­ şcoala pentru a contribui şi mai m ult la
din
rarea
m ultilaterala cu organizaţia
dejde, cu o înaltă calificare profesională.
educarea ucenicilor în sp iritul unei înalte
Faţă de pregătirea schim bului de mîine al
uzinei, alături de şcoală, o înaltă răspun­ discipline în muncă, a a titu d in ii conştien­
dere revine si organizaţiei U T.C. clin uzină, te, creatoare faţă de însuşirea meseriei.
In aula In stitu tu lu i dc mine Dacă ele s-ar folosi în mod ju ­ lele de salariu. Este curios fap­ cit şi organizaţiei U.T.C. din şcoala. Mie B Ă LA N 1‘ ETRF
din Petroşani şi-a desfăşurat dicios, dacă s-ar respecta întru- tul cu majoritatea celor care sint chemate să sprijine ucenicii în însuşi­ secretar al C om itetului U.T.C.
lucrările, nu dc m ult, confe­ totul cele 1 condiţii de care a- absentează prezintă pentru zi­ rea unor valoroase cunoştinţe teoretice şi U.R.U.M l'etrosani
rinţa locală a sindicatelor din minteam la început cu sigu­ lele respective certificate me­ practice, să se ocupe cu toată g rija de edu­
Valea Jiu lu i, ranţă că planul de producţie ar dicale. Îm i face impresia că a- carea lor.
La lucrări au luat parte to­ putea fi îndeplinit ritm ic, /i ceste certificate se eliberează Com itetul U.T.C. pe uzină, sub conduce­ P a r t i c i p a n ţ i
varăşii : loan Cotoţ, secretar al dc zi. decadă de decadă, lună cu prea multă uşurinţă de către rea si îndrum area organizaţiei de partid,
C onsiliului Central a) Sindica­ de lună. De fapt. problema cadrele medicale. Cred că or­ se ocupă permanent de felul cum este or-
telor, Vichcnte Bălan, pre­ transportului in subteran con­ ganele sindicale ar putea face nizatâ şi cum se desfăşoară practic.! în pro­ muncă
şedinte al C onsiliului regional stituie încă punctul nevralgic mni m ulte vizite la dom iciliul ducţie a ucenicilor. In mai multe rinduri la
al sindicatelor Hunedoara. La- asupra căruia va trebui să se celor ce lipsesc pentru a se in­ nivelul com itetului U.T.C. pe uzină, precum Organizaţia U.T.C, din cooperativ,! «agri­
7.ăr David, prim -sccretar al acţioneze cu mai m ultă insis­ teresa de adevăratele cauze, si cu p rile ju l in s tru irii organelor conducă­ colii dc producţie Sebeş are permanent in MKfMÂ • PEBFECTĂ • IDEALĂ
C om itetului orăşenesc Petro­ tentă decît pină acum. Spun pentru a-i lăm uri pe cei ce toare, am analizat problema practicii uce­ atenţia sa cultivarea la tineri a dragostei
şani al P.C.K. acest lucru pentru că m-am lipsesc că absenţele lor in flu ­ nicilor, prile j cu care s-au luat si o serie faţă de muncă In adunările generale se
De la tribuna conferinţei au enţează negativ atît mersul de măsuri concrete. supun în dezbaterea tin e rilo r l?mc intere­
fost scoase în evidenţă rezulta­ producţiei cit şi ciştigul lor Spre ce probleme ne-am îndreptat în sante privind felul cum ei îşi aduc aportul
tele obţinute de către organele personal". mod deosebit atenţia? la executarea lu cră rilor agricole la tim p si
şi organizaţiile sindicale pentru însemnări pe Păreri asemănătoare au «avut Dacă cineva iubeşte o meserie, depune dc calitate. Unele dintre acestea: „Cum am
mobilizarea colectivelor dc oa­ şi m inerul pensionar M ihai Do- m ult suflet pentru învăţarea si slăpinirva reuşit să efectuez peste 100 zile muncă".
