Page 83 - Drumul_socialismului_1966_03

PA G IN A A ,1-fl
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3492

ŞEDiNJA DE CONSTITUIRE A CONSILIULUI

GOSPODĂRIILOR AGRICOLE DE STAT In a te n ţia

M iercuri a avut loc la Con­ C onsiliului Superior al A g ri­ cere din Departam entul gos­
siliu l Superior al A g ricultu­ c u ltu rii, care, am intind reali­ podăriilor agricole de stat. p o s e s o rilo r
rii şedinţa de constituire a zările obţinute in u ltim ii ani Biroul C onsiliului gospodă­
C onsiliului gospodăriilor agri­ de gospodăriile agricole de riilo r agricole de stat este fo r­
cole de stat şi a Bh-oului a- stat, a subliniat sarcinile mat din tovarăşii Angelo M i-
cestuia. im portante ce revin acestui culescu, preşedinte, Vasile d e a u to tu rism e !
Au participat tovarăşii Io- sector fruntaş al a g riculturii Vâdeanu, M arin Stănescu,
sîf Banc. membru supleant al noastre socialiste în anii cin­ Trîţa Fănilâ, Dumitru Moin-
C om itetului Executiv al CC. cinalului. nu, Constantin Urdă rea nu şi
al P.C.R., vicepreşedinte al S-a dat apoi citire compo­ Nieodim Lăian — mem bri.
C onsiliului de M in iştri, V ir- nentei C onsiliului gospodării­ In prim a sa şedinţă. Consi­ Administraţia asigurărilor de stat face cunoscut posesorilor
gil T rofin, secretar al C.C. ■')! lor agricole de stat şî B iroului liu l gospodăriilor agricole do
P.C.It., Matei Ştefan, şeful acestuia. Din Consiliu fac stat a dezbătut principalele de autoturisme câ pot încheia, in condiţii avantajoase, asigu­
Secţiei agrare a C.C. al P.C.R. parte 54 de membri — direc­ aspecte ale realizării investi­
reprezentanţi ai conducerii u- to rii tru stu rilo r teritoriale ţiilo r in anii 1900—1005 şi
nor in s titu ţii centrale şi or­ Gostat, directorii ş tiin ţific i măsurile pentru îndeplinirea rări facultative in vederea obţinerii de despăgubiri în cazurile
ganizaţii obşteşti. planului de investiţii in acest
A luat cuvîntul prof. Ni- din institute de cercetări din an şi în perioada 1967— 1970. de daune produse autoturismelor ca urmare a ciocnirilor cu
colae Giosan, preşedintele agricultură, cadre de condu- (Agerprcs)
alte mijloace de transport, izbirii cu orice bunuri, a derapării,
exploziei, sau altor cauze care pot produce pagube.
Echipa dc lăcătuşi de la E. M . Certoj condusă de Florea Conslanlin execută ' ieparaliî de
bună calitate şi la timp. . . De asemenea, pot încheia asigurări facultative pentru ca­
Cum valorificăm zurile in care posesorii de autoturisme sînt obligaţi la plata

Pe teme ale învătămîntukii de partid unor despăgubiri civile faţă de persoanele accidentate sau

noutatea tehnică ? faţă de proprietarii bunurilor distruse ori deteriorate.

