Page 85 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 85
i
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI VÂI
Şedinţa Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România
In ziua de 24 martie a.c.. a avut loc
I Ia Palatul Republicii, şedinţa Consi cob Teelu şi Vasile Vilcu, mem bri ai pentru corecta aplicare a legii.
C onsiliului de Stat.
Apreciind ca pozitivă
activitatea
liu lu i de Stat, prezidată de tovară l-a şedinţă au participat tovarăşii desfăşurată de T ribunalul Suprem.
şul Chivu Stoica, preşedintele Consi Alexandru V oitinovici, preşedintele C onsiliul de Stat a aprobat darea de
liu lu i de Stat. T ribu n a lu lu i Suprem, si Auguslin seamă, subliniind necesitatea de a sc
Au luat parte tovarăşii : Constanţa Alexa, procurorul general al Republi acorda, şi in viito r, o atenţie sporită
Crăciun, M ihai Cerc, 11ie Murgules- cii Socialiste România. apărării o rîn d u irii socialiste şi. drep
fu — vicepreşedinţi ai Consiliului Consiliul a ascultat darea de scamă tu rilo r şi intereselor legitim e ale ce
de Stat — , Grigore Geamânu, .secre prezentată de tovarăşul Al. V oitino tăţenilor.
tarul C onsiliului de Stat, Petre Lio- vici. asupra a ctivită ţii T rib u n a lu fn continuarea lucrărilor, Consiliul
rila. Anton Bi eitenhofcr. Ion Cosma, lui Suprem în cursul anului Jîhlă, de Stat a adoptat decrete si hotâriri
Constantin Daicoviciu, Vasile Daiu, din care rezultă că munca orga privind diferite domenii ale a ctivită
Constantin Drâgan. Svizana Gîdea, nelor de justiţie este în continuă ţii «le stat si obşteşti.
Athanase Joja. Jon Popescu-Puţuri. îm bunătăţire, instanţele judecătoreşti Consiliul a rezolvat, apoi. lucrările
Gheorghe Stoica, Ludovic Takacs, la- dovedind o preocupare permanentă curente. (Agerpres).
ANUL XVIII. NR. 3493 VINERI 25 MARTIE 1966 4 PAGINI - 25 DANI ŞTAFETA
TINERILOR
CONGRESUL AL VIII-LEA AL OŢEL ARI
— Uşa nu cedează. Stai... Au că
zut conlrugrcutătilc de lidicarc.
Nicolae I Vezi mai depa(te de in -
cătcarc I Porni In /nc/ci spre ultim ul
UNIUNII TINERETULUI COMUNIST cuptor.
— Dălinişleanule I Gavrilă I Re
pede. La cuptorul 0. Uşa a 0-a e...
lingă
Peşte o clipă Iu înapoi.
cuptor Alerqă la masa de coman
dă A poi, iar la cuptor. Din nou la
masa dc comandă
Joi au continuat lucrările Congre m itetului orăşenesc al U T C . Bu ,J L. Caragiale" clin Bucureşti. Marius Ei au propus să se dea un carac — C ili kilom etri luci pe schimb,
sului al V JII-lca al U niunii Tinere chi eşti. Constantin Nicolae. inginer Guran, secretarul com itetului U.T.C. ter mai organizat colaborării intre măi IIic ?
tului Comunist. la Uzinele 1 Mai Ploieşti si nume al Institutului Politehnic Bucureşti, toţi factorii care concură la procesul — Slin eu ? MuRi. Lasă asta.
La începutul şedinţei. Gheorghe roşi a lţi vorbitori avi relevat con au subliniat condiţiile optime dc de formare a tinerei generaţii — Constantine ! Vezi de buncăr. Treci
Stoica, secretai al C C al I .T.C., a tribuţia tineretului din uzine, fa 'învăţătura pe care le are astăzi în fam ilie, şcoală, sindicate, organiza pe la â şi pe la 3. Anuntă-i pe M a
prezentat raportul cu privire la brici si de pe şantiere la opera dc tregul tineret, indatorirea organi ţiile dc femei, piesa, literatura, arta rin si Gheorghe... Pragurile...