meni ai m uncii în lupta pentru marginea boi. şi Petru Ilie, preşedintele ei. Ucenicii de-abia pe băncile scolii şi în „C ontribuţia noastră la buna desfăşurare a
traducerea în viaţă a sarcinilor com itetului sindicatului de la uzină descoperă frumuseţea meseriei pe campaniei agricole de prim ăvară", „Munca,
trasate dc partid. Totodată, de­ Conferinţei locale E. M. Lupeni şi Firică Totolan, care şi-au ales-o. Tn această direcţie ei o chestiune de glorie si eroism" şi altele, au
legaţii şi in v ita ţii au scos Ia m inei- la E. M. Petrila. trebuie ajutaţi îndeaproape. Comitetul avut un larg răsunet în rhulul tin e rilo r ţă­
Iveală neajunsurile şi greutăţi­ Este cunoscut faptul că m i­ U.T.C. din uzina noastră urmăreşte în rani cooperatori.
le spre lichidarea cărora vor a sindicatelor nerii din Valea Jiului isi aduc munca politică pe care o desfăşoară în rîn- Dezbaterile din adunările generale, m un­
trebui să-şi îndrepte atenţia o mare contribuţie la asigura­ dul ucenicilor să dezvolte acestora dragos­ ca politică si de educaţie ce o desfăşoară
nouţ organ ales. întreaga masă Petroşani rea bazei de energie prim ară a tea pentru meseria în care se pregătesc. în m em brii organizaţiei U.T.C. precum si ce­
a m em brilor de sindicat patriei noastre. Tocmai de a- acest scop. noi am organizat zilele trecute lelalte acţiuni cultural-educative: expuneri,
ceea este nevoie ca organele si o adunare cu toţi ucenicii, unde s-a prezen­ concursuri privind cunoştinţele agrozooteh­
organizaţiile sindicale să do­
convins că transportul defec­ vedească mai multă exigenţă tat m aterialul „Munca — o chestiune de nice schim buri de experienţă etc., au avut
Opinii tuos din mină ne-a produs fată de felul în care conduce­ glorie şi eroism" La adunare au fost in ­ drept rezultat mobilizarea tuturor tin e ri­
lor In o muncă însufleiitanre.
vita ţi tovarăşi din conducere»! uzinei şi a
Exemplul
m ulte greutăţi".
Şi despre întărirea discipli­ rile tehnico-adininistrative în­ şcolii, m aiştri din secţii, secretarii organi­ este evident : Nici un Linâr nu a efectuat
nei in muncă s-a discutat m ult deplinesc obligaţiile prevăzute zaţiilor de bază U.T.C. din uzină si din in anul care a trecut mai puţin de 259
în cadrul lu cră rilo r conferinţei. în contractele colective, să des­ scoală. Aceştia au relatat din experienţa zile-muncă tată ciţiva dintre aceştia, cai-**
făşoare o largă activitate cul-
Numeroşi delegaţi şi in vita ţi Am solicitat părerea cîtorvu tural-edurativă de masă axata lor, despre felul cum au învăţat şi cum au lucrează în sectorul zootehnic: Vasile -Iin
învins unele greutăţi, ajutînd ucenicii să-si
au vorbit despre rezultatele tovarăşi despre această însem­ pe realizarea sarcinilor econo­ dea mai bine scama cum trebuie să înveţe cu 551 zile-m unră, Petru Todea 516, Solo-
bune obţinute în muncă de că­ nată rezervă de creştere a pro­ mice, să organizeze mai bine şi să muncească pentru a deveni cadre ca­ mon Toclea cu -102 zile-muncă. Fiecare d in ­
tre colectivele în m ijlocul că­ ducţiei. Vom consemna deci întrecerea socialistă, să indice tre ei are cîtc un Ict de vaci de la care
rora isi desfăşoară activitatea. răspunsurile prim ite. organelor adm inistrative unde, lificate, de nădejde. M ulta vreme va ră- au realizat, in medie. 2.809 l lapte pe cap
In mod deosebit au atras aten- Ioan Encscu — a rtific ie r — cum si cînd să ia m ăsurile cele mîne in memoria ucenicilor, cuvintele m ai­ de vacă furajată. Tot din zootehnie am in­
t'u pa rticip a n ţilo r la conferin­ organizator de grupă sindicală mai corespunzătoare pentru n- strului Hebedean lo.m care a vorbit cum tim * pe utecisîele Ana Paştiu îngrijitoare
ţă acei vorbitori care nu s-au în sectorul IV al F M . Vulcan. sigurarea tuturor condiţiilor în se făcea ucenicia în trei ut. despre mizeria la păsări şi Ana Petrcscu în ti i i j i ton re la
m u lţu m it numni să enumere „In anul trecut, in cadrul sec­ vederea în d e p lin irii planului neagră, bătăile şi obida pe care trebuiau purcei cate au efectuat peste 525 zilc-
realizările, ci au prezentat în torului nostru s-au înregistrat de producţie. să le îndure ucenicii. muncâ.
