Page 89 - Drumul_socialismului_1966_03

«^••siiotcca C.:.u.'»ili
Regie r.îlâ
- - - D e v a \

PROLETARI DIN TOATE Ţ&RILE, UNIJI-VA I
CONGRESUL AL VIII-LEA

« N il

TINERETULUI COMUNIST
ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI SI AL SFATULUI POPULAR REGIOHAI

în prim a parte a şedinţei de v i­ din proiectul de statut referitoare la tei uniuni, Zaharia Ciorecan, inginer
| neri dimineaţa, Congresul a ales co­ necesitatea aplicării p rin cip iu lu i con­ la Uzina „Klectroputere'* din Cra-
ANUL XVIII. NR. 3494 SIMBATA 26 MARTIE 1966 4 PAGINI - 25 BANI misia de pregătire a propunerilor de ducerii colective in întreaga a ctivi­ iovn, ca si a lţi vorbitori, s-au ocupat
candidaţi în vederea alegerii Comi­ tate a U.T.C.. Exprim înd cu căldură în cuvîntul lor de problemele invaţâ-
tetului Central al U niunii Tineretu­ adeziunea utecişlilor la noul statut m întului superior, ale a ctivită ţii în
lui Comunist şi a Comisiei Centrale al organizaţiei, ei au scos in relief rin d u rile studenţilor. V o rbitorii au
CU PLANUL de Revizie. rea răspunderii organizaţiilor de ba­ relevat concepţia creatoare a pa rtidu­
prevederile menite să ducă la creşte­
lui si statului nostru în organizarea
Congresul a fost salutat apoi, în
LA „BARIERELE" numele C onsiliului Naţional al Fe­ ză, sporirea in iţia tive lo r lor. îmbogă­ cial-culturale ale ţă rii, condiţiile opti­
unui invăţăm int modern, izvor»! dm
nevoile dezvoltării economice şi so-
ţirea varietăţii de forme în numea
meilor, de M ia Groza. vicepreşedintă
de educare comunistă a noii gene­
a C onsiliului Ea a arătat că alături
TRIMESTRIAL de organizaţiile dc tineret si de cele­ raţii. me dc viaţă şi învăţătură asigurate
lalte organizaţii obşteşti, mişcarea de
C uvîntul tu tu ro r delegaţilor a fost
studenţilor. A fost evidenţiat rolul
CAPACITĂŢII DE PRODUCŢIE sale de frunte, desfăşurarea unei acti­ străbătut de m hulria îndreptăţită însemnat pe care il au, in ansamblul
femei înscrie, printre
preocupările
pentru succesele obţinute de poporul
vie ţii universitare în educarea şi fo r­
vită ţi susţinute pentru a contribui :a
marea cadrelor de specialişti de înal­
român in dezvoltarea întregii ţări,
ÎNDEPLINIT creştere şi educate a copiilor şi tine­ a fiecărei regiuni, succese la care, cu care cuprind 90 la sută din num ărul
bunul mers al procesului complex de
tă competentă, organizaţiile
U.T.C.,
adus
elanul lor caracteristic, şi-au
retului. Vorbitoarea s-a referit la d i­ contribuţia milioanele de m ineri, in­ studenţilor. S-a arătat necesitatea r i­
unde normele trebuie să unde a tit agregatele, cit mitetele ş» com isiile de femei, pe ele diferent de naţionalitate, în fră ţiţi in dicării pe o treaptă superioară a
feritele forme de colaborare între co­
ţină mereu pasul cu noul,
şi procesele tehnologice,
Pirgliiii nr. I avem la lin iile de la m i­ sînt in continuă moder­ M em brii cooperativei meşteşu­ o parte, şi organizaţiile U.T.C.. pre­ comune, pentru îndeplinirea isto­ strînsei colaborări dintre U.T.C., aso­
munca pentru înflorirea patriei loi*
ciaţiile studenţeşti sj cadrele univer­
nizai e
noare, otelăriile M artin,
cum şi consiliile locale ale sindica­
sitare în procesul de îm bunătăţire
ricelor
ale Congresului ai
hotărîri
Eliminarea locurilor înguste găreşti „ItetezaUir* dm Ilaţcg, telor. pe de altă parte, în îndeplini­ IX -lea al P.C.R. Ilustrind prin fapte continuă a studiului, de îmbogăţire
rea nobilei m isiuni educative încre­
a muncii educative.
