Page 87 - Drumul_socialismului_1966_03

/

PAGINA A 3-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr.

CONGRESUL AL VIII-LEA
ÎNTREPRINDEREA D E CONSTRUCŢII

AL UNIUNI! TINERETULUI COMUNIST INDUSTRIALE Şl M ONTAJE

B R A Ş O V
(Urmare din pag O deri. Sindicatele, întărind colabora­ lui „G rigoris Lambi akis" clin Grecia;
rea cu organizaţiile U.T.C. din în­ Wollgang Herger, secretar al Co­
treprinderi, vor s p rijin i pe tineri m itetului Central al Tineretului
d irii în masele de tineret a cu ltu rii, Liber German ; Salhi Khier, con­ strada Carpaţilor nr. 9, telefon 168—11,
de educaţia estetică a celor tineri. să-si însuşească temeinice cunoştin­ ducătorul delegaţiei Tineretului
Viorica Farlcaş Lohinszky, actriţă In ţe profesionale pentru a dobîndi re­ angajează imediat pentru şantierele din Cugir şi Alba lu­
Teatrul de stat din Tg. Mureş, N iru - zultate tot mai bune în producţie, Frontului Naţional de Eliberare din lia următoarele categorii de muncitori calificaţi ;
lae Stoinn, redactor-şef la revista să devină oameni de nădejde, cu Algeria ; Zygm unt N'ajdowski. vice­
„V iata studenţească''. Alexandru Du- o înaltă conştiinţă cetăţenească, preşedinte al conducerii centrale a — zidari — electricieni
inilrache, prim -secretar al C om itetu­ participanţi activi la înfăptuirea po­ U niunii Tineretului Socialist clin
lui orăşenesc laşi al U.T.C., şi alţi litic ii pa rtidului de desăviisire a II P. Polonă ; Aivab Abdelcader. se­ — mozaicari — izolatori
vorbitoi i au arătat rolul organizaţii- construirii socialism ului in ţara cretai- general al Tineretului M un­ - lăcătuşi montări — instalatori sanitari.
lor U.T.C.. al piesei de tineret în noastră. citor clin M a ro c; Ilitosohi Sasaki,
popularizarea va lorilor autentice ale In cuvîntul său, Anghcl Alexe, pre­ conducătorul delegaţiei L ig ii T ine­ Eugenia Răşinar,
artei si c u ltu rii Ei au adresat un căl­ şedintele U.C.K.S., a vorbit despre ac­ retului Democrat clin Japonia ; Junco de la întreprinde­ De asemenea, angajează şi muncitori necalificaţi.
duros apel creatorilor de a realiza tivitatea desfăşurată in întreprinderi, Kainuma. şef adjunct al Secţiei In ­ rea .Căprioara*' Cei interesaţi se vor adresa direct serviciului personal şi în-
opere cu un înalt nivel artistic şi cu in s titu ţii si la sate. pentru dezvolta­ ternationale a Tineretului Socialist drn Sebeş, su rprin­
un bogat conţinut de viată. rea a ctiv ită ţii dc cultură fizică si din Japonia ; M ichcllc Girarei, şe­ să de fotoreporte­ vâţâmint din cadrul I.C.I.M. Braşov, sau la şantierele din lo­
In cuvîntul lor, delegaţii au înfă­ spoi t şi îndeosebi de colaborarea cu ful Departam entului relaţii inter­ rul nostru V. O- calităţile respective.
ţişat numeroase aspecte interesante U.T.C. in vederea antrenării unor naţionale al U niunii Tineretului noiu la locul de
din experienţa organizaţiilor în care mase şi mai largi de tineri la prac­ Comunist din Franţa ; Adem Salla- muncă, este o m un­
activează si au tăcut valoroase pro­ ticarea sportului. cu, secretar al C om itetului Central citoare hai mică. ca­
puneri pentru îm bunătăţirea m uncii E xprim ind adeziunea totală a t i­ al U niunii T ineretului M uncitor re obţine realizări
U niunii T ineretului Comunist în d i­ neretului din România la po­ din It.P. Albania ; Nikos Hristodou- de seamă in pro­
ferite domenii. Keferindu-se la pro­ litica consecventă de pace şi înţele­ lou, secretai- al C om itetului Central ducţie.
