Page 82 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 82
PAGINA A 2-A DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3492
RAPORTUL COMITETULUI CENTRAL CONGRESUL
AL UNIUNI! TINERETULUI COMUNIST UNIUNII TINERETULUI
COMUNIST
prezentat de tovarăşul PETRO ENÂCHE
Tn continuare in raport se spune :
fU rm arc din pag !) tribui la educaţia prin muncă a tineri viaţa şi preocupările specifice ale Trebuie sâ recunoaştem însă că Plenara C om itetului Central al U ni Raportul Comisiei Centrale de Revizie
lor s-a dovedit a fi munca voluntară studenţilor, trebuie să contribuie la organizaţiile U.T.C. nu acordă spri
zi paşii spre viitoi — ataşamentul si patriotică a tinerelului, care-şi orc creşterea nivelului lor politic şi jin u l cuvenit organizaţiilor sportive, unii Tineretului Comunist din august Comisia Centrală de Revizie — sc de a participa tot mai activ la re
nu desfăşoară ele însele o activitate
19G5, exprim iudu-şi acordul deplin
recunoştinţa noastră fierbinte P a rti dr-ja la noi o tradiţie frumoasă şi ideologic, să dezvolte exigenţa şi în acest domeniu, pe măsura posi cu prevederile noului statut al p a rti arată în raportul prezentat de to zolvarea treburilor de stat si ob
dului Cotmini.sl Român. căruia oa îndelungată. Să continuăm şi în v i combativitatea masei studenţilor dului referitor la denumirea, rolul varăşa M aria Apostol — constată şteşti. Ca urmare a dezvoltării conş
m enii de pe întreg cuprinsul Româ ilor a îndruma tinerelul de la ora faţă de atitudinile înapoiate la în b ilită ţilo r si sarcinilor ce le revin şi sarcinile organizaţiei revoluţio că au fost asigurate m ijloacele bă- tiin ţe i socialiste a tineretului, a
O rganizaţiile U.T.C. vor trebui sâ
văţă tu răi nerespectarea
norm elor
niei ii spun cu drag P artidul nos şe si sale spre munca patrioiică pen vieţii universitare şi alte manifes colaboreze mai strîns cu organele nare a tineretului, a hotărît schim neşti si materiale necesare bunei creşterii sp iritu lu i său com bativ, un
tru. tru realizarea de noi lucrări de fo funcţionări a organelor şi organiza num ăr însemnat de scrisori scot în
los obştesc. tări negative, care apar la unii din U.C.F.S.. cu conducerile şcolilor, barea denum irii U niunii Tineretului
In continuare, ocupîndu-se de sar tre ei, în contrast izbitor cu com pentru a asigura să se desfăşoare in M uncilor în Uniunea Tineretului ţiilo r U.TC., desfăşurării unei in evidenţă vinele lipsuri existente la
cinile de viito r, raportorul a spus: O îndatorire de scamă a organiza condiţiuni şi mai bune activitatea Comunist. Această denumire a fost tense activităţi politice si organiza locurile de muncă, în activitatea o r
ţiilo r U.T.C. este să se preocupe moi portarea imensei m ajorităţi a cole
U niunta Tineretului Comunist con îndeaproape şi mai perseverent in toa gilor lor. Ea este chemată să njuK*, sportivă a tineretului* Ţinînd sea îm brăţişată cu căldură de masele torice in rîndul maselor largi ale ganelor şi organizaţiilor U T.C., fa-
sideră că sarcina sa de căpetenie este te sectoarele de activitate de condi mm m ult decif pînă acum. asocia mă dc interesul deosebit pe rnrc-l tineretului din ţara noastră. O dată tineretului, pregătirii şi pcrfecţio- cîndu-se numeroase propuneri pre
desfăşurat ea unei intense a ctivităţi ţiile de muncă si de vială ale d ife ri ţiile studenţilor in asigurarea unu» manifestă tin e rii faţă de acţiunile cu aceasta apare necesitatea să se nării continue a cadrelor. ţioase pentru îm bunătăţirea a ctivi
politice si organizatorice, în vederea telor categorii de tineri, să vegheze conţinut educativ ridicat acţiu turistice, considerăm p o trivit ca schimbe numerotarea Congreselor An dc an fondurile financiare ale tă ţii in diverse domenii. Marea ma
m obilizării întregului tineret la în la respectarea drepturilor lor, să ia nilor ce le iniţiază în domeniul U.TC. să-şi asume în v iito r sarcina U niunii T ineretului Comunist, re- U.T.C. au sporit, ele fiin d in 19G5 joritate a sesizărilor si scrisorilor ti
făptuirea p o liticii dc industrializare atitudine lată do acei care le încal muncii profesionale, cultural-ar* de a organiza turism ul local la sfin flectmdu-se astfel continuitatea ac de peste două o ii mai m ari decît nerilor au fost soluţionate de orga