Metodica propagandistului

Am pus această întrebare m ai m ultor rului nr. IV construcţii, spre exemplu, por­
Cabinetul dc partid din Petroşani a organizat o con­ Intervenţia propagandistului m uncitori, m aiştri, tehnicieni şi ingineri de nind de la documentarea .M ateriale noi in
sfătuire cu propagandiştii cercurilor iiivăţă m întu lu l dc trebuie să se soldeze cu stim u­ la întreprinderea de construcţii siderurgice finisarea pereţilor", a ajuns la soluţii valo­
partid din Valea Jiu lui în cadrul căreia cu fost discu­ larea p articipării cursanţilor la din Hunedoara. In general, răspunsurile au roase. Ca urmare, faţadele blocurilor G 1,
tate aspecte ale m etodicii dc conducere a scm lnarillor, dezbateri, cu intensificarea fost însoţite cu exemple concrete din şantie­ G 2 şi G 3 au fost placate în cărămidă, alte
de stim ulare a dezbaterilor in şedinţele dc fnvăţăm inl, schim bului de păreri, de opi­ rele şt loturile unde ei muncesc De la citeva blocuri in m arm ură, asigurînd o paletă
de creştere a com bativităţii şi eficienţei propagandei nii. Propagandistul trebuie să început, ne-au reţinut atenţia citeva probleme coloristică adecvată, plăcută. Sudarea table­
dc partid. Consfătuirea a p rile ju it un u til schimb de creeze în şedinţele de învăţă- cheie în desfăşurarea cu succes a propagan­ lo r groase, la fu rn a lu l nr. 8, folosirea mase­
experienţă Intre propagandişti. m înt un asemenea clim at care dei tehnice. lo r plastice în construcţii, izolări termice la
să-l atragă pe fiecare cursant să întreprinderea dispune de o bibliotecă teh­ construcţiile civile şi industriale, sînt alte
participe la dezbateri. nică cu 1*2.126 volume de specialitate, iar ca­ citeva teme ce şi-au găsit aplicabilitate în
al P.C.R., aspectele curente ale
Discuţiile să atragă, a ctivită ţii sectoarelor respecti­ Trăgînd învăţăm inte din ex­ binetul tehnic este abonat la un num ăr de cadrul întreprinderii. Tot pe această linie se
ve, spre a veni la dezbateri cu perienţa de pînă acum, • este 141 titlu ri de periodice şi reviste de speciali­ înscriu şi cele trei studii tehnieo-economicc
să mobilizeze exem plificări, cu concluzii necesar ca to ii pi-opagandîştii tate din ţară şi străinătate. Lunar, dc aici iau rare s-au efectuat pe şantierele de cons­
trucţii.
practice pentru îm bunătăţirea să-şi întocmească planuri de drum ul şantierelor peste 900 de exemplare
scminai- pentru fiecare temă.
Cele patru referate prezen­ procesului de producţie la mina Acest plan de seminar trebuie de reviste .şi broşuri de toate specialităţile. Diq «exemplele arătate rezultă că o parte
tate in cadrul consfătuirii de Aninoasa prezentat cursanţilor la înce­ Este im portant de reţinut un amănunt. O dată din valoroasele idei cuprinse în zecile de m ii
către propagandiştii D um itru putul dezbaterilor. Bine proce­ sosite acolo unde se hotărăşte soarta produc­ dc file ale bibliotecii tehnice au fost fru c tifi­
Crăciun de la Uzina de reparat dează acei propagandişti care ţiei, preţioasele idei cuprinse în filele că rţi­ cate. P osibilităţile erau Insă m ult mai m ari.
u tila j m inier Petroşani, Michel Rolul intervenţiei anunţă din tim p cursanţilor lor, sint „prelucrate" în cadrul zilei consa­ Dar, în tot cursul anului trecut a existat o
Sânii de la mina Aninoasa. problemele cuprinse în planul crate tehnicii noi ce are loc o dată pe săptă- slabă colaborare între comisia in g in e rilo r şi
Alexandru M arinet dc la mina propagandistului de seminar, ajutîndu-i astfel mină. Cu acest p rile j, oamenii cu experien­ tehnicienilor şi cabinetul tehnic. Greul a fost
Petrila şi Hlopeţchi Vasile de în sistematizarea studiului in­ ţă. pasionaţi de tot ceea ce e nou in cons­ lăsat pe seama bibliotecarei şi responsabilu­
la mina Lonea au înfăţişat ex­ dividual. Pentru generalizarea tru c ţii îi introduc pe m ontori, zidari, elec­ lu i cu Inovaţiile. La rîndul lor, aceştia, deşi
perienţa valoroasă a unor cer­ Este ştiut faptul că, im p ri- acestor metode se cere ca or­ tricieni, sudori, mozaicari, dulgheri etc. au dovedit m ultă bunăvoinţă, n-au putut su­
curi care obţin rezultate bune mîndu-se convorbirilor în ganizaţiile de partid din Lu- în „tainele" că rţii sfătuindu-i să o studieze. p lin i munca atîtor cadre tehnico-inginereşti.