iectul de Statut al U.T.C., prezentat gere între popoare a partidului şi sta­ al Organizaţiei Democratice a T i­ Trustul minier „Oltenia11 Crai ova
Congresului, Cornel Sandru, prim - lu lu i nostru. Ioan Corlaciu. pi im-se- neretului U nit din Cipru ; Ilu re l-
secretar al C om itetului regional Bra­ cretar al Com itetului orăşenesc al dcin Hataa, secretar al C om itetului
şov al U.T.C.. si a lţi vorbitori au su­ U.T.C. Sibiu, şi a lţi delegaţi au ară­ Central al U niunii Tineretului Re-
b lin ia t im portanta deosebită n aces­ tat că tineretul nostru urmăreşte, voluţionar din H P. Mongolă ; W il-
tui document evprim îiulu-şi adeziu­ apreciază şi susţine contribuţia fred Charl Sz.ozesny, secretar al angajează de urgenţă pentru Exploatarea minieră Horâşti şi
nea deplină la prevederile sale. adusă la mişcarea de tineret in te r­ Ligii Tineretului Comunist clin Ca­
Tovarăşul Constantin Di ăgan, mem­ naţională de Uniunea Tineretului Co­ nada; W altcr Pold. membru al Se­ Exploatarea minieră Leorda, din bazinul minier Valea Motruluî,
bru al C om itetului Executiv al C.C. al munist, care se manifestă ca factor cretariatului Federal al Tineretului muncitori calificaţi in meseriile de : ,
P.C.K., preşedintele C C S ., a trans­ activ in lupta pentru înfăptuirea Liber din Austria.
mis particip a n ţilo r la Congres sa­ înaltelor idealuri ale tin e rilo r din lu ­ A plaudaţi de întreaga asistentă, — mineri ;
lutul C onsiliului Central al S in d i­ mea întreagă. vorbito rii au adus salutul organizaţi­
catelor şi a subliniat contribuţia im ­ )n cadrul lu cră rilo r Congresului au ilo r de tineret din ţările lor. expri- — ajutori mineri ;
portantă a organizaţiilor U.T.C., a luat cuvîntul şi au adus salutul orga­ mînd totodată calde urări de succes
tinerelului din fabrici şi uzine, de niza ţiilo r lor oaspeţi de peste ho­ lucrărilor celui de-nl V I11-lea Con­ — electricieni de mină ;
pe şantierele de construcţii la în ­ tare : Hodollo Mechini. preşedinte­ gres al U.T.C. Oaspeţii şi-au exprim at
deplinirea sarcinilor de plan şi a le Federaţiei Mondiale a T ineretului aprecierea pentru realizările poporu­ — lăcătuşi de mină.
angajam entelor luate de colectivele Democrat ; B N. pnstuhov, secretar lui nostru, realizări In care tine ­
între p rin d e rilo r în întrecerea socia­ al C om itetului Central al U niunii T i­ retul din România şi-a adus con­
listă V orbitorul s-a referit, în con­ neretului Comunist Leninist clin tribuţia. Ei au înfăţişat aspecte din Se asigură imediat locuinţă corespunzătoare in blocurile
tinuare, la s p rijin u l reciproc dintre U.It.S S. ; Wang Tao-i, membru al se­ munca şi lupta tin e rilo r din ţă rile exploatărilor în funcţie de nu mărul membrilor familiei.