concrete aportul tineretului, Constan­
antrenaţi in întrecerea socialis­
dinţată dc partid. Totodată, ca a re­
la CU. Hunedoara şi îmbunătăţirea proceselor ta. au reuşit sa obţină frum oa­ levat necesitatea în tă ririi acestei co­ tin Oană, prim -secretar al C om itetu­ gătirea polilico-idcologică a tineretu­
Rolul organizaţiilor U.T.C. în pre­
lui regional U.T.C. Ploieşti. Gheorghc
se realizări în producţie. Astfel,
laborări, a in iţie rii unor acţiuni mai
Sas, prim -secretar al C om itetului re­
la data de 21 m artie a.c\, ei an
lui a fost reliefat de o serie de vor­
de fabricaţie îndeplinit planul pe întregul tr i­ variate pc linia îndrum ării tinerelor gional U.T.C. Maramureş, Ştefan Bui- bitori. printre care Ion Popcscu. se­
fete muncitoare, ţărănoi cooperatoa­
mestru I la urm ătorii indicatori: re. eleve, studente, spre o m ultilate­ culesru. m uncitor la Întreprinderea cretar al C.C. al U.T.C.. Ileana Voi-
Pentru ca organizarea care nu mai dau randa­ valoarea producţiei globale, de­ centrală termoelectrică Luduş din le ­ nescu, profesoară la Liceul nr. 32 din
ştiin ţifica să-s» atingă cazul unor operaţiuni din servirea industrială a populaţiei, rală pregătire profesionala, cetăţe­ giunea Mureş-Autonomă Maghiară, Bucureşti sj a lţii. Una din preocupă­
mentul necesar, cum este
nească şi pentru viaţa de fam ilie.
ing. I.ouis G inju. membru al Comite­
scopul, este ‘ necesară o
seamă ale
organizaţiilor
rile de
ORGANIZAREA cooperare strictă între ajustajele lam inoarelor. producţia marfă, productivitatea ginea rapoartelor prezentate la Con­ tu lu i U.T.C. ai F abricii de rulm enţi U.T.C., au arătat ei, este îndrumarea
In continuarea discuţiilor pe m ar­
m um ii.
numeroase
Bîrlad, si a lţii au citat
ale
reparai iile la rece
toate secţiile şi compar­
tineretului spre cunoaşterea aprofun­
Un aport deosebit la obţinerea
tim entele dc activitate, cuptoarelor Mai lin, apro­ acestui succes si l-au adus coo­ gres, m ulţi vorbitori s-au referit la succese în întrecerea socialistă, in iţia ­ dată a politicii ş tiin ţifice a P artidu­
între salariaţii dintre vizionarea şi evacuarea peratorii din secţiile : lenjerie, prevederile proiectului de statul tive in producţie, inovaţii, precum şi lu i Comunist Român, caic aplică
loan Popescu, prim -secretar a! Co­
com partim entele de ex­ întreţineri et(\, trebuie fierărie, tinichigerie, cojocărie, m itetului regional U.T.C. L'obrogea. alte realizări ale utecişlilor. creator învăţătura m arxist-leninisiă
agregatelor, lucrările de
ploatare si cele de con­
ŞTIINŢIFICA cepţie si cci vela re, dai înlocuite cu metode dc blănărie sj boiangcrlt*. Radu Bălan, prim -secretar al Comi­ ploatarea Lonea, M ana Bora. mem­ la condiţiile concrete ale ţa rii noas­
Ludovic Repaş, m iner de la Ex­
tre. O rganizaţiile U.T.C. — au arătat
NICU StUJCHKA
tetului regional U.T.C. Banat. Cristea
pentru
secţiile
mai ales între
lucru avansate,
bră a C om itetului U.T.C. de la gru ­
care, prin natura a c tivi­ ca întreaga capacitate dc corespondent Pave). secretar al C om itetului U.T.C. pul şcolar construcţii din Tg. Mureş, vorbitorii — au datoria să cultive
în inim ile tin e rilo r sim ţâm intul dem­
tăţii lor. sint stiîns lega­ producţie să poală fi fo- •din întreprinderea de construcţii oră­ şi a lţi vorbitori au subliniat necesi­ n ită ţii naţionale, dragostea înflăcăra­
te în procesul de fa b ri­ lo s itâ la indicii de u tili­ ş e n e ş ti Galaţi, Constantin Stoica, tatea intensificării m uncii organizaţii­ tă de patrie. înalta preţuire a m a­
caţie. In secţiile com bi­ zare proiectaţi. l.a 24 martie 1966 colectivele ' priryi-sccretar al C om itetului regional lor U.T.C. pentru sprijinirea in iţia ­ rilo r personalităţi progresiste din tre ­
R PRODUCŢIEI natului, unde procesul mai poate adăuga se de muncă din cadrul Direcţiei re-> faptul că noul statut reflectă cerin­ tivei creatoare a tin e rilo r în produc­ cutul glorios al poporului, a bogatelor
al U.T.C Suceava, si a lţii au relevat
Legat de aceasta,
tehnologic începe cu asi­
că
ţie. a doi iutei lor de a dobindi o ca­
şi frumoaselor noastre tra d iţii Toto­
gionale de transporturi auto Hu­
ţele şi preocupările tin e rilo r, cores­
gurarea matei iei prime si
de
direcţi ai procesului
sc term ină la laminoarc- m aiştrii — conducătorii nedoara au tră it bucuria înfăp­ punde nivelului actual al organizaţiei lificare temeinică. corespunzătoare dată. tin e rii, trebuie educaţi in sp iritu l
tehnicii moderne cu care este înzes­
umanism ului socialist, al internaţio­
tu irii unui succes deosebii : în­
le de produse finite, în producţie — trebuie de­ deplinirea cu 7 zile mai devreme revoluţionare a tineretului român şi trata economia noastră naţională. S-a nalism ului proletar, al respectului fa­
sare îniloi
sporite ce ii revin în a-
Congresul al iX -le a al P artidului Comunist Ro­ cazul in care o secţie term inaţi să-şi îndepli­ a» planului de producţie pe p ri­ ceastă etapă de dezvoltare a ţării. Ei arătat că organizaţiile regionale şi ra- lă de contribuţia tu tu ro r popoarelor
mân, sLabilind direcţiile de dezvollaic a Komâ- nu-si realizează la te r­ nească întocmai sarcinile mul trim estru al anului. La ob­ au subliniat im portanţa prin cipiu lu i ionale U.T.C. au datoria să răspân­ la patrim oniul comun al c u ltu rii si
uiei socialiste in urm ătorii 5 ani, i. trasat indus­ menul i stabilit sarcinile ce lc revin, iar cadrele ţinerea acestui frumos rezultat conducerii de către partid a a c tiv i­ dească experienţa pozitivă, dobînditâ civilizaţiei mondiale.
trie» siderurgice sarcini im poilanlc privind creş­ de producţie ce-i revin, tehnico-inginereşli să se o însemnată •contribuţie a avut tă ţii U.T.C.. pr.incipiu fundamental şi în această direcţie de numeroase o r­ Letiţia Călina, secretară a Com i­
terea producţiei de metal. O rezervi preţioasa in cea care continuă proce­ ocupe de problemele ma­ creşterea coeficientului de u tili­ garanţie sigură- a succeselor «le v ii­ ganizaţii din întreprinderi, uzine, tetului raional U.T.C. Sinnieolatil
realizarea eu succes ’z sarcinilor ce ne revin o sul de fabricaţie nu-si jore, legate <lc folosirea zare a capacităţii ile transport a lor. şantiere, unităţi agricole, care folo­ Mare, Elena Crislcszu, secretară a
constituie folosirea raţională şi creşterea conti­ mai poate utiliza în în­ raţională şi creşterea ca­ autovehiculelor, u til la marfă sesc în -activitatea lor lorm e şi me­ com itetului U.T.C. dc la Uzinele
nuă a capacităţilor dc producţie. In acest sens. tregime capacitatea de pacităţilor dc producţie cit si la călători Toţi vorbitorii au relevat însemnă­ tode variate, aliaotive. .F ila tu ra Românească dc Bumbac*',
îm bunătăţirea organizării procesului dc producţie producţie De aceea, se Este necesar să m ili­ Autobazele din -Alba ' lulia. tatea deosebită a îndrum ărilor ' u- Dezvoltarea sim ţului de răspunde­ Tănase Viorica, vinzăloarc la ma­
pe baze ştiinţifice. îndeosebi In capacităţile in tra ­ impune ca serviciile tăm pentru evitarea Brad. Petroşani. Hunedoara şi prinsc in cuvintarca rostită la Con­ re pentru calitatea lucrărilor, a dra­ gazinul universal „Bucureşti*', au
te recent in exploatare sau Iu cele unde nu nu funcţionale, com parti­ strangulărilor provenite Sebeş au obţinut cele mai fru ­ gres de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, gostei pentru meseria practicată, a a ratat ca munca educativa im
îndrum ări (are constituie o preţioa­
fost aiinşi încă indicatorii lehniro-cconom ici |,*o- mentele de concepţie si din aprovizionai ea blu- g rijii fiecărui utecist pentru buna în ­ p lita Şi preocuparea organizaţiilor
ieclaţi, este pirghia nr. I iu obţinerea unor re­ cercetare să analizeze Ing. KM IU AN MANDRA moase rezultate. să călăuză pentru tinerii de pe în ­ treţinere a m aşinilor si utila je lo r <u l'-T.C. pentru conduita moral-cetă-
E M IL TRIE AN
zultate mai bune. permanent procesele teh­ adjunct al serviciului director adjunct al Direcţie» treg cuprinsul pali ier care lucrează, întărirea disciplinei in ţenească. pentru sporirea sim ţului
organizarea muncii
Numeroşi vorbitori 'şi-au exprim at
In cele ce urmează, mă voi rcieri la princi­ nologice, în vederea îm ­ dc la C. S. Hunedoara regionale de transporturi auL | deplina aprobare faţa-de prevederea producţie au fost relevate ca preocu­ de răspundere civică al tin e rilo r,
palele căi pe care trebuie mers în combinatul nos­ bunătăţii ii continue a a- pai i ce trebuie să stea şi in v iito r in J>entru problemele vie ţii de fam ilie.
tru pe linia organizării ştiin ţifice a producţiei. ccslora. Procesele vechi, (Continuare in paq. a 3-a) centrul atenţiei organizaţiilor U.T.C,
G litorghe Precupas, secretarul or­ Titus Popovici. membru al B irou­
Extinderea utilizării normelor ganizaţiei de bază U.T.C. de la G A S. lui U niunii S criito rilo r, artista eme­
rită Ileana lliescu, Adrian Păun es­
Nădlac. raionul Arad, Vasile Ila re i, eu, secretar al C om itetului U.T.C, al
cu motivare tehnică prim -secretar a l. C om itetului raional U niunii S criito rilo r, au relevat con­
C.T\C.~Ad jud. Maus Sloi Iz, brigadier
la cooperativa agricolă de producţie trib uţia tin e rilo r poeţi, prozatori,
Normarea muncii con­ la remunerarea eronată Biertan din regiunea Braşov, nu vor­ dram aturgi, artişti la dezvoltarea
stituie unul dintre fac­ a m uncitorilor. b it despre munca tin e rilo r care lu­ c u ltu rii sj artei noastre, arălind că
torii esenţiali dc creşte­ Insă, pentru ca nor­ crează în aceste zile pc ogoarele pa­ noua generaţie de creatori află in
re a p roductivităţii num ­ mele tehnice să fie m obi­ Z ilnic m inerii din triei, pentru a pune temelie solidă re­ viaţa si munca poporului, in înţe­
en Aceasta, tocmai da­ lizatoare, este necesar ca Teliuc ii-»mit fu r­ coltei prim ului an al cincinalului Ei lepciunea si sensibilitatea acestuia,
torită rolului pc caic îl organele tehnice din sec­ nalelor sute de to­ au înfăţişat acţiunile specifice iniţiate în străvechea lui artă o pilda v i­