proiectul Statutului U niunii T ine desăvirsire a construcţiei socialiste zaţiilor U.T.C,*. si asociaţiilor studen etc. Ac tivitatea noastră, au sub Din celalalt capăt at halei porni.
re lu lu i Comunist. in palria noastră. Ei au arătat că ţeşti dc a acorda o mai mare aten lin ia t in cu vi n tu 1 lor Ion Duţu, son pe deasupra lu/uror. agă(at dc cir-
li(/cle uriaşe, un imens buncăr. Se
Delegaţii şi in vita ţii trăiesc apoi organizaţiile U.T.C. sint chemate ţie bunei pregătiri a v iito rilo r spe dor şef la schela Cimpina, Constan opri in lata cuptorului hin nou
citcva clipe emoţionante. Ca o ade să intensifice activitatea ele m obi cialişti, cu ltivă rii in rîndurile lor tin C hirilă, prim -sccretar al Com i braţele prim -topiiorului prinsetă
vărată revărsare de tinereţe si vo lizare a întregului tineret la în a pasiunii pentru învăţătură Orga tetului regional al U .TC. C luj, si să \ orbească In lata uşii. Marin
ioşie, în sală pătrund suie de pio trecerea socialista pentru înde nizaţiile U.TC. sint chemate totoda a lţii, trebuie să se îndrepte spic Găină şi Gheoiqhe Builurcan aş
nieri. Cu glasuri cristaline, patru plinirea planului de producţie. îm tă să se ocupe cu mai multă e xi educarea tineretului in spiritul idei teptau cu driglelc. Plin jqhcabul
pionieri recită de la tribuna Con bunătăţirea continuă a calităţii pro genţă de pregătirea m ultilaterală, lor m arxisl-leniniste. al glorioaselor buncărului, dolomita sc înalta in
gresului versuri care aduc un v i duselor, slăpinirea temeinică si fo complexă necesară oricărui tinăr tra d iţii revoluţionare de luptă ale prag Driqlelc prinseră s-o ajuic.
brant salul către fra ţii lor maî mari losirea eficientă a tehnicii moderne, care îmbrăţişează profesiunea no poporului, ale clasei muncitoare, Din nou braţele lui llic Blcotu por
— utcciştii — si exprim ă dragostea loan Dordea. secretar al organiza bilă de cercetător ştiin ţific , să ca ale P artidului Comunist Român, ai nita să \ orbească Buncărul s-a o-
si recunoştinţa lor faţă de partid, ţiei U T C . de la Combinatul Side nalizeze înflăcărarea, spiritul de patriotism ului şi internaţionalism u prii in lala uşii n doua... apoi u
patrie şi popor, pentru copilăria rurgic Hunedoara, Vasile M ihai, se dăruire a tinerei generaţii spre îm lui socialist. Ircia. a patra, a cine ca. Si o dală cu
fericita, pentru v iito ru l luminos spre cretai al com itetului U.TC. de !a binarea cunoştinţelor teoretice cu Ion Istrate, ele la întreprinderea fo ea, lăcătuşii Dumitru Bă linişteau i;
care pâsesc. In aplauzele entuziaste mina Leşul Ursului, Ion Popa, se deprinderile practice. V orb itorii au restieră Tîrgu Lăpu.ş, regiunea M ara .51 Gavrtl M araiş îşi anunţau izbîn-
ale celor prezenţi, pionierii oferă cretar al organizaţiei U.T.C. de la recomandat sa fie dezvoltată expe mureş. losif W alter,"prim -sccretar al da. La prima apăsare f>c bulon uşa Exploatarea minieră Certei, serviciul geologic. Tov. ing. Emil Dafin,
flo ri m em brilor prezidiului, in v ita ţi Uzinele „23 August'*, M aria G rădi rienţa pozitivă ciobindită de com i C om itetului U.TC. al legiunii Mureş- a ii-a închise quta dc loc a cup şeful serviciului <|co|o<|ic împreună cu mc| c|colo<| Alexandru llrann, calcu
lor şi oaspeţilor dc peste hotare, le nara, maistru chim ist la Combina tetele U.T.C. in organizarea unei Autonomă Maghiară, Trântise Gobl, torului. Ilie Blcolu îşi p rivi ceasul. lează metrajul necesar in vederea cercetării unor noi forme de perspective.
