Page 84 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 84
PAQ1NA A 4-X
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3492
STlftF&INFORM A î S!
Scrisoarea adresată S. U. A. Polly Toynbee a fost
lui U Thant de către DIN PRESA „Venezuela: p o p o r s ă r a c
In 100 de oraşe vor avea loc declarată „persoană
guvernul sovietic
demonstraţii de pace indezirabilă" STRĂINĂ în ^ a ră bogată**
NEW YO RK 23 (Agerpres). —
Reprezentantul permanent al
U.R.S.S. la O .NU . a adresat lui U S ALISBU R Y 23 (Agerpres). — A u
Thant. secretarul general al O.N.U., NEW YORK 23 (Agerpres). — Naţional de Eliberare", „Declaraţi to rită ţile rhodesiene au declar at pe
o scrisoare in care se subliniazA ca In Statele Unite au loc ultim ele război sărăciei şi nu poporului". Polly Toynbee, membră a mişcării PARIS 23 (Agerpres). anti-americane, urmăreş deci politică, aşa de pu petrece ? Ce nu merge ?
euvernul sovietic condamnă politica pregătiri în vederea dem onstraţiilor Numeroase organizaţii sindicale au „A m nistie internaţională", „persoană Ziarista franceză Anne te două obiective : mai ternică, in c it Venezuela Unde este cauza ? De ce,
de discrim inare rasială şi apartheid, şi m arşurilor de pace ce urmează să anunţat că vor s p rijin i aceste acţiuni indezirabilă" si i-au cer ut să părăsea Philip?, care a făcut de întîi să creeze condiţiile este transform ată într-o într-o ţară care nu ar e
promovată de guvernul sud-afrioan aibă loc in zilele de 25 si 2G mar tie în pofida opoziţiei conducerii U niu scă imediat ţara. Ea est? al treilea curînd o vizită de cîteva necesar e pentr u ca „com colonie". decit 7 milioane de locui
Tată de populaţia băştinaşă din AIYi- în 100 de oraşe americane Com itetul nii sindicatelor americane A.F.L.—- membru al acestei or ganizaţii, car e se sâptămîni în Venezuela, pania venezueleană de Bogăţiile acestei ţări tori, ţară de două ori mai
ca de sud-vest şi A frica de sud şi naţional pentru încetarea războiului C I.O. Se ştie că la începutul lunii. interesează de soarta d e ţinuţilor poli publică în ziarul „Le petrol" (C.V.P), să-si nu se r educ numai la pe întinsă decit Franţa, ca
consideră că aceasta pune în p rim e j din Vietnam, organizatorul acestor 300 de activişti sindicali au creat la tici şi a fa m iliilo r lor, şi este expul Monde" un ciclu de a r poată spori producţia trol, deşi aceasta este re are unul din subsolu
die pacea. U.R.S.S. se pronunţă pen D etroit o organizaţie denumită „S in zată din Rhodesia în ultim a lună. ticole consacrat situaţiei pînă la un nivel care să-i cea mai im portantă. „In rile cele mai bogate din
tru adoptarea celor mai drastice mă acţiuni, a anunţat că ele se voi- des dicaliştii pentru pace" şi «nu adoptat Toynbee a declarat că a fost inte din această ţară. Consi permită să satisfacă 30 la 19G2, spune autoarea, în lume, cu un venit pe cap
suri îm potriva R.S A, pentr u a o de făşura sub următoarele lozinci: „ În o rezoluţie în care au chemat sindi rogată de un ofiţer al siguranţei r ho deraţia cea mai generală, sută din consumul intern r egiunea de est a Venc- de locuitor situat ca vo
termina să aplice. în viaţă p rincipiile cetaţi bombardamentele în Vietnam *. desiene care s-a oferit să-i permită cu care autoarea îşi înce al ţă rii, în al doilea rînd, zuetei, provincia B olivar, lum. im ediat după S U.A.