sindicate şi organizaţiile de tineret cretariatului C om itetului Central al lor. V o rb itorii au reliefat totodată
în producţie. Ia activitatea cu ltu /a l- U niunii T ineretului Comunist Chinez; ataşamentul noii generaţii pentru Doritorii se pot adresa direct Exploatării miniere Horâşti,
educativă în n o d u rile tinerilo r, la Ghcorghi Alanasov, prim -seerclar al ideen cunoaşterii reciproce, a co­
aplicarea m ăsurilor stabilite de Com itetului Central al U niunii Tine­ operării cît mai strinsc în vederea cu sediul in Horâşti, raionul St rehaia, regiunea Oltenia şi Ex­
partid şi de guvern pentru îm bună­ retului Comunist D im itrovist din în fă p tu irii asp ira ţiilo r tineretului
tăţirea continuă a con diţiilor de R. P Bulgaria : J iii Neubert, secre­ de pretutindeni, hotărîiea de a pro­ ploatării miniere Leorda cu sed iul in comuna Ploştina, raionul
muncă şi de viaţă ale tineretului. tar al C om itetului Central al U niu­ mova pe plan iniei naţional acţiuni Strehaia, regiunea Oltenia.
Cursurile de ridicare a c a lifică rii, nii Tineretului Cehoslovac : Vito constructive, de a lupta pentru apă­ LA SECTORUL DE INDUSTRIALIZARE
schim burile de experienţă, propa­ Consoli, secretarul naţional al Fede­ rarea dreptului sacru al fiecărui
ganda tehnică trebuie să răspundă raţiei Tineretului Socialist clin Italia popor Ia libertate şi suveranitate
care a vorbit şi în numele delegaţilor
in mai mare măsură cerinţelor spo­ Federaţiei T ineretului Comunist Ita ­ naţională, pentru apărarea păcii. A LEMNULUI DIN ORĂŞTIE
rite ale tin erelului din in tre p rin - lian şi Federaţiei T ineretului Socia­ Joi după-amiază, lucrările Con­
list a) P artidului Socialist Italian al gresului s-au desfăşurat în patru
U n ită ţii Proletare ; Karnm oro Kcita, comisii pe probleme privind a c tiv i­
tatea U.T.C. : m rîndul tineretului
conducătorul delegaţiei Tineretului sătesc ; in in stitu ţiile de învâţâm înt; PE FLUXUL I M P O R T A N T !
U niunii Sudaneze din M alî : TCim muncitoresc ; în rîndul tineretului
A C T IV IT A T E Miau Ir. vicepreşedinte al U niunii
Tineretului Socialist M uncitor din activitatea educativă.
In cursul exam inării m ultip le lor
K.P.D. Coreeană ; Joi’ge Perez, mem­ aspecte ale problem elor aflate în Se aduce la cunoştinţa tuturor gospodinelor din oraşele
R O D N I C Ă bru al D irecţiei C om itetului Centra! dezbaterea com isiilor, numeroşi de­ TEHNOLOGIC regiunii Hunedoara, că pot valorifica in mod avantajos sti­
Comunist
a| Federaţiei TîneretLilui
clin Argentina ; Truong Einh Ban’;, legaţi au făcut propuneri valoroa­
membru al C om itetului Central al se pentru îm bunătăţirea muncii clele şi borcanele provenite de la produsele alimentare, prin
U.T.C.
PE O G O A R E U niunii T ineretului M uncitor din Lucrările Congresului continuă. ru lu i de industrializare a lem nului sim ţită pe tot flu x u l tehnologic. După magazinele O.C.L. Alimentara din întreaga regiune, în schimb
Pe graficul de producţie al secto­
R D Vietnam ; conducătorul delega­
ce lem nul este sortat şi secţionat, cu
ţiei U niunii Democratice a Tineretu­ (Agerpres). de la I.F. Orăştie sint consemnate mal ajutorul lanţului transportor este a-
m ulte cifre. Le urm ărim cu atenţie. dus în hala gaterelor. In prim a hală sau prin vinzare în numerar.