a ţării, la îndeplinirea m ăreţelor o- că, să inlensilice. în colaborare cu tistice, sportive, în îndeplinirea ţit de săptămînă pentru tineret. tiv ită ţii organizaţiei noastre de la cele realizate în anul 1939. nele U.T.C. în term enul prevăzut
bieclive prevăzute în planul cincinal. sindicatele, conlrolul obştesc in a- a trib u ţiilo r ce le revin pe linia c- V orbitorul s-a ocupat in conti înfiinţarea sa si pînă in prezent. îm bunătăţirea muncii de educa dc hotărîrile partidului şi guvernu
Folosind experienţa pozitivă acu ceasta direcţie. lcctuării controlului obştesc în că nuare* de munca politică şi organi De la întemeierea organizaţiei re ţie comunistă, creşterea conştiinţei lui. Este necesar ca pe v iito r să
mulată, organizaţiile U.T.C. vor tre In domeniul cercetării ştiinţifice mine, cantine şi unităţi sanitare. zatorică a U.TC. voluţionare m arxisl-leniniste a ti politice şi a disciplinei m em brilor acordăm o si mai marc atenţie stu
bui să-şi îmbunătăţească formele şi — a arătat raportorul — lucrează mulţi Raportul s-a referit in continuare Uniunea Tineretului Comunist cu neretului din ţara noastră în anul U n iunii Tineretului Comunist se dierii si rezolvaţ ii cu răspundere şi
metodele de influenţare pentru a dez tineri, şi dintre ei numeroşi sini ulc.- la diferitele aspecte ale activită ţii prinde astăzi peste 2.230 000 de mem 1922, au avut loc în ilegalitate 4 oglindeşte şi în faptul că m ajo rita operativitate a problem elor semna
volta la tineri conştiinţa înaltelor ( işti Pătrunse dc semnificalia înfUi- educative desfăşurate de U.TC. bri, aproxim ativ 35 la sută din t i congrese ale U niunii Tineretului tea covirsitoare a utecistilor işi plă late.
răspunderi faţă de îndeplinirea în r.ăralului îndemn al partidului, or Numeroasele acţiuni întreprinse nerii între 14 şi 29 dc ani din ţa r* Comunist, iar In perioada de la e li Comisia Centrală dc Revizie pe
cele mai bune condiţii a sarcinilor ganizaţiile U.T.C. au sarcina de a cu masa tineretului pentru cunoaşte noastră. U.T.C. este ancorată astăzi berarea ţării 3 congrese ale U niunii tesc cu regularitate cotizaţia. care o va alege Congresul va trebui
de producţie încredinţate fiecăruia cultiva in rindul tinerilor, care sini rea şi însuşirea po liticii partidului, mai puternic în toate masele p rin Tineretului Comunist. Ţinînd seama Anual, Com itetul Central al U.T.C. .să dea dovadă de exigenţă sporită
dintre ei. interesul permanent pentru sau se pregătesc să devină ccrceto- dezbaterea in rin d u rile uteciştilor a cipale ale tineretului : 070.000 dc de aceasta. Comitetul Central al şi presa pentru tineret primesc pes în rezolvarea sarcinilor cc-i revin,
îm bunătăţirea m uncii colectivului clin I or i. conşliinla unei clici ştiinţifice hotărîrilor de partid şi de stat. cu ulec işti sint m uncitori, 720.000 ţă U.T.C. propune ca actualul congres te 20.000 de scrisori cccn ce reflec in vederea îm b u n ătă ţirii permanen
care fac parte, pentru bunul mers al prinderea anuală in diferite forme rani, aproape 000.000 elevi şi stu să fie numerotat Congresul al tă dorinţa tin e rilo r din ţara noastră te a a ctivită ţii U .TC.
tu turor tre b u rilo r întreprinderii. In înainlnlc şi a importantei rolului so dc educaţie politico-ideologică a denţi, 1 14.000 ingineri, profesori si V III-lc a al U niunii Tineretului Co
mori deosebit, să ne îndreptăm aten cial pe care ştiinla il arc de înde peste 1.800 000 de tineri de tonte alţi intelectuali, iar restul sînt de munist.
plinit.
ţia spre tin e rii m uncitori cmc pu site profesiuni. U ltim a parte a raportului este
sese pentru prim a dată în uzine. Raportul s-a ocupat, în continuare, categoriile au avut, fără îndoială, o In prezent, peste 215.000 dc tineri consacrată a ctivită ţii internaţionale Din cuvîntul tovarăşului io an Dordea,
de problemele muncii U.T.C. în şcoli Însemnată în rîurire asupra conşti
Raportul arată, în continuare, că si inslilule superioare do învălă- inţei maselor de tineri de la oraşe care sint si mem bri ai P.C ll. mun a U.T.C.