declaraţiei cu p liv ire la acordarea .A duceţi soldaţii acasă", .V ietnam ul catele să-şi folosească influenţa pen şederea in ţar ă dacă va consimţi să-i pe ciclul in titu la t „Vene el refuză să mai acorde s-a construit un complex si Canada, de ce în n-
independenţei ţă rilo r si popoarelor tru a pune capăt războiului din V iet furnizeze in form aţii privin d pe cole zuela : popor sărac în noi concesii firm elo r siderurgic. El trebuia să ceastă ţar ă 50 la sută din
coloniale. vietnam ezilor". „T ratative cu Frontul nam. Cu citeva zile mai tirzîu, p a rti gii ei ţară bogată" este că dacă străine. Aceste două o- furnizeze ţâ rii, stîlpi me fa m ilii cîştigă mai puţin
Pe de altă parte, poliţia din Salis- Venezuela, cu ajutorul biective, de altfel m in i talici, ţevi şi sîrmă de
cipanţii la un m iting de masă ce a a- de 2.400 de bolivari (1
bury a anunţat că va continua să râ- capita lurilor si tehnicie male, au ridicat v ii pro fier. M inereul este extras bolivar — este egal cu 1
Conferinţa de presă vut loc la New Y ork au cerut sin mînă în incinta universităţii, unde nilor- amer icani, se îm bo teste : „Acestea lezează complex din m unţii Cer- fia n c ftancez) pe an ?".
la 100 kilo m e tri de acest
găţeşte aparent, „poporul
interesele noastre, îm pie
dicatelor să sprijine dem onstraţiile şi
studenţii si o par te a cor pului didac
Pe lingă m izeria m un
m arşurile de pace ce vor avea ioc la tic se află în grevă, „atîta tim p cît său rămîne, cu puţine ex dică jocul liberei in iţia ro-Bolivar. extrem de bo citorilor care se afirm ă
a preşedintelui Johnson 25 şi 2G martie. va fi necesar". cepţii. sărac, trebuind să tive", spun cei interesaţi. gaţi în minereu de fier... în mod brutal, m izeria
se mulţumească cu cite
Acestea par-, de altfel să
va picături din aur ul ne Iie şi motivele actualei Dar şi zăcămintele de la ţă ra n ilo r este, fără îndo
C eno-B olivar
ex
sint
W ASHINGTO N 23 (Agerpres). — ferinţă de presă în care să expună gru care-i stituează ţara crize guvernamentale din ploatate de compania ială. cea mai generali
Preşedintele Johnson a ţin u t m arţi poziţia S.U.A. faţă de hotărârea în fruntea naţiunilor la- Venezuela. nord-americană „Orinoco zată. Traversînd satele şi
la Casa Albă o conferinţă de presă Franţei de a-şi retrage reprezentan tino-am erieanc în ceea „La Maracaibo. centrul M ining Companv", care cătunele, răm îi cu im
neanunţată, in cursul căreia a răs ţii din comandamentele unite ale ce priveşte venitul mediu cel mai im portant al ex acum zece ani a obţinut presia că ţăranul obţine
puns la o serie de întrebăr i privind A lianţei atlantice, precizînd că gu pe cap de locuitor". ploatărilor petroliere, o concesie pe o durată de atît cît îi trebuie pentru
a nu m uri de foame.
