Page 85 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 85

i

                                                                                                 PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNITI VÂI
                                                                                                                                                      Şedinţa  Consiliului  de  Stat  al  Republicii  Socialiste  România

                                                                                                                                                        In  ziua  de  24  martie  a.c..  a  avut  loc
                                                                                                      I                                               Ia  Palatul  Republicii,  şedinţa  Consi­  cob  Teelu  şi  Vasile  Vilcu,  mem bri  ai   pentru  corecta  aplicare  a  legii.
                                                                                                                                                                                        C onsiliului  de  Stat.
                                                                                                                                                                                                                            Apreciind  ca  pozitivă
                                                                                                                                                                                                                                                  activitatea
                                                                                                                                                      liu lu i  de  Stat,  prezidată  de  tovară­  l-a  şedinţă  au  participat  tovarăşii   desfăşurată  de  T ribunalul  Suprem.
                                                                                                                                                      şul  Chivu  Stoica,  preşedintele  Consi­  Alexandru   V oitinovici,  preşedintele   C onsiliul  de  Stat  a  aprobat  darea  de
                                                                                                                                                      liu lu i  de  Stat.               T ribu n a lu lu i  Suprem,  si   Auguslin   seamă,  subliniind  necesitatea  de  a  sc
                                                                                                                                                       Au  luat  parte  tovarăşii  :  Constanţa   Alexa,  procurorul  general  al  Republi­  acorda,  şi  in  viito r,  o  atenţie  sporită
                                                                                                                                                      Crăciun,  M ihai  Cerc,  11ie  Murgules-   cii  Socialiste  România.  apărării  o rîn d u irii  socialiste  şi. drep­
                                                                                                                                                      fu   —  vicepreşedinţi   ai   Consiliului   Consiliul  a  ascultat  darea  de  scamă   tu rilo r  şi  intereselor  legitim e  ale  ce­
                                                                                                                                                      de  Stat  — ,  Grigore  Geamânu,  .secre­  prezentată  de  tovarăşul  Al.  V oitino­  tăţenilor.
                                                                                                                                                      tarul  C onsiliului  de  Stat,  Petre  Lio-   vici.  asupra   a ctivită ţii   T rib u n a lu ­  fn  continuarea  lucrărilor,  Consiliul
                                                                                                                                                      rila.  Anton  Bi eitenhofcr.  Ion  Cosma,   lui  Suprem  în  cursul  anului  Jîhlă,   de  Stat  a  adoptat  decrete  si  hotâriri
                                                                                                                                                      Constantin  Daicoviciu,  Vasile  Daiu,   din  care  rezultă   că   munca   orga­  privind  diferite  domenii  ale  a ctivită ­
                                                                                                                                                      Constantin  Drâgan.   Svizana  Gîdea,   nelor  de  justiţie  este  în  continuă   ţii  «le  stat  si  obşteşti.
                                                                                                                                                      Athanase  Joja.  Jon  Popescu-Puţuri.   îm bunătăţire,  instanţele  judecătoreşti   Consiliul  a  rezolvat,  apoi.  lucrările
                                                                                                                                                      Gheorghe  Stoica,  Ludovic  Takacs,  la-  dovedind  o  preocupare  permanentă  curente.   (Agerpres).



                  ANUL  XVIII.  NR.  3493                          VINERI  25  MARTIE  1966                           4  PAGINI  -   25  DANI          ŞTAFETA

                                                                                                                                                       TINERILOR

                CONGRESUL  AL  VIII-LEA  AL                                                                                                            OŢEL ARI




                                                                                                                                                         —  Uşa  nu  cedează.  Stai...  Au  că­
                                                                                                                                                       zut  conlrugrcutătilc  de  lidicarc.
                                                                                                                                                       Nicolae I  Vezi  mai  depa(te  de  in -
                                                                                                                                                       cătcarc  I  Porni  In  /nc/ci  spre  ultim ul
           UNIUNII  TINERETULUI  COMUNIST                                                                                                              cuptor.
                                                                                                                                                         —  Dălinişleanule I  Gavrilă I  Re­
                                                                                                                                                       pede.  La  cuptorul  0.  Uşa  a  0-a  e...
                                                                                                                                                                                lingă
                                                                                                                                                         Peşte  o  clipă  Iu  înapoi.
                                                                                                                                                       cuptor  Alerqă  la  masa  de  coman­
                                                                                                                                                       dă  A poi,  iar  la  cuptor.  Din  nou  la
                                                                                                                                                       masa  dc  comandă
             Joi  au  continuat  lucrările  Congre­  m itetului  orăşenesc  al  U T C .  Bu­  ,J  L. Caragiale" clin  Bucureşti. Marius   Ei  au  propus  să  se  dea  un  carac­  —  C ili  kilom etri  luci  pe  schimb,
           sului  al  V JII-lca  al  U niunii  Tinere­  chi eşti.  Constantin  Nicolae.  inginer   Guran,  secretarul  com itetului  U.T.C.   ter  mai  organizat  colaborării  intre   măi  IIic ?
           tului  Comunist.                   la  Uzinele  1  Mai  Ploieşti  si  nume­  al  Institutului  Politehnic  Bucureşti,   toţi  factorii  care  concură  la  procesul   —  Slin  eu ?  MuRi.  Lasă  asta.