organizaţiile U.T.C. sînt chemate să mînf. şi sate. cesc în cadrul U.T.C., constituind Tînâra generaţie a patriei noastre
contribuie alături de sindicate, la După ce a vorbit despre neajun un factor de mare însemnătate în — a spus vo rbitorul — sprijină din delegat din regiunea Hunedoara
continua dezvoltare a întrece beneficiind dc condiţii dc viaţă şi surile caic mai există în activitatea ridicarea nivelului si conţinutului toată inima politica externă a P a rti
rii socialiste, să folosească fo r de studiu toi mai bune, înconjurai educativă a U.TC., raportorul a întregii activităţi. dului Comunist Român şi a guver I ii cuvîntul său, Iov. Io mi Dordea. Experienţa lor de viată reprezintă
mele variate ale a c tiv ită ţii educative cu grijă şi solicitudine de cadrele arătat că aceasta trebuie să fie un Uniunea T ineretului Comunist nului Republicii Socialiste Româ- secretar al organizaţiei U.T.C. de iu pentru noi un exemplu pe care ne
pentru întărirea disciplinei muncii, didactice — a spus vorbitorul — i- factor activ în formarea unor te cuprinde 59.000 organizaţii de bază.i JŞ^nia, care întruchipează interesele si Combinatul siderurgic Hunedoara, a străduim să-I urmăm.
îndrumarea tineretului spre continua mensa majoritate a tineretului nos meinice convingeri politico-idcolo- cu peste 1GO00 mai m ulte decît la aspiraţiile fundam entale ale poporu înfăţişai tabloul Insuflaţilor al rea Sintcrn conslicnli că nu am făcut
perfecţionare a cunoştinţelor tehni tru şcolar, îndrumat de orqonizaţiilc gicc în spiritul ideilor m arxist-lcni- congresul precedent. lui român, slujeşte cauzei socialis lizărilor tinerilor oletari, (urnalişti. toiul, că moi avem mult dc lăciit.
ce si experienţei practice, dezvolta U.T.C., învaţă cu pasiune, obţine an niste, ale p o liticii P.CR., a unei m ului si păcii. iaminalori, al muncii lor pline de ab Stă în pu l în tn noastră să ne însu
rea unei mişcări dc masă în rin chi de an rezultate lot mai lume la in- concepţii ştiinţifice asupra lum ii şi Un rol im portant pentru îm bu Tineretul, împreună cu întregul negaţie peulru înflorirea industriei şim în continuare lot coca co csM
ri I e generaţiei tinere pentru ştiinţă vălătură, demonstrează prin întreaga vieţii, sâ cultive la tineri hotârîrca nătăţirea continuă a muncii orga popor, luptă pentru înfăptuirea po li socialiste. El a arătat eă in cadrul tolositor, bun din experienţa celor
şi tehnică. sa comportare in şcoală şi socielaic de a sluji neabătut cauza măreaţă nelor şi organizaţiilor noastre în ticii internaţionale a ţării noastre, Combinatului siderurgic Hunedoara. vîrslnici, dc la maislri si ingineri,
Ţ inînd seama — se spune în ra o atitudine pătrunsă de răspundere a partidului comunist si interesele atragerea largă a masei tineretului a cărei temelie trainică, permanen 70 la sulă din loialul m uncitorilor si să îmbinăm cit mai fericit aclivita
port — de dorinţa firească a tine pentru îndeplinirea îndatoririlor ce poporului ai cărui fii sînt, să dez la rezolvarea problem elor ce i-au tă, o constituie stricta respectare a tehnicienilor sînt tineri. Pentru ca tca de producţie cu petrecerea plă
cu
stat în faţă a avut-o aplicarea
rilo r de a se număra printre pio îi revin. volte patriotism ul socialist şi in te r mai m ultă consecvenţă a p rin cip i p rin cip iilo r .suveranităţii şi inde tinerelul să reuşească să păi rundă cută şi milă a timpului liber.