65 ha însăminţate In lunile ianuarie şi februarie m unci­ buştenii sînt transform aţi dc cele trei
to rii ele aici si-au depăşit sarcinile gatere în traverse de diferite dim en­ Se pot valorifica, de asem enea, prin vînzare la centrele
cu sfeclă de zahăr producţiei globale şi marfă cu pro­ siuni, p o triv it comenzilor beneficia­ de achiziţii I.R.V.A. din localităţile : Deva, Simoria, Hunedoa­
cente însemnate, şi-au depăşit planul
rilor. A ici lucrează m uncitori ca A-
la cherestea din diverse esenţe, !a clam B ibarţ şi T cofil Badiu, gaterîşti,
- M em orii cooperativei agricole cherestea de stejar şi la lăzi. Ase­ Nieolae Cosmoi, circularist, Nicolae ra, Cugir, Petroşani, Vulcan şi Lupeni.
din Tcius, raionul Alba. cili acu­ menea succese au fost obţinute şi in Şutcu, m anipulator, care stăpîncsc
m ulat o bogată experienţă in cu l­ perioada care s-a scurs din luna bine meseria, işi depăşesc aproape cu La toate magazinele şi centrele de achiziţii I.R.V.A., sînt
tivarea sfeclei de zahăr. In anul martie. regularitate planul de producţie. Ei
trecut, deşi condiţiile de clim ă au caută să folosească din plin utilajele. afişate liste cu sortimentele de sticle şi borcane ce se achizi­
fost mai puţin favorabile acestei — Sectorul nostru a mers bine şi în
cu ltu ri, ei au obţinut o producţie anul trecut — ne-a spus tehnologul Pentru aceasta întreţin şi exploatea­ ţionează, cit şi preţurile ce se acordâ pentru fiocare sortiment
medie dc peste 30 000 kg rădăcini D um itru Sighete. Acum nu avem a lt­ ză maşinile în mod raţional, reglea­
de sfeclă la hectar. O condiţie ho- ceva de făcut (ied t sa continuăm tra ­ ză pîn/.ele gaterelor corespunzător in parte.
tărîtoare care a stat la baza ob­ diţia, să extindem experienţa bună. în clin ă rii si vitezei de tăiere.
ţin e rii recoltei sporite a fost exe­ să descoperim şi să valorificăm noi Dacă pînzele gaterelor nu sînt re­
cutarea In tim pul optim a tuturor rezerve interne. A tenţia principală ne glate corespunzător ele se uzează re­
lu cră rilo r agricole, începînd de la este îndreptată înspre îm bunătăţi­ pede, se rup, produsele fabricate sînt
pregătirea terenului si pînă la re­ rea organizării m uncii. In această de slaba calitate. Din această cauză
coltat. p rivinţă, am si obţinut unele rezul­ o atenţie sporita pentru întreţinerea
Ţ inind seama dc arest luciu, de tate bune. Astfel, descărcarea buşte­ si exploatarea m aşinilor se acordă şi
îndală ce tim pul a devenit p rie l­ n ilo r se face la două răm pi, la una la fabricarea cherestelei. Nu întîm -
nic, m em brii cooperativei au tre ­ se descarcă autocamioanele, iar Ja plător brigada condusă de V io icl lo-
cut la pregătirea terenului şi res­ cealaltă vagoanele C.F.F. Descărcarea nescu şi-n îndeplinit planul pe luna
pectiv la însămînţai ea sfeclei. Fo­ vagoanelor C.F.F1. se face mecanizat. februarie eu 6 zile înainte de termen,
losind întreaga capacitate de lucru La amindouâ răm pile, im ediat după iar m uncitorii Florea Acumuloaio,
a tractoarelor ei au reuşit să în- descărcarea buştenilor, m uncitori na Năslase Petreanu, 11ic Samoilâ, Ni-
săminţeze cu sfeclă de zahăr cele Vasile Munteanu, Ioan Miclăuş, Iile colac M ihuţ îşi depăşesc lunar sar­
05 de hectare planificate. După Tutoi, Antonie Cărpincanu şi a lţii cinile dc plan. La această hală îna­ LA TOATE
terminarea acestei lucrări s-a tre­ sortează lemnul pc diferite categorii. inte dc a se livra cheresteaua trece
cut la repartizarea suprafeţei pe prin m îinilc desenatorilor Vasile A- CHIOŞCURILE.,
brigăzi, echipe şi cooperatori. La sortare se au în vedere calitatea
şi dimensiunea lem nului, reducerea cumuloaie si foan Savu, apoi la pen­
Muncă însufleţită pe cît posibil a pierderilor. După o- dulare şl circulare, unde se fasonează COFETĂRIILE, BUFETELE
p o trivit comenzilor beneficiarilor. De
peraţîa de sortare, In noi se obişnu­
ieşte ca lem nul sa se secţioneze. Prin la hala gaterelor o parte clin cheres­ RESTAURANTELE Şl MAGAZINELE
de Jos aceasta, elim inăm anum ite defecte: tea este transportată la .ram pa ver­
curburi, crăpături etc. înainte, dato­ de", iar o parte ia diurnul celor 0 ALIMENTARE
O preocupare susţinută pentru rită faptuLii că nu executam această camere de aburire. Prin aburire se
sporirea producţiei agricole la hec­ operaţie, procesul tehnologic era în ­ distrug ciupercile, cheresteaua se
tar se întilneşte in aceste zile şi in greunat, aveam m ulte rebuturi la prelucrează mai uşor, devine maî re­
cooperativa agricolă dc producţie cherestea şi traverse. zistentă. l ivrată beneficiarilor ea n ectare de fouete
din V in ţu l de Jos. Tim pul bun de G A S GKLM AK. M ecanizatorii Valeriu Kis şi Cornel T rif executînd Buna organizare a muncii — con­ satisface pe deplin cerinţele acestora.
