Page 86 - Drumul_socialismului_1966_03

PAGINA A 2-A
>A> DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3493

Un Înaintaş ai muzicii romaneşti D e p r c iu lin d

S-o îm plinii de cu ti ml un veac de Este dc ajuns sri trecem privirea pes­ cunoscute şi apreciate şi peste gra­
la naşterea lui Dumitru G. Kiriac. te tulurile cinlccclor sale, pentru a niţă. Marele compozitor şi folclorist
unul dm cei mai de seamă înaintaşi putea constata cit de aproape de m i­ maghiar Băla Daitolr. care a cules şi M A R I IN U N D A Ţ II IN A R G E N TIN A ia r soţul ei, K urban Kuisinov, tocmai a îm.j
ai muzicii noastre româneşti ma poporului sint subiectele tratate cinlcce din lloclorul muzical româ­ p lin it 70 de ani. Fericitul tată se bucură de
A fost cel mai mic din cel opl co­ în muzica lu i: Plugarul, Fierarul, nesc, ii scriu, fn 1910, lui K iria c: In urma unor ploi torenţiale care durează
pii ai unui meşteşugar rlintr-o ma­ Morarul. Ostaşul, Muncitorul, Semă­ „Cunosc corurile mixte ale dumnea­ de mai m ulte săptăm îni în regiunile de nord o sănătate perfectă şi de o capacitate de
hala (j Bucurcşliulut. El a urmat li­ nătorul, Mama, Copilul, Felele cas­ voastră si cied că dumneavoastră ale Argentinei au loc in unda ţii catastrofale muncă neobişnuită. Veteran al colhozului, el
ceul şi. paralel, conservatorul de mu­ nice, Libertatea, Anotimpurile. Aces- sm leli singurul în România care se care au devastat regiuni întinse şi au provocat a lucrat pînă de curind ca supraveghetor al
zică. pe cuie l-a terminat cu premiul tc cintecc pătrund adine în popor, ocupă de muzica populară ca ade­ pagube m ateriale im portante. Apele flu v iu ­ canalelor de irigaţie. Fam ilia sa numără în
I. In 1802 şi-a luat licenţa in drept. incit devin bun propriu al lui. Cine vărat artist” . lui Parana, subliniază agenţiile de presă, au prezent 11 copii — nouă băieţi şi două fete.
Dovedind de mic o vădita înclinare mai ştie azi. in aluni de specialişti, Necunoscut şi apreciat iui numai atins niveluri care nu au mai fost înregis­
artistică, a losl trim is la conserva­ cu Kiriac este autorul cinlccclor : în patria sa. ci şi peste hotare, pen­ trate pînă acum In u ltim ii 50-GO dc ani. S-au ŞOSEA IN T E R N A Ţ IO N A LA ÎN TR E NIŞ
torul dm Paris, unde a urmat cursu­ A rugind Iruir/.a din vii, Fc cărare, tru meritele sale dc compozitor, pe­ semnalat victim e omeneşti în regiunile San Şl G R A N IŢ A R. P. B U LG A R IA
rile de armonic şi compoziţie cu pro- sub un brad, Foaie verde lămîiţă. dagog şi om de ştiinţă, el a ajuns
lesoiii Dubois. Pessard şi apoi cu ele. ? M ullc din cinlcce sini melodii renumit, îndeosebi pentru „şhinfa Nicolas şi San Pedro, situate pe cursul supe­ Echipe de specialişti au început lu cră rile
V inccnl D'lndy In Scholu Conlorum. armonizării gamelor orientale". In ­ rio r al flu v iu lu i Parana, lo ca lită ţi a căror si­ de pregătire în vederea co nstruirii ultim ei
Pe tim pul şederii sale la Paris, o tra u volum lestiv, celebra „Schola tuaţie este calificată drept „disperată" ca u r­ po rţiu n i a şosele» internaţionale, care va lega
dirijat cu multa măiestrie cotul Ca­ Conlorum" se mîndrea cti aria şi mare a inundaţiilor. Numeroase sate au tre­ oraşul iugoslav Niş de graniţa cu R P, B u l­
pelei lomâne. ştimtu lostului ei învăţăcel buit să fie evacuate şi autorităţile medicale garia. Prim a porţiune a acestei sosele, cu o