mod critic şi autocritic neajun­ peste 400 de absenţe nem otiva­ Conferinţa locală a sindica­ Comparind condiţiile minunate de azi cu f>i în acest an tin e rii participă cu acelaşi
surile care îsi mai fac loc în te Dacă tim pul respectiv s-ar telor Petroşani a apreciat că cele ale trecutului, ucenicii inva’ţă să pre- entuziasm la muncă In zootehnie sau la
activitatea sindicatelor din fi folosit in producţie, puteam sindicatele, sub conducerea ţuiasca mai m ult tot ce se face astăzi ca primele lucrări ce le-am efectuat, ei sint
Valea Jiului. M ajoritatea dis­ ciştiga însemnate tone de căr­ îndrumarea organelor si orga­ ei să devină m uncitori bine pregătiţi, In alături de virstnici. Este un semn al ho-
c u ţiilo r au fost axate spre crea­ bune in pluş. In grupa sindi­ n iza ţiilo r de partid, trebuie să m aterialul prezentat s-a arătat că ucenicii, tă ririi lor de a dn viaţă măreţelor sarcini
rea tuturor co n d iţiilo r necesare cală din care fac parte am cău­ desfăşoare o astfel de muncă numai temeinic pregătiţi, pasionaţi pentru trasate dc partid în direcţia sporirii conti­
pentru realizarea sarcinilor de tat să vorbim m inerilor certaţi în rît fiecare om să simtă tot meserie, voi- putea contribui din plin la nue a producţiei agricole.
plan, a angajam entelor luate cu disciplina despre acest lucru. mai m ult sentimentul datoriei perfecţionarea procesului de producţie, ’.a HANFŞ D A N IE L
progresul tehnic. S-a subliniat, de aseme­
în întrecerea socialistă. Cei mai „în dărătnici1* au fost îm plinite. nea. că însuşirea meseriei este o parte o r­ preşedintele cooperativei
Relerindu-sc la aceste pro­ scosi tem porar din brigăzile A. D A V ID agricole dc producţie Sebeş
bleme. m inerul şef de brigadă productive si repartizaţi în ganică a m arelui proces dc muncă, caic
Petre Constantin de la E. M posturi auxiliare. Nu prea le-a
Lupeni spunea printre altele : convenit. U nii şi-au dat seama
.P entru ca planul de produc­ că au greşit. Cu a lţii mai avem M A Ş I N A D E C U S U T
ţie să fie realizat, la exploa­ încă de luciu. După părerea FOLOSIREA MIJLOACELOR DE TRANSPORT AUTO
tarea noastră, este nevoie de o mea, cred că este nevoie să
organizare ş tiin ţifică a produc­ desfăşurăm o muncă politică
ţiei,- apiTjvizionnre ritm ică cu mai viabilă, să folosim metode
materiale si întărirea discip li­ educative mni convingătoare
nei în muncă. După părerea cu aceşti tovarăşi. Le căutăm
mea este necesar ca organizaţia si sîntem convinşi că apliein- La sesizările ziarului,
de sindicat să vegheze cu mai du-le, vor da roade". Se utilizează la confecţionarea lenjeriei, a articolelor de
m ultă răspundere pentru res­ Sigismund Uivaroşi — şef de îmbrăcăminte feminină şi a costumelor din ţesături textile sub­
pectarea tuturor prevederilor echipă la separaţia preparaţiei ţiri şi semigroase de bumbac, mătase sau lină.