lucru, eslc folosit şi aici din plin. discuirca ogoarelor de toamnă.
Cu sp rijin u l m ecanizatorilor dc )a tinuă interlocutorul nostru — se face D. LUPAŞCU
S.M.T. Alba lu lia întreaga supra­
faţă prevăzută să fie insămînţată
în prim a epocă a fost pregătită
în mod corespunzător S-a trecui hrănitoare şt
ră pe 54 de hectare, precum şi ’a F A C T O R I CE IN F L U E N Ţ E A Z Ă
apoi la însum înţatul cu ltu rilo r de
mazăre, borrong şi sfecla fu ra je ­
pregătirea terenului pentru plan­
tarea c a rto filo r pe 15 hectare
După cum ne-a relatat tov. Poni-
pîliu D iru, inginerul agronom al P R O D U C Ţ I A D E l A P T E răcoritoare
cooperativei, in cîtcva zile şi a-
ccnstă lucrare va fi terminată. S
Paralel cu executarea pregătirii
terenului si a însăm inţârilor din (Urmare din pag () J1 000 ha destinate producţiei de centrat aproape jum ătate din nu­ lificc a muncii, dc aplicare a măsu­
prim a epocă s-a continuat amena­ furaje vom avea posibilitatea să a- mărul vacilor de lapte existente pe rilo r înaintate de creştere a a-
jarea răsadniţelor în vederea pro­ rajere erau neglijate, pentru acest siguram pentru fiecare unitate vita total trust, s-a trecut la organizarea nim alclor. La acest capitol mai
ducerii m aterialului suditor nece­ an s-au pus baze trainice produc­ mare. cite 10 tone de suculente şi de brigăzi specializate penii li pro­ d i s p u n e m încă de o serie gâzilor. De aîcî se poate desprinde p ro d u ctivită ţii m uncii lu cră to rilo r
sar si au fost însăm inţate în cimp I ţiei de n utreţuri fibroase şi sucu­ 1.400 kg fîn uri. ducerea laptelui şi pentru creşterea de rezerve insuficient valorificate concluzia că o sarcină de mare răs­ din sectorul zootehnic. In această
5 hectare lu radăcinoase. lente Astfel, întreaga suprafaţă tineretului femei destinat reproduc­ Practica ne-a dovedit că în unită­ pundere ce revine conducerilor gos­ direcţie, principalele acţiuni ce vor
repartizată c u ltu rilo r furajere a fost ţiei. In prezent, la unităţile am intite ţile care înregistrează an de an re­ podăriilor de stat este analizarea pe­ fi înfăptuite pinâ la sfîrşitul anului
Fertilizarea terenului ogorîtă din toamnă şi fertiliza tă cu Selecţia avem formate 5 brigăzi pentru pro­ zultate nesatisfăcătoare mi există o riodică a m odului cum brigăzile isi sînt definitivarea mecanizării la
îngrăşăminte organice si minerale. ducerea laptelui si J pentru creşte­ preocupare susţinută pentru perma­ realizează bugetele de venituri si G AS. Hircea si schimbarea siste­
rea tineretului. După înţărcare, t i­ cheltuieli si adoptarea m ăsurilor m ului dc muls la gospodăriile efe
Spre deosebire de alţi ani. in lOtlă, nentizarea în g rijito rilo r, ridicarea
pentru a asigura masa verde nece­ şi reproducţia neretul taurin femei se boniten/ă. ca lifică rii profesionale şi cointere­ corespunzătoare pentru înlăturarea stat din M iercurea si Petreşti. Prin
realizarea obiectivelor am intite S'î
neajunsurilor semnalate. Un ase­
cooperatorilor sară in prima urgentă, s-a luat mă­ Exemplarele care prezintă o dez­ sarea lor materială în obţinerea de menea procedeu s-a introdus şi la asigură creşterea normei de în g ri.