unele probleme ale politicii interne vernul american a avut consultări Dezvăluind cauzele a- scrie autoarea, se pune 50 de ani". Şi aici, rele In Venezuela 42 la sută
şl externe a guvernului american. intense in u ltim ul tim p cu a lia ţii săi cestei situaţii, autoarea degetul pe una din cele vă autoarea, ne găsim din populaţie o formează
Referindu-se la războiul din V ie t din N.A.T.O. face un scurt istoric al mai im portante proble din nou în faţa unei si ţărănimea, şi ea nu pro
nam. el a afiiim at că „situaţia nu Preşedintele a anunţat, de aseme acaparării resurselor de me ale ţâ rilo r în curs de tua ţii paradoxale : m ine duce mai m u lt decît 10
justifică nici optimism, nici pesi nea, că snptămîna viitoare va .co n petrol venezuelene, de dezvoltar e : o anumită reul venezuelean este la sută din venitul naţio
mism". feri la Casa Albă cu prim u l m inis către companiile petro clasă profită de situaţia extras de nord-am eri- nal. In satele cu mai pu
Pr eşedintele a căutat să m in im a li tru al Indiei. Indura Gandhi cu care liere nord-americane, a- creată prin exploatarea cani, transportat de eî si ţin de 500 de locuitori,
zeze urinările posibile ale interven va aborda probleme ale re la ţiilo r rătînd în final că în pre bogăţiilor naţionale de vîndut tot de ei unui p o triv it unui raport al
ţiei S U .A. in Vietnam asupra vi între cele două ţări, precum şi si zent, trusturile nord-ame către capitalul străin, iar complex siderurgic vene M inisterului de Finanţe
itoarelor alegeri legislative din no tuaţia din Asia de sud-est. ricane controlează în interesele acestei clase zuelean. In ce priveşte al Venezuelei. venitul a-
iembrie. Totodată el a respins punc întrebările privind situaţia inter treaga producţie de pe sint legate mai strâns de consecinţele economice si nual al unei fa m ilii este
tul de vedere al unui mare număr nă s-nu re ferit îndeosebi la proce trol a Venezuclei, care în ţara de unde provine capi sociale ale acestei situa de circa 1.500 bolivari.
de personalităţi americane care s-au sul infla ţionist si la o posibilă ma 1063 reprezenta 12 la su talul — în cazul de faţă ţii. autoarea constată că iar o fam ilie de şase per
pronunţat recent în favoarea unei jorare a im pozitelor in S U .A In a- tă din producţia mondia Statele Unite — doc11 de „în faţa bogăţiei ln x u -, soane care mai lucrează
-evizuiri a p o liticii S.U.A. în Asia crst sens Johnson a precizat că eco tord-Vietaffl* lă respectivă. propria lor ţară — Vene riante a unei pături fo a r în afara gospodăriei
de sud-est. nomiştii Casei Albe î-au indicat ne In faţa acestei situaţii, zuela Rezultatul acestei te subţir i si a sărăciei proprii, pentru a-şi com
Răspiinzînd la o întrebare privind cesitatea de a manifesta prudenţă S.ist relevă autoarea, „guver situaţii este zdrobitor : izbitoare a m a jo rită ţii pleta bugetul, nu poate
N.A.T.O., Johnson si-a anunţat in în adoptarea unor- măsuri an ti in f la- nul Leoni, care nu poate populaţiei, nu se poate să cîştîge mai m ult decit
tenţia de a ţine miercur i o nouă con ţionîstc. 4 fosforwfflsi ^ W H | I fi bănuit de , sentimente dependenţă economică, şi să nu te întrebi : Ce se 2.000 bolivari pe an".