prind la gît cravate roşii. tu l' de cauciuc sintetic din oraşul activităţi extraşcolaro bogate, inte locţiito r al secretarului C om itetului — Am scurtai du ral a de inc a t Foto : I. TEREK
In şedinţa dc dimineaţă au con Gheorghe Gheorghiu-Dej, au arătat resante, atractive, pe măsura pregă l :.T.C. dc In Uzinele de vagoane din ente cu 25 de minute. Barbute I Da-
tinuat discuţiile la rapoartele pre că organizaţiile U.T.C. trebuie să tirii. vîrstei şi preferinţelor tin e ri Arad. si a lţi vorbitori si-au exprim at miane I Vcdcfi de rin ă .. Tu. Nico-
zentate. se ocupe in mai mare măsură de lor. Margareta Ştelancscu, instruc satisfacţia profundă pentru laplul că lac. vezi dc dolomita. Mai trebuie...
creşterea calificării tinerelor cadre, toare la Şcoala generală nr. 1 Pi in România socialistă oamenii m un De i*e maşino de şarjate cobori
Dezbaterile care au avut loc râspîncliiea experienţei m uncitori teşti, a vorbit despre im portanta
m iercuri si joi au p rile ju it o puter lor vh-stmei, iniţierea unor torme activităţii in rîndnl pionierilor, des cii români, maghiari, germani si de Vasile Gor/oasă. ANGAJAMENTUL SOCIALIST -
nica reafirm are a hotân'Vii tinere tot mai variate de perfecţionare pre formele variate si atractive ce alte naţionalităţi se bucură ele depli — Ce y.tci. „ lundaşulc", ai prins
lu lui nostru de a-şi închina ener trebuie folosit? in munca ele edu nă egalitate in drepturi Strins uniţi ceva dc la macaragiul nostru ? Să
profesională a m uncitorilor tineri.
ştii că Andrei c
pe baza aceloraşi ţeluri, ei isi con
gia, entuziasmul, întreaga capacita O serie de delegaţi, printre caic 11ie care a celor mai tinere vlăstare. sacră forţele fe ricirii si bunăstării in- dreaptă mina noastră
te în fă p tu irii istoricelor hotâriri ale Lepădat, prim-sec i etar al Com ite Un mare număr de delegaţi, p rin t regn lui popor. în flo ririi patriei co — Am prins, ..potlarule". .Ş/cr-
Congresului al lX -lea al P artidului tului ivgional U.T.C. Bucureşti, Va tre care inginerul Constantin Pre mune — Republica Socialistă Româ qe-‘t i sudoarea, că uite e lacul dc la IZVOR DE SUCCESE
Comunist Român, progresului neîn sile Olteanu. mecanizator de la oteasa de la Şantierul hidrocentra nia Cinciş pe lafa ta. De mergi aşa şi
trerupt al patriei, propăşirii conti S M T . Roman, Andrei Dobrică, se lei „Gheorghe G heorghiu-Dej“ dc miinc şi poim iinr. nu te văd bine
nue a poporului român, cauzei so cretai iii com itetului U.T.C. din co pe Argeş. Ştefan Negrei, prim-secre- In numeroase cuvintâri s-a subli sîmbăta pe storlion
cialism ului şi p ă ţii. niat participarea tot mai activă a t i
operativa agricolă de producţie tar nl C om itetului regional U.TC. neretului in munca cultural-arlisticâ Ilie risc. dar nu l ascultă. Intră
V o rb ito rii au subliniat însem Nuntaşi, raionul Istria, au înfăţişat Oltenia, Aurel Uiceami. ţăran co şi sportivă, necesitatea ta organiza in cabina dc comandă. Urmărea 3 .8 0 0 tone de cărbune pesfe
nătatea deosebita a principiului experienţa organizaţiilor lor în mo operator din comuna Vilcele, raio ţiile U.T.C. să desfăşoare o mai boga aparatele.