voltare normală si provin de la a-
sura ca în fiecare unitate nutreţu­ Organizarea pe baze ştiinţifice a nim alc cu valoare zootehnică rid i­ pioducfti cit mai mari. Cunoscind nivelul trustului Gostat. Lunar, prin jiie pe uit Licrător cu 4-5 vaci.
Avînd în vedere faptul că îngra- rile cultivate să fie amplasate în ju ­ selecţiei si reproducţiei are un rol cată sînt d irija te pentru creşterea căile şi metodele care conduc la în ­ rotaţie, la fiecare gospodărie de stat Trecerea la înfăptuirea m ăsurilor
şămmtelc sporesc sim ţitor recolte­ rul ferm elor dc animale, ceea ce deosebit dc însemnat pentru spoi i- în aceste brigăzi specializate, unde lăturarea deficienţalor semnalate în organizăm consfătuiri de producţie arătate se reflectă pozitiv în rezul­
le, cooperatorii din Pestisu! Marc i ea productivităţii animalelor. Dl» li se asigură o în g rijire corespun­ anul trecut, s-a pus un accent deo­ la caic participă brigadierii zooteh­ tatele obţinute la producţia de lapte
au inceput cu multe zile în urma p rim ite valorificarea mai deplină a aceea, în atenţia noastră stă perma­ zătoare scopului urm ărit, iar tine­ sebit pc stabilirea diferenţiată a nici, contabilii din acest sector şi de către gospodăriile de stat Astfel,
adm inistrarea azotatului de amo­ posibilită ţilor de fertilizare a lor nent preocuparea pentru îm bunătă­ retul cn>e nu este apt pentru pro­ sarcinilor de producţie pe unităţi, alţi f ac to ii cu munci de răspundere pînă la jLiniătatea lu nii m artie, s-a
niu la culturile de cereale păioase şi de recUirere a ch eltuielilor oza- ţirea sistenuilui de însăm inţări ar­ ducţie si reproducţie se trece la în- brigăzi şi loturi. Fiecare în g rijito r din unităţile de producţie. Cu p rile ­ realizat o producţie medie pe cap
de toamnă. tificiale şi introducerea în fiecare L'răş.itoiia de la G A S Sîntămăria cunoaşte producţiile ce trebuie să jul analizelor ce se fac lunar se u r­ de vacă furajată mai mare cu p*?ta
— Pina acum. ne spunea tova­ zionat? de transportul furajelor. unitate n unor reproducători dc Orlea. De asemenea, în cadrul fie­ le realizez*, iar rezultatele înregis­ măreşte generalizarea experienţei 20 la sulă com parativ cu aceeaşi pe­
răşul Cihcorghe .Ştefan, inginerul Pe linia îm bunătăţirii a ctivită ţii marc valoare zootehnică. M ăsurile cărei gospodării dc stat s-a f.im t trate in întrecerea socialistă se afi-
agronom al cooperativei, am în­ în sec torul zootehnic se înscrie si care au fost luate în arest scop ne lotizarea vacilor în funcţie de po­ se-a/.a pe grafice in toate unităţile înaintate a brigăzilor care obţin rioadă a anului trecut, în condi­
grăşat suplim entar cu azotat în ­ măsura luată în m ajoritatea gospo­ vor da posibilitatea ca de la fiecare tenţialul lor productiv, avînd ast­ la locul de muncă. cele mai bune rezultate şi ridicarea ţiile scăderii sim ţitoare a preţului
treaga suprafaţă ocupată cu griu, d ă riilo r de stat de a se crea brigăzi sută de vaci să realizăm cu 15-23 fel posibilitatea să asigurăm h r'n i- eficienţei av'tivităţii brigăzilor ră­ cL» cost pe unitatea de produs Me­