13,1 miliarde dolari pentru intervenţia în Vietnam R.F. GERM ANA. — In cursul
ultim elor zile, in m ulte din o-
W ASHING TO N 23 (Agerpres). — rului m ilitarilor' americani in V ie t rasele vest-germane au avut loc O r e z o lu ţie în s p r ijin u l
Senatul S.U.A. a aprobat acordarea namul de sud, trim ite rii de noi can mari demonstraţii de protest
de credite suplimentare, in sumă tită ţi de armament şi m un iţii în faţă de războiul agresiv dus dc p o p u la ţie i d in  d e n
de 13,1 m iliarde dolari, pentru fi această ţară, precum şi construirii S.U.A. în Vietnam. La 10 zile după publicarea
nanţarea intervenţiei americane în JN FOTO: Grup de demon
Vietnam. Aproape toate aceste fon de noi baz? m ilitare americane în stranţi din Godesberg. NEW YO RK 23 (Agerpres). — Co tei ţâ rilo r ci popoarelor coloniale a
m em orandum ului Franţei narea problemei aplicării Declaraţiei cere M arii B rita n ii să pună capăt
duri vor- fi destinate sporirii numă Asia de sud-est. m itetul special O N .U . pentru exam i adoptat m arţi scara o rezoluţie care
cu p rivire la acordarea independen- m ăsurilor de represiune îm potriva
ţionează să le in. La Paris există im
PARIS 23 (Agerpres). — P o trivit a-
Echipa militară de la Saigon tat sub formă de chestionar, era tre genţiei France Presse, guvernul fra n presia că anumite cercuri americane populaţiei din Aden. Rezoluţia de-
plîngc arestările în masă la care au
cut: Cine a redat unei armate străi
ne pentru 99 ani bazele de la Cap cez ar putea să ia în următoarele zece consideră că este mai înţelept ca procedat recent autorităţile britanice
Sain’. Jocques, Cam Ranh. Bien Hoa, zile o in iţia tivă p riv in d r Intenţia sa pentru moment să se câştige timp. D E LK I 23 (Agerpres). — din te rito riu l Aden şi cere secretaru
lu i general «al O N .U . să aducă la cu
Greva p ilo ţilo r de la compania de
de puternice demonstraţii Da Nang?, lăsind fiecărui locuitor de a-si retrage torţele armate din co Agenţia France Presse este de părere aviaţie „A ir India", care deserveşte noştinţa guvernului M a rii B rita n ii
al oraşului posibilitatea să răspundă
mandamentele integrate ale N A T,O.,
la această întrebare. fixin d pentru aceasta anumite ter că în această situaţie nu este exclus lin ii internaţionale, a in tra t m iercuri „neliniştea profundă" a C om itetului
în cea de-a şasea zi — anunţă agen
SAIGON 23 (Agerpres). — Thicu (şeful stalului] şi Ky [şeful gu Din corespondentele agenţiilor de mene „suple". De asemenea, se apre ca guvernul francez să încerce să ac ţia Press Trust of India. G reviştii cei' faţă de agravarea situaţiei din Aden.
In cursul şedinţei, reprezentantul