conducerii de către partid ca p rin bilizarea tineretului dc la sate la nul Rimnicu-Sărat. caporalul M arin tă ac tivitate proprie, corespunzătoare — Dc cinci vile. de citul cu in
cipiu fundamental al întregii acti o participare şi mai activă in m un Voican, delegat al organizaţiei re nevoilor specifice tineretului. Ion troducerea oxigenului, merqetn cx- prevederi
v ită ţi a U niunii T ineretului Comu ca pentru obţinerea de producţii gionale U.T.C. Ploieşti, M ihai Gheor State, inginer la Uzinele de tractoa cepltonal... Ieri. durata şarjei încăr
nist. Li an exprim at recunoştinţă vegetale şi animale sporite şi lot ghe, ţăran cooperator din comuna re Braşov, Vasilica Glii scop. ţărancă cate dc noi a Inst scurtată cu a-
pentru grija părintească a partidu mai rentabile, la însuşirea de noi Măgura, raionul Alexandria, au re cooperatoare din comuna Tcpu, raio proapr o oră l)c la Aninoasa. corespondentul
lui faţă de tinâra generaţie, min- cunoştinţe agrozootehnice. levat răspunderea cu care organi nul Tecuci şi alţi delegaţi au subli — Nu-i laccm dc ruşine pe bă nostru voluntar, tehnicianul Dăni- rînduri ale întrecerii socialiste, au
tlrie pentru înalta apreciere dată Delegaţii v e liţi din şcoli si fa zaţiile U.T.C. s-au ocupat dc edu niat că numeroase organizaţii U.T.C.. ieţii noştri. lâ Constantin, nc-n transmis prin dovedii: că ştiu să-şi consolideze şi
activită ţii U.T.C., au arătat că în cultăţi. institute dc cercetări, p rin carea politico-ideologicâ a tinerei au acumulat o bună experienţă în a- „Băieţii noştri" sint siderurqişlii sâ-si dezvolte şi mai m ult .succesele.
dem nurile şl îndrum ările cuprinse tre caic Auguslin Ivan. elev la L i generaţii, njutîndu-i pe utecisti rest domeniu si că aceasta trebuie ge Hunedoarei care fn aceste zile îşi telefon îmbucurătoarca veste că m i Ca si piuă acum, sub îndrumarea or
nerii din localitate şi-au îndeplinit
eani/.aţiei de partid, toţi m uncitorii
In euvintarea tovarăşului Nicolae ceul ni*. 1 Ueiiiş, Constantin Pitiş, să-si formeze trasaturile morale neralizată si îm bogăţită tu forme noi. tente?iută to\arăşii la cel de-al angajamentel? luate in cinstea re exploatării au acordat m axim um dc
Ceauşescu constituie pentru U T C. student, membru supleant al Com i proprii om ului înaintat al zilelor atractive, intercsnnte. \ lll-le n Congres al U niunii Tine lei de a 4f>-a aniversări a partidului, atenţie realizării ritm ice a planului
tetului regional U.T.C. laşi, Niro- noastre, sa sc comporte civiliza t in O iupîm lu-se ele problema răspin- relului Comunist Au dus cu ei re
şi întregul nostru tineret un insw- zultate deosebite In ziua acera, d:nd peste angajament 300 tone de Şi creşterii p ro ductivităţii muncii.
leta Morar, cercetătoare la secţia din fam ilie şi societate, să aibă o a titu căi bune. Aceasta înseamnă că de In
Pe prim ul loc in întrecere se allă
fle ţito r program de muncă si luptă. C luj a Institutului dc Fizică A to dine combativă faţa de m anifestă c.lnd ta Bucure şti, in sala Congre începutul anului si pinâ in prezent, colectivul sectorului III. care şi-a
Dan 'Marţian, prim -setrelar al Co mică, Uâlasa Ene, elevă la lâteul rile ideologiei şi moralei burgheze. (Conltnuarc in pag. a 3-a) sului. tovarăşul Nicolae Ccanşescn, colectivul K. M Aninoasa. deţinăto depăşit randamentele planificate cu
secretar general al Comitetului
Central al Partidului Comunist Ro rul diplom ei dc întreprindere evi 0.210 tone pe post. si a dat peste
mân, se arlresa tinerelului tă rii prin- denţiata pe ram ură in întrecerea so plan 3.100 tone cărbune. D intre b ri
tr o cnlu/iasla chemare, in ofetă cial istă pe tară. a dat peste plan găzi, rezultate deosebite au obţinut
Raportul cu privire ia proiectul Statutului riile Hiuiedootei sc rlcsluşura. in iu 3.000 tone cărbune. Petru Roman. Aurel Cristea. Ilie Ni
rele conduse de Schneider Fram is: .