încă din 1803 Kiriac a recurs la DUMITRU Cirul, cu <10 dc ani în urmă, com­ procedează la vaccinări masive pentru a pre­ •lungime de 80 km, a fost term inată în urm ă
melodia populară, pentru a o între­ pozitorii români cinsteau, în m ijlo ­ veni epidem iile. cu doi ani. U ltim a porţiune urmează să uneas­
buinţa in cinlccele de copii la care cul tor. la Bucureşti, pe loslul lor NOUA S TA ŢIU N E SEISM ICA P O R T A T IV A că localităţile Boia Palanka şi Pirot, şoseaua
lucra. G. KIRIAC profesor V inccnl D' Indy, Kiriac a trecînd peşte muntele ICremeniţa şi conti­
După cinci ani de studii muzicale rostii in la[a sărbă/orilului şi a celor In prezent, geologii sovietici dispun de o nuând apoi pe valea râului Nişava
temeinice. întors In fără, a losl nu­ prezenţi următoarele cuvinte (le n- nouă staţiune seismică portativă, denumită
mit profesor Iu Conservatorul din 1866-1928 magiu, in care este sintetizată în­ „Zem lia" („Pământ"), care în loc de unda pro­ IA R N A NU Ş I-A SPUS
Bucureşti, unde a predat teorie, sol­ treaga sa viafă artistică : „M aţi Ză­ vocată de explozie foloseşte oscilaţiile per­
fegiu, armonie şl ciul coral, hind în­ cut să îndrăgesc florile dc cîmp, m i­ manente ale scoarţei păm întului generate de U L T IM U L C U V lN T
drumătorul al aproape întregii ge­ cile inspiraţii muzicale sincere şi o- „m icrocutrem urele" continue care parvin din
neralii dc muzicieni români lor mută populare, cărora li s-au adaptai texte riginale ale poporului. Am mers de­ adîncurile globului pămîntesc. In Italia iarna nu şi-a spus încă u ltim u l
în primul sieit al veacului nostru. literare potrivite, iar altele sini cin- parte. in munţii noştri şi in cim piile La locul de explorare, patru receptoare cuvm t. La Roma de citeva zile vîntul de nord
O influentă puternică asupra vie­ lecc compuse în genul melodici ro ­ noastre ca să culeg frunzele verzi, seismice ascultă cu atenţie ..bătaia pulsului" „Tram ontana" a făcut ca term om etrul să sca­
ţii muzicale româneşti au exercitat mâneşti. In nici una din loturile per- in care sint concentrate bucuria şi Păm întului şi, transformând oscilaţiile scoar­ dă pînă la 4 grade sub zero. C hiar şi in Si-
creaţiile sale muzicale, precum şi so­ sonaljlufii artistice a lui Kiriac, le­ durerea unei întregi naliuni. Eu le-am cilia, unde acum 14 zile term om etrul înregis­
cietatea corală Carmen pe care a în­ gătura cu poporul nu apare mai e vi­ îmbrăcat in haina nouă a armonici ţei păm întului în semnale electrice, le trans­ tra 25 de grade âa umbră, iar tu riş tii s-au în­
temeiat o în 1001 şl a condus-o pînă dentă şi nu caracterizează pc om si şi am dat cinlcce româneşti copiilor m it spre înregistrare pe banda de magneto­ cumetat să facă prim ele băi în mare, tempe­
la slirşitul v lc lil — 8 Iunie 1928. compozitor, ca In această categorie noştri români, iniei şi mari. A lţii, fon. Apoi, benzile cu această înregistrare a- ratura s-a răcit brusc. In m u n ţii S iciliei au
jung în laborator unde sc descifrează des­
Această societate corală a avui de creaiil muzicale, în care se inspi­ mai viguroşi vor veni, sint sigur, si crierea sectorului cercetat la o adîncime ce căzut m ari cantită ţi de zăpadă, iar unele
drept scop cultivarea şl lăsplndircu ră din lolclor. Neobosil folclorist, el nc vor da „Simfonia” — pc un cin­ V edere de pe a lb ia J iu lu i Rom ânesc. depăşeşte 20 km. 6ate au fost chiar izolate.
muzicii In popor, iar în repertoriile a depus o muncă stăruitoare pentru ice dc munlc românesc"...