In oraşele sud-vielmimeze Da N ing vernului m ilitar) care iui şt-au res presă transmise miercuri dimincala ciază c«i partea franceză ar dori să celereze desfăşurarea evenimentelor. majorarea salariilor. Avînd în vedere M a rii B rita n ii. Franc isc B row n, a în
şi H up mi continuat monifostaliile pectai promisiunile de «i convoca un reiese că la Saigon autorităţile m ili înceapă imediat discuţii tehnice p ri Aslăzi, (joi), va avea loc o nouă întreruperea zborurilor adm inistraţia cercat să minim alizeze arestările ce
împotriva autorităţilor militare de la parlament conclitulional". Pe alte tare urmăresc cu multă alenlie si cu vind cooperarea intre forţele m ilita reuniune a reprezentanţilor perma companiei a concediat temporar 1.600 au avut loc în Aden, afîrm înd că. din
Saiqon si. după cum relatează Agen pancardc conducfiiorii m ilitari dc la îngrijorare evoluţia situaţiei din cele re franceze şi cele ale N A T O . nenţi ai N A T O. la Paris, la sediul de oameni din personalul de deservi luna februarie, ar fi fost arestate nu
ţia France Presse., ele „au luai o tu r Saigon erau acuzaţi do a fi „gropari* două oraşe aflate in centrul V ietna Evoluţia crizei din N A T O este re al «avioanelor. mai 38 de persoane. Luînd cuvintul,
nură şi un ion nou când. miercuri ai larii. In parcul principal din Da mului de sud. M iercuri dimineaţă la marcată de noi momente. Astfel, după delegaţiei belgiene Există in dicii câ Ziarele care au apărut m iercuri în reprezentantul Indiei, C. R. Gharek-
dimineaţa, au putut fi suzilc lozinci Nang. locul obişnuit a) tuturor reu Palatul Gia Lonq a avut loc o reu cum s-a mai anunţat, preşedintele reprezentanţii Statelor U nite si ai Ma capitala indiană relatează, totodată, han. a declarat că, p o triv it inform a
rare stigmatizează influenţa america niunilor publice, a avut loc o altă mâ- niune a generalilor. Se pare, după Statelor Unite, Johnson, a adresat rii B rita n ii voi adopta în continuare despre greva stewardeselor de la so ţiilo r prim ite, num ărul celor arestaţi
nă asupra guvernului Ky". Pe stră nileslaţie. Printre revendicările de rum menţionează agenţia France Pre- preşedintelui de Gaulle o scrisoare o poziţie fermă Aceştia şi-ar re a fir cietatea dc aviaţie „Indian A irlines este considerabil mai mare, represiu
de răspuns cu privire la
hotărârea
zile vechii capitale imperiale, Muc, monstranţilor din Da Nang. cum sse, că echipa militară de la Saigon Franţei de a s? retrage din sistemul Corporation". Ca urm arv a acestei nile poliţieneşti avînd loc ziua şt
grupuri de manifestanţi au ieşit în menţiona un manifest, se numără şi m ilita r integrat al N A T O . C itind ma dezacordul lor faţă de poziţia greve, în ultim ele două zile au fost noaptea.