înscrise în contractul colectiv. din Petiila. „Şi la noi sint m ul­ organele vizate răspund
Avem în dotare utilaje şi me­ te absenţe nemotivate. Fie se Cinematica maşinii asigură mersul înainte sau înapoi al
canisme de mare randament. fac în mod deosebit după zi- cusăturii şi modificarea pasului de (a 1-3,5 mm.
Itaidul-anchetă publicat sub răspunsul dat de conducerea Reglajul fin al tensiunii a ţe i de fa ac şi de la suveică
titlu l de mai sus. in ziarul autobazei din Brad trebuia permite utilizarea aţelor de diferite grosimi.
(Jzina „Victoria11 Călăi „D iurnul socialism ului" nr. insă să se «irate şi măsurile Prin utilizarea aparatelor accesorii ce se livrează împreună
luate pentru ca întreg perso­
1443 semnala o serie de defi­
cienţe în organizarea si con­ nalul din subordine să-şi cu­ cu maşina, se pot executa orice operaţiuni de brodat, ştopâruit
tro lu l m uncii la unele auto­ noască şi să-si îndeplinească şi vătuit.
(Urmare din pag. l) ra al P.C.TL, care după ce a baze ale D It.T.A, Hunedoa­ întocmai a trib u ţiile de servi­
felicitat colectivul în tre p rin ­ Locul de lucru este ilum inat printr-un bec de 6 V, alim en­
La secţia furnale decla­ derii, n subliniat necesitatea ra. în folosirea m ijloacelor de ciu ce-i revin, lucru despre tat de la reţeaua de 110 sau 220 V, prîntr-un transformator pro­
satele au fost reduse cu 0.80 la continuării succeselor dobin- transport auto etc. Pe m argi­ care nu se spune nimic. priu.
nea celor semnalate, in răs­
sută faţă dc norma admisă: dite. V orbitorul a arătat si punsul dat de conducerea au­ Mni erau vizate în raid, co­
^ Productivitatea m uncii a principalele căi ale traducerii tobazei din Brad se spune: mitetele executive ale sfa tu ri­ Maşina se livrează :
sporit cu 5,61 la sută faţă dc în viaţă a noilor sarcini ce „Problemele arătate au fost lor populare ale raionului O- — cu masă normală cu picioare din fontă şl faţa mesei
sarcina dc plan; stau în faţa colectivului uzi­ analizate minuţios de către râstie, oraşului Brad, al co­ din panel furniruit şi lustruit :
$ In cursul anului 1965 nei: însuşirea, introducerea si conducerea autobazei si de munei Buceş si altele, pentru — cu masă mobilă tip du lap din plăci de lemn aglome­
s-au realizat 2..105.000 lei eco­ extinderea cuceririlor ştiinţei organizaţia de partid. Planul starea proastă a şoselelor rat sau panel cu furnir de nuc lustruit.
nom ii la preţul dc cost. obţi- şi tehnicii moderne, organiza­ operativ de transport din ca­ ce îngreunează desfăşurare,! Capul maşinii se livrează in diferite culori asortate, iar
nindu-.sc beneficii ce se rid i­ rea ş tiin ţifică a producţiei, r i­ drul şantierului T.C.M.M. a transporturilor, folosirea cu masa (n culoare deschisă, semiînchisâ sau închisă.