sale apăreau nume ale compozito­ cultivarea pe o scară intensă a gus­ Absorbit peste măsură de u lii de PROTEZE DE M ÎIN I CARE
rilo r clasici străini, alături dc cele tului muzical pentru Itumoasclc numeroase şi variole munci artistice, v i n A t o r n o r o c o s M IŞC A DEGETELE
ale compozitorilor n o ş tri: I V Idu, noastre cinlcce populare. educative, didactice şi şllintilice, şi In Editura didactică | V inătorul siberian Ivnn Habarov este p ri­
Tim. Popovlci. C. Dumitrescu, G. Slc- Kiriac n rămas marele maestru al covirşitor preocupat (le societatea mul om din „Hune care a d orm it in tr-u n bîr- La Uzinele de aparataj medical din Bu­
nhănescu. „Desigur, publicul n-n mni dntecclor pentru copii. în urma pro­ corală „Carmen", cu care îşi iden­ log de urs a lături de fiara. După ce şi-a pier­ dapesta au fost confecţionate două proteze de
încetat cu aplauzele, vuzincl cum punerilor lu i insliluindu-sc în 1902, tificase existenta, Kiriac nu o putut In Editura didactică şl va oferi un m aterial deo­ dut renii şi în acest fel ultim a speranţă de a m îin i care pot mişca degetele şi cu a ju to ru l
melodiile noastre naţionale mi ieşit concursurile muzicale corale şco­ realiza In domeniul compoziţiei cit pedagogică va vedea, în sebit de im portant pen­ I ajunge acasă, Ivan Habarov. obosit şi înghe­ cărora se poate lucra şi scrie. Ele au fost
din umbra bordeiului şi nu urcat lare. ar li losl In stare şi cum el singur curând lum ina tip a ru lu i tru ilustrarea noţiunilor ţat. a căzut într-o groapă şi a adorm it buş­ experimentate dc m uncitorul Laszlo Tuske,
treptele scenei” — şe relata în pre­ In preajma prim ului război mon­ ar li putui tace. Ceea ce a creat, con­ un nou atlas al lum ii de geografie matematică, I tean. care şi-a pierdut labele m îin ilo r în tim pul
sa dc specialitate a timpului. dial, clnd se sim/ca mai mult nevoia stituie însă patrim oniul nepieritor al care va folosi elevilor geografie fizică generală nnut accident de muncă. Protezele pot fi
Cum muzica vocală este mal aproa­ unei în fră ţiri a tuturor românilor, arici muzicale româneşti şi o pildă clin învăţăm înlul de cul­ şi geografie economică a El a fost trezit a doua zi dim ineaţă de focu­ montate în citeva secunde şi sint acţionate
pe de înţelegerea masei rle ascultă­ corul „Carmen" conccrlcQză sub mă­ strălucită pentru general iile care l-au tură generală, studenţilor globului. El va cuprinde rile de armă ale unor vinători, care au îm ­ de un motor electric cu diam etru de 1.5 cm.
tori, Kiriac, cu loate cunoştinţele sale iastră conducere a lui Kiriac fn prin­ urmat. din facultăţile de specia­ D hărţi în 14 culori, d i­ puşcat ursul din bîrlog. Auzindu-1 mişcîn- Laszlo Tuske lucrează în prezent cu a ju ­
tehnice dc spcciolilatc, a renunţat să cipalele centre ale Transilvaniei. Prof. ION M U N TEAN U litate si profesorilor de ferite date statistice şi un du-se în bîrlog pe Habarov, vîn ăto rii au cre­ torul acestor proteze ca m anipulant de tra m ­
scrie muzică instrumentală şi s-a Corurile populare româneşti, com­ dc la Şcoala pedagogică geografie Noul atlas, e- indicp alfabetic al num i­ zut că acolo mai este un urs şi au vru t să vai.