stradă Agenţia Associated Press re formarea unui guvern civil. Agenţia nu a rezolvat piuă acum nici dis surse demne de încredere, agenţia franceză, precizînd în acelaşi tini]) < a întrerupte zborurile pe traseele in te r
latează ca qrupuri de sludenlî au o- Franco Prcsse relatează că pe umil puta cu conducătorii budişli, nemul France Presse menţionează că Sta nu este momentul dc a sc proceda la ne din răsăritul Indiei.
cupat în timpul nopţii de morii spre din manifestele care circulă, redac ţumiţi. de atitudinea premierului Ky. tele Unite ar fi cerut un anum it nu negocieri bilaterale
miercuri slalia de radio din acest măr de lă m u rii p livin d intenţiile
oraş şi au organizat o emisiune an guvernului francez. Punctul de vede întrevedere Kyprianu-
tiguvernamentală. In oraşul Da Nang re american ar fi urm ătorul : bazele
orice fel de activitate este întreruptă americane în Franţa, lin iile de comu
în urma grevei generale organizate Sesiune a Comisiei Economice 0. N. U. nicaţie, au făcut deja obiectul unor Casfelo Branco despre viitoarele Tsirimokos
de sp rijin ito rii generalului demis. acorduri bilaterale. De ele însă bene
port. Şcolile, printre care si liceul pentru Asia şi Extremul Orient ce, si, în aceste condiţii, viilo ru l lor alegeri prezidenţiale tiu l afacerilor externe al C iprulu i,
Thî. Docherii nu s-au prezentat în
A TEN A 23 (Agerpres). — M in is-
ficiază ansamblul com unităţii atla nti
francez Blaise Pascal şi-au închis por ar trebui să fie examinat de toii Spyros kyp ria n u , care se află la A te
ţile ca şi magazinele, birourile şt se DELKI 2.1 (Agerpres). — Referindu-se la necesitatea dez membrii alianţei. IU O DE JANEIR O 23 (Agerpres). rit.ar, „A lia nţa pentru renovare na na de aproape o săptămînă, continuă
diile serviciilor administrative. Zbo In capitala Indiei nu început lu voltării agriculturii! Indira Ghandi a Partea franceză constată că, după In cadrul unei conferinţe (le presă ţională", precizînd că el îşi păstrea întrevederile cu o ficia lită ţile guver
rurile avioanelor companiei A ir V iet crările celei de-a 22-a sesiuni n Co declara! că un progres numai în a- zece zile de la remiterea memoran ţinute m arţi, preşedintele Braziliei, ză un rol de coordonator. Branco a nului grec i:i vederea soluţionării
nam şi-au suspendat cursele între misiei Economice O.NU. pentru Asia ceastă direcţie nu va putea rezolva dum ului francez partenerilor sfii din Castelo Branco, a declarat că „în ca dezm inţit itir ilc p o triv it cărora can impasului inter venit în re la ţiile d in
Saigon si cele două or.ase, devenite si Extremul Orient. Intr-o cuvîntare greutăţile în aprovizionarea popular N.A.T.O.. aceştia n-au putut încă să zul în care viitoarele a l.se ri prezi didatura generalului Costa e Silva, tre Grecia şl Cipru. M a rţi după-amia-
adevărate bastioane de luptă îm potri rostită la deschiderea sesiunii, pre ei cu alimente. Este necesar, a sub se pună de acord asupra răspunsului denţiale (din luna octombrie — N R.), m inistrul brazilian al apărării, ar fi ză K vpriam i s-a în tre ţin u t din nou
va echipei m ilitare de la Saigon. A- mierul Indira Ghandi a vorbit despre liniat ea, să dezvoltăm industria, şi se vor încheia cu victoria opoziţiei, fost impusă guvernului de foiţele ar cu m inistrul de externe al Greciei,
gentiile de presă informează că pA o scrie de greutăţi care stau în prezent în acest sens în ultim ii ani India a care-urm a să fie adresat guvernului acest verdict va trebui să fie accep mate. Tsirim okos, si cu şeful statului m ajor
străzile oraşului Da Nang, miercuri în fala poporului indian. Anul acesta,— obli nu t succese îndeosebi la produc francez. In memorandumul francez tat" E! a adăugat insă că .aceasta Referindu-se la problemele externe, în M inisterul A p ă ră rii Naţionale
dimineaţa «nu putut fi văzuli mii de a spus Indira Gandhi, datorită spec ţia de oţel. maşini, utilaje şi produc de la 12 martie se arăta că guvernul „este o ipoteză im probabilă în c ir preşedintele Braziliei a declarat că al Greciei, generalul Constantin
iei, in India s-a creat o situaţie ali ţia de energie electrică. Succese im cumstanţele actuale". Şeful statului dosi ţara sa „nu a luat pînă în pre Tsolakas Observatorii p olitici con
demonstrând Pc mai multe bande francez este gata „să angajeze dis sideră că întrucît nu s-a a-
mentară grea. Producţia dc cereale portante. a spus Indira Ghandi, ou brazilian a subliniat că sarcina de zent nici o in iţia tivă în vederea creă
role purtate de demonstrând se pu a scăzut cu 10-14 milioane tone în fost obţinute, de asemenea, în pre cuţii asupra condiţiilor practice de a- semnării candidatului guvernamental rii unui dispozitiv colectiv de secu juns la nici un rezultat privind
tea cili în engleză „Jos cu generalul comparaţie cu amil precedent. gătirea de cadre tehnice naţionale. plicare" a m ăsurilor pe care inten la preşedinţie revine partidului majo- ritate", adică a propuselor forţe per cererea adresată guvernului grec de
preşedintele M akarios de a-1 înlocui
manente interamerieane, nu vede nici
pe generalul Grivas din funcţia de
un inconvenient în ,,deschiderea unei comandant al G ărzii naţionale cip rio
dezbateri asupra acestei probleme". te, tratativele vor fi reluate astăzi.