reş tineresc, maica întrecere 6‘fu-
<olac. Gheorghe Cîmpeanu, Vasile
M inerii din Aninoasa, care in u l
iela ci a Ireciil din mină in mină.
de la tinăr la tinăr. De la Blcotu ta tim ii patru ani au stat in primele Bclrnoga si K'ibedv Francisc.
llanqan, de la Corla* iu la Prodan.
Uniunii Tineretului Comunist 'ea. secretarul com itetului tl T.C. Planul trim estrial a fost îndeplinii
de la Diăgliin la Bodău... Iar. in d i
mineaţa 7iler următoare. Ion Cris-
de la of chir ia a doua. sc ud re sa se
ci clarului de parlirl . M uncind cu clan sporii pentru în La obţinerea lui avi cuui. ihuit toate
— Tovarăşe Toma. h ă ir(ii au io st făptuirea angajam entelor luate in sectoarele Je e.xploaLne. S-an * vi
p rezen ta i de tovarăşu l STO IC A şi ieri la înălţime $i Blcolu. şi Dtă- întrecerea socialista, colectivul I F. denţiat, în mod decacbit, sectorul
Baru Mare. care şi-a realizat şi de
Haţeg a reuşit să îndeplinească cu
<7/iui. şi Proilan. .şi Corlaciu. şi...
— Ştiu. Vile. pe întreaga secţie, 12 zile mai devreme planul produc păşit planul ritm ic, parchetele Lola.
s au dat miercuri. 191 Inne dc otel ţiei globale pe prim ul trim estru al Piciul Cucului, Valea Ju rii şi Soho-
l>esle plan. Pe i ic Hăt i. b ă ie ţii anului. dol.
Acest rezultat este urmarea bunei
M em brii U niunii T u n e tu lu i Co te fi prim it orice I în Ar cetăţean al devotament patria al cărei fiu este, să participe Ia elaborarea tuturor LUCIA UCIU organizări a m uncii şi asigurării lo f iii. A LH EA NU
m unist au p rim ii |„.oit*ctul dc sta Republicii Socialiste România care de a-si da pentru întărirea si apă h otârîrilor şi stabilirea masurilor curilor de muncă cu cele necesare. tehnician ta I. F. Ilaţcg
tut eu deosebit intere.» şi deplină recunoaşte Statului U TC.. activea rarea ci toate forţele, iar dară va pentru aplicarea lor in viaţă, să
adeziune. Ptiu toate prevederile ză in una din organizaţiile sale, in- li nevoie şi viaţa. Această preve ceară organizaţiilor U.T.C. ca aces
sale, proiectul de statut exprim ă dcplincşte hotâririle U niunii Tinere dere exprim ă patriotism ul înflăcă tea să izvorască clin dorinţele şi ce
consecvenţa cu care Uniunea Tine tului Comunist şi plăteşte cotizaţia rat care animă tineretul nostru, una rinţele reale ale colectivului din jn gospodăriile agricole de stat
retului Comunist aplică linia poli de membru. din trăsăturile esenţiale ale poporu care face parte
tică a partidului nostru cu p rivire Proiectul de statut acordă o a- lui, afirm ată cle-a lungul veacurilor O condiţie esenţială a îm bună vz
la activitatea organizaţiei comunis tenţie deosebită creşterii sî în tă ririi prin pilduitoare fapte de eroism tă ţirii necontenite a a ctivită ţii U-
te de tineret Proiectul de statut o- landurilor organizaţiei. Avem da Proiectul ele statut cere ute- niunii Tineretului Comunist este FA C T O R I C E IN F LU E N Ţ E A ZĂ
promovarea cu consecvenţă a c ri
gliiuleşte locul şi rolul din ce în ce toria să îm bunătăţim munca dc cistilo r să fie exemplu de corecti ticii şi autocriticii. Organele si or
maî însemnat pe care Uniunea Tî- creştere a n o d u rilo r organizaţiei, tudine şi conduită morală în fa ganizaţiile U T C . sint datoare să
nereUdui Comunist il ocupă în astfel îneît din U.T.C. să Iaca parte m ilie şi societate, să dea dovadă in asigure traducerea în viaţă a aces