             La  începutul  şedinţei.  Gheorghe   roşi  a lţi  vorbitori  avi  relevat  con­  au  subliniat  condiţiile  optime  dc   de  formare  a  tinerei  generaţii  —   Constantine !  Vezi  de  buncăr.  Treci
           Stoica,  secretai  al  C C   al  I  .T.C.,  a   tribuţia  tineretului  din  uzine,  fa ­  'învăţătura  pe  care  le  are  astăzi  în­  fam ilie,  şcoală,  sindicate,  organiza­  pe  la  â  şi  pe  la  3.  Anuntă-i  pe  M a­
            prezentat  raportul  cu  privire  la   brici  si  de  pe  şantiere  la  opera  dc   tregul  tineret,  indatorirea   organi­  ţiile   dc  femei,  piesa,  literatura,  arta   rin  si  Gheorghe...  Pragurile...
           proiectul  Statutului  U niunii  T ine­  desăvirsire  a  construcţiei  socialiste   zaţiilor  U.T.C,*.  si  asociaţiilor  studen­  etc.   Ac tivitatea   noastră,   au   sub­  Din  celalalt  capăt  at  halei  porni.
           re lu lu i  Comunist.              in  palria  noastră.  Ei  au  arătat  că   ţeşti  dc  a  acorda  o  mai  mare  aten­  lin ia t  in  cu vi n tu 1  lor  Ion  Duţu,  son­  pe  deasupra  lu/uror.  agă(at  dc  cir-
                                                                                                                                                       li(/cle  uriaşe,  un  imens  buncăr.  Se
             Delegaţii  şi  in vita ţii  trăiesc  apoi   organizaţiile  U.T.C.  sint  chemate   ţie  bunei  pregătiri  a  v iito rilo r  spe­  dor  şef  la  schela  Cimpina,  Constan­  opri  in  lata  cuptorului   hin  nou
           citcva  clipe  emoţionante.  Ca  o  ade­  să  intensifice  activitatea  ele  m obi­  cialişti,  cu ltivă rii  in  rîndurile  lor   tin  C hirilă,  prim -sccretar  al  Com i­  braţele   prim -topiiorului  prinsetă
           vărată  revărsare  de  tinereţe  si  vo­  lizare  a  întregului   tineret  la  în­  a  pasiunii  pentru  învăţătură  Orga­  tetului  regional  al  U .TC.  C luj,  si   să  \ orbească  In  lata  uşii.  Marin
           ioşie,  în  sală  pătrund  suie  de  pio­  trecerea   socialista   pentru   înde­  nizaţiile  U.TC.  sint  chemate  totoda­  a lţii,  trebuie  să  se  îndrepte  spic   Găină  şi  Gheoiqhe  Builurcan  aş­
           nieri.  Cu  glasuri  cristaline,  patru   plinirea  planului  de  producţie.  îm ­  tă  să  se  ocupe  cu  mai  multă  e xi­  educarea  tineretului  in  spiritul  idei­  teptau  cu   driglelc.  Plin  jqhcabul
           pionieri  recită  de  la  tribuna  Con­  bunătăţirea  continuă  a  calităţii  pro­  genţă  de  pregătirea  m ultilaterală,   lor  m arxisl-leniniste.  al  glorioaselor   buncărului,  dolomita  sc  înalta  in
           gresului  versuri  care  aduc  un  v i­  duselor,  slăpinirea  temeinică  si  fo­  complexă  necesară  oricărui   tinăr   tra d iţii  revoluţionare  de  luptă  ale   prag  Driqlelc  prinseră  s-o  ajuic.
           brant  salul  către  fra ţii  lor  maî  mari   losirea  eficientă  a  tehnicii  moderne,   care  îmbrăţişează  profesiunea  no­  poporului,  ale  clasei   muncitoare,   Din  nou  braţele  lui  llic   Blcotu  por­
           —  utcciştii  —  si  exprim ă  dragostea   loan  Dordea.  secretar  al  organiza­  bilă  de  cercetător  ştiin ţific ,  să  ca­  ale  P artidului  Comunist  Român,  ai   nita  să  \ orbească  Buncărul  s-a  o-
           si  recunoştinţa  lor  faţă  de  partid,   ţiei  U T C .  de  la  Combinatul  Side­  nalizeze  înflăcărarea,   spiritul   de   patriotism ului  şi  internaţionalism u­  prii  in  lala  uşii  n  doua...  apoi  u
            patrie  şi  popor,  pentru  copilăria   rurgic  Hunedoara,  Vasile  M ihai,  se­  dăruire  a  tinerei  generaţii  spre  îm ­  lui  socialist.  Ircia.  a  patra,  a  cine ca.  Si  o dală  cu
           fericita,  pentru  v iito ru l  luminos  spre   cretai  al  com itetului  U.TC.  de  !a   binarea  cunoştinţelor  teoretice  cu   Ion  Istrate,  ele  la  întreprinderea  fo­  ea,  lăcătuşii  Dumitru  Bă linişteau i;
           care  pâsesc.  In  aplauzele  entuziaste   mina  Leşul  Ursului,  Ion  Popa,  se­  deprinderile  practice.  V orb itorii  au   restieră  Tîrgu  Lăpu.ş,  regiunea  M ara­  .51  Gavrtl  M araiş  îşi  anunţau  izbîn-
           ale  celor  prezenţi,  pionierii   oferă   cretar  al  organizaţiei  U.T.C.  de  la   recomandat  sa  fie  dezvoltată   expe­  mureş.  losif  W alter,"prim -sccretar  al   da.  La  prima  apăsare  f>c  bulon  uşa   Exploatarea  minieră  Certei,  serviciul  geologic.  Tov.  ing.  Emil  Dafin,
           flo ri  m em brilor  prezidiului,  in v ita ţi­  Uzinele  „23  August'*,  M aria  G rădi­  rienţa  pozitivă  ciobindită  de  com i­  C om itetului  U.TC.  al  legiunii  Mureş-   a  ii-a  închise  quta  dc  loc  a  cup­  şeful  serviciului  <|co|o<|ic  împreună  cu  mc|  c|colo<|  Alexandru  llrann,  calcu­
           lor  şi  oaspeţilor  dc  peste   hotare,  le   nara,  maistru  chim ist  la  Combina­  tetele  U.T.C.  in  organizarea   unei   Autonomă  Maghiară,  Trântise  Gobl,   torului.  Ilie  Blcolu  îşi  p rivi  ceasul.  lează  metrajul  necesar  in  vederea  cercetării  unor  noi  forme  de  perspective.