consacrat de/iniliv muzicii vocale puse dc Kiriac şi editalc au ajuns din Deva laborat de lectorul uni­ rilo r folosite. I tragă în el. Dîndu-şi seama de pericolul în
versitar Mircea Peahă, *r (Agerpres) care se afla. Habarov a început să strige si P O LIC A R H O N A TU L '
__________________ astfel a scăpat pentru a
doua oară cu viaţă. La In stitu tu l de mase plastice din Varşo­
u Eaptul că ursul nu l-a via a fost elaborată o metodă de producere
În s o ţ in d După orele petrecute în uzină, in mină, în laborator, la cotc- La parterul unui bloc din centru „ Cititorii I sim ţit noaptea pe m u­ a policarbonatutui — o substanţă a rtificia lă
ex-
safirul nepoftit se
dră sau cabinetul medical, oamenii m uncii din Zlatna păşesc ade­ funcţionează magazinul dc confec­ care face parte din tip u rile cele mai preţioase
seori pragul u n ită ţilo r comerciale pentru a-şi procura diferite ar­ ţii şi încălţăm inte. Localul spaţios, m plică prin aceea că bîr- de m aterii prime. Producerea policarbonnlu-
ticole alimentare, dc uz casnic, îm brăcăm inte ctc. Lucrătorii din dotat cu m obilier modern, im presio­ R logul era form at din lui va fi elaborată dc Uzina chim ică din I3 v l-
două încăperi şi
Ivnn
c u m p ă r ă t o r ii aceste unităţi sc străduiesc să satisfacă cerinţele oamenilor, să (c nează plăcut vizita torii. şi cartea i i * Habarov a căzut în în­ goszce. Noul tip de masă plastică sc caracte­
crcczc acestora o ambianţă plăcută. Iată citeva din im presiile cu­ Sacourile — m ărfu ri m ult solici­ B rizează prin m ari calităţi mecanico, precum
lese cu ocazia unui raid organizat cu corespondenţii de la sub- tate în acest sezon — se găsesc din căperea neocupată de şi prin rezistenţa la temperatura dc pînă Ia
rcdactiu noastră voluntară. abundenţă. Croiala modernă, dese­ R urs. 120 grade C.
nul, stofa, satisfac. Nu satisface însă Centrala e d itu rilo r şi difuzării DE PATRU ORI CÎTE
felul cum sint prezentate ; ele sint cărţii, in colaborare cu Centro- PO LI C L IM A T IC I
lia Dudoi) cunoaşte zilnic o mare
P R I N Strădanii lăudabile afluenţă de cumpărători. Expunerea şifonate, prăfuite. Desigur ră un a- coop — O ficiul difuză rii cărţii, TR EI GEM ENI In ţin u tu rile de sud ale R S S Tvirghize,
întitulată
au in iţia t o ancheta
cu gust a m ărfurilor, solicitudinea semenea sacou nu mai tontea/ă „C itito rii şi cartea". Concepută Iv. Ivuisinova, ţărancă au căzut ploi torenţiale, neobişnuite pentru
La restaurantul din Zlatna se pe­ si operativitatea lucrătorilor au cum părătorul, sub forma unui chestionar, an­ colhoznică din apro­ acest anotimp. T orenţii de apă amestecaţi
UNITĂŢILE rindă zilnic numeroşi consumatori, creat un bun renume u n ită ţii, cum ­ cheta, care va fi lansată la în­ pierea Sam arkandului cu pămrnt au inundat sute de hectare de
m ulţi fiin d din alte iocolltăţl.
părătorii fiin d m u lţum iţi.
a
Uzbekă)
Consumatorii care trec pragul a- O neglijenţă insă umbreşte în Goluri în aprovizionare ceputul lu n ii aprilie, îşi propune (R. S S. cinând trei terenuri arabile şi au distrus numeroase ca­
născut de
nale de irig a ţii.
cestei unităţi apreciază schim bări­ parte realizările de aici. Este vorba sâ realizeze un sondaj al opiniei băieţi gemeni. N oilor In aceeaşi perioadă, in M u n ţii Tian Şan a
d iferite lo r categorii de citito ri, să
ultim ul
le petrecute în
bine din
COMERCIALE tim p. D iscuţiile periodice pe care de reclama comercială. In v itrin e ­ Acestea se resim t încă în activi­ obţină exprim area directă a pă­ născuţi le-au precedat... nins abundent, stratul de zăpadă atingind pe
alte
trei
perechi
de
responsabilul unităţii le organizea­ le unităţii, crengile de brad usca­ tatea u n ită ţilo r „menn j-ehim icnlc" si re rilo r lor asupra citorva aspecte gemeni. Ivuisinova este alocuri grosimea de un metru. Pentru deză-
pezirea şoselelor lucrează detaşamente dotate
„m etaio-chim ic" A rticolele dc sti­
esenţiale ale producţiei e d ito ri­
ză cu personalul pe tema compor­ te, praful, h îrtiile decolorate, atestă clărie, de faianţă si porţelan lipsesc ale şi d ifuzării c ă iţii. întrebările in etate de 4G de ani, cu maşini speciale.