viaţa politică, economică si socială covîrsitoai ea m ajoritate a tinere toate îm prejurările vieţii de cinste tei prevederi statutare, stim ulind u-
a ţă rii El creează cadrul necesar lului. Proiectul de statut stabileşte şi curaj, să apere cu ferm itate ade chis părerea in adunările U.T.C., in P R O D U C Ţ IA D E LA P T E
teciştii să-şi exprim e în mod des
pentru continua im a ri,* politică şi că in U.TC. sint p rim iţi tineri in vărul, să combată cu intransigenţă
organizatorică a U niunii Tineretu tre 14 si 2G ani. care prin activitate a titudinile înapoiate, orice manifes presa «le tineret.
lui Comunist, pentru creşterea in sî comportare sc dovedesc demni de tări ale influenţei ideologiei bur
Producţia de lapte constituie unul
fluenţei sale in rindul tinerei ge a fnce parte din organizaţia comu gheze. Realizarea sarcinilor de mare în clin indicatorii principali care ca- Rezultatele nesatisfâr âloare pe cost pe unitatea ele produs mi au
tare le-am înregistrai in anul tre
neraţii. nistă a tineretului. La cererea lor. Proiectul de statut arată că p rin semnătate ee-i revin organizaţiei i a:tc*i iz.eazâ activitatea eeonomieo- cut in sectorul zootehnic, îndeosebi fost folosite la un nivel corespun
zător.
înscrierea la Ioc de frunte in pro tinerii care depăşesc virsta de 2G cipiul călăuzitor al structurii şi acti noastre a făcut necesară şi îm bu finnnciară a gospodăriilor agricole la producţia de Japle, au constituit
nătăţirea form elor organizatorice, a
iectul de statut a p rincipiului con de ani pot cămine in continuare vită ţii organizatorice a U.T.C. este metodelor de muncă. — măsuri ce-si dc stat «lin regiunea noastră Acest obiectul unor analize temeinice la
ducerii de către partid ca p rin ci membri ai organizaţiei noastre pîna centralism ul democratic. găsesc reflectarea în proiectul de lucru este determ inat ele faptul râ nivelul conducerii trustului local şi Furaje în cantităţi
piu fundam ental al întregii a c tiv i la virsta de 30 de ani ; se răspunde P rincipiul dc bază al m uncii de statut supus dezbaterii Congresului. în cadrul sectorului zootehnic, creş in fiecare gospodărie de stat in care
tăţi a U niunii T ineretului Comu astfel dorinţei m ultor tineri de a-si conducere a a ctivită ţii in organiza In continuare, raportorul relevă terea bovinelor si in special a va cresc vaci de lapte. Cu acest p ri
nist a fost prim ită cu sentimente prelungi incă cîţiva ani activitatea ţia noastră este principiul muncii obligaţiile sporite ce revin, po tri cilor ele lapte ocupă o pondere în lej s-a constatat că p rincip a lii fac si sortimente
ele bucurie şi m indrie ele către toţi in rîndurile U T C . în care s-au colective. Acestor cerinţe le cores v it proiectului de statut, organi semnata. tori care au inJIuenţat negativ a- #
m em brii organizaţiei noastre. Pen form at si si-au petrec ut o bună par punde şi ace a prevedere din proiec zaţiilor de bază U T C . supra producţiei au fost neasi^urarca
tru Uniunea Tineretului Comunist, te din cei mai Inim oşi ani aî vieţii tul de statut cu p rivite la crearea Analizând modul cum s-au reali unei baze furajere < orespun/âloare corespunzătoare
pentru întregul tineret al patriei In proiectul de statut este prevă secretariatului ca organ statutar al Avem convingerea fermă — a spus zat în anul trecut sarcinile ele plan cantitativ si ca litativ, preocuparea