n ie rii noilor întreprinderi in d u stri Cu tonic rezultatele pozitive ob naţionalism ul proletar, solidarita ilo r democraţiei interne în viaţa pendenţei naţionale, egalităţii în cit mai repede si mai temeinic în Avînd lor călăuzilor Directivele ce
ale, este necesar să îndrumăm un ţinute, activitatea U.T.C. din scoli tea cu toţi cei ce luptă în întreaga organizaţiilor U.T.C. drepturi, neamestecului in treburile lamele meseriei de olclnr, organiza lui de-al IX-lea Congres al Parti
num ăr tot mai mare de tineri pen prezintă încă o seamă de neajun lume îm potriva exploatării şi asu interne .şi avantajului reciproc. ţia Uniunii Tineretului Comunist 6-a dului Comunist Român, care au des
tru a lucra la înălţarea acestor o- suri. Fie se reflectă îndeosebi în p ririi, pentru libertate şi progres A crescut num ărul celor aleşi în Declaraţia adoptată în unanim ita preocupat ca valoroasa experienţă a- chis tineretului drum larg de a fir
biective. ‘la punerea lor în func siaba com bativitate şi exigenţă faţă social, să cultive fermitatea politică, organele de conducere ale organi te la O.N.U. privind promovarea în r.umulală de m uncllorii virslnici să mare, noi, tinerii hunedoreni, ne an
ţiune şi, pe măsura necesităţilor, să de cei — e drept puţini la număr — un ascuţit spirit combativ faţă de za ţiilo r U.T.C. la circa 434 000 11to rin d u rile tineretului a idealurilor devină un bun şi al celor tineri. gajăm că vom depune toată strădu
lucrezz, in continuare, în aceste care nu învaţă, sînt indisciplinaţi. lipsuri si faţă de influenţele dău ci s t i. cu aproape 1G0.000 mai m ult dc pace, respect reciproc şi înţele Dc la tovarăşii mai vîrslnici — a inţa, priceperea, hărnicia şi entuzias
unităţi. >m com portări lipsite de respect faţă nătoare ale ideologici burgheze, res dccil in anul 19G0. gere între popoare — document spus vorbitorul — dc la comunişti, mul nostru pentru a ne aduce şi pe
dp profesori, m anifestări străine Rezultatele dobindite dc organi (are a fost denum it drept o „Cadă mai departe contribuţia la industria
In legătură cu îmbunătăţirea meto ponsabilitate faţă dc muncă şi în noi. tinerii, am învăţat nu numai
delor şi stilului de muncă în nbor- eticei noastre. P rintre cauze deplinirea obligaţiilor sociale. zaţiile U.T.C. în loatc domeniile dc a speranţei" — este rodul in iţia ti cum să ne perfecţionăm în produc lizarea socialistă, baza dezvoltării e-
derea problemelor economice si în le acestor deficienţe ale m un Experienţa a dovedit că pentru activitate sc daloresc faptului eă vei României pcnlru realizarea în- ţie, dar şi cum să no comportăm in cnnomiei naţionale, a independentei
stabilirea măsurilor corespunzătoare cii unor organizaţii U. T. C. se aceasta este necesar să renunţăm paşii nc-au fost in permanenţă că ţclegci ii şi apropierii între popoare. timpul liber, în societate, în familie. Si suveranităţii patriei noastre.
numără si aceea că ea nu are un lăuziţi cu g rijă şi dragoste părin
iolului şi sarcinilor specifice ce Ic cu hotărîre la unele form e de edu Educală de partid în sp iritul in
.revin în acest domeniu, vorbitorul :i caracter suficient de tineresc, nu caţie politico-ideologicâ rigide sau tească dc către partid Aceasta con.s- ternaţionalism ului proletar. Uniunea
spus: In adunările şi consfătuirile do se întemeiază în măsura cuvenită ( are im ită aidoma pe cele din şcoa lilu ic şi pentru v iilo r chezăşia si Tineretului Comunist pune în cen
producţie organizate de sindicate, ti pe abordarea unor probleme speci lă si să le extindem pe acelea care gura a succeselor noastre in edu trul a ctivită ţii sale internaţionale
nerii ulecisti, în caii tale dc membri fice re a lită ţilo r din colectivele şco şi-au dovedit eficacitatea. carea comunistă a tinerelului si mo dezvoltarea prieteniei strînse. a le (Urmare din pag t) la precedentul Congres, cccn cc re-
ni sindicalelor sînt participanţi ac- lare, repetă adesea ceea ce se luce Intensificînd acţiunile organizate bilizarea lui la opera dc desăvârşire găturilor frăţeşti cu tineretul din licctă crcşlerca numărului membri
tivi. U rm ărind felul In cate îşi in*..* in prqcesul^rie învăţ^mfoU.* in scopul educaţiei patriotice a t i a construcţiei socialismului. toate ţările socialiste, arimcestc re UT.C. ş/ sarcinile ce revin Uniu- lor orqani/.atici revoluţionare de
O biectivul central al activită ţii or nerei generaţii, lărgind continuu sfe Com itelui Central consideră că, laţiile dc coopei'tire şi-şi manifestă
13ifnci>linc>sc u,ec‘5to sarcinile lor ca nji Tinerelului Comunist pe ba/n tineret dm tara noastră.
'm em bri ai sindicalelor, organizaţiile . g a n iza ţiilo r noastre,-din „şcoli Le ra lor de cuprindere vom contribui în perioada următoare, un obiectiv sp rijinu l şi solidaritatea activă cu hotăririlor celui de-al /X-/cn Cmi- Pentru emilnbu(ia deosebită pc
U.T.C. nu trebuie însă sa repete în acela de a contribui prin forme şi într-o măsură şi mai marc ca tinerii im portant al m uncii noastre trebuie tineretul din Africa, Asin şi America r/rc.s (il Partidului Comunist Ro care au adus-o la înfăptuirea o-
mod formal în aclivitatca lor proprie mijloace obşteşti la creşterea preo să cunoască frum useţile şi bogăţiile să-l formeze îm bunătăţirea activi Latină. mân. perci de construire u socialismu
ceea ce se face în cadrul orq.inizaă- cupării elevilor pentru ca să obţină patriei, istoria poporului, realizările tăţii politice şi organizatorice în A lături de opinia publică m ondi 2. Raportul Comisiei Ccnlrulc (Ic lui. 280 de (IcIcr/aH au lost distinşi
tlor sindicale. rezultate lot mai bune la învăţătură obţinute de oamenii muncii în anii masele tineretului pentru creşterea ală, poporul şi tineretul român îsi Re v il ic. cu ordine şi mcdulii ale Republicii
— principala îndatorire faţă de pa socialismului, minunatele perspecti lin d u rilo r organizaţiei, astfel ca in exprim ă deplina solidaritate şi spri Socialiste România. Dc asemenea.