DIN ZLATNA tării, a ţinutei etc., contribuie ca dc că de m ult n-au mai fost aranjate. de multă vreme, lot asa cum în cel cuprinse în chestionar se referă
la o zi la alia atitudinea ospiUaui--
lor şi a restului personalului să se Cele citeva pachete cu zahăr si bor­ de al doilea magazin lipsesc apara­ la m odalităţile de procurare a
ridice tot mai m ult la nivelul^ ce­ cane eu dulceaţă se pierd în v ili ine, tele de radio, televizoarele, becuri că iţilo r, calitatea lu cră rilo r edi­
rinţelor. oferind un aspect dezolant. pentru lăm pile de carte şi altele. tate în u ltim ii cinci ani şi pre­
Aceeaşi strădanie pentru buna zentarea Jor grafică, la temele
deservire a cetăţenilor se remarcă pe care c itito rii le doresc abor­
si la unitatea alim entară (responsa­ date în literatura de diverse ge­
Faptul pozitiv din activitatea lu crătorilor u n ită ţilo r comerciale
LA ŢINTĂ bil Gheoighe Oprea), cofetărie (res­ din Zlatna i) constituie atît pregătirea profesională, cit şi buna com­ nuri, la îm bogăţirea repertoriului
ponsabil And
bufetul
Tanislav).
de traduceri, utilitatea unor m ij­
„M uncitorul" (responsabil Bhim acr portare pc care o au faţă dc cum părători. Dar. din cele relatate se loace de inform are bibliografică
Eduard) şi altele. observă că sc mai manifestă încă o slabă preocupare faţă dc buna a publicului. Răspunsurile la poziţie de culori sonore : 15,40 M u­
La spălătoria mecanică a I.fî.O . aprovizionare a unităţilor. Din partea responsabililor acestor maga­ C iin e.m a zică interpretată de fanfară ; IC ^0
din Hunedoara nu se acordă a- zine sc cere mai m ultă strădanie pentru a procura m ă rfurile soli­ chestionarul „C itito rii şi cartea" Intermezo cu muzica uşoară ; IG 5
tenţie respectării termenelor dc o- citate de cum părători. Nu dc ju stifică ri şi explicaţii au nevoie con­ se vor stringe începînd de la 15 F orm aţii artistice studenţeşti ; 17. 0
xceularc a comenzilor prim ite dc Atenţie vitrinelor şi sumatorii, ci dc m ărfuri. Pentru rezolvarea acestei probleme se im ­ aprilie. Orchestre de muzică popular,, ;
In clienţi. Aceştia sint purta(i pc pune ca şi tovarăşii din conducerea O.C.L. „Comerţ m ixt" din Alba Această anchetă vine să se a- DEVA : Winnetou seria a H-a — 17.30 In slujba patriei ; 18.03 (n
drum uri şi deseori primesc alia prezentării mărfurilor lu lia să privească cu mai multă răspundere activitatea celor 47 un i­ dnuee consultărilor ce se reali­ cinem atograful „P a tria "; U ltim ul ju ru l globului ; 18,13 M elodii popu­
lenjerie în locul celei aduse pen­ tăţi comerciale dc pc raza cu munci Zlalna şi să onoreze prompt nu­ zează anual cu p rile ju l sta b ilirii m iliardar — cinem atograful „A r­ lare interpretate la acordeon ;
tru spălare. lele de comandă. tira je lo r şi contactelor directe ta' ; S IM E R IA : O norabilul Stanis- 18.80 Dialog cu ascultătorii ; 18.45
las, agent secret — cinem atograful
Situată in centrul comunei, in ­ M. RUGINESCU dintre editori şi c itito ri in ca­ „M ureşul" : HUNEDOARA : Colina Selecţiuni din opereta „V alsurile
tr-un local spaţios, unitatea „A li­ N. IÎÂ IŞ A N şi N. BUM BAC — cinem atograful „Flacăra" ; Pro­ Vienei" de Sti auss-Mouezî ; 19.00
mentara" nr. 11)2 (responsabil Aure­ corespondenţi drul diferitelo r consfătuiri.