că la 1.205 000 lei peste sarci­ dicarea permanentă a califică­ fost realizat în cursul lunii bune rezultate a capacităţilor
nile de plan ; rii m uncitorilor, tehnicienilor ianuarie 1966, dar coeficien­ de producţie a maşinilor, pre­
© Num ărul celor care au şi inginerilor. tul de utilizare a p a iru lu i a cum si unii beneficiari ca
devenit fruntaşi în întrecerea De la tribuna şedinţei fes­ fost scăzut, datorită faptului şantierul de Ia Teliuc al
T.C.M.M. (care are loturi la
socialistă se ridică la 281 m un­ tive s-au făcut apoi auzite an­ că drum urile de acces Brad), si T H.C. Hunedoara,
citori, ingineri şi tehnicieni. gajamentele mai m ultor colec­ la arest şantier sînt im - la care s-au constatat unele
tive de secţii. Inginerul Ioan practjc abile, ceea re duce U> neajunsuri în privinţa u tili­
Tovarăşul N'icolae V umi a Stolcoi, turnătorul Dionisie defecţiuni frecvente. zării m ijloacelor de transport
transmis apoi întregului colec­ M untcami, corsarul Ioan Cîn- Pentru o mai bună organi­ auto. Acestea insă, nu si-au FABRICA DE CIMENT TIRGU-JI!!
tiv al uzinei felicită rile Prezi­ zare a muncii în atelierul de îndeplinit obligaţia dc a răs­
diului C onsiliului Central at droiu şi prim -furnalistul Ioan reparaţii auto, s-au luai o se­ punde la termenul cuvenit
Sindicatelor, urîndu-i succese Bla.i au exprim at şîndurite şi rie de măsuri, menite să ducă ziarului cu măsurile luate. Se
în lupta pentru traducerea in hotărîrca colectivelor în oare la reducerea im obilizărilor impune ca «articolele publicate
viaţă a sarcinilor ce-i revin pe muncesc de a lupta cu holă- autovehiculelor. efectuarea la raidul am in tit să fie stu­ ANGAJEAZĂ
anul 1966. lu cră rilo r de calitate si redu­ diate mai profund şi să se ia P rintre cei mai harnici lucrători ai cooperativei meş­
rire pentru îndeplinirea şi de­ cerea preţului de cost la în ­ măsuri adecvate pentru înlă­
A luat apoi cuvîntul tovară­ teşugăreşti „M oţul" din Brad — secţia Baia dc Crîş —
şul Ioachim IVIoga, secretar al păşirea sarcinilor de plan la treţinere sî rep«!raţii\ turarea tu tu ro r neajunsurilor se numără şl tov. Nicolac Faur. El execută lucrări de
C om itetului regional Hunedoa­ toţi indicatorii pe anul 1966. Toate acestea sînt bune. In semnalate. bună calitate. Foto: !. TERFK — ingineri în specialităţile: mecanică, energetică,1 chimie
iect la laboratorul nou, să se reme­ I
K a a U U B L f lH B V I industrială şi electromecanică m inieră.
(Urmare din pag. I) dieze o serie dc defecţiuni cum ar — maiştri în specialităţile: mecanici, tehnolog) materiale
De asemenea, metodele clasice de Contribuţia adoratoarelor uzinale fi : nefuncţionarea sistemului de în ­ construcţii.
cercetare a stru ctu rii m etalului si a călzire în linele săli dc laborator,
defectelor încep să fie completate ? la ascensorul pentru reactivi, la Lns- “ electricieni în specialităţile : reparaţii motoare, automa­
prin metode moderne, cum ar fi talaţia de aer condiţionat etc. tizări, aparataj electric, categoria de salarizare V-Vlll.
microscopia electronică, cercetarea astfel că există largi posibilităţi de vor aduce m axim um de foloase. A- Ţinînd seama de aceasta, noi O problemă, care pare măruntă,
structurii cu raze Hontgen, analiza reducere a greutăţii utila je lo r res­ paratele moderne de control a pro­ ne-am propus să extindem activita ­ dar care nu şi-a găsit rezolvarea, Cei care doresc să se angajeze, se pot prezenta personal
incluziunilor nemetalice şi a gazelor pective. cesului de producţie pe flu x u l teh­ tea sectorului spectrografic, care u r­ deşi s-a stăruit in mod deosebit, este la sediul fabricii.