O problemă spre a cărei rezolvare
orz si secară. Lrept rezultat, se socrializztc care să se ocupe numai vitei mai m ult dec ît s-au obţinui în i ea diferenţiată a acestora şi u ti­ au fost orientate consiliile gospodă­ mase în urmă. rită sa fie a m intit succesul lucrăto­
constată că plantele au fost sti­ de producerea fLirajelor. anul trecut. C ondiţiile materiale lizarea cu eficienţă economică rid i­ riilo r de stat este întărirea p rin ci­ rilo r d 2 la gospodăria de stat din
mulate în creştere, lapt ce va con­ Ne-am îndreptat atenţia şi in d i­ pe care le avem ne vor permite ca cată a furajelor. Călan, care au în deplinit planul tr i­
trib u i la sporirea rodniciei ogoa­ recţia creşterii p ro du ctivităţii pa­ in atest an să m ărim num ărul va­ piului gospodăririi socialiste în mestrial la producţia de lapte cu 15
relor. jiştilor naturale Iu acest scop am cilo r de lapte la 50 la sută din e- cadail brigăzilor zootehnice. In acest Mecanizarea zile mai devreme. C ondiţii depline
As mai tine apoi să precizez cu asigurat pentru fiecare ha de pă­ fectivul bovinelor scop. pentru fiecare brigadă s-au În­ pentru a realiza înainte de termen
ne-am preocupat şi de utilizarea O dată cu îm bunătăţirea structu­ Organizarea muncii tocm it planuri de venituri si, chel­
chibzuită a gunoiului de grajd. şune cile 100 kg îngrăşăminte azo- rii efectivului se remarcă un pro­ tuieli, a căror realizare exemplară proceselor de lucru producţia planificată au şi gospo­
Pînă in prezent am transportat în toase, fapt re ne va perm ite să mă­ gres vizibil şi în direcţia rid ică rii este necesar să fie urm ărită zi ele dă riile de stat clin Alba, Petreşti,
calitative a m ătriî. Acţiunea com­ în ferme
cîrpp cuca i/OO tone îngrăşăminte lin i producţia de m asi verde «ni zi in toate unităţile. Astfel sc asi­ Galcla ş a , fapt ce ne dă garanţia
organice. O parte din ele le-am 10-20 la sulă, ceea ce va duce în pletării turm ei dc bază cli exem­ gură posibilitatea prevenirii chel- Mecanizarea lu cră rilo r în ferm e­ că pe total trust activitatea pe p ri­
îm prăştiat înaintea pregătirii pa­ mod nem ijlocit la scăderea preţu­ plare matcă de mare productivitate L iie lilo r neeconomicoase, acţionării le de animale reprezintă o proble­
tului germ inativ pentru cartofi, iar lui de cost pe h 1 de lapte cu J-5 la a început încă din anul trecut. Ast­ Producţia de lapte şi costul aces­ mul trinu-slru cil şi anuală la produc­
restul le vom aplica pe terenurile sută. Calculele arată că prin gos­ fel, Ia gospodăriile de stat din Pe- tui produs sînt determinate în mare cu eficienţă asupra fa cto rilo r cate mă a cărei rcz.olvare are un rol ho- ţia de lapte se va încheia cu rezul­
ce se în să minţea/, i cu porumb. podărirea raţionala a celor peste tre.şt; şi Miercurea, in care s-a con­ măsură de organizarea pe baze ştiin- influenţează asupra a ctivită ţii bri- tărîtor asupra creşterii producţiei şi tate bune.