t f l g p cesul alb — cinem atograful „Cons­ M elodii semnate de II. Mălîneanu,
6 nfStjff (Agerpres). tructo ru l" ; C AL AN : Codin — ci­ Henry Salvador, Rossi ; 19.30 Ră­
nem atograful „I.C.S.H." ; PETRO­ sună cîntecul şi jocul pe întinsul
ŞAN I : Duminică la ura G — cine­ patriei ; 20.00 Radiogazeta de sea­
m atograful „R epublica" ; Vizita — ră ; 20,45 Noapte bună, copii : „Râ-
toiul care şi-a luat ciocul la pur­
cinem atograful „7 Noiembrie ; LU- tare" ; 21.15 Atenţiune, p ărinţi !
ghinion
La kilom etrul 13 (ce
AUT0 TRAM5 P0 RT PATENT poartă cifra asta ?), organele de PENI : A m in tiri din copilărie — Program ul II .* 7,50 Cîntece de
LO-
„C u ltu ra l" ;
cinem atograful
m iliţie au oprit maşina. Verificând
NEA: 800 dc leghe pc Amazoane —
starea tehnică au găsit destule ne­ cinem atograful „M in e ru l" ; V ii şi muncă ; 8.00 M elodiile dim ineţii ;
8.30 Muzică populară interpretată
DRAGA GEORGICA, După re s-a aşezat comod în n il maşinii 27040 HD., Oros Rezso, reguli. m orţi (seriile I si H) — cinem ato­ de solisti şi fo rm aţii artistice de a-
Nu ştiu dacă te interesează, tot
fotoliu, a chemat-o furios pe fe­ expeditivul funcţionar a şi pregă­ graful „1 N oiem brie" ; U R IC A N I : niatorî ; 9.28 M elodii populare ro­
Mai în tîi iţi mulţumesc pentru meia de serviciu pentru că a Li­ tit foaia de parcurs : l)evn—Haţeg ce am scris l Eu sînt cu conştiin­ Veselie la Accapulco —- cinem ato­ mâneşti si ale n a ţio n alităţilo r con­
adnotările ce Ic-f»i făcut lo scri­ sat un im aginar fir de praf pe b i­ şi retur. Cînd s-a prezentat che­ ţa împăcată că n-am tăcut, tre­ graful „7 Noiem brie" ; V U LC A N : locuitoare ; 10.10 C ărţi care vă aş­
sorile publicate. Mu bucur cu mă roul lui. Pînă să se apuce de lu ­ m atul, i s-a îninînat foaia, poiim - cînd nepăsător pc lingă o astfel de C artierul veseliei — cinem atogra­ teaptă ; 10,25 Selecţiuni din opera
pui şi pe mine în curent cu răs­ cru, s-a mai deplasat cîţîva cen­ cindu-î-se să alerge fntr-u n suflet Jiitim plare. Imaginea urîlă a ma­ „B ărbierul din S evilia" de Rossîni;
C R IV ID IA ;
„M uncitoresc" ;
fu l
punsurile pe care le prim eşti din tim etri cu scaunul in stingă, iar la Haţeg dună carne. Sincer să şinii mă urmăreşte ca o fantomă. Fernand cowboi — cinem atogra­ 11,50 Cîntă Yina Sumak ; 12,32 Din
partea întreprinderilor, in s titu ţii­ ful „M uncitoresc" ; A N IN O A S A : comoara fo lclo ru lu i nostru ; 13,30
lor şi cetăţenilor ce sc sim t cu Dansul etern — cinem atograful Lectură dram atizată dîn rom anul
„musca pe căciulă*’. „M uncitoresc" ; B A R B ATE N I : As- „M oara de pc Floss" ; 14,00 Seler-
Şi acum, curios cum te ştiu.