In adunările lor. organizaţiile trie a fiecărui elev. jin u l hotărît cu lupta eroică a po 3. Raportul cu privite la proiec
U.T.C. nu menirea să dezbată şi mm ve de viitor. urm ătorii ani, venind tot mai m ult porului si tineretului vietnamez, tul Statutului U niunii Tinerelului 8 delegaii sini deputati în lorul
în întîm pinarea dorinţei tinerilor,
suprem al tării. Marea Adunate N a
rezolve problemele care pot si trebuie Sarcini deosebite fn pregătirea Veacuri de-a rîndul au tră it sî covârşitoarea lor m ajoritate să dc- convingerea fermă în victoria fin a Comunist. ţională. Itk in sloiurile populare, iar
să fie rezolvate de ele, cu melode schim bului de miine al clasei m un muncit, au suferit si luplat îm pre Mnâ mem bri ai U niunii Tineretului lă a cauzei sale drepte. 4. Alegerea Comitetului Central 318 delegaţi au lost distinşi cu
si mijloace specifice organizaţiilor lor. citoare revin şcolilor profesionale ună cu poporul român, pe străve U.T.C. dezvoltă legăturile si con al U niunii Tineretului Comunist si
si tehnice. Pe băncile acestora În chiul pămînt nl României, oameni Comunist. „Diploma dc onoare" a C. C. al •
V orbitorul a înfăţişai, in continua Num ărul mare de membri. pe tactele cu organizaţiile de tineret a Comisiei Centrale dc Revizie. U.TC.
re. sarcinile ce revin tinerelului în vaţă in momentul de faţă peste ai muncii maghiari, germani si de care organizaţia noastră îi primeşte comuniste si muncitoreşti, n i orga Primit cu iiulclunqi si ))uternicc Din loialul dclcrialilor. 200 au ab
232.000 de tineri. Absolvenţii acestor
realizarea bolărîrilor Congresului a) şcoli vor trebui să facă faţă cerin alte naţionalităţi, înfrăţindu-ae în în fiecare an, ne obligă In o munca nizaţiile democratice ale tinerelu aplauze. a Iu qI cuvîntul tovarăşul solvii sau urmează instituie de in-
IX -lea a) partidului si ale plenarei ţelor tehnicii noi cu care este şi va lupta pentru libertate si progres stăruitoare de educare politică a lui din ţă rile capital iste. N'icolac Ccauşcscu. care a adus vulămint superior, 798 sint absol
C.C. al P.C.R. dm noiembrie 190.) social, punind împreună umărul la noilor ulecisti. Congresului salului Comitetului venţi sau urmează cursurile licee
fi înzestrată necontenit economia zidirea noii orînduiri în patria U .TC. şi U.AS.R. iau parte acti
privind dezvoltarea agriculturii. Im Central ul Partidului Comunist Ro lor. şcolilor tehnice şi pedagogice,
noastră. Kste necesar ca factorii cai c nonstrâ eliberată de orice exploa V orbitorul s-a ocupat. In conti vă la realizarea program ului de ac
portantele hotdriri adoptate de pri au răspundere pentru activitatea in nuare, de problema form elor si me tiv ită ţi al F.M.T.l), si U .l.S , fiin d mân. Cuvinlarca secretarului c/cuc- iar 082 sint absolvenţi ai şcolilor
mul Congres al cooperativelor agri şcolile profesionale să ia măsuri tare si asuprire. Să dezvoltăm sen todelor do muncă ale U.T.C. Din animate de dorinţa de a contribui ral al C.C. al P.C R a lost subli piolcsionule.
cole de producţie — a spu9 el — pentru ridicarea la un nivel supe tim entul fră ţie i dintre tin e rii ro documentele Congresului al IX -lcn la întărirea continuă a unită ţii şi niată in repetate riuduri cu aplau Exprimind (nitia dintre tinerii ro
constituie şi pentru U.T.C., pont r u rior a pregătirii v iito rilo r m uncitori, mâni si de alte naţionalităţi, strliivs al partidului nostru — a spus el — lărgirea n o d u rilo r acestor organi ze îndelungi, cu axaţii cntu/.iasle. mâni şi cei dc alic natinnahl6(i.