incluse in oţeluri etc. Dar, sarcinile ce revin laboratoa­ nologic vor trebui introduse treptat mează să determine în mod curent construirea unei pivniţe pentru acizi
relor com binatului sînt din ce in ce în uz. curent. Astfel, stabilirea re- manganul si crom ul, sub 1 Ia sută — nelipsită din dotarea oricărui la­
mai complexe Şi din a lt punct cJe tasurii în semifabricatele laminate din oţeluri ; crom ul si nichelul re­ borator modern — necesară în spe­ Data concursului pentru m aiştrii se va stabili ulterior, fn
Un auxiliar valoros vedere. La ora actuală com binatul — care condiţionează şutajul la ora zidual din oţeluri, cit şi «nluminiul. cial din punct de vedere al protec­ funcţie de depunerea cererilor.
nu numai că asigură metalul nece­ actuală, făcută prin «apreciere de De asemenea, ne-am propus să în­ ţiei muncii şi al conservării apara­
al secţiilor sar în mare parte industriei noastre lu cn ito rii controlului de calitate şi. cercăm analiza spectrograficA a ma­ telor sensibile din dotare. Se asigură locuinţă.
4 constructoare de maşini, dar el li­ sporadic, prin încercări mctalogra- terialelor nemetalice — m inereuri, La fel, unele u tila je prevăzute a
vrează metal si în alte 26 de ţări ficc — poate fi executată în mod con­ zguri şi refractare. fi procurate din im port ca : fotome-
productive ... ale lum ii. Executarea analizelor ch i­ tinuu prin ultrasunete, sau chiar în In sectorul polarogralic urm ărim tru l cu flacără, crom atograful şi a l­ I
mice, a încercărilor fizico-mecanice întregime automatizată, prin u tiliza ­ determinarea sodiului din cenuşa tele ar fi bine să fie procurate cit
D intr-un simplu agent de cerce­ şi metaiogrnfice diferenţiate — f i ­ re.! razelor gama S-ar putea astfel cocsului, a smoalei din materialele mai curind. Este de asemenea ne­
tare a compoziţiei chimice, a pro­ nind cont de standardele în vigoa­ economisi cantităţi considerabile de refractare, analiza completă polaro- cesar să se «accelereze de către cons­ I
p rie tă ţilo r fizico-mecanice, si a de­ re, in fiecare ţară importatoare de metal, care în tim p m inim , ar com­ grafică a bronzurilor şi a alamelor. tructor construirea anexei labora­
fectelor de structură, laboratorul de­ metal de la noi — este în momentul pensa investiţia necesară pentru La cuantovac va începe instruirea torului. care urmează să adăposteas­
vine un a u xilia r valoros al secţiilor actual, practic, imposibilă. Pentru procurarea aparaturii respective. De sistematică a personalului ce-1 va că atelierele de confecţionat epru- I ÎNTREPRINDEREA d e MATERIALE IZOLATOARE Şl
productive, p rivind stabilirea cauze­ a evita asemenea neajunsuri este altfel, în acest sens, s-a propus deservi după punerea în funcţiune vzrte si laboratoarele de tratamente
lor unor defecte apărute incidental necesar să se lucreze după metode procurarea u tila ju lu i corespunzător. a poştei pneumatice. Se voi exlinde teim ice, încercări I i2ico-fcnecanice şi DE FINISAJ — TURDA
Intr-un v ii tot mai îndepărtat va I
sau sistematic, la unele produse, atît de precise, incit repetarea ana­ Controlul ultiasonic sistematic al metodele de analiză spectrofolome- pentru refractare
dind în acelaşi tim p si o serie de lizelor la destinatari — după orice b lum u rilo r şi ţaglelor destinate u- trice şi fotometrice. Strada H orticulturii nr. 10, telefon 1120, 1121
soluţii competente pentru înlătura­ standard străin — să ducă la rezul­ nor produse pretenţioase, cum ar fi L.a laboratoarele rapide, în spri­ fi necesară dotarea laboratorului cu
rea lor. Ca exemplu putem da slu- tate comparabile cu cele obţinute da osiile pentru vagoane şi pentru lo­ jin u l direct al oţelarilor, se deter­ vac. necesar pentru executarea ana­ l VINDE:
un at doilea aparat de tip cuanto­
diul efectuat p rivind defectul nu­ noi, în lim ita erorilor de analiză u- comotivele Diesel electrice, nr e li­ mină in mod curent, începînd din
m it m icroruptură la otelul pen­ niversal admise. mina o scrie de cheltuieli neecono- acest an, carbura de calciu din zgu­ lizelor rapide, in cazul cînd cel exis­ CU REPARTIŢIE: — carton asfaltat
tru rulm enţi si studiul compa­ micoasc, ce se fac la combinat, le­ ra cuptoarelor electrice, cil si o x i­ tent s-ar defecta, sau va fi în re­ pînză asfaltată
gice ale oţelului pentru sape cu role ... care poale aduce fecte si de uzinare.! lor pină la faza pus la punct determinarea carbonu­
ra tiv a) ''■aracteristicilor m etalur­ gate de transportul m aterialelor de­ dul de magneziu. De asemenea, s-a paraţie. — covor P.V.C.