BONN numerate acţiunile agresive sâ- acestui stat să voteze în favoarea descoperite cinci z«âcăminte de TO K IO
virşite în zilele de 10 şi 11 m ar anulării acestei legi rasiste în v i aur. Deosebit de valoroase au Presa japoneză relatează că în
La actuala sesiune a consili tie. goare de aproxim ativ 300 de ani. fost explorările efectuate în ba
ilo r economic si social ale Orga zinul rîului îngheţat Lefu, lingă cursul anului trecut au fost con
nizaţiei Statelor Americane YAOUNDE VAR ŞO VIA oraşul Arseniev, precum şi în cediaţi din întreprinderile din
(O.S.A.) din Buenos Aires. gu regiunea lacului Kuran de lingă Tokio circa 26.000 m uncitori. Ma S P O R T • S P O R T
vernul vest-german este repre Sub auspiciile Organizaţiei O delegaţie a Comisari«atului oraşul Nahodka, unde a şi înce rea m ajoritate a concedierilor a
zentat pentru prima oară de o Mondiale a Sănătăţii. în capitala put extracţia pe scară indu stri avut loc în cadrul com paniilor
delegaţie oficială de observatori. Camerunului s-a deschis semi ală a aurului. m ici şi m ijlo cii, care n-au rezis
După cum subliniază M inisterul narul pentru pregătirea cadrelor tat concurenţei cu m arile com Cu toată vremea iana Braşov se vor R.D. Germană şi Ro
A facerilor Externe «al R F. Ger medicale pentru Africa, la care CARACAS panii. prim ăvăratică schio disputa campionatele mânia. Celelalte 6
15
participă reprezentanţi din
mane. „trim iterea acestei dele crărilor prevede, printre altele, SCURTE La Caracas a avut loc m arţi P o trivit ş tirilo r transmise de rii noştri fruntaşi îsi republicane de juniori participante vor fi de
gaţii este expresia interesului ţări africane. Ordinea de zi a lu un mare m iting la care au p arti agenţiile de presă japoneze, va continuă activitatea la sărituri de la tram semnate in urma tu r
cresrînd pe care guvernul fede cipat 16 000 studenţi in semn de lul de concedieri a continuat şi competiţională. Astăzi bulină. Concurează neelor de calificare la
ral îl manifestă faţă de America discutarea problemei colaborării protest îm potriva asasinării de în noul an. Numai în primele şi mîine la Fundata, schiori de la clu b u ri care vor lua parte 12
Latină, şi îndeosebi faţă de dez internaţionale în scopul extinde către poliţie a unuia din condu luni ale anului 19GG în în tre p rin reprezentanţii schiului le Dinamo Braşov, echipe. Tragerea la
voltarea ei economică". rii pregătirii cadrelor medicale cătorii P artidului Comunist din derile din Tokio au fost conce nordic din ţara noas Tractorul Braşov, Vo sorţi a seriilor cam
pentru Africa. diaţi peste 4.500 de m uncitori, tră se vor întrece în inţa Odorhei şi altele.
Venezuela, profesorul Alberto care lucrau în m icile în tre p rin pionatului european
W ASHINGTO N BER LIN U L O CCIDENTAL Lovera. Studenţii au străbătut deri industriale. „Cupa A S. A rm ata". ■ic fem inin de baschet va
Specialiştii
probelor
Biroul de recensămînt al S.U.A. In faţa unui tribunal din Ber străzile oraşului scandînd lozinci alpine îşi dispută în- Cea de-a 10-a ediţie avea loc în luna iulie
la Tunis cu
p rile ju l
a anunţat câ la 1 ianuarie 19GG linu l occidental s-a deschis m arţi în care condamnau acţiunea po M O NTEVIDEO tîietatea în „Cupa o- a cam pionatului eu conferinţei Federaţiei
populaţia Statelor Unite era de procesul intentat unui grup (le liţie i îm potriva p a trio ţilo r vene- In capitala Uruguayului a avut raşelor" programată ropean fem inin de internaţionale de bas
196 418.000 locuitori. R itm ul de patru foşti ofiţeri S S. acuzaţi de zuelenî. Ei au ţin u t un m inut de loc o manifestaţie de protest in i vineri şi sîmbătă in baschet va fi găzdui chet (F.I.B.A.).