în desfăşurarea învăţâm întulut. cercuri un caracter de dezbate­ peni, Petrila, Vulcan, Anînoa- De aici n-a fost decît un pas pînă la a cădea
Aprofundarea documentelor re, discuţiile devin vii, atrac­ sa şi altele, 6ă întărească m un­ Iată deci că propaganda tehnică nu mai e de m ulte ori în form alism şi superficialitate
celui de-al IX-lea Congres al tive. Prîn renunţarea la între­ ca de control, să urmărească o noţiune îngustă, destinată doar unor gru­ în munca de documentare şi propagandă
P.C.It. in toate cercurile de în- bări şi răspunsuri, punîndu-sc modul în care propagandiştii puri de aleşi aşa cum încă mai cred unii. Da­ tehnică.
vâţăm înt, însuşirea lor temei­ în discuţia m em brilor cercu­ participă la instruire, conspec­ că se caută form e şi m ijloace adecvate, pro­ N efiind la zi cu noutatea tehnică, o seamă
nică de către m em brii de partid rilo r principalele teze cuprin­ tează şi studiază bibliografia paganda tehnică îmbrăţişează toate «laturile de tehnicieni şl ingineri au căutat răspuns
constituie un puternic factor se in m aterialul bibliografie, indicată. a ctivită ţii practice. Şi pentru o mai completă unor soluţii, cheltuind tim p şl energie, care
m obilizator in realizarea sarci­ concluziile practice care se des­ Trebuie întărită şi mai m ult edificare, vom da un exemplu. Lucrările de erau de m ult rezolvate în alte întreprinderi.
n ilo r actualei etape de desăvir- prind pentru activitatea de zl legătura între cursanţi şi pro­ construcţie a fu rn a lu lu i nr. 8 au început în Si munca inovatorilor a avut de suferit tic
şirc a construcţiei socialiste în cu zi a cursanţilor, s-a im p ri­ pagandişti în perioada dintre condiţii m ult schimbate faţă de lu cră rile de pe urm a acestor lipsuri. Numai studierea fi­
patria noastră. mat dezbaterilor un caracter şedinţele dc invăţăm înt. In a- la celelalte furnale. Pe baza studierii atente şelor S.E. ar fi înlăturat fărîm iţnrca foi ţelor
Pentru a m unci la nivelul e- viu. creator. Bineînţeles, în a- cest scop, propagandiştii sînt a docum entaţiilor tehnice privin d m odul de si le-ar fi orientat spre studierea cerinţelor
xigenţelor, propagandistul tre­ ceste condiţii rolul propagan­ chemaţi să organizeze consul­ organizare a şantierelor, s-a întocm it un o- curcnle şi de perspectivă ale producţiei. De
buie să acorde in prim ul rînd distului creşte Intervenţia sa ta ţii individuale Şi colective, riginal plan de zonare a m ontajului, in care multe din aceste lipsuri s-a convins şi con­
o atenţie deosebită propriei în cadrul discuţiilor, făcută cu să-i informeze pe cursanţi de succesiunea lu cră rilo r a fost substanţial îm ­ ducerea tehnico-adm inistrativâ şi com itetul
sale pregătiri. pricepere şi la tim p, are rolul materialele apărute în presă, bunătăţită. N-au fost ignorate nici ideile pro­ sindicatului.
In acelaşi tim p, propagandiş­ de a orienta atenţia cursanţi­ care pot îmbogăţi bibliografia. p rii. D im potrivă. Com pletat cu experienţa
tii trebuie să im prim e cursan­ lor spre înţelegerea tezelor fun­ L in dezbateri a reieşit, de a- valoroasă ‘ a constructorilor, planul de orga­ ..Cele cîteva măşuri preconizate..pentru, a ac
ţilo r interes pentru studiul in ­ damentale ale p o liticii p a rti­ semenca, necesitatea ca organi­ nizare şi desfăşurare a lu c ră rilo r s-a întregit reorganiza munca de documentare, inform are
dividual. dului. zaţiile.de partid să acorde o a- mai m ult. V orbind "‘de eficienţa complexului- .şi propagandă tehnică şi în vederea creării'
Principala premisă a desfă­ In consfătuire s-a arătat Că tenţie sporită frecventei la în- de măsuri şl pregătiri ce vizează direct pro­ unor colective de ingineri, care să se ocupe
şurării dezbaterilor la un nivel în această direcţie s-a dovedit văţâm înt, combaterii cu toată paganda tehnica, este bine să arătăm că la de acest com partim ent nu rezolvă însă fon­
înalt o constituie studierea în utilă metoda de a cerc păre­ tăria a absenţelor nemotivate. furnalul nr. 8 s-a obţinut cel mai înalt ritm dul problemei. Este necesar ca în funcţie de
întregim e a m aterialului b ib lio ­ rea cursanţilor asupra anum i­ Desfăşurind un control opera­ de execuţie. obiectivele planului tehnic pe anul în curs
grafic indicat, de către toţi tor nelăm uriri, de a insista să tiv asupra a ctivită ţii cercurilor Biblioteca tehnică mai pune la dispoziţia să se treacă de urgenţă la selectarea, pregă­
cursanţii. Propagandiştii M ar­ se analizeze problemele mai de învăţâm int, comitetele de tirea şl traducerea m aterialelor ce pot veni
tin Elemer, Davidovici Cazim ir puţin înţelese. partid, birourile organizaţiilor celor interesaţi încă 179 de diverse alte pu­ în sp rijin u l rezolvării acestor probleme.