           prind  la  gît  cravate  roşii.    tu l'  de  cauciuc  sintetic  din  oraşul   activităţi  extraşcolaro  bogate,  inte­  locţiito r  al  secretarului  C om itetului   —  Am  scurtai  du ral a  de  inc a t­                Foto  :  I.  TEREK
             In  şedinţa  dc  dimineaţă  au  con­  Gheorghe  Gheorghiu-Dej,  au  arătat   resante,  atractive,  pe  măsura  pregă­  l :.T.C.  dc  In  Uzinele  de  vagoane  din   ente  cu  25  de  minute.  Barbute  I  Da-
           tinuat  discuţiile  la  rapoartele  pre­  că  organizaţiile  U.T.C.  trebuie  să   tirii.  vîrstei  şi  preferinţelor  tin e ri­  Arad.  si  a lţi  vorbitori  si-au  exprim at   miane  I  Vcdcfi  de  rin ă ..  Tu.  Nico-
           zentate.                           se  ocupe  in  mai  mare  măsură  de   lor.  Margareta  Ştelancscu,  instruc­  satisfacţia  profundă  pentru  laplul  că   lac.  vezi  dc  dolomita.  Mai  trebuie...
                                             creşterea  calificării  tinerelor  cadre,   toare  la  Şcoala  generală  nr.  1  Pi­  in  România  socialistă  oamenii  m un­  De  i*e  maşino  de  şarjate  cobori
             Dezbaterile  care  au  avut   loc   râspîncliiea  experienţei   m uncitori­  teşti,  a  vorbit  despre   im portanta
           m iercuri  si  joi  au  p rile ju it  o  puter­  lor  vh-stmei,  iniţierea  unor  torme   activităţii  in  rîndnl  pionierilor,  des­  cii  români,  maghiari,  germani  si  de   Vasile  Gor/oasă.  ANGAJAMENTUL  SOCIALIST  -
           nica  reafirm are  a  hotân'Vii  tinere­  tot  mai  variate  de   perfecţionare   pre  formele  variate  si  atractive  ce   alte  naţionalităţi  se  bucură  ele  depli­  —  Ce  y.tci.  „ lundaşulc",  ai  prins
           lu lui  nostru  de  a-şi  închina  ener­                             trebuie  folosit?  in  munca  ele  edu­  nă  egalitate  in  drepturi  Strins  uniţi   ceva  dc  la  macaragiul  nostru  ?  Să
                                              profesională  a  m uncitorilor  tineri.
                                                                                                                                                       ştii  că  Andrei  c
                                                                                                                  pe  baza  aceloraşi  ţeluri,  ei  isi  con­
           gia,  entuziasmul,  întreaga  capacita­  O  serie  de  delegaţi,  printre  caic  11ie   care  a  celor  mai  tinere  vlăstare.  sacră  forţele  fe ricirii  si  bunăstării  in-   dreaptă  mina   noastră
           te  în fă p tu irii  istoricelor  hotâriri  ale   Lepădat,  prim-sec i etar  al  Com ite­  Un  mare  număr  de  delegaţi,  p rin ­  t regn lui  popor.  în flo ririi  patriei  co­  —  Am  prins,  ..potlarule".  .Ş/cr-
           Congresului  al  lX -lea  al  P artidului   tului  ivgional  U.T.C.  Bucureşti,  Va­  tre  care  inginerul  Constantin  Pre­  mune  —  Republica  Socialistă  Româ­  qe-‘t i  sudoarea,  că  uite  e  lacul  dc  la   IZVOR  DE  SUCCESE
           Comunist  Român,  progresului  neîn­  sile  Olteanu.   mecanizator  de   la   oteasa  de  la  Şantierul  hidrocentra­  nia                  Cinciş  pe  lafa  ta.  De  mergi  aşa  şi
           trerupt  al  patriei,  propăşirii  conti­  S M T .  Roman,  Andrei  Dobrică,  se­  lei   „Gheorghe  G heorghiu-Dej“  dc                     miinc  şi  poim iinr.  nu  te  văd  bine
           nue  a  poporului  român,  cauzei  so­  cretai iii  com itetului  U.T.C.  din  co­  pe  Argeş.  Ştefan  Negrei,  prim-secre-   In  numeroase  cuvintâri  s-a  subli­  sîmbăta  pe  storlion
           cialism ului  şi  p ă ţii.                                                                             niat  participarea  tot  mai  activă  a  t i­
                                              operativa  agricolă   de  producţie   tar  nl  C om itetului  regional  U.TC.   neretului  in  munca  cultural-arlisticâ   Ilie  risc.  dar  nu  l  ascultă.  Intră
               V o rb ito rii  au  subliniat  însem­  Nuntaşi,  raionul  Istria,  au  înfăţişat   Oltenia,  Aurel  Uiceami.  ţăran  co­  şi  sportivă,  necesitatea  ta   organiza­  in  cabina  dc  comandă.   Urmărea   3 .8 0 0   tone  de  cărbune  pesfe
           nătatea  deosebita   a   principiului   experienţa  organizaţiilor  lor  în  mo­  operator  din  comuna  Vilcele,  raio­  ţiile   U.T.C.  să  desfăşoare  o  mai  boga­  aparatele.
           conducerii  de  către  partid  ca  p rin ­  bilizarea  tineretului  dc  la  sate  la   nul  Rimnicu-Sărat.  caporalul  M arin   tă  ac tivitate   proprie,  corespunzătoare   —  Dc  cinci  vile.  de  citul  cu  in­
           cipiu  fundamental  al  întregii  acti­  o  participare  şi  mai  activă  in  m un­  Voican,  delegat  al  organizaţiei  re­  nevoilor  specifice   tineretului.   Ion   troducerea  oxigenului,  merqetn  cx-   prevederi
           v ită ţi  a  U niunii  T ineretului  Comu­  ca  pentru  obţinerea  de  producţii   gionale  U.T.C.  Ploieşti,  M ihai  Gheor­  State,  inginer  la  Uzinele  de  tractoa­  cepltonal...  Ieri.  durata  şarjei  încăr­
           nist.  Li  an  exprim at  recunoştinţă   vegetale  şi  animale  sporite  şi  lot   ghe,  ţăran  cooperator  din  comuna   re  Braşov,  Vasilica  Glii scop.  ţărancă   cate  dc  noi  a  Inst  scurtată  cu  a-
           pentru  grija  părintească  a  partidu­  mai  rentabile,  la  însuşirea  de  noi   Măgura,  raionul  Alexandria,  au  re­  cooperatoare  din  comuna Tcpu,  raio­  proapr  o  oră  l)c  la  Aninoasa.  corespondentul
           lui  faţă  de  tinâra  generaţie,  min-   cunoştinţe  agrozootehnice.  levat  răspunderea  cu  care  organi­  nul  Tecuci  şi  alţi  delegaţi  au  subli­  —  Nu-i  laccm  dc  ruşine  pe  bă­  nostru  voluntar,  tehnicianul  Dăni-   rînduri  ale  întrecerii  socialiste,  au
           tlrie   pentru  înalta  apreciere  dată   Delegaţii  v e liţi  din  şcoli  si  fa­  zaţiile  U.T.C.  s-au  ocupat  dc  edu­  niat  că  numeroase  organizaţii  U.T.C..   ieţii  noştri.  lâ  Constantin,  nc-n  transmis  prin   dovedii:  că  ştiu  să-şi  consolideze  şi
           activită ţii  U.T.C.,  au  arătat  că  în­  cultăţi.  institute  dc  cercetări,  p rin ­  carea  politico-ideologicâ  a  tinerei   au  acumulat  o  bună  experienţă  în  a-   „Băieţii  noştri"  sint  siderurqişlii   sâ-si  dezvolte  şi  mai  m ult  .succesele.
           dem nurile  şl  îndrum ările  cuprinse   tre  caic  Auguslin  Ivan.  elev  la  L i­  generaţii,  njutîndu-i   pe   utecisti   rest  domeniu  si  că  aceasta  trebuie  ge­  Hunedoarei  care  fn  aceste  zile  îşi   telefon  îmbucurătoarca  veste  că  m i­  Ca  si  piuă  acum,  sub  îndrumarea  or
                                                                                                                                                                                        nerii  din  localitate  şi-au  îndeplinit
                                                                                                                                                                                                                          eani/.aţiei  de  partid,  toţi  m uncitorii
           In  euvintarea  tovarăşului   Nicolae   ceul  ni*.  1  Ueiiiş,  Constantin  Pitiş,   să-si  formeze  trasaturile   morale   neralizată  si  îm bogăţită  tu   forme  noi.   tente?iută  to\arăşii  la  cel  de-al   angajamentel?  luate  in  cinstea  re ­  exploatării  au  acordat  m axim um   dc
           Ceauşescu  constituie  pentru  U T C.   student,  membru  supleant  al  Com i­  proprii  om ului  înaintat  al   zilelor   atractive,  intercsnnte.  \  lll-le n   Congres  al  U niunii  Tine­  lei  de  a  4f>-a  aniversări  a  partidului,   atenţie  realizării  ritm ice  a  planului
                                              tetului  regional  U.T.C.  laşi,  Niro-   noastre,  sa  sc  comporte  civiliza t  in   O iupîm lu-se  ele  problema  răspin-  relului  Comunist  Au  dus  cu  ei  re­
           şi  întregul  nostru  tineret  un  insw-                                                                                                    zultate  deosebite  In  ziua  acera,   d:nd  peste  angajament  300  tone  de   Şi  creşterii  p ro ductivităţii  muncii.
                                              leta  Morar,  cercetătoare  la  secţia  din   fam ilie  şi  societate,  să  aibă  o  a titu ­                                             căi bune.  Aceasta  înseamnă  că  de  In
                                                                                                                                                                                                                            Pe  prim ul  loc  in  întrecere  se  allă
           fle ţito r  program  de  muncă  si  luptă.  C luj  a  Institutului   dc  Fizică   A to­  dine  combativă  faţa  de  m anifestă­            c.lnd  ta  Bucure şti,  in  sala  Congre­  începutul  anului  si  pinâ  in  prezent,   colectivul  sectorului  III.  care  şi-a
             Dan  'Marţian,  prim -setrelar  al  Co­  mică,  Uâlasa  Ene,  elevă  la  lâteul  rile  ideologiei  şi  moralei  burgheze.  (Conltnuarc  in  pag.  a  3-a)  sului.  tovarăşul  Nicolae  Ccanşescn,   colectivul  K.  M  Aninoasa.  deţinăto­  depăşit  randamentele  planificate  cu
                                                                                                                                                      secretar   general  al  Comitetului
                                                                                                                                                      Central  al  Partidului  Comunist  Ro­  rul  diplom ei  dc  întreprindere  evi­  0.210  tone  pe  post.  si  a  dat  peste
                                                                                                                                                      mân, se  arlresa  tinerelului tă rii prin-   denţiata  pe  ram ură  in  întrecerea  so­  plan  3.100  tone  cărbune.  D intre  b ri­
                                                                                                                                                      tr o   cnlu/iasla  chemare,  in  ofetă­  cial istă  pe  tară.  a  dat  peste  plan   găzi,  rezultate  deosebite  au  obţinut
                Raportul  cu  privire  ia  proiectul  Statutului                                                                                      riile  Hiuiedootei sc  rlcsluşura.  in  iu­  3.000  tone  cărbune.  Petru  Roman.  Aurel  Cristea.  Ilie  Ni
                                                                                                                                                                                                                          rele  conduse  de  Schneider  Fram is: .
                                                                                                                                                      reş  tineresc,  maica  întrecere  6‘fu-
                                                                                                                                                                                                                          <olac.  Gheorghe  Cîmpeanu,  Vasile
                                                                                                                                                                                          M inerii  din  Aninoasa,  care  in  u l­
                                                                                                                                                      iela  ci  a  Ireciil  din  mină  in  mină.
                                                                                                                                                      de  la  tinăr  la  tinăr.  De  la  Blcotu  ta   tim ii  patru  ani  au  stat  in  primele  Bclrnoga  si  K'ibedv  Francisc.
                                                                                                                                                       llanqan,  de  la  Corla* iu  la  Prodan.
                                     Uniunii  Tineretului  Comunist                                                                                   'ea.  secretarul  com itetului   tl T.C.   Planul  trim estrial  a  fost îndeplinii
                                                                                                                                                      de  la  Diăgliin  la  Bodău...  Iar.  in  d i­
                                                                                                                                                       mineaţa  7iler  următoare.  Ion  Cris-
                                                                                                                                                      de  la  of chir ia  a  doua.  sc  ud re sa  se­
                                                                                                                                                      ci clarului  de  parlirl .         M uncind  cu  clan  sporii  pentru  în­  La  obţinerea  lui  avi  cuui. ihuit  toate
                                                                                                                                                        —  Tovarăşe  Toma.  h ă ir(ii au  io st   făptuirea  angajam entelor  luate  in   sectoarele  Je  e.xploaLne.  S-an   * vi
              p rezen ta i  de  tovarăşu l                                                                                STO IC A                    şi  ieri  la  înălţime  $i  Blcolu.  şi Dtă-   întrecerea  socialista,  colectivul  I  F.   denţiat,  în  mod   decacbit,  sectorul
                                                                                                                                                                                                                          Baru  Mare.  care  şi-a  realizat  şi  de­
                                                                                                                                                                                        Haţeg  a  reuşit  să  îndeplinească  cu
                                                                                                                                                      <7/iui.  şi  Proilan.  .şi  Corlaciu.  şi...
                                                                                                                                                        —  Ştiu.  Vile.  pe  întreaga  secţie,   12  zile  mai  devreme  planul  produc­  păşit  planul  ritm ic,  parchetele  Lola.
                                                                                                                                                      s  au  dat  miercuri.  191  Inne  dc  otel   ţiei  globale  pe  prim ul  trim estru  al   Piciul  Cucului,  Valea  Ju rii  şi  Soho-
                                                                                                                                                      l>esle  plan.  Pe i ic Hăt i.  b ă ie ţii  anului.                  dol.
                                                                                                                                                                                          Acest  rezultat  este  urmarea  bunei
             M em brii  U niunii  T u n e tu lu i  Co­  te  fi  prim it  orice  I în Ar  cetăţean  al   devotament  patria  al  cărei  fiu  este,   să  participe  Ia  elaborarea  tuturor   LUCIA  UCIU  organizări  a  m uncii  şi  asigurării  lo­  f iii.   A LH EA NU
           m unist  au  p rim ii  |„.oit*ctul  dc  sta­  Republicii  Socialiste  România  care   de  a-si  da  pentru  întărirea  si  apă­  h otârîrilor  şi  stabilirea   masurilor    curilor  de  muncă  cu  cele  necesare.   tehnician  ta  I.  F.  Ilaţcg
           tut  eu  deosebit  intere.»  şi  deplină   recunoaşte  Statului  U  TC..  activea­  rarea  ci  toate  forţele,  iar  dară  va   pentru  aplicarea  lor  in  viaţă,   să
           adeziune.  Ptiu  toate   prevederile   ză  in  una  din  organizaţiile  sale,  in-   li  nevoie  şi  viaţa.  Această  preve­  ceară  organizaţiilor  U.T.C.  ca  aces­
           sale,  proiectul  de  statut  exprim ă   dcplincşte  hotâririle  U niunii  Tinere­  dere  exprim ă  patriotism ul  înflăcă­  tea  să  izvorască  clin  dorinţele  şi  ce­
           consecvenţa  cu  care  Uniunea  Tine­  tului  Comunist  şi  plăteşte  cotizaţia   rat  care  animă  tineretul  nostru,  una   rinţele  reale  ale  colectivului   din   jn  gospodăriile  agricole  de  stat
           retului  Comunist  aplică  linia  poli­  de  membru.                din  trăsăturile  esenţiale  ale  poporu­  care  face  parte
           tică  a  partidului  nostru  cu  p rivire   Proiectul  de  statut  acordă  o  a-   lui,  afirm ată  cle-a  lungul  veacurilor   O  condiţie  esenţială  a  îm bună­                                                                        vz
           la  activitatea  organizaţiei  comunis­  tenţie  deosebită  creşterii  sî  în tă ririi   prin  pilduitoare  fapte  de  eroism   tă ţirii  necontenite  a  a ctivită ţii  U-
           te  de  tineret  Proiectul  de  statut  o-   landurilor  organizaţiei.   Avem  da­  Proiectul  ele  statut  cere   ute-   niunii  Tineretului  Comunist   este   FA C T O R I  C E   IN F LU E N Ţ E A ZĂ
                                                                                                                  promovarea  cu  consecvenţă  a  c ri­
           gliiuleşte  locul  şi  rolul  din  ce  în  ce   toria  să  îm bunătăţim   munca   dc   cistilo r  să  fie  exemplu  de  corecti­  ticii  şi  autocriticii.  Organele  si  or­
           maî  însemnat  pe  care  Uniunea  Tî-   creştere  a  n o d u rilo r  organizaţiei,   tudine  şi  conduită  morală  în  fa­  ganizaţiile  U T C .  sint  datoare  să
           nereUdui  Comunist  il  ocupă   în   astfel  îneît  din  U.T.C.  să  Iaca  parte   m ilie  şi  societate,  să  dea  dovadă  in   asigure  traducerea  în  viaţă  a  aces­
           viaţa  politică,  economică  si  socială   covîrsitoai ea  m ajoritate  a  tinere­  toate  îm prejurările  vieţii  de  cinste   tei  prevederi  statutare,  stim ulind  u-
           a  ţă rii   El  creează  cadrul  necesar   lului.  Proiectul  de  statut  stabileşte   şi  curaj,  să  apere  cu  ferm itate  ade­  chis  părerea  in  adunările  U.T.C.,  in  P R O D U C Ţ IA   D E  LA P T E
                                                                                                                  teciştii  să-şi  exprim e  în  mod  des­
           pentru  continua  im a ri,*  politică  şi   că  in  U.TC.  sint  p rim iţi  tineri  in ­  vărul,  să  combată  cu  intransigenţă
           organizatorică  a  U niunii  Tineretu­  tre  14  si  2G  ani.  care  prin  activitate   a titudinile  înapoiate,  orice  manifes­  presa  «le  tineret.
           lui  Comunist,  pentru  creşterea  in ­  sî  comportare  sc  dovedesc  demni  de   tări  ale  influenţei  ideologiei  bur­
                                                                                                                                                       Producţia  de  lapte  constituie  unul
           fluenţei  sale  in  rindul  tinerei  ge­  a  fnce  parte  din  organizaţia  comu­  gheze.                Realizarea  sarcinilor  de  mare  în­  clin  indicatorii  principali  care  ca-   Rezultatele   nesatisfâr âloare   pe   cost  pe  unitatea  ele  produs  mi  au
                                                                                                                                                                                       tare  le-am  înregistrai  in  anul  tre­
           neraţii.                          nistă  a  tineretului.  La  cererea  lor.   Proiectul  de  statut  arată  că  p rin ­  semnătate  ee-i  revin   organizaţiei   i a:tc*i iz.eazâ  activitatea  eeonomieo-   cut  in  sectorul  zootehnic,  îndeosebi   fost  folosite  la  un  nivel  corespun­
                                                                                                                                                                                                                          zător.
             înscrierea  la  Ioc  de  frunte  in  pro­  tinerii  care  depăşesc  virsta  de  2G   cipiul  călăuzitor  al  structurii  şi  acti­  noastre  a  făcut  necesară  şi  îm bu­  finnnciară  a  gospodăriilor  agricole   la  producţia  de  Japle,  au  constituit
                                                                                                                  nătăţirea  form elor  organizatorice,  a
           iectul  de  statut  a  p rincipiului  con­  de  ani  pot  cămine  in  continuare   vită ţii  organizatorice  a  U.T.C.  este   metodelor  de  muncă.  —  măsuri  ce-si   dc  stat  «lin  regiunea  noastră  Acest   obiectul  unor  analize  temeinice  la
           ducerii  de  către  partid  ca  p rin ci­  membri  ai  organizaţiei  noastre  pîna   centralism ul  democratic.  găsesc  reflectarea  în  proiectul   de   lucru  este  determ inat  ele  faptul  râ   nivelul  conducerii  trustului  local  şi   Furaje  în  cantităţi
           piu  fundam ental  al  întregii  a c tiv i­  la  virsta  de  30  de  ani  ;  se  răspunde   P rincipiul  dc  bază  al  m uncii  de   statut  supus  dezbaterii  Congresului.  în  cadrul  sectorului  zootehnic,  creş­  in  fiecare  gospodărie  de  stat  in  care
           tăţi  a  U niunii  T ineretului  Comu­  astfel  dorinţei  m ultor  tineri  de  a-si   conducere  a  a ctivită ţii  in  organiza­  In  continuare,  raportorul  relevă   terea  bovinelor  si  in  special  a  va­  cresc  vaci  de  lapte.  Cu  acest  p ri­
           nist  a  fost  prim ită  cu  sentimente   prelungi  incă  cîţiva  ani  activitatea   ţia  noastră  este  principiul  muncii   obligaţiile  sporite  ce  revin,  po tri­  cilor  ele  lapte  ocupă  o  pondere  în­  lej  s-a  constatat  că  p rincip a lii  fac­ si  sortimente
           ele  bucurie  şi  m indrie  ele  către  toţi   in  rîndurile  U T C .  în  care  s-au   colective.  Acestor  cerinţe  le  cores­  v it  proiectului  de  statut,  organi­  semnata.  tori  care  au  inJIuenţat  negativ  a-   #
           m em brii  organizaţiei  noastre.  Pen­  form at  si  si-au  petrec ut  o  bună  par­  punde  şi  ace a  prevedere  din  proiec­  zaţiilor  de  bază  U T C .               supra  producţiei  au  fost  neasi^urarca
           tru  Uniunea  Tineretului  Comunist,   te  din  cei  mai  Inim oşi  ani  aî  vieţii   tul  de  statut  cu  p rivite   la  crearea           Analizând  modul  cum  s-au  reali­  unei  baze  furajere  < orespun/âloare  corespunzătoare
           pentru  întregul  tineret   al  patriei   In  proiectul  de  statut  este  prevă­  secretariatului  ca  organ  statutar  al   Avem  convingerea  fermă  —  a  spus   zat  în  anul  trecut  sarcinile  ele  plan   cantitativ  si  ca litativ,  preocuparea
           este  o  mare  fericire  că  este  conchis   zută  totodată  măsura  de  a  sc  re­  com itetelor  regionale  ale  U.TC.  în  încheiere  raportorul  —  că  dez-   la  acest  indicator,  se  constată  ca   insuficientă  din  partea  conduceri­  Deoarece  furajele  constituie  unul
           de  un  asemenea  partid  încercat  si   nunţa  la  prezentarea  recomandă­  Ca  o  expresie  a  dezvoltării  de­  bâtincl  si  aprobincl  proiectul  de  sta­  rezultatele  obţinute   iu i  au  fost  la   lor  unor  unităţi  pentru  îm bunătăţi­  clin  factorii  principali  dc  tare  de­
           că lit  în  lupta  revoluţionară,  iubit  şi   rilo r  d?  c ătre  ti nărui  c are  cere  să   mocraţiei  organizaţiei  noastre  pro­  tut,  Congresul  va  da  organizaţiei   nivelul  posibilită ţilor  şi  co n diţiilo r   rea  organizării  muncii  în  lei m?,  pen­  pinde  creşterea  num ărului  si  a  pro­
           urm at  cu  încredere  de  întregul  nos­  fie  prim it  in  U.T.C.  iectul  de  statut  dă  o  mai  largă  ex­  noastre  un  document  de  mare   în ­  create  Producţia  medie  pe  cap  de   tru  mecanizarea  proceselor  dc  pro­  ducţiei  anim alelor,  el   r?pie /e n tiiu l
           tru  popor,  cum  este  Partidul  Comu­  E xpiim ind  grija  pe  care  organi­  tindere  şi  un  mai  cuprinzător  con­  semnătate.  care  va  contribui  la  con­  vacă  furajată  s-a  silviat  sub  nive­  ducţie  In  zootehnie  sî  aplirarea  pe   elementul  cu  ponderea  cea  mai  mare
           nist  Român.   In   proiectul   de  sta­  zaţia  noastră  a  avut-o  intotdeauna   ţinut  drepturilo r  m em brilor  U .TC    tinua  creştere  a  rolului  si  capaci­  lul  celei  planificate  cu  peste  J30  I.   scară  largă  a  metodelor  ştiinţifice   in  structura  preţului  de  cost  a)  lap­
           tut  este  înscrisă  ca   o   sarcina   de   faţă  de  fiecare  membru  al  său,  pro­                 tăţii  politico-oi ganizatorice  a  U ni­  ceea  ce  a  atras  după  sine  si  depăşi­  de  creştere  a  anim alelor  .  telui,  conducerile  gospodăriilor  de
           onoare  a  U niunii  Tinerelului   Co­  iectul  de  statut,  referindu-se  la  sanc­  Astfel   fiecare  Ulecist  are  dreptul  unii  Tineretului  Comunist.  rea  preţului  ele  cost  pe  hl  de  lapte       sîat  au   fost  orientate  sa   pună  în
           munist  educarea  şi  foi marea  de  noi   ţiunile  care  se  pot  aplica  utecîstilor                                                    cu  peste  30  Ici.  Acest  lucru  a  in ­  Cunoscând  căile  de  sporire  a  pro­  centrul  preocupării  lor  grija  pen­
           şi  noi  generaţii  de  tineri  care  s i  fie   în  cazul  com iterii  unor  abateri,  su­                                               fluenţat  negativ  asupra  a ctivită ţii   ducţiei  de  lapte,  s-a  stabilit  lui  pro­  tru  asigurarea  unei  baze  furajere
           demni  de  a  deveni  membri  ai  P arti­  bliniază  in  mod  deosebit  caracterul                                                        economico-financiare  a  gospodării­  gram  concret  de  valorificare  depli­  corespunzătoare  c a n tita tiv’  si  ca lita ­
           dului ' Comunist  Român.          educativ  al  acestora                                                                                  lor  de  stat.                     nă  a  rezervelor  pe  care  le  avem  în   tiv.  In  aceasta  p rivinţă  accentul  s-n
             Complexitatea  sarcinilor  care  stau   O  îndatorire  de  onoare  a  fiecă­  Spectacol  festiv  dat  în  cinstea                         Ţinincl  seama  de  sarcinile  pe  care   această  direcţi?.  Faptul  ca.  in  con­  pus  pe  îm bunătăţirea  structurii  cu l­
           in  faţa  U niunii  Tineretului  Comu­  rui  membru  al  U  TC .  —  se  spune                                                            Congresul  al  IX -lea  al  P artidului   d iţii  ce  nn  se  deosebesc  prea  m ult.   turilor.  Locul  principal  în  structura
                                                                                                                                                                                        eospoclăria  de  stat  din  Alba  lu lia   a
           nist  impune  creşterea  continuă  a  ca­  in  proiectul  de  statut  —  este  ca  in                                                     Comunist  Român  le-a  pus  in  faţa                                 plantelor  «le  nutreţ  cultivate  îl  ocupă
           pacităţii  de  organizare  si  mobilizare   toate  domenile  in  oare-şi  desfăşoa­  delegaţilor  şi  invitaţilor                         gospodăriilor  de  stat  cu  p rivire   la   realizat  o  producţie  mai  mare  cii   leguminoasele  perene, c ai e ne  asigura
           a  fiecărei  organizaţii  U.T.C*.  Pre­  ră  activitatea  să  muncească  neobo­                                                           dezvoltarea  creşterii  anim alelor  de   peste  1000  l.  lapte  pe  cap  de  vacă   obţinerea  nnoi  cantităţi  mari  de  u-
           vederile  proiectului  de  statut   cer   sit  pentru  înfăptuirea  politicii  P a rti­                                                   rasă,  de  înaltă  productivitate,  con­  furajată  faţă  de  gospodăria  de  sint   nitâţi  n u tritive   la  ha  O  dată  tu   creş­
           U niunii  T ineretului  Comunist,  tu ­  dului  Comunist  Român.      In  sala  Teatrului  ele  Operă  şi  Balet   delegaţi  şi  in vita ţi  la   Congresul  al   ducerea  trustului  local  şi  consiliile   din  Bîrcea  si  cu  aproape  300  I  peste   terea  suprafeţelor  destinate  c u ltu ri­
           tu ro r  organizaţiilor  sale  să  desfă­                                                                                                 u n ită ţilor  si-au  orientat  eforturile   media  înregistrată  pe  trust  dovedeş­
                                               Chezăşia   crestei ii   conştiinţei   a  avut  loc  joi  seara  un  spectacol  fes­  V lll-le a   al  U  TC.,  ziarişti.                 te  rezervele  însemnate  ce  au  existat   lor  furajere  se  urmăreşte  aplicarea
           şoare  o  intensă  activitate  politico-                                                                 Erau  prezenţi,  de  asemenea,  mem­  spre  organizarea  întregii  producţii                          in  complex'  a  m ăsurilor  agrotehnice
                                              m em brilor  organizaţiei,  a  îndeplini­  tiv,  organizat  cu  p rile ju l  celui  de  al             pe  baza  ştiinţei  agricole  celei  mai   pentru  creşterea  re n ta b ilită ţii  sec­
           organizatoi ică  in   rindul  tin e rilo r,   rii  cu  succes  de  către  aceştia  a  sar­  V lll-le a   Congres  al  U niunii  Tinere­  bri  ai  delegaţiilor  organizaţiilor   de   avansate.  M ăsurile  stabilite  pentru   menite  să  contribuie1  la  sporirea  pro­
           pentru  realizarea  sarcinilor  trasate   cinilor  ce  le  revin  o  constituie  r i­  tului  Comunist.  tineret  de  peste  hotare,  participante   realizarea  obiectivelor  prevăzute  in   torului  zootehnic.  ducţiei  de  nutreţuri  la  ha.  Trâgînd
           de  partid.  Raportorul  a  subliniat                                 «La  spectacol,  au  asistat  membri  si   la  Congres.                                                 Rezerve  im portante  au  rămas  ne­  învăţăm intele  necesare  clin  practi­
                                              dicarea  continuă  a  pregătirii  lor  po-                                                             acest  an  sint  menite  să  asigure  o
           rolul  şi  sarcinile  U niunii  T inerelu­                           membri   supleanţi   ai   C om itetului   Asistenţa  a  răsplătit  eu  îndelungi   sporire  însemnată  a  producţiei  şi   folosite  şi  în  ceea  ce  priveşte  redu­  ca  anilor  trecuţi,  cînd  cu ltu rile   fu-
           lu i  Comunist  in  educarea  comunista   litico-idcologiee,  însuşirea  tem eini­  Executiv  al  C.C.  al  P.C ÎL.  secretari   aplauze  pe  tin e rii  artişti.  La  sfirsitul   p ro d uctivită ţii  m uncii  lucrătorilor   cerea  preţului  ele  cost  al  laptelui.
           a  tineretului.                   că  a  învăţăturii  mnrx ist-lenînîste,  a   ai  C.C.  al  P.C.R..  mem bri  şi  membri   spectacolului  acestora  le-a  fost  ofe­  clin   sectorul   zootehnic,   reducerea   Din  cele  arătate  reiese  limpede  în   D LM IT R U   1LARIGA
             S ubliniind  că  organizaţia  noastră   liniei  politice,  a  hotârîrilor  şi  direc­  supleanţi  ai  C.C  al  P.C  R ,  conducă­  rit  un  cos  cu  flo ri  din  partea  Comi­  preţului  de  cost  al  produselor  ani­  inginer  şef  zootehnist  la
           este  organizaţie  revoluţionară,  cu   tivelor  partidului  nostru.  tori  de  in stitu ţii  centrale  şi  organi­  tetului  Central  al  U niunii  Tineretu­  male,  ceea  ce  în  final  se  va  reflecta   evidenţă  fapUil  că  posibilităţile  de   Trustul  regional  Gostat
           un  larg  caracter  de  masă,  proiectul   Cea  mai  înaltă  îndatorire  a  ute-   zaţii  obşteşti,  activişti  de  partid  şi de   lui  Comunist.  «pozitiv  in  creşterea   re n ta b ilită ţii   sporire  a  producţiei  pe  cap  de  a-
           ele  statut  precizează  că  în  rîndurile                           stat.  oameni  de  ştiinţă  şi  cultură,  t i­         (Agerpres).   gospodăriilor  de  stat.           nim al  şi  ele  reducere  a  preţului  de  (Continuare  în  pag.  a  3-a)
           U niunii  T ineretului  Comunist  poa­  cistului  este  aceea  de  a  sluji  cu  neri  din  toate  sectoarele  de  activitate.
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90