cresteie a populaţiei Statelor U- asasinarea mai m ultor m ii de pentru energia atomică din Fran reculegere în memoria lui A lber ţiată de organizaţiile sindicale şi B u c e g i. Participă tă in cursul acestui
nite a atins în 1965 nivelul cel persoane in Uniunea Sovietică în ţa, condusă de dr Stanisl.av W in- to Lovera. Studenţeşti din Montevideo îm schiori din Sinaia, an în Republica Socia •ir
mai scăzut din u ltim ii zece ani. anii 1941 şi 1942. Ei au fost a- te.r, a făcut o vizită în Polonia BUENOS AIRES potriva apropiatei vizite a lui Buşteni, Predeal, Bra- listă România şi va Sala sporturilor de
încetinirea ritm u lu i de creştere a restaţi în februarie 1965 după o Oaspeţii francezi au avut con Lincoln Cordon, asistent al se sov. C luj, Bai«n Mare reuni cele mai bune Ia Floreasca va găz
populaţiei a constituit un feno anchetă care a durat mai m ulţi vorbiri cu oamenii de ştiinţă po La Buenos Aires s-a anunţat cretarului de stat al S.U.A. pen şi a lţii. 12 echipe din Europa, dui astă-seară de la
men permanent în perioada ul ani. Unul din acuzaţi este în v i lonezi in legătură cu desfăşura că exporturile argentiniene de tru probleme interamerieane şi ★ întrecerile din cadrul ora 18 penultim a reu
tim ilo r zece ani. nuit de «asasinarea unui număr de rea în comun a lu cră rilo r de cer carne in anul 1965 au înregistrat faţă de politica S.U.A, in V iet Aseară a părăsit Ca seriilor pi elim inare niune a com petiţiei de
o scădere îngrijorătoare în com
box dotată cu „Cuoa
(două serii de ci te G
580 prizonieri de lăzboi sovietici. cetări in dom eniul' magneto-hî- paraţie cu anul precedent. P o tri nam. pitala, plecînd in B ul echipe), vor avea loc prim ăverii". Din pro
NEW YORK di odinam icii. Delegaţia a fost vit cifre lo r publicate, exporturile D E LIII garia, Ilona M itloş, între 1 si 5 octombrie gram se desprind în-
Reprezentantul permanent al NEW YORK prim ită de W. B illig, îm puterni de carne argentiniene în 1965 au Ziarul indian „P atriot" ‘relatea Cornel Tăbăraş şi în oraşele C luj si S i tîln irile : Gruiesru —
Cambodgiei la Organizaţia N a ţi Senatul A dunării legislative «a citul guvernului R. P. Polone scăzut de la 457 952 tone la ză câ in oraşul Nagpur â izbuc K u rt Gohn. Reprezen biu, iar turneul final Favidescu ; G îju —
u n ilo r Unite a adresat o scri statului M aryland a hotărit cu pentru problemele energiei nu 384 925 tone n it o grevă a m uncitorilor de In tanţii ţă rii noastre vor se va desfăşura între Lungu ; St.anev — Ne-
soare secretarului general al 10 voturi contra 11 anularea legii . cleare. Acest lucru a avut o influenţă două fabrici textile. Cei 18.000 de evolua sîmbătă şi du 7 si 10 octombrie la goescu : Olteanu —
ON.U., U Thant, în legătură cu care interzice căsătoriile între ce VLAD IV O STO K r negativă asupra in tră rilo r de de m uncitori revendică sporul (le m inică în tra diţio n a C luj Pentru întrece Nieolau : M. M arîuţan
noile acţiuni agresive ale forţe tăţenii albi si cei de culoare. Se vize în ţară, întrucît carnea cons scumpete redus de adm inistraţi lul concurs de schi rile cam pionatelor eu — Manole. Finalele
„Cupa Aleko", organi
lo r armate tailandeze îm potriva întîm plă pentru prima oară ca In E xtrem ul Orient sovietic, tituie principalul produs de ex ile celor două fnbrici textile cu zat pe muntele Vitoşa. ropene sînt calificate com petiţiei se vor des
Cambodgiei. In scrisoare sînt e- o cameră «a A dunării legislative a în taigaua Ussuriinsk, au fost port argentinian. citva tim p în urmă. ■ic din oficiu G ţări : făşura sîmbătă de la
orn 18 tot în sala Flo
Tot la sfârşitul aces U.R.S.S., Bulgaria Ce reasca.
- r tei săptâminî la Po hoslovacia, Iugoslavia. (Agerpres)
Redacţia şi administraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr, 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R, — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1049. — Tiparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.
40 06: