Page 88 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 88
P A O I N A A 4-A______________________________________________________________________________________________________________________________________
PB O B I I ■ ^ ^ ■ B i BBS- H ^H v 1 ‘ DRUMUL SOCIALISMULUI 3493
VIATA
STIRP ^IN FO R M A ŢII CO M ENTARII ‘• Ş TIR I IN F O R M A Ţ II^ C O M E N TA R II IN F O R M A Ţ II
DEZBATERI ÎN COMITETUL CELOR P re to ria : PrOCeS fără pilot pentru zboruri de recunoaştere la mare al „Imobilismul"
PEKIN. — La 23 martie, un avion m ilita r american
18 PENTRU DEZARMARE intentat lui Ahraham titudine a fost doborit de o unitate antiaeriană a A r celor şase
matei Populare Chineze de Eliberare în tim p cc efec
Fischsr tua un zbor provocator de recunoaştere in spaţiul ae
rian al regiunii de sud-vest a Chinei,
GENEVA 24 (Agerpres). —
In ie r v e n îia d e le g a tu lu i ro m â n PRETORIA 24 (Agerpres). — NEW YORK 24 (Agerpres). — Impasul în cate se află cei şase
La „Palatul Justiţiei" din Pretoria Bursa din New York a înregistrat m iercuri o nouă mem bri ai Pieţei comune pe de o
GENEVA 24 Corespondentul popoarelor existenţa de baze m i D intre acestea trebuie m enţio a început m iercuri procesul intentat scădere a cursului acţiunilor. Cele mai afectate de a- parte, iar pe de alta eventualitatea
unei noi cereri de aderare a M arii
Agerp! es, H. Liman, transm ite : litare pe te rito riile unor state nată, în prim ul rînd, necesitatea avocatului Abraham Fischer, cunos ceastă tendinţă au fost acţiunile avînd preţuri ridicate B rita n ii la Piaţa comună sînt p rin ci
precum si cele ale societăţilor producătoare de apara-
In şedinţa de joi a Com itetu străine. Accidentul de la Palo- ca acordul de nerăspîndire să cut luptător îm potriva discrim inării taj electronic, aerospaţial si de televizoare in culori. patele probleme ale celei de-a 23-a
lui celor 18 pentru dezarmare, mares este doar o nouă cont ir- fie conceput nu ca un scop în rasiale din R.S.A. A ctul de acuzare In cercurile economice din New Y ork se consideră că sesiuni a tratativelor G A TT care ur
p rim ul a luat cuvîntul delegatul mare a necesităţii urgente ca a- sine, ci să contribuie efectiv la alcătuit îm potriva sa conţine 15 această scădere se datoreste „ş tirilo r economice care mează să înceapă la Geneva. In cer
puncte, dintre care principalele acu
brazilian Coi rea Do Lago, care ceste baze să fie desfiinţate. realizarea dezarm ării generale şi zaţii se referă la faptul că Fischer a nu sînt prea favorabile" (France Presse). curile competente se apreciază că
a pledat pentru stabilirea unei Şeful delegaţiei române a spri îndeosebi a dezarm ării nucleare. fost membru al P artidului Comunist „im o b ilism u l" celor şase la Bruxelles
„balanţe acceptabile" a obligaţi jin it propunerea delegaţiei sovie In continuarea poziţiei e xp ri din R.S.A., interzis de autorităţile W ASHINGTO N, — Comisia pentru energia atom i va împiedica scoaterea din impas a
ilor in tre puterile nucleare şi tice ca Com itetul celor 10 să mate anterior, V. Dumitrescu a sud-africane în 1950, şi că ar fi in sti că a S.U.A. a anunţat că le. poligonul din Ncvada a tratativelor clin cadrul rundei Kenne-
nenucleare, ca o condiţie a unui adreseze un apel pentru înceta declarat că după părerea dele gat la sabotaje si acte subversive. Po fost efectuată o explozie nucleară subterană. dy. P articipanţii la tratativele G A TT
acord valabil de nediseminare. rea imediată a zborurilor — în gaţiei române este necesar ca ne- triv it ş tirilo r transmise de la Preto speră totuşi ca ţă rile Pieţei comune
Delegatul italian C avalletti a afara frontierelor naţionale — a răspindirea arm elor nucleare să ria, in proces vor compare în cali sa ajungă la sfirşitu l lu n ii iunie
s p rijin it amendamentele prezen avioanelor avind la bord arme se încadreze organic într-un com tate de „m a rtori ai acuzării" o se la o reglementate a fin a n ţă rii
tate în şedinţa anterioară de de nucleare. plex de măsuri de natură să ducă rie de agenţi ai poliţiei şi ai poliţiei Conferinţa internaţională ag ricultu rii şi a p re ţu rilo r comune
legatul american şi s-a declarat Reprezentantul român a insis ]a eliminarea pericolului nucle secrete sud-africane. agricole. Acest acord este de fapt
de acord cu delegatul brazilian tat in continuare asupra necesi ar, la asigurarea securităţii egale Abraham Fischer este cunoscut o- indispensabil pentru a perm ite des
asupra necesităţii de a se afecta tă ţii elim in ă rii pericolului nucle pentru toate statele, la dezarma piniei publice internaţionale prin ac asupra Africii de sud-vesf făşurarea rundei Kennedy. De ase
in scopuri paşnice o parte din ar prin distrugerea totală a tu rea generală. tivitatea desfăşurată de el in acţiuni menea, nu se ascunde faptul că evo
resursele eliberate prin dezar turor stocurilor de arme nucle El a arătat că este o cerinţă le protestatare îm potriva apartheidu LONDRA 24 — Corespondentul A- trai'ea te rito riu lu i A fric ii de sud-vest, luţia poziţiei vest-gei mane la B ru xe l
mare. are existente şi a m ijloacelor de de cea mai mare însemnătate lui din U S A , precum si din pledoa gerpres, Liviu Rodescu, transmite : precum şi dezbaterea actualei situaţii les, în prezent intransigentă, depinde
U ltim u l vorbitor a fost şeful transportare a acestora la ţintă. practică şi principială, ca un ast riile sale rostite cu doi ani în urmă M iercuri, 23 martie, si-a început in urma refuzului persistent al gu de factori exteriori printre care şi re
delegaţiei Republicii Socialiste Delegaţia română consideră că fel de acord să stabilească un în renum itul proces „în afacerea de lucrările la Oxford Conferinţa in te r vernului sud-african de a respecta centa criza a N.A.T.O. O nouă cere
România, ambasadorul Vasile în vederea realizării acestui o- echilibru reciproc acceptabil al la Rivonia", cinci a apărat pe cunos naţională asupra A fric ii de sud-vest. rezoluţiile adoptate de O.N.U. cu re de aderare a M arii .B rita n ii la
Dumitrescu. biectiv m ajor o deosebită im por responsabilităţilor şi obligaţiilor, cuţii patrioţi sud-at'ricani Mandela, In iţia tiva convocării conferinţei a- privire la acest teritoriu. Totodată Piaţa comună va împovăra şi mai
între puterile nucleare şi nenu
m ult tratativele GATT. Reprezentan
Referindu-se la dezbaterile ce tanţă ar avea interzicerea folo cleare, de aşa natură incit să o- Sisulu si alţi conducători ai Congre parţine Com itetului de conducere al ia conferinţă urmează să se discute ţii Statelor Unite se arată, de ase
au avut loc pînă acum in Comi sirii arm elor nucleare, şi ca un l'ere garanţii pentru securitatea sului Naţional African. Conferinţei internaţionale cu privire măsurile pe care ar trebui să le în menea, reticienţi în faţa noii tenta
tet, V. Dumitrescu a subliniat pas în această direcţie, asumarea tuturor statelor. Fischer este acuzat astăzi în ace la sancţiunile economice îm potriva treprindă O.N.U. în ce priveşte răs tive britanice pentru intrarea în Pia
interesul m anifestat faţă de de de către puterile nucleare a o- eaşi sală, in care in 1964 a pledat în A fric ii de sud, iar obiectivul prin- punderea faţă de situaţia sî viito ru l ţa comună, deoarece aceasta ar pre
zarmarea generală, care a fost si bligaţiei de a nu le folosi cel Una din măsurile care ar co calitate de avocat pentru apărarea eij-al este examinarea situaţiei man te rito riu lu i A fric ii de sud-vest. Dis lungi şi mai m ult termenul la care
rămîne obiectivul principal al dinţii. respunde acestei cerinţe legitime crim inarea rasială sub forma ei cea se speră să se ajungă la un acord.
Com itetului. Scoaterea in afara legii, prin - a popoarelor ar fi, după părerea conducătorilor luptei pentru elibera datului de tutelă încredinţat Repu mai brutală în A frica de sud-vest — Statele Unite ar dori ca tratativele
interzicerea
delegaţiei române,
In ceea ce priveşte măsurile tr-un document intei naţional so folosirii arm elor nucleare, a o ri rea populaţiei africane din R.S.A. b lic ii Sud-Alricane pentru adm inis- apartheidul — , exploatarea si asupri rundei Kennedy să ia sfîrşit în ia
teritoriu,
rea populaţiei din acest
colaterale care, de asemenea, au lemn. >a folosirii arm elor nucle căror arme de distrugere in masă. in urma transform ării lui într-o colo
fost discutate, după părerea de are .şi termonucleare, a oricăror nie a guvernului de la Pretoria, ne nuarie sau februarie 1967.
legaţiei române, in atenţia Co arme de distrugere in masă ar Tn acest sens, reprezentantul cesitatea de a se găsi o soluţie cores A n u m iţi experţi vest-europeni con
m itetului trebuie să stea în con corespunde intru totul conştiinţei român a reafirm at poziţia ţă rii Campania electorală din Anglia punzătoare pentru rezolvarea acestei sideră posibil ca preşedintele John
tinuare asemenea măsuri cum ar juridice a popoarelor, ar contri noastre care se pronunţă împo probleme care se pune astăzi pe plan son să ceara Congresului prelungi
fi convocarea unei conferinţe în bui la îm bunătăţirea clim atului triva plan urilor de creare a unor internaţional şi necesită o acţiune rea legii „Trade expansion act". In
vederea semnării unei convenţii politic internaţional, ar reduce forţe nucleare m ultilaterale sau Politica externă în centrul dezbaterilor internaţională — iată cîteva din te
de interzicere a folosirii arm elor pericolul unui război nuclear dis atlantice ale N A TO ., precum şi mele care figurează pe agenda dez baza căreia preşedintele Kennedy
nucleare, crearea de zone dcnu- trugător. îm potriva oricărui alt proiect tin - LONDRA 24 (Agerpres). — litară şi financiară a Statelor U nite" baterilor. obţinuse îm puternicii i speciale de a
clearizate in diferite regiuni ale Referindu-se la problema ne- zind la realizarea aceluiaşi ţel. Campania electorală din Marea El a criticat politica guvernului labu duce tratative cu ţă rile membre ale
lum ii, retragerea tutu ro r lortelor răspindirii arm elor nucleare, de In încheierea intervenţiei sale, Britanie se intensifică pe măsură ce rist, care a accentuat această depen La conferinţă participă circa 150 GA 11 , in vederea reducerii taxelor
armate aflate pe teiătoriul străin, legatul român a declarat că în V. Dumitrescu a exprim at hotă- se apropie data alegerilor pai lamen denţă. Aceeaşi temă şi-a făcut apa de delegaţi şi observatori din peste
lichidarea bazelor m ilita re stră cursul dezbaterilor au apărut rirea delegaţiei române de a-şi tare. Dezbaterea de politică externă riţia şi in cuvintările preşedintelui 30 de ţări. vamale globale şi generale cu 50 la
sută.
ine şi altele. multe sugestii şi idei de natură aduce în continuare contribuţia, a fost animată de o schimbare vădi partidului conservator, Du Cana,
alături de alte delegaţii, la schim
Referindu-se la prăbuşirea, în a proiecta lumină asupra sco bul constructiv de idei şi suges tă în tonul şi temele abordate de l i ceea ce indică faptul că rem arcile
sudul Spaniei, a unui bombardier pului pe care un astfel de acord tii care are loc în Comitet, in derii conservatori. Se constată in u l lui Heath nu sînt întîm plătoare. ci o-
american cu bombe nucleare la ar trebui să-l urmărească, asu legătură cu problemele care f i timele zile o interesantă predilecţie glindesc intenţia conservatorilor de a
bord. V. Dumitrescu a reafirm at pra conţinutului şi naturii o b li gurează pe ordinea de zi. a prin cip a lilo r candidaţi conserva folosi în propriile lor interese elec Dezvăluire semnificativă
poziţia delegaţiei române faţă de gaţiilor pe care părţile ar tre tori spre abordarea problemei rapor torale îngrijorarea opiniei publice
La sfirşitul şedinţei, delegaţii tu rilo r dintre Anglia şi S.U A. Intr-o britanice fată de subordonarea po li
pericolul pe care îl prezintă pen bui să şi le asume, asupra conse şi-au luat rămas bun de la Se- cuvînteire rostită m iercuri, liderul ticii A ngliei faţă ele S U .A, Du Cann NEW YORK 24 (Agerpres). —
tru pacea şi securitatea tuturor cinţelor şi efectelor acestuia. mion Ţarapkin, care a pâiasit conservator, Heath, a declarat că, a spus că, deşi apreciază rolul SU.A., Luind cuvîntul la televiziunea a- ele au avut loc în C alifo rn ia ,^in u l la
Geneva pentru a prelua o altă dacă Vd cistiga aleceriit, partidul său conservatorii „preferă o politică ex mericanâ, cunoscutul fizîcîân atomist New Mexico, altul la Louisiana, unul
la New Jerse.v, apoi în Carolîna de
funcţie. Noul şef al delegaţiei so va lua im ediat niasu.-'I „pentru a e li ternă mai independentă". O aseme dr. Ralph Lapp a declarat că n-a lost Nord, la M aryland, in Kentucky, unul
Schimb de mesaje vietice in Com itetul pentru de bera Marea b ritanii, o t dependenţa nea politică ar urma, p o trivit spuse surprins de pierderea recentă a bom statul Georgia şi, după cît am aflat,
In marea deschisă în apropiere de
sa nesănătoasă fată de puterea m i-
zarmare este Alexei A. Roşcin.
bei cu hidrogen în regiunea Palo-
lor sale, să se concretizeze într-o a-
mares şi că el cunoaşte cel puţin ze
propiere de Europa occidentală şi în ce „incidente nucleare" de acest fel. şi îri Arctica'. Un incident a avut 16c
le Gaulle — Johnson dezvoltarea economiei britanice, pe Savantul a menţionat în continuare şî la Arkansas".
C o n d u c e re a f o r je lo r a r m a te care — a arătat el — „actualul gu următoarele „Aş putea să dau citire Reprezentantul M in is te ru lu i'’ Apă»
PARIS 24 (Agerpres) — in prezent prin prezenta permanenţă vern a olerit-o, de asemenea, in gaj unei liste a statelor unde s-au pro ră rii a refuzat să comenteze a fir
La Paris au fost date publicităţii a elementelor m ilitare aliate sau prin Statelor Unite si bancherilor străini". dus incidente de acest fel. Două din m aţiile lui Lapp,
joi textele integrale ale schim bului practica lor de a se folosi de spaţiul c ip r io t e — o b ie c t de c o n flic t
de mesaje de GaulIe-.Johnsoui în le său, să înceteze de a participa la co
gătură cu hotârîrea Franţei de a ie mandamentele ,,integrate" şi să nu
şi din Comandamentele integrate ale mai pună forţe la dispoziţia N.A.T.O. în tr e A te n a şi N ic o s ia
A lianţei atlantice. P o trivit agenţiei După cum rezultă din încheierea me
France Press „textele integrale ale sajului preşedintelui de Gaulle, aces ATENA 24 Corespondentul Ager să ceară guvernului grec să fie de I
mesajelor confirm ă existenţa unor tea sînt motivele şi lim itele în care, pres. C. Alexandroaie, transmite : acord cu preluarea de către cl per V I E T N A M
considerabile divergenţe de vederi p o trivit părerii Franţei, trebuie să se Problema conducerii forţelor ar sonal a conducerii gărzii civile. I
asupra problemelor în discuţie între modifice forma N.A.T.O. fără a se mate cipriote a devenit obiectul unui încordarea în relaţiile dintre Ate
cele două guverne, aşa cum se obser schimba fondul său". conflict intre Grecia şi Cipru, care na si Nicosia are repercusiuni şi asu
vă de altfel şi din declaraţiile pu In mesajul de răspuns, preşedinte grevează asupra re la ţiilo r dintre cele pra v ie ţii politice interne din Grecia. Se pregătesc
blice făcute anterior la Paris şi W a le Johnson declară, printre altele r două ţări. Preşedintele Makarios sus P artidul ERE a refuzat să dea pu
shington", ,,linia pe care o propuneţi va afecta ţine că, in calitate de stat indepen b lic ită ţii vi eo declaraţie in care sa-şi
In mesajul adresat la 7 martie de atit de serios securitatea tuturor sta dent. membru al Organizaţiei N aţiu precizeze atitudinea La fel procedea mari demonstrafii
generalul de Gaulle preşedintelui telor aliate (N.A.T.O. — NR), incit n ilor Unite, Cipru nu poate lăsa con ză şi partidul Uniunea de centru, mo-
Johnson, se arată că deşi Franţa nu am considerat im perativ necesar să ducerea m ilitară a ţârii in seama tivînd că nu poate lua nici un fel de NEW YORK 24 (Agerpres). —
doreşte să rupă d e fin itiv cu tratatul cer sfatul celorlalţi membri ai trata unor ofiţeri ai altui stat. G uvernul poziţie, îutrucît nu este ţinut la cu Com itetul de organizare a „Z i
cele două guverne. Partidul progre l
de la Washington din 4 aprilie 194!), tului înainte de a răspunde în mod C iprului doreşte să pună în fruntea rent cu tratativele care au loc între lei intei naţionale de protest îm
cîiid s-au pus bazele A lianţei atlan am ănunţit". In continuare, Johnson gărzii civile cipriote o persoană pe potriva războiului din Vietnam "
tice, „consideiâ totuşi că schimbările scrie : „in ce ne pl iveşte, continuăm care el o consideră aptă să slujească sist însă se menţine pe poziţia că, în a anunţat că aproxim ativ 100 or
care au intervenit după 1940, sau să credem că pentru ca trata tu 1 să fie interesele ţâ rii şi care se afla în cazul in care guvernul grec va renun ganizaţii pacifiste americane vor
care sfiit pe cale să intervină în Eu eficace şi să facă faţă realităţilor, întregime sub controlul său Aceasta ţa la hotărîiea sa de a nu permite participa la m anifestaţiile ce vor
ropa. Asia si alte regiuni, precum şi m em brii alianţei trebuie să pregă im plică înlocuirea actualului coman schimbarea generalului Grivas din avea loc sîmbătâ în 80 de oraşe
evoluţia situaţiei sale şi a foiţelor tească in comun — structura coman dant al forţelor armate cipriote, ge postul pe care îl ocupă i>\ va retrage ale S.U A. In fruntea m anifesta
sale, nu mai justifică, în :e o p li damentului. planurile strategice şi neralul grec Grîvas. Presa ateniană încrederea acordată £( vernului, fapt
veşte D ispoziţiile de ordin m ilita r tactice, foiţele existente si afectarea de joi a anunţat că în cadrul tra ta ti care pune în pericol -s.rartr actualu ţiei programate la New York se
luate după încheierea Alianţei, lie lor la N .A.T.O ....". Johnson a co n fir velor dintre m inistrul afacerilor ex lui guvern grec. Comitetul executiv vor afla grupuri de foşti comba
tanţi ai celor două războaie mon
în comun, sub forma unor convenţii mat fără echivoc că S.U.A. vor con terne al C iprului, K yprianu si guver al partidului EDA a dat pub licităţii diale şi ai războiului din Coreea.
m ultilaterale, fie prin acorduri intre tinua politica lor împreună cu ceilalţi nul grec, s-a ajuns doar la acordul un comunicat în care arată că „gu
guvernul francez şi guvernul am eri membri ai N.A.T.O. fără Franţa. Sta ca preşedintele Makarios să renunţe vernul cipriot; reprezentînd o ţară Conducătorii com itetului au de
can. De aceea, se menţionează în tele Unite, a spus el, sînt hotărite să la cererea sa de a-1 numi pe fostul suverană, tste singurul competent să clarat că dem onstraţiile de sîm
mesaj, Franţa îsi propune să redo- menţină sistemul N.A.T.O. şi chiar şef al statului m ajor grec Ghenimaas, exercite ‘integral puterea în interio bătâ vor avea o amploare mai
bîndească pe te ritoriu l său exerciţiul să-l întărească în vederea realizării in locul lui Grivas. In această situa rul ţă rii sale şi să ia hotârîri asupra mare decît cele desfăşurate la
deplin al suveranităţii sale, ştirbită obiectivelor Occidentului. ţie, preşedintele Makarios a hotărît conducerii fo ite lo r armate cipriote". 15 octombrie 1965.
Preşedintele „C om itetului de
coordonare pentru încetarea răz
boiului dîn Vietnam ", a declarat
M A D R ID i avut loc un schimb de vederi în cu p rivire la îndeplinirea planu că tot sîmbătâ se vor desfăşura
M altratarea „suspecţilor", presupuşi a avea legături
sau sim patii
lui economiei naţionale pe anul
legătură cu problemele care in 19Q5 şi pe prim ele două luni ale m anifestaţii asemănătoare. în co pentru luptătorii lorte lo r patriotice, este un procedeu obişnuit al m ilita ri
SCURTE lui feroviar spaniol „Red Nacio- TANGER anului în curs, precum şi cu pri- laborare cu m işcările pentru pace lor americani.
M ii de m uncitori ai concernu
teresează cele două ţâri.
din alte ţări, în Marea Britanie,
nal de Fero-Cam les del Estado"
virv. la executarea bugetului de
Franţa, Japonia, Germania occi
au declarat o grevă în legătură
cu refuzul adm inistraţiei de a le O delegaţie alcătuită din perso stal pe exerciţiul financiar 1965. dentală, Italia, Suedia, Canada, Chemare adresată tinerilor sud-coreeni
satisface revendicările de sporire n alităţi de seamă ale lum ii co NEW YORK Noua Zeelandâ 'şi Australia.
a salariilor. Îm potriva greviştilor merciale şi industriale japoneze general al O.N.U., U Thant, re P H E N IA N 24 (Agerpres). — guvernului SU.A. care încearcă
ln tr-o notă remisă secretarului
a vizitat Tangerul. înainte d» a
au fost trim ise fo ite poliţieneşti
STIH şi agenţi ai serviciului de sigu se duce în Spania. In declaraţiile O.N.U. a anunţat că două per Declaraţii şi Supreme a R.P.D. Coreene, Co să folosească tot mai m u lţi ti
Prezidiul A dunării
Populare
Cambodgiei
prezentantul
la
lor, oamenii de afaceri japonezi
ranţă franchist.
neri sud-coreeni in agresiunea
au precizat că vizita lor in M a
m itetul Central al Frontului U-
din Vietnam ul de sud. „T rim i-
soane au fost ucise şi alte 10 ră
QUITO
roc
a avut drept
scop „docu
şi Com itetul pentru unificarea
Suspendarea a ctivită ţii econo mentarea cît mai completă asu nite du.pâ ce un autom obil cam mitinguri nit Democrat P atriotic Coreean ţind trupe în Vietnam ul de sud,
regim ul sud-coreean comite o c ri
bodgian a trecut peste o mină
mice decretată m arţi de Came pra po sib ilită ţilo r pe care Ie o- pusă de m ilita ri tailandezi pe te paşnică a patriei au dat p u b li mă îm potriva poporului vietna
rele de comerţ, de industrie si a- feră in special Tangerul pentru V IE N A 24 (Agerpres). — cită ţii un apel către poporul sud- mez care s-a ridicat la lupta
BUDAPESTA comei-ţ.ul si industria japoneză". rito riu l Cambodgiei. Nota preci
grîcultură *din Guayaquil. p rin ci A proxim a tiv 50 de activişti pe coreean în care îl cheamă să justă pentru libertate şi inde
Agenţia M.T.T. transm ite că în palul centru industrial şi comer Ei s-au interesat îndeosebi asu zează că acest incident a avut loc tărîm obstesc din Austria, me zădărnicească planurile guvernu pendenţă naţională", se spune in
la 17 martie.
urma unor convorbiri tare au cial din Ecuador, s-a extins joi pra tra ficu lu i m a ritim dintre dici, ziarişti şi savanţi, au dat lui S.U.A. şi ale a u to rită ţilo r sud- apel. „A pelul ii cheamă pe tin e rii
au avut loc la Budapesta in întreaga ţară. Tanger şi Peninsula Iberică. L IM A p u b licită ţii o declaraţie de pro coreene de a trim ite noi trupe sud-coreeni să refuze să meargă
între 8 şi 23 martie, in ca P o in v it datelor publicate de test îm potriva p o liticii duse de în Vietnam ul de sud. în Vietnam ul de sud. O ricite
pitala R P. Ungare a fost înche W ASHINGTO N PARIS < Universlidtea de stat „Sau M ar- Statele Unite în Vietnam, expri- Apelul condamnă regim ul lui trupe şi arme .moderne va aduce
iat un nou acord consular intre P rim ul m inistru al Ceylonului, Agenţia B.T.A. transm ite că la cos" din Lima, in Peru la fiecare mîndu-şi totodată îngrijorarea Pale C ijan Hi care a trim is deja în Vietnam, guvernul S.U.A. nu :
Ungaria şi Italia. Dudley Sananayalce, a încheiat Paris a fost semnat acordul co 1.000 de noi născuţi mor 86 înain faţă de evoluţia evenimentelor 20.000 de soldaţi in Vietnam ul va putea supune poporul eroic
m iercuri convorbirile avute tim p
H A N O I mercial dintre Franţa şi R, P. te de a îm plini vîrsta de un an. în această ţară Au avut loc, de de sud şi intenţionează să spo vietnamez şi nu se va putea sal
de cîteva zile la Washington cu Bulgaria pe perioada I ianuarie P otrivit agenţiei Associated Press, asemenea, adunări de masă ale rească efectivul acestor trupe la
O delegaţie a P artidului So înalte o ficia lită ţi americane, p rin 1966 — 31 decembrie 1969 A cor opiniei publice clin Austria în va de eşecul în Vietnam ", se su
cialist din Japonia, condusă de tre care preşedintele Johnson şi dul prevede ca schimbul de m ăr în felul acesta Peru este una din semn de solidaritate cu poporul 50.000, dînd astfel curs cererii bliniază in încheierea apelului.
ţările cu cea mal mare m ortali
K oichi Yamamoto, membru al vicepreşedintele Huraphrey. El a fu ri să atingă suma de 155 m i tate in fa n tilă din lume. vietnamez şi cu lupta sa eroică
C om itetului Central, a sosit la anunţat în cursul unei conferin lioane franci anual dc fiecare pentru independenţa ţă rii. La u-
23 m artie la Hanoi într-o vizită ţe de presă că guvernul S U.A. a parte, ceea ce reprezintă o creş BIELEFEi^D nul din m itingurile desfăşurate Proteste împotriva trimiterii
de prietenie. acceptat să ofere ţă rii sale 50 m i tere cu 33 la sută faţă de nivelul M iercuri a început la Bîelefeld în capitala austriacă au luat cu-
In aceeaşi zî, delegaţia a făcut lioane dolari sub formă de îm actual Franţa va exporta în (R F. Ger.nană) .procesul inten vintul Carlton Goodelt — unul tinerilor în război
o vizită la sediul Com itetului prum uturi şi ajutor economic. R. P. Bulgaria maşini şi instala tat unor fuşli o fiţe ri S. S., acu dintre conducătorii M işcării pen
Central al Frontului Patriei din Prem ierul ceylonez urmează să ţii, produse chimice şi altele, iar zaţi de com plicitate la exterm i tru pace si drepturi civile dîn M ELBOURNE 24 (Agerpres). Liderul opoziţiei, A rth u r Cal-
Vietnam. viziteze în continuare R. F Ger Bulgaria va livra Franţei tutun, narea a 50 000 de deţinuţi în la Statele Unite — şi Romesch Cercuri tot mai largi din w ell, a declarat, la rindul său,
gărul de concentrare de la Tre-
ROMA mană, Franţa şi Marea B ritanie produse din carne şi lapte, legu blinka (Polonia). Este vorba de Chandra, membru al C onsiliului Australia protestează îm potriva că dacă guvernul australian con
pentru a încerca să obţină noi me, covoare, cherestea, unele ma hotărî rii guvernului australian sideră că Australia este intr-ade
Din datele publicate de M inis Wiilheim A ltenloh şi Lothar Mondial al Păcii. Ei şi-au e xp ri de a trim ite în V ietnam ul de
îm prum uturi. şini şi alte m ărfuri. văr ameninţată de o ţară asiati
terul M uncii şi A sigurărilor Soci Heimbach, foşti comandanţi S S, mat solidaritatea cu poporul viet sud tin e ri australieni care îşi că. nu are decît să declare răz
ale din Italia rezultă că la sfirşî- COLOMBO VAR ŞO VIA Richard Dibus, fost locotenent prestează serviciul m ilita r. O r boi acestei ţări. El a ca lifica t
tul anului 1965 in Italia existau N. F iriubîn, ilocţiitonul m inis SS, si Heinz Errelcs. fost căpitan namez şi protestul faţă de poli ganul oficial al bisericii catolice însă ca nedreaptă trim iterea ti
1.387.609 şomeri. Intre 31 decem tru lu i afacerilor externe al La 23 m artie a avut loc o şe SS. In faţa tribu n a lu lui urmau să tica S U.A. în V ietn am .. din Australia, intr-u n articol pu nerilor australieni în Vietnam ul
brie 1965 şi 31 ianuarie 196G nu U .R S S , care se află în vizită dinţă a C onsiliului de M in iştri compară a lţi doi acuzaţi, dar a- Preşedintele C onsiliului p a rti blicat la 22 martie, caracterizea de sud. Este necinstit, a adăugat
m ărul-şom erilor a crescut în Ita in Ceylon a fost p rim it de m i al R. P. Polone, care a discutat ceştîa s-au spinzurat în închi zanilor păcii din Austria, Ervîn ză această măsură drept o violare el. ca în tim p ce 12 000 de tin e ri
lia eu încă 01 068 In aceeaşi lună, nistrul de stat Jayewardene, şef inform ările prezentate de preşe soare. a lib e rtă ţii om ului. Guvernul din Asia studiază la universită
din ţară au em igrat in căutare de ad-interim al guvernului ceylo dintele Comisiei de stat a p lan i Procesul va dura mai multe Koch, a chemat poporul austriac australian, subliniază această pu
lucru 2.444 persoane. nez. In tim pul convorbirilor a fică rii şi de m inistrul de finanţe, luni. să-şi intensifice lupta pentru în blicaţie, nu are dreptul să oblige ţile australiene, tin e ri australi
cetarea agresiunii americane in pe tin e rii care îşi fac serviciul eni să fie trim işi să lupte pe
Vietnam. m ilita r să lupte in afara ţării. cim purile de bătălie din Asia.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. — nr 263 328 din 6 noiembrie 1949 — T iparul întreprinde»ea Poligrafică Hunedoara-Deva.
40 06‘