cei 800.000 ulocişli de la sate, un perfec-ţionind întregul proces de în- uniţi pe baza aceloraşi aspiraţii şi reiese în mod clar necesitatea rid i zaţii internaţionale de tineret. U.T.C. ia primul punct al nrdinci de zi. strins uinfi in marca familie a Ro
program concret dc muncă rodnică văţâm înt, si în prim ul rînd practi idealuri, în munca pentru fericirea cării nivelului calităţii muncii de si U.A.S.R militează pentru pro tovarăşul Petru Enachc, prim-secrc- mâniei socialiste, la Coin/tcs parti-
iu vederea sporirii aportului lor la ca în producţie. şi bunăstarea întregului popor, pen conducere în toate domeniile dc ac movarea, în mişcarea mondială a tar al C.C. al U.T.C., a prezentat ( ipă 1.702 Hncn români, 18'.*. ma-
dezvoltarea unei agriculturi intensi Studiind şi folosind experienţa tru continua în flo rire a patriei co tivitate. Aceasta sarcină stă si în tineretului, a unor re la ţii bazate pe raportul Comitetului Centrul ul (ihiari, 50 rtcrmani şi 10 dc alte na-
ve, de mare productivitate. mune — Republica Socialistă Ro U.TC. I tonal dat i.
pozitivă dobindită pînă acum. co mânia. faţa noastră. Este necesar ca în v i un profund democratism, deplină
Multe organizam U.T.C. dm coo mitetele U.T.C. trebuie să ajute, cu itor comitetele U.T.C. sâ acorde cea egalitate în drepturi, neamestec în tn continuarea lucrărilor, delega Componenta Congresului — s-o
Organizaţia noastră va trebui sfi
perativele agricole dc producte ale sp rijin u l activ al cadrelor didacti militeze pe v iito r cu mai multă per mai mare atenţie diversificării si treburile interne, respect reciproc, ţii au aprobat o /întărire, propusă subliniat in încheiere in raport —
legiunilor Dobroqca, bucureşti, O l ce, organizaţiile de bază din toate severenţa pentru formarea si dez diferenţierii activită ţii destinate d i cu ferma convingere că aceasta slu in Raportul C C al U.T.C.. prin care ilustrează caracterul Un<i al (\r<ta-
tenia şi din alte regiuni organizea şcolile în organizarea unei activităţi feritelor categorii de tineri. In ace jeşte unită ţii de acţiune. prezentul Coin/rcs al U niunii Tine nizatici noastre, precum şi laplul
ză variate ueliuni educalîve pentru extrascolare bogate, interesante, a- voltarea la tineri a trăsăturilor mu laşi tim p sînLem datori să înlăturăm Relevind că în prezent Uniunea retului Comunist sa sc numeroteze că la lucrările sale particiim cei
participarea mai susţinută a tineri tractive, pe măsura pregătirii, vîrs- ralei comuniste, a răspunderii pen cai holârîze practica de a ţine nu T inerelului Comunist întreţine le Congresul ul V III-lca al U.T.C. Ilo - mai merituoşi utccişli, Irunlaşi In
lor la efectuarea la timp şi in con tei şi preferinţelor elevilor. tru respectarea legilor ţării, a nor meroase şedinţe la diferite nivele, gături cu organizaţii de tineret din munca profesionala, la inxutătură
diţii optime a lucrărilor agricole, fo V orbitorul a arătat, în continuare, melor de convieţuire socială. adeseori numai dc dragul lor, de-a peste 89 de ţări ale lum ii, vorbito tărirca a losl voIrită in unanimi- şi in activitatea obştească şi care
Onoarea, demnitatea, cinstea, c-
losesc eficient consfătuirile şi schim eă organizaţia de pionieri, cuprin ch illb ru l si statornicia în viaţa per folosi forme şi metode de m un rul a am bii r,'\ U.T.C. se manifestă Ude intr-o (dmosteră de viu entu se. bucura dc prestigiu in rindurile
burile de experienţă cu tinerii din zând in rindu rile sale peste 1 900 000 sonală şi fam iliară, comportarea ci că copiate după cele ale or ca factor ic tiv în mişcarea mondi ziasm l increlului.
diferite sectoare, asigură cunoaşterea de membri, mai m ult de 70 la sută vilizată in toate îm prejurările, inte ganizaţiilor do oameni vîrstniri. ne ală de tineret, organizînd numeroa La cel de-aI duilcu imnct al or Au luat apoi cux intui: Andrei
dr- către tineri a perspectivelor ele din totalul copiilor între 9 si 14 ani. resul şi atitudinea activă, m ilitantă, fireşti pentru organizaţiile tinere se acţiuni internaţionale. din a dc zi. Mai iu Apostol, pre Duhnea (Dobroqca), îxHcolcla Alo-
dezvoltare a unităţilor socialiste res a adus de-a lungul anilor o contri faţă de problemele progresului în tului, încmslarcn sferei dc preocu E xpriniînd năzuinţele tinerei ge şedintele Comisiei Centrale dc Re- rar (Cluj). Ivan Augustit\ (Crişana).
pective. Studiind şi extinzind expe buţie însemnată In munca desfăşu tregii noastre societăţi, optim ism ul, pări aproape exclusiv spre proble neraţii din patria noastră. Uniunea Ilic Lepădat (Bucureşti). Ion l)u(u
rienţa bună a acestor organizaţii vom rată de corpul didactic pentru edu vioiciunea şi avîntul în muncă şi me strict organizatorice. Tineretului Comunist va m ilita neo vizic, a pic/enial Raportul accslci (Ploieşti). Constantin Piliş (laşi),
contribui lot mai mult la întărirea carea şcolarilor în spiritul hărniciei în viaţă sint trăsături care conferii Întregul stil de muncii, sfera de bosit şi îşi va consacra activitatea comisii. Alai ia Grădinarii (Bacău), Iosii
cooperalivelor agricole, la creşterea şi disciplinei in învăţătură, al dra tinereţii, acestei vîrslc dc aur, o preocupări si conţinutul activită ţii sa şi pe v iilo r în tă ririi şi lă rg irii Au început apoi discuţii la am W'alter (Mureş-/\ulonomă Marfhia-
bunăstării ţărănimii şi a întregului gostei faţă de patrie si partid, la inegalabilă frumuseţe. C ullivînd a- organizaţiilor U.T.C. se cer îm bu continue a u nităţii de acţiune în bele rapoarte prezentate. ră), Vasilica Chişcop (Galu(i). Ni-
nostru popor. dezvoltarea lor sănătoasă şi m u lti ceste trăsături trebuie, totodată, sa nătăţite fundam ental, astfel înoît mişcarea internaţională de tineret şi In ultima parte a şedinţei dc di- colae Sloian (oraş Bucureşti), Ion
Organizaţiile U.T.C. din G A S . si laterală. Considerăm că în v iito r cream in rind urile tineretului o a ti m em brii organizaţiei, toţi tin e rii să studenţi, în lupta pentru înfăptui mincală, uu luat cin intui dclc(;a- (straie (Alnrn/n//rcşj. Pruncise Gnbl
S.M.T. — numărind peste 62.000 de va trebui să crească rolul cadrelor tudine intransigentă, o opinie com ştie că la organizaţia U.TC. găsesc rea înaltelor idealuri care însufle tii orgaiu/aliilor regionale U.T.C. (Banat), M ihai Ghcorghc (Bucu
reşti). Rodnllo Mechini, preşedinte
membri — sînt chemate să mobilize didactice in sprijinirea organizaţiei bativă de masă îm potriva manifes răspuns la problemele economice, po ţesc pe tinerii din lumea întreagă. le Pcdcralici Mondiale a Tinerelu
ze tinerii muncitori aqricoli şi me de pion ieri, să se întărească colabo tă rilo r de superficialitate faţă de litice, ideologice, culturale carq-i pre In încheiere, vorbitorul a spus: Dan Marţian (oroş Bucureşti), loan lui Democrat, $tclan Ncqrcf (Olte-
canizatori la o participare şi mai nc- rarea între şcoală şi organizaţia problemele majore ale vieţii. ocupă. g rijă şi atenţie pentru pro In numele tuturor utccistilor, al în Dordea (Hunedoara). Mihai Yasilc niQ). B N'. Pastuhov, secretar al
11 vă in întrecerea socialistă, pen U.T.C., sâ fie înlăturate paralelisme P articipîm l si mai activ la întrea blemele vie ţii şi m uncii lor, să sim tregului tineret din patria noastră, (Succaxd). Constant in Preoteasa Comitetului Cent rol al U niunii T i
tru obţinerea de producţii vegetale le în activitatea lor. Este nevoie să ga muncă cultural-artistică ce se tă efectiv că U.T.C. se ocupă in făgăduim partidului com uniştilor — (Argeş), loan Popa (oraş Bucureşti) neretului Comunisl-I.cninist din
şi animale ridicate şi lot mai ren se renunţe la unele forme de mun desfăşoară în oraşele şi satele ţă rii, tens de organizarea folosirii utile mintea clarvăzătoare şi cutezătoare, U R S S , Ion Corlaciu (Braşov).
tabile. că care s-au dovedit a fi nepotri organizaţiile U.T.C. sint datoare să şi plăcute a tim pului lor liber, că călăuza încercat,! şi sigură, inima şi loan Slute (Braşov). Wanq Tao-i, membru al Secreta
vite pentru copii, sâ se organizeze întreaga activitate a U.T.C. este fierbinte a poporului român — ca, In şed inia de după-amiază, la re
Considerăm si pe mai departe ca o activitate pionierească mai bogată, organizeze totodată o bogată acti pătrunsă de o atmosfera specifică uniţi ca un bloc dc granit in ju ru l riatului Comitetului Central al
una din îndatoririle noastre impor- mai atractivă si recreativă, cores vitate proprie, corespunzătoare ne unei vieţi tinereşti revoluţionare. sau, însufleţiţi şi conduşi de el. vom luarea lucrărilor, a lost prezentai U niunii Tineretului Comunist
lanic mobilizarea întregului tinerel punzătoare pa rticu la rită ţilo r de vîrs- voilor specifice tineretului. Referindu-se la Proiectul noului duce mai departe cu entuziasm şi raportul Comisiei dc validare, care Chinez., Bataşa Enc (oraş Bucu
din agricultură la însuşirea de noi a losl aprobai de Congtes. reşti). Ghcorrfhi Atanasov. pnm-se-
tâ ale copiilor, co n d iţiilo r concrete Un rol im portant in lărgirea o ri statut supus dezbaterii şi aprobării abnegaţie, ştafeta celor care s-au
cunoştinţe agrozootehnice. zontului de cultură a| tineretului il cretar al Comitetului Central al t/-„
din fiecare scoală si localitate. Congresului, vorbitorul a subliniat je rtfit pentru noi, a celor cc ne-au Din raport a reieşit că. in con
Este o datorie de onoare a orga- Tn pas cu cuceririle ştiinţei şi teh arc literatura şi arta. Interesul ţi că acesta .sintetizează experienţa crescut cu dragoste si grijă părin d iţiile reprezentării a I 100 de numii Tinerelului Comunist Ditai-
nizaliei noastre de a orienta si în nicii contemporane si orientată cu nerilor pentru creaţiile literare si activită ţii desfăşurate, ţine scama tească, spre desăvfi şi rea construc trovist dm R. P liulr/ariu. Al anus
druma pe tinerii satelor spre pregă consecvenţă către cerinţele actuale artistice de diverse genuri trebuie de schim bările petrecute în viaţa ţiei socialiste, spre înălţarea măre membri ai U.T.C. de către un de Guran (oraş Bucureşti).
tirea pentru profesiunile cerute de şl de perspectivă ale economiei şi nu numai stim ulat, ci si orientat şi organizaţiei, de sarcinile trasate de ţului edificiu al comunismului în m i legat. la actualul Congres partici Lucrările Congresului continuu.
înzestrarea agriculturii cu o bază cu ltu rii, şcoala noastră superioară ajutat în explicarea şi înţelegerea cel de-nl IX -lea Congres al partidu nunata şi în veci slăvită noastră Ro pă cu Cil4 dclegafi mai mult decil ( A c j e r p r c s )
tehnico-malerială lot mai înaintată. — a spus apoi raportorul — a cu fenomenului artistic. lui. mânie,
In unităţile comerciale, în coope noscut în u ltim ii ani o permanentă In scopul stim u lă rii scriito rilo r dc
raţia meşteşugărească lucrează a- perfecţionare si modernizare. In pre a crea opere noi valoroase nvînd
pronpe 70 000 dc ulecisti Un marc zent. numărul studenţilor raportat rădăcini adinei în munca si viaţa
număr dc tineri lucrează în admi la mia de locuitori situează Româ tineretului, Com itetul Central al U-
nistraţia de slat, in inşii tu Iii de să nia printre ţările avansate ale Umrvii nionii T ineretului Comunist va ins
nătate, în transporturile orăşeneşli, in această privinţă. titu i prem ii anuale, care se vor n-
corda pentru lucrări valoroase de
în aşezăminte artistice şi culturale 3n anii care au trecut de la Con proză, poezie si dram aturgie.
dc. Organizalia noastră să conside gresul precedent, organizaţiile U.T.C. V orbitorul a subliniat rolul im
au desfăşurat o bogată activitate
re ca o înalţă îndatorire do a sădi portant ce revine în ansamblul
politico-educntivă în rîndul tinere
în permanenţă în conştiinţa tinerilor tului universitar, sporindu-şi con muncii de educare „Scînteii tinere
tu lu i1* şi celorlalte 19 publicaţii pen
din aceste sectoare de activitate con tinuu rolul in îndrumarea Şi s p riji tru tineret si copii, editate de C.C.
vingerea că, nu exislă satisfacţie mai nirea asociaţiilor studenţeşti. al U.T.C,, care au un tira j mediu
mare decît aceea ca, prin m un Profund recunoscător partidailui lunar dc aproape 14 milioane exem
si poporului pentru grija ce i-o poar plare.
ca Si comportarea sa, sâ contribuie
tă, tineretul universitar al ţâ rii ma C ultura fizică sî sportul, activi
(\i fiecare cetătenn să simtă din plin nifestă o înaltă conştiinţă politică tate atit de m ult îndrăgită de ma
că toiul în orinduirca noastră este şi cetăţenească, un nem ărginit ata sele de tineri, a spus el în conti
destinat să slujească intereselor po şament faţă de rnu/.n socialismului, nuare. a cuprins în cadrul sparta-
pentru n cărei slujire devotată se chiarielor cam pionatelor şcolare şi
porului. pregăteşte cu temeinicie pe băncile universitare, ala asociaţiilor sporti
Una din formele importante de mani facultăţilor. ve. milioane de tineri de la oraşe
festare a sentimentelor de dragoste întreaga activiiale a organizaţi şi sate In fiecare an, 1.000.000 tineri
pentru patrie şi locul natal şi, totoda ilo r U.T.C. din institutele de învă au cucerit pînă acum insigna de
tă, o activitate potrivită menită a con ţă m int superior, organic legată de polisportiv. VEDERE D IN NO UL CENTRU A L O R AŞU LU I BRAD. Foto: V. OXO IU