ta-i tot ce s-a in tim plat — cinema­ tiu n i din operete ; 14,30 Cîntă M i-
bănuiesc eă arzi dc nerăbdare să
afli pc unde mi-au mai umblat tograful „G August" ; A LD A IU - haela Pâsărîn ; 14,45 Folclor m u­
picioarele, ce mi-au văzut ochii şi Cită deosebire între ea si funcţio­ L IA : Old ShaUeihand — cinema­ zical maramuresan interpretat de
ce mi-au mai auzii urechile. călim ara de pe masă a mutat-o de Jiu. mă aşteptam ca cel care îm ­ tograful „V icto ria " ; Fiul căpita­ V ictoria Darvaî ; 15,30 U verturi de
trei ori, ca s-o aducă din nou în părţea, aici, atîtea ordine, să con­ narul de la M M C. Deva, îm bră­ nului Blood — cinem atograful „23 estradă : 1G,30 Ineluş-Invirtecuş ;
Felurite treburi profesionale poziţia iniţială. A pus mîna pe te r­ troleze si starea igienîco-sanitară cat curat şi cu maniere alese... ! August" ; TEIUŞ : îndrăzneţul Par- 17,20 Fluieraşul Ion Lăceanu ; 18,15
1 m-au dus în ultim ul tim p pe la mos şi era tocmai pe punctul de a maşinii, dar n-a fâcul-o IO N IC A daillan — cinem atograful „V icto ­ Evocare lite ra ră ; 19,30 Emisiune
I.1M.C. Deva. Auzisem că pe aici a da în vileag conţinutul, cînd Aceeaşi condamnabilă lipsa de ria" ; Z L A T N A : Unora lc place literară ; 20,00 Seară de operă ;
— Dar, aceasta nu este cămaşa se petice nîste lucruri nu tocmai sună telefonul. Ridică receptorul : interes şi răspundere au manifes­ DRAGA IO NICA, jazzu) — cinem atograful ..M unci­ 21.28 Opera „T ra via ta" de Verdi ;
mea... curate. Drept să-ţi spun, n-am — Da, I.R .I.C -ul ; (şi a rostit tat-o toţi ceilalţi care aveau dato­ Iţi mulţumesc pentru operati­ torul" ; SEBEŞ : Duminică la New 22.30 Moment poetic.
— Imposibil. 1’oQle v-a{i mai în ­ prea crezut. Gura lum ii m ulte vor­ un nume ce semăna foarte m ult ria să o facă. Şi uite aşa, pe nevă­ vitate şi mă bucur că tc ţii dc cu- Y ork — cinem atograful „Progre­ Buletine de ştiri şi radiojurnale:
groşat (! ?). beşte si nu le poate crede omul cu cel al lui Birocratescn). Cum nu, zute. maşina cu pricina destinată sul"; Winnetou (seriile I .şi II) — 5,00 ; G,00 ; 7.00 ; 10,00 ; 12,00 ; 14,00;
pe tonte. Dc data aceasta inşii, tovarăşe ? V-am recunoscut ime­ transportului de carne, a pornit-o vînt. Scrisoarea dc faţă mi-a plă­ cinem atograful „Sebeşul" APO L- 1G,00 ; 18,00 ; 22,00 ; 23,52 (progra­
Desen dc V. MIHĂ1LESCU m-am înşelat. Ei, clar să-ţi spun diat Ştiu că sînteţi abatorul din aţă spre Haţeg Avînd acelaşi cui m ult, dc aceea m-am şi grăbit DUL DE SUS : M a rilyn — cinem a­ mul I). 7,30; 9,00; 11.00: 13,00 ;
cum a fost Ce mai, într-o zi Haţeg. Nu vă faceţi g riji. Chiar drum , m-am luat în urma ei. Ce s-o public. Subscriu întrptotul tograful . ‘23 A u g u s t"; ORAŞTIE : 15,00; 17,00; 19,00; 21,00; 23,00 :
mi-am făcut treabă la această în­ acum trim item maşina. A veţi răb­ să-li spun ? A fost un adevărat părerii exprim ate de tine în scri­ O norabilul Stanislas, agent secret 0,52 (program ul II).