şi a lţii, au arătat că nu se m ul­ Cu m ult interes a fost ascul­ de bază vor putea lua opera­ b lica ţii C.S.C.A.S. cum s în t: buletinele de
ţumesc numai cu enunţarea b i­ tat cuvintul propagandistului tiv măsuri pentru înlăturarea inform are tehnică, documentarea curentă, Munca de inform are trebuie să aibă conti­ mAwnwrw
bliografiei, ci, pe parcurs, se M ihai M artinovjci, care. ocu- lipsurilor, pentru generalizarea nuitate, să fie operativă, la zl şi să nu se re­
interesează de felul cum stu­ pîndu-se de acei cursanţi care experienţei pozitive. sinteze documentare, buletine C.S.C A.S. etc. zume numai la anumite categorii de m unci­
diază m em bi'ii cercurilor res­ păreau tim izi şi nu luuu cuvîn- O biectivul principal trebuie In cadrul conferinţelor tehnice, cu p rile ju l
pective, Ic dau indicaţii asupra tul, a reuşit să-i atragă ia dez­ să-l constituie îm bunătăţirea sesiunilor tehnico-ştiinţifiee şi p rin buletinul tori. Colaborarea ingin erilo r şi tehnicienilor
problemelor principale înspre bateri. In arest scop, el s-a o- conţinutului invăţăm întului, de inform are tehnică, editat periodic de ca­ cu biblioteca şi cabinetul tehnic, este o allâ
care să-şi îndrepte in prim ul cupat de îndrumarea studiului creşterea rolului muncii de pro­ cerinţă care îşi aşteaptă rezolvarea. Există
rînd atenţia în decursul stu­ Individual al acestor cursanţi, pagandă în mobilizarea mem­ binetul tehnic, noutăţile sînt aduse la cu­ reale posibilităţi ca noutatea tehnică să gă­
diului individual. Propagandis­ le-a indicat, pc baza planului b rilo r de partid şi prin ei a ma­ noştinţa inovatorilor, tehnicienilor şi ingine­
tul Michel Sami îndrumă său de seminar, problemele re selor largi de oameni ai m un­ rilo r. In felul acesta multe din documenta­ sească un teren larg de afirm are pc toate DIRECŢIA REGIOHALA TRANSPORTURI AUTO
cursanţii să analizeze, in lu m i­ trebuiau aprofundat?, i-a încu­ cii, la aplicarea în viată a po­ şantierele.
na tezelor studiate din docu­ rajat atunci eînd luau cuvin­ litic ii partidului. ţiile tehnice au venit nem ijlocit în sp rijin u l
mentele Congresului al IX-lea tul. I. BRANEA a ctivită ţii de producţie. Colectivul şantie­ SEBAST1 AN TKU ŢA
HUNEDOARA-OEtfA

atenţia C onsiliului agricol regional,
va trebui să stea cu prioritate pro­
blema asigurării carto filo r pentru r c O T B
Toate forţeSe pentru buna desfăşurare sâmînţă. Totodată este necesar ca recrutează
S.M.T. Haţeg să-şi îmbunătăţească
sim ţito r activitatea. In acest scop
a lucrărilor din campania agricolă C onsiliul agricol regional, prin ser­ Unde repară tineri pentru şcolile de şofori profesionişti din tară şi regiune.
viciul S.M.T., să dea mai m ult spri­
jin acestei unităţi.
Sarcini im portante revin m em bri­ I. G. O ....
lo r C om itetului executiv al Sfatului
Recent. într-o şedinţă a Comite­ întreg parcul dc maşini şi tractoa­ respectiv 19 Ia sută. S-a apreciat că popular regional. Ei au datoria să
tu lu i executiv al S fatului popular re a fost pus in funcţiune, cu excep­ s-au întreprins prea puţine acţiuni ajute m ai m ult sfaturile populare Anul trecut, datorită degradă­ CONDIŢII DE ÎNSCRIERE:
regional s-a analizat felul în care ţia a 8 tractoare care nu au fost în ce priveşte amenajarea terenului raionale pentru traducerea în viaţă
Consiliul agricol regional s-a preo­ reparate la S.M.T. Haţeg din cauza pentru irig a ţii in raioanele Ilia, Ha­ a p lan urilo r de măsuri stabilite cu rii acoperişului de la etajul res­
cupat de pregătirea campaniei şi de lipsei unor pîesc. De fapt la această ţeg şi în unităţile de pe raza ora­ p rivire la desfăşurarea lu cră rilo r taurantului „M ureşul", conduce­
rea I.A.P.L. Deva a contractat
buna desfăşurare a lu cră rilo r agri­ Unitate ca şi la Orăştie, la G.A S. şului Hunedoara. din campania agricolă de prim ăva­ cu 1. G. O. repararea acestuia. — să fie absolvenţi a cel puţin 4-8 clase elementare ;
cole din această prim ăvară. Cu acest Petreşti şi M intia, reparaţiile exe­ Luîud cuvîntul in cadrul şedin­ ră. Aceasta, pentru obţinerea unor S-a făcut devizul, s-au achitat — să aibă domiciliul stabil în regiunea Hunedoara ;
p rile j, m em brii C om itetului executiv cutate nu au fost de bună calitate. ţei, tov. D um itru Dejeu, preşedin­ producţii sporite în toate unităţile
al Sfatului popular regional au dez­ Aşa se explică de ce încă din p ri­ tele C om itetului executiv al Sfatu­ agricole din regiunea noastră. banii. S-au făcut şi reparaţii. A - — să nu fio calificat in altă meserie ; -
bătut problemele tratate in raportul mele zile <le lucru în cîmp. tractoa­ A. POTOPEA pa pătrunde însă. tot ca înainte,
prin tavan şi deteriorează pereţii
prezentat şi au subliniat faptul câ- rele au şi început să sc defecteze. lui popular regional, a arătat că în şi zugrăveala. — să aibă virsta intre 17 ani şi 6 luni şi 35 ani.
s-aii obţinut unele rezultate bune O altă problemă analizată a fost înscrierile pentru şcolile de şoferi se fac la autobazele
în cc priveşte pregătirea campaniei aceea referitoare la asigurarea şi In te rve n ţiile făcute la I.G.O.
şi executarea lu cră rilo r agricole în pregătirea seminţelor. Pe această pentru a trage la răspundere pc transporturi auto din următoarele localităţi : Deva, Alba
cîmp. Astfel, începînd din luna fe­ linie s-a subliniat faptul că încă din cei care au lucrat de m intuială lulia, Petroşani, Brad, Hunedoara, Sebeş.
bruarie şi continuînd in martie au toamnă s-au întocm it balanţe pentru şl de a lua măsuri de refacere a
fost adm inistrate c u ltu rilo r de ce­ seminţe şi s-a urmărit echilibrarea o- lucrărilo r, au rămas fără nici un
reale păioase 2413 tone azotat de eestora. Pînă la data de 16 martie rezultat. I G.O. nu dă nici un Informaţii suplimentare se primesc la autobaze.
amoniu pentru stimularea creşterii a.c. an fost asigurate cooperativelor semn de viaţă. Nu aude, nu vede.
vegetative a plantelor. S-a apreciat agricole de producţie 650 tone de Să fi uitat oare conducerea
apoi că în gospodăriile de stat din seminţe de porumb dublu hibrid I.G.O. Deva că atunci cind an­
regiune planul de fertiliza re s-a în­ din prima generaţie, importante gajează o lucrare îşi asumă şi
deplinit integral. cantităţi dc mazăre, măzăriehe. fa ­ răspunderea pentru calitatea a-
In cadrul şedinţei s-a arătat că sole, ovăz, seminţe de plante fura­ cesteia ? După cîte se vede. da.
în cooperativele agricole din raioa­ jere, legume etc. La cartofi. în Să sperăm că îşi va aduce totuşi
nele Brad. Haţeg, Ilia şi de pe raza schimb, a existat un deficit de 1660 aminte ! întreprinderea regională
oraşului Deva nu s-a acordat aten­ tone. In luna martie au fost procu­ V. GREAVU
ţia cuvenită folosirii la întreaga ca­ rate însă 930 tone şi există posibi­ corespondent
pacitate a agregatelor S.M.T. şi a- litatea asigurării întregii cantităţi, de electricitate
telajclor proprii. prin folosirea creditelor puse la dis­
Un alt capitol analizat a fost a- poziţie in acest scop. P rintre lucrăto­ am Hunedoara-Deva
ceia cu p rivire la pregătirea şi fe r­ rii gospodăriei dc ; i
tilizarea terenului. Deoarece din A fost analizată de asemenea si­ stat din Colan care
toamnă au rămas nearate circa tuaţia lucrărilor de pregătire a te­ au dobindit o bu­ mărunţiş!"