este o mare fericire că este conchis zută totodată măsura de a sc re com itetelor regionale ale U.TC. în încheiere raportorul — că dez- la acest indicator, se constată ca insuficientă din partea conduceri Deoarece furajele constituie unul
de un asemenea partid încercat si nunţa la prezentarea recomandă Ca o expresie a dezvoltării de bâtincl si aprobincl proiectul de sta rezultatele obţinute iu i au fost la lor unor unităţi pentru îm bunătăţi clin factorii principali dc tare de
că lit în lupta revoluţionară, iubit şi rilo r d? c ătre ti nărui c are cere să mocraţiei organizaţiei noastre pro tut, Congresul va da organizaţiei nivelul posibilită ţilor şi co n diţiilo r rea organizării muncii în lei m?, pen pinde creşterea num ărului si a pro
urm at cu încredere de întregul nos fie prim it in U.T.C. iectul de statut dă o mai largă ex noastre un document de mare în create Producţia medie pe cap de tru mecanizarea proceselor dc pro ducţiei anim alelor, el r?pie /e n tiiu l
tru popor, cum este Partidul Comu E xpiim ind grija pe care organi tindere şi un mai cuprinzător con semnătate. care va contribui la con vacă furajată s-a silviat sub nive ducţie In zootehnie sî aplirarea pe elementul cu ponderea cea mai mare
nist Român. In proiectul de sta zaţia noastră a avut-o intotdeauna ţinut drepturilo r m em brilor U .TC tinua creştere a rolului si capaci lul celei planificate cu peste J30 I. scară largă a metodelor ştiinţifice in structura preţului de cost a) lap
tut este înscrisă ca o sarcina de faţă de fiecare membru al său, pro tăţii politico-oi ganizatorice a U ni ceea ce a atras după sine si depăşi de creştere a anim alelor . telui, conducerile gospodăriilor de
onoare a U niunii Tinerelului Co iectul de statut, referindu-se la sanc Astfel fiecare Ulecist are dreptul unii Tineretului Comunist. rea preţului ele cost pe hl de lapte sîat au fost orientate sa pună în
munist educarea şi foi marea de noi ţiunile care se pot aplica utecîstilor cu peste 30 Ici. Acest lucru a in Cunoscând căile de sporire a pro centrul preocupării lor grija pen
şi noi generaţii de tineri care s i fie în cazul com iterii unor abateri, su fluenţat negativ asupra a ctivită ţii ducţiei de lapte, s-a stabilit lui pro tru asigurarea unei baze furajere
demni de a deveni membri ai P arti bliniază in mod deosebit caracterul economico-financiare a gospodării gram concret de valorificare depli corespunzătoare c a n tita tiv’ si ca lita
dului ' Comunist Român. educativ al acestora lor de stat. nă a rezervelor pe care le avem în tiv. In aceasta p rivinţă accentul s-n
Complexitatea sarcinilor care stau O îndatorire de onoare a fiecă Spectacol festiv dat în cinstea Ţinincl seama de sarcinile pe care această direcţi?. Faptul ca. in con pus pe îm bunătăţirea structurii cu l
in faţa U niunii Tineretului Comu rui membru al U TC . — se spune Congresul al IX -lea al P artidului d iţii ce nn se deosebesc prea m ult. turilor. Locul principal în structura
eospoclăria de stat din Alba lu lia a
nist impune creşterea continuă a ca in proiectul de statut — este ca in Comunist Român le-a pus in faţa plantelor «le nutreţ cultivate îl ocupă
pacităţii de organizare si mobilizare toate domenile in oare-şi desfăşoa delegaţilor şi invitaţilor gospodăriilor de stat cu p rivire la realizat o producţie mai mare cii leguminoasele perene, c ai e ne asigura
a fiecărei organizaţii U.T.C*. Pre ră activitatea să muncească neobo dezvoltarea creşterii anim alelor de peste 1000 l. lapte pe cap de vacă obţinerea nnoi cantităţi mari de u-