treprindere. Prim a persoană cu dare ! spectacol de circ Autovehiculul cu soare şi mă gindcsc cum pot unii — cinem atograful „P atria" ; In
care am stat de vorbă a fost un Fii, te rog, atent, Georgîcă, că pricina avea o înfăţişare tare diz­ ca cei dc la I R I.C. Deva. să ducă compania lui M nx Lindcr — cine­
om distins, îm brăcat curat, eu de acum lucrurile încep să se com­ graţioasă (numai petice de sudu­ o viaţă atît dc comodă şi să ma­ m atograful „F la că ra "; CUGIR :
gesturi alese, bine studiate. Pi in- plice, de nu-ţi vine a crede. M a­ ră) si răspîndea un m iros., greu nifeste o totală lipsă dc răspun­ Caporalul şi ceilalţi — cinem ato­ Televiziune,
Noi blocuri tr-o ciudată coincidenţă, era tor- nieratul meu Birocratescu a tn n - de suportat. dere faţă de în d a to ririle ce Ic au! graful „7 N oie m b rie "; H A Ţ E G :
Cred că cci vizaţi vor răspunde
mai omul de care aveam nevoie.
Prudenţă .şi tact, m i-am zis. A lt­ tit receptorul in furcă şi a dat Pe parcurs, şoferul s-a gândit câ la semnalele critice ale ziarului. Domnul — cinem atograful „P opu­ 19,00 T e leju rn a lu l de seară ;
19,15 Pentru copii ; Calul F u r /;
în oraşul fel risc să mă dau de gol. Asa că buzna afara, lipind : nu e rău dacă mai încarcă în spate Amănunte săplăinîna viitoare. lar" ; BRAD : De-a.ş fi Jlarap Alb 19,35 Pentru şcolari : V estitorii p ri­
m-am reţinut de la vorbă. Vă/âiul — Portar, să vină im ediat la ceva pasageri. Şi s-au găsit câţi­ Călătorie plăcută şi multă sănă­ — cinem atograful „Steaua roşie" ; m ăverii ; 20.00 Săptămîna ; 21,00
IL IA : Viaţă d ific ilă — cinem ato­
Cugir în mine un taciturn, funcţionarul mine şoferul Oros. va, care să-şi lase urm ele încălţă­ tate. graful „Lum ina". Avanprem ieră ; 21,15 Atlas folclo­
a rîs cu subînţeles si a continuat — Am înţeles ! m intei pe locul unde urma să fie ric: Valea Trotuşului si a B istriţei ;
să-şi respecte tabieturile. Pînă să se înfăţişeze eonducăto- încărcată carnea. GEORGICA
22,10 Teleglob. Emisiune de călă­
R a d i a to rii geografice : Japonia ; 22,55 Te­
Bule­
le ju rn a lu l de noapte ; 23,05
tin u l meteorologic ; 23,10 închide­
Program ul I : 5,OG M arşuri şi rea em isiunii.
uverturi ; 5.20 Muzică distractivă;
5.40 M elodii populare ; G,10 Potpu­
riu orchestral ; G,15 T ransm i­ Tsmpu! probabil
tem pentru sate ; G.22 Jocuri in te r­
pretate la acordeon ; G.45 Pagini
orchestrale din operete ; 7,15 M uzi­ PENTRU 24 ORE
că uşoară cintatâ la instrum ente e-
lectronice; 7,30 Drag mi-e jocul ro­ Vreme schimbătoare, cu cerul
mânesc ; 7,45 Salut voios dc pio­ noros. Se vor semnala precipitaţii
nier ; 8,00 Sumarul presei : 8,08 sub formă rie ploaie V întul va su­
„A m o ţară ea o floare" — curiere fla moderat din vest şî nord-vcsl.
din folclorul nou şi jocuri ; 8,30 Temperatura — în scădere - va
La m icrofon, melodia preferată ; fi cuprinsă ziua intre 8 şi 13 grade,
* I 9,30 Sfatul m edicului ; 10.05 „D o i­ iar noaptea între 1 şi 5 grade.
nă, doină, ciule.? dulce" : 10.30 Iir*- PENTRU U RM ĂTO AR ELE
dioraehetn p io n ie rilo r: 11.15 Tea­
tru radiofonic „Ion Lasoâr" — ar­ 3 7.1 LE
tist em erit — Medalion ; 13.40 „T i­ Vreme favorabilă ploilor, cu ce­
nereţea cîntă" — muzică uşoară ; rul acoperit şi cu temperatura în
14,08 Muzică folclorică ; 15,00 E x-. scădere