10.000 hectare, atenţia consiliului renului şi executarea însăm înţârilor. nă experienţă în o r g a n i z e a z ă
agricol a fost îndreptată spre exe­ In această p rivinţă s-a apreciat că separarea grăsim ii Taxatorul loan Ivan, de la au­
s-au făcut prea puţine lucrări
de
cutarea acestor lucrări încă din p ri­ grapa re şi discuiro a ogoarelor de din lapte sc numă­ tobaza de transport A lba lu lia
mele zile ale prim ăverii. Ca urmare, toamnă, mai ales în cooperativele ră şi Cîmpeanu şi-a (|ăsit „metodă" proprie de a un curs de calificare pentr u electricieni rurali cu scoatere
arăturile p? terenurile am intite s-au agricole, unde aceste lucrări s-au R uliu Carolina pc Incasa bani ce nu i se cuvin, din producţie pe timp de un an, începînd cu dala de 1 apri­
realizat în proporţie de peste 7â la realizat doar pe 31 la sută din su­ nare o vedeţi în Dacă ai nevoie de un bilet care lie 1966.
sută. Referitor la fertilizare s-a men­ prafeţele ogorîte în toamnă. fotografia alătura­ costă 3,50, 6,50 lei sau alte sume
ţionat că în cooperativele agricole O atenfie sporită a fost acordată tă. nerotunjite şi nu dai bani p o tri­ CONDIJI1 DE ADMITERE :
sarcina de plan stabilită a fost în­ felului în care s-a preocupat Con­ v iţi n-ai la ce mai aştepta restul.
făptuită în proporţie dc 70.0 la sută. siliul agricol regional pentru plan­ — 7 sau 8 clase elementare ;
Bine s-a m uncit în cooperativele a- Prim eşti în schimb un binevoitor — stagiul militar satisfăcut ;
tarea pom ilor şi viţei de vie pe cele
grîcole din raioanele Alba, Haţeg şl «nu am m ărunţiş". Şi cu asta — virsta maximă 35 de ani;
400 şi respectiv 100 de hectare pla­ §
Orăşlie AIIfel se prezintă s ilm lia nificate. In această direcţie s-a a- taxatorul îşi vede mai departe de — domiciliul stabil in reg iuneq Hunedoara.
în unităţile agricole din raioanele preciat că lucrarea de plantare a treabă. Numai că cei ce călăto­
llia . Sebeş şi de pe raza oraşului pom ilor este întîrziată mai ales în resc rămin nemulţumiţi de acest Beneficiază de prioritate candidaţii născuţi în regiunea
regional Hunedoara care deşi dis­ raioanele Haţeg, Orăştie şi Sebeş. procedeu şi cer, pe bună drepta­ Hunedoara.
pun de cantităţi im portante de în­ te. acestui taxator să-şi schimbe întreprinderea nu are posibilităţi de cazare a cursanţilor.
grăşăminte, nu s-au preocupat de Analizînd problema extinderii I- «ingenioasa metodă". N -ar stri­ In perioada de şcolarizat e se plăteşte o indemnizaţie
valorificarea acestei rezerve de creş­ rig a ţîilo r în acest an pe încă 1.363 ca dacă tovarăşii care răspund conform H. C. M. nr. 129 1959.
tere n producţiei agricole. de lieelaiv. clin care 731 în coopera­ de buna deservire a călătorilor
Analizînd apoi problema pregă­ tivele agricole, m em brii com itetu­ ar face şi în această direcţie une­ înscrierile se fac pînă Ia dala de 28 martie a. c.
tir ii u tila ju lu i pentru campania a- lu i executiv au scos în evidentă le controale Inopinate. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul întreprin­
grîcolă de prim ăvară, m em brii co­ realizările neeorespunzâtoare înre­ N. b A l g k a d e a n u derii, serviciul personal şi invăţămînt din Deva, strada George
m itetului executiv au scos în evi­ gistrate. Din suprafeţele prevăzute Enescu, nr. 39, telefon 1950.
denţă faptul că la data de 16 m artie s-au amenajat abia 138 de hectare,