vederile proiectului de statut cer sit pentru înfăptuirea politicii P a rti rasă, de înaltă productivitate, con furajată faţă de gospodăria de sint nitâţi n u tritive la ha O dată tu creş
U niunii T ineretului Comunist, tu dului Comunist Român. In sala Teatrului ele Operă şi Balet delegaţi şi in vita ţi la Congresul al ducerea trustului local şi consiliile din Bîrcea si cu aproape 300 I peste terea suprafeţelor destinate c u ltu ri
tu ro r organizaţiilor sale să desfă u n ită ţilor si-au orientat eforturile media înregistrată pe trust dovedeş
Chezăşia crestei ii conştiinţei a avut loc joi seara un spectacol fes V lll-le a al U TC., ziarişti. te rezervele însemnate ce au existat lor furajere se urmăreşte aplicarea
şoare o intensă activitate politico- Erau prezenţi, de asemenea, mem spre organizarea întregii producţii in complex' a m ăsurilor agrotehnice
m em brilor organizaţiei, a îndeplini tiv, organizat cu p rile ju l celui de al pe baza ştiinţei agricole celei mai pentru creşterea re n ta b ilită ţii sec
organizatoi ică in rindul tin e rilo r, rii cu succes de către aceştia a sar V lll-le a Congres al U niunii Tinere bri ai delegaţiilor organizaţiilor de avansate. M ăsurile stabilite pentru menite să contribuie1 la sporirea pro
pentru realizarea sarcinilor trasate cinilor ce le revin o constituie r i tului Comunist. tineret de peste hotare, participante realizarea obiectivelor prevăzute in torului zootehnic. ducţiei de nutreţuri la ha. Trâgînd
de partid. Raportorul a subliniat «La spectacol, au asistat membri si la Congres. Rezerve im portante au rămas ne învăţăm intele necesare clin practi
dicarea continuă a pregătirii lor po- acest an sint menite să asigure o
rolul şi sarcinile U niunii T inerelu membri supleanţi ai C om itetului Asistenţa a răsplătit eu îndelungi sporire însemnată a producţiei şi folosite şi în ceea ce priveşte redu ca anilor trecuţi, cînd cu ltu rile fu-
lu i Comunist in educarea comunista litico-idcologiee, însuşirea tem eini Executiv al C.C. al P.C ÎL. secretari aplauze pe tin e rii artişti. La sfirsitul p ro d uctivită ţii m uncii lucrătorilor cerea preţului ele cost al laptelui.
a tineretului. că a învăţăturii mnrx ist-lenînîste, a ai C.C. al P.C.R.. mem bri şi membri spectacolului acestora le-a fost ofe clin sectorul zootehnic, reducerea Din cele arătate reiese limpede în D LM IT R U 1LARIGA
S ubliniind că organizaţia noastră liniei politice, a hotârîrilor şi direc supleanţi ai C.C al P.C R , conducă rit un cos cu flo ri din partea Comi preţului de cost al produselor ani inginer şef zootehnist la
este organizaţie revoluţionară, cu tivelor partidului nostru. tori de in stitu ţii centrale şi organi tetului Central al U niunii Tineretu male, ceea ce în final se va reflecta evidenţă fapUil că posibilităţile de Trustul regional Gostat
un larg caracter de masă, proiectul Cea mai înaltă îndatorire a ute- zaţii obşteşti, activişti de partid şi de lui Comunist. «pozitiv in creşterea re n ta b ilită ţii sporire a producţiei pe cap de a-
ele statut precizează că în rîndurile stat. oameni de ştiinţă şi cultură, t i (Agerpres). gospodăriilor de stat. nim al şi ele reducere a preţului de (Continuare în pag. a 3-a)
U niunii T ineretului Comunist poa cistului este aceea de a sluji cu neri din toate sectoarele de activitate.