produs la C.S.l-I. si al celui sim ilar finală. De asemenea, determinarea lui din oteluri cu ajutorii] oazborre- ★ — dale P.V.C, pentru pardoseli
din străinătate. Prin acest din urmă maximum rezilienţei la tem peraturi scăzute la tru lu i, ceea ce va constitui o con­ Există posibililâţi reale ca labora- “ dale P.V.C. — înlocuitor fa­
studiu s-a dovedit că oţelul rom â­ o serie de oţeluri, ce ar putea să trib u ţie directă la îm bunătăţirea c- to.irele din combinat să devină un ianţă
nesc, liv ra t d? Hunedoara nu este intre in practica curentă prin dota­ taborării oţelului, în special la cup­ factor însemnat în promovarea pro­
cu nim ic inferior oţelului sim ilar de foloase rea hiborntoaielor cu instalaţia f r i­ toarele nr 6 , 7 si 8 de la oţelăzia gresului tehnic, să acorde un sp rijin F Ă R Ă R E P A R T IŢ IE : — bandă de protecţie din P.V.C,
produs in alte ţări, ui mind doar a se gorifică necesară. M artin nr. 2. care sint la o distan­ deosebit de preţios colectivelor dc pentru izolarea conductelor
acţiona în sensul îm bună tăţirii tra ­ Se desprinde deci concluzia că Ilo lă riic a recentă a partidului nos­ ţa mai m.!re de laboratorul rapid. corsari, fu m a listi. oţclari şi lam i- l de oţel
tam entelor termice. înzestrarea tehnică a laboratoarelor, tru cu privire la îm bunătăţirea or­ Peni in îm bunătăţirea a ctivită ţii natori, care se străduiesc să găseas­ — tapet semilavabil pe suport
Un alt studiu com parativ s-a fă­ lărgirea num ărului de specialişti ce ganizării şi îndrum ării a ctivită ţii de noastre de v iito r şi pentru ridicare.! că soluţiile cele mai raţionale pen­
cut la oţelul pentru arm ături şi sus­ lucrează în diverse domenii de in ­ cercetare ştiinţifică, pune şi în faţa ei pe o treaplă superioară, consi­ tru creşterea producţiei, îm bunătă­ l hîrtie
ţin e ri miniere. Cercetarea s-a fă­ vestigaţie. trebuie să ţină pas cu colectivului de la laboratoarele din der că este bine să se term ine cit ţirea calităţii m etalului, lărgirea ga­ — tapet lavabil pe suport
cut la cererea C om binatului carbo­ exigenţele tehnicii metalurgice. în combinat sarcini noi, de foarte mare mai repede de râtre constructor mon­ mei sortimentale şi reducerea pre­ tectil.
nifer din Valea Jiu lu i arâtîndu-ae continuă dezvoltare. In acest fel ele răspundere tarea instala ţiilo r prevăzute in pro­ ţului de cost.