are de a descoperi rezer­ ţiile de producţie r.ă asi­ ne minereu de de organizaţiile U.T.C., in îndrumarea brantă, un nesecat izvor de inspi­
vele interne existent? ;n gure permanent co n d iţii­ fier. In cariera ex energiei şi clanului tin e rilo r spre va­ raţii. Ei nu relevat că îndrumarea
secţii, de a folosi cele le cerute : o aproviziona­ ploatării st pregă­ lorificarea m arilor posibilităţi de ca­ partidului asigură lite ra tu rii şi artei
mai eficace metode de re ritm ică, o bună între­ teşte încă o dislo­ re dispune agricultura socialistă, pen­ un drum sănătos si fe rtil, că ea gă­
luciu, a contribui la or­ ţinere a agregatelor, rcs- care din st în că a tru creşterea producţiei vegetale şi seşte un profund c< ou in sufletele
ganizarea şi planificarea pec tarea instrucţiunilor masei m ineraliza­ animale, întărirea cooperativelor agri­ tuturor creatorilor, dornici ca opera
producţiei, la utilizarea tehnologice ş.a.m.d., fac­ te, cart urmează a cole de producţie şi ridicarea bună­ lor să fie oglinda epoc ii noastre, re­
< ît mai raţională a foi ţei tori dc < are este necesar fi încărcată cu stării lucrătorilor ogoarelor. flectarea aspiraţiilor poporului.
de muncă Pentru ca să se ţină seama la în­ mijloace mecani­ M ircca Angelescu, preşedintele U- Vasile Nicolc-ioiu, secretar al C.C.
normarea să-si atingă tocmirea normelor tehni­ zate pentru a lua n iu n ii A sociaţiilor Studenţilor din
scopul, este necesar ca ce. drum ul furnalelor. România, care a adus salutul celor
normele de muncă să fie Şelul de schimb aproape 130.000 de membri ai aces­ (Continuare in pag. a 2-a)
Analiza permanentă a
stabilite corect . adică să condiţiilor dc lucru crea­ Sandu Safta si a-
cuprindă cantitatea de te la fiecare lot de mun- jutoru) tle miner
muncă realmente nece­ tâ şi îm bunătăţirea (On- Iosil Avram au Intîlnire cu reprezentanţii tineretului
sară unui salariat pentru tinuă a acestora, corela­ fost surprinşi pe
executarea sarcinilor ce-i te cu o normare cores­ peliculă, iu tim p
revin. Deci normele de punzătoare. vor cointere­ ce perforau roca
munca trebuie să aibă o sa permanent pe sala­ pentru a se execu­ vietnamez
fundam entale tehnică. ria ţi în îm bunătăţirea ta pnscnroa secun­
Pentru aceasta, la lu n ă - procesului de fabricaţie, darii. V ineri dimineaţa tovarăşul Petru Federaţiei, cu care a avui o convor­
i ile de reparaţii si între­ în raţionalizări şi inova­ Fnache, prim -secretar al C.C. al bire tovărăşească.
ţinere, mai ales, trebuie ţii. în aplicarea metode­ U.T.C., a p rim it pe conducătorii de­ Cu acest p rilej, în numele t i­
să se elim ine practica legaţiei U n iunii T ineretului M uncitor neretului vietnamez, oaspeţii au
sta b ilirii de norme sta­ lor de lucru avansate. din R. D Vietnam, Truong Dinh m ulţum it tineretului, întregului po­
tistice, empiric e, ( ace dur Exemple de acest fel,
Bang, membru al C om itetului Execu­ por român şi conducătorilor săi
tiv al U niunii, .şi delegaţiei Federa­ pentru sentimentele de prietenie şi
solidaritate, pentru s p rijin u l acordat
ţiei T ineretului pentru Eliberarea
poporului vietnamez în lupta sa
V ietnam ului de sud — Le Hmi Van,
BRIGADA - VERIGA DE BAZA Au cuvîntul preşedinţi ai membru al C om itetului Central al americani.
dreaptă îm potriva interventioniştilor
uniunilor raionale ale coopera Daruri oferite Prezidiului
iN ORGANIZAREA MUNCII tivelor agricole de producţie Congresului
plină si raţională a forţelor de rilo r, ridicarea c a lifică rii si din partea delegaţiilor străine
Practica a dovedit că ridica rea eficienţei întregii activităţi a melor si metodelor de organiza­ muncă şi a m ijloacelor de pro­ ION OPINCAR
cooperativelor agricole este con diţionată iii mod nem ijlocit de re a muncii in zootehnie a fost ducţie l.a Apoldul de Sus. Cil - preşedintele U niunii raionale a
nivelul organizării m uncii in ca drul brigăzilor Formarea unor larg dezbătută în adunările ge­ nic, Miercurea. Pianul de Jos şi cooperativelor agricole Sebeş Conducători ai delegaţiilor de peste bolizează prietenia statornicită intre
brigăzi stabile caic să fie dotate cu mijloace de producţie nccc- nerale ale cooperativelor agricole în alte cooperative, unde s-n asi­ hotare participante la lucrări au ofe­ Uniunea T ineretului Comunist din
sare pe o perioadă de mai m ulţi nni, arc un rol hotăritor pentru şi la plenara de constituire a u- gurat permanentizarea în g rijito ­ (Continuare în pag a 3-<a) rit Prezidiului Congresului daruri din ţara noastră şi organizaţiile de tine­
îndeplinirea in mod exemplar a sarcinilor economice cc stau in niunii raionale. Cu acest p rile j partea organizaţiilor de tineret pe rel din dife rite ţă ri ale lum ii. El a
fala cooperativelor agricole. s-a subliniat necesitatea generali­ care le reprezintă. transmis acestor organizaţii salutul
P rim ul Congres al ţărănim ii cooperatiste a adoptat o scrie zării experienţei un ităţilor, b ri­ E ficien ta sp e c ia liz ă r ii P rim ul secretar al C.C. al U.T.C.. frăţesc a) tineretului român, urin-
de măsuri menite să ducă la crc stcrca contribuţiei ţărănim ii la găzilor şi ingri ii lori lor de an i­ tovarăşul Petru Enathe, a m ulţum it du-îe noi succese în activitatea lor,
dezvoltarea si înflorirea econom iei naţionale. In acest sens, rex- male caic an obţinut (ele mai călduros oaspeţilor pentru daru­ în lupta pe tare o desfăşoară pentru
pecia rea prevederilor S tabilului coopcrativclor agiicolc dc pro- bune rezultate. U rm ărind rezol­ In condiţiile ag ricu ltu rii so­ rea pentru calitatea muncii. In rile oferite, subliniind că ele sim ­ pace şi progres social.
duclic creează cadrul necesar reali zării obiectivului am intii. cialiste, veriga principală pen­ anul trecut, în multe cooperative
varea problemei respective, in lu ­ tru asigurarea unei bune desfă­ agricole de producţie din raion,
nile februarie si m artie s-au o r­ şurări a muncii o constituie b ri­ cum sint cele din Alba lulia, Ciu- Primirea de către tovarăşul
gud. Galda dc Jos, Oarda de Jos
gada de producţie. Cu cit a ctivi­
P erm am eiiigzerea — ganizat trei schim buri de expe­ organizată, cu a tit se asigură fo­ şi altele, unde au fost organizate
este mai bine
tatea în brigadă
rienţă (la Apoldul de Sus, Daia
brigă/.i legumicole, lucrările in
si Ohaba), la care au participat losirea mai deplină a rezervelor grădină au fost executate in e- Nicolae Ceausescu a ambasadorului
c o n d i ţ i e e s e n ţ i a l ă toţi în g rijito rii dc animale, b ri­ existente pentru sporirea produc­ poca optim ă şi de bună calitate,
ţiei agricole. In cele ce urmează aş
fapt ce a contribuit la sporirea
gadierii zootehnici, preşedinţii si Republicii Populare Albania
vrea să mă refer însă la necesita­ producţiei la hectar şi a venitu­
în documentele Congresului al tă ţii acestora. La începutul anu­ contabilii şefi din cooperativele tea specializării brigăzilor pe sec­ rilo r băneşti. La cooperativa ag ri­
IX -lea al P C R. so subliniază lui 1966 efectivul de bovine a n- agricole si medicii veterinari din toare de muncă, metodă care în colă din Teius, spre exemplu, un­ V ineri, 25 m artie 1966, tovarăşul Republica Socialistă România.
La prim ire a participat tovarăşul
necesitatea creşterii ponderii sec­ jnns la 14.300 capete, cel de o v i­ raion. Pun inel accentul pe întă­ anul trecut şi-a dovedit eficien­ de brigada legumicolă a muncit Nicolae Ceausescu, secretar general Vlad Vasile, membru supleant al C.C
torului zootehnic in ansamblul ne la 28.390. iar cel de porcine rirea rolului brigăzilor zootehni­ ţa în cooperativele agricole din cu hărnicie, au fost obţinute ve­ al C om itetului Central al P artidului al P.C.R.. şef de secţie la C.C al
Comunist Român, a p rim it în audien­
producţiei si al ve n itu rilo r reali­ la 4.050 capete. Producţia medie raionul Alba. n itu ri băneşti in valoare de pes­ ţă pe Răpi G jet meni, ambasador ex­ P.C.R.
zate din agricultura. Experienţa de lapte pe cap dc vacă furajată ce — ca verigi de bază in orga­ Iu raionul nostru, legum icul­ te 300 000 lei Ca stim ulent pen­ traordinar şi plenipotenţiar al Repu­ Cu acest p rile j a avut loc o dis­
cooperativelor agricole dc pro­ s-a ridicat la 1.559 I. nizarea m uncii si a producţiei — tura a cunoscut in u ltim ii ani o tru producţiile mari obţinute, a- blicii Populare Albania la Bucureşti, cuţie prietenească.
ducţie din raionul Sebeş a dove­ Rezultatele am intite nu reflec­ schim burile de experienţă au me­ continuă dezvoltare. Am il acesta dunarea generală a cooperatorilor cu p rile ju l plecării sale definitive clin (Ageipres)
d it că înfăptuirea acestei sarcini tă insa pe deplin posibilităţile pe nirea să contribuie la înlesnirea urmează să se cultive cu legume de aici a hotărî! premierea mem­
este condiţionată in mare măsură care le au toate cooperativele a- o suprafaţă de peste 520 ha Ex­ b rilo r brigăzii cu suma de pes­
de nivelul organizării muncii în grirole. In tim p ce unele unităţi p osibilită ţilor dc aplicare pe sca­ perienţa dobindilă ne-a demons­ te 4 000 lei
cadrul ferm elor de animale. A st­ cum sint cele din Apoldul de Sus, ră tot mai largă a metodelor trat că specializarea brigăzilor In alte cooperative agricole ca Primire la C.C. al P.C.R.
fel, ca urmare a preocupării sus­ C linic, Miercurea sa. au realizat ştiinţifice de creştere a anim ale­ care lucrează în acest sector joa­ cele din D rim bar, Stremţ, Yfin­
ţinute din pai tea consiliilor de cu 800-1.000 I lapte pe cap de lor. că un rol hotăritor in sporirea tui de Jos şi altele, unde lucră­
conducere pentru îm bunătăţirea vacă furajată mai m ult decît me­ producţiei de legume. Aceasta, rile in grădină s-au executat de Intre 15 si 25 martie a c., ziaristul p rim it la CC. al P.C.R. de tovarăşul
form elor şi metodelor de organi­ dia înregistrată pe raion, alte Practica cooperativelor agrico­ pentru că desfăşurindu-şi munca către ţoale brigăzile, producţiile Sam Russell, redactor la ziarul „D aily Paul Niculescu-Mizi), membru al Co­
m itetului Executiv si secretar al C C.
zare a muncii în sectorul zooteh­ cooperative ca, de exemplu, cele le avansate a dovedit că organi­ într-un singur sector, se asigură au fost sub nivelul posibilită­ Worker'*, a lacul o vizită in ţara noas­ al P.C.R. A participat Ghizela Vass.
tră. S. Russell a vizitat obiective in ­
nic, în anul trecut cooperativele din Ghirbom , Gîrbovn, Luduş, zarea de brigăzi permanente si o permanentă ridicare a c a lifi­ ţilo r, existente în aceste unităţi. dustriale, agricole, construcţii de lo­ membru al C.C. al P.C.R., şef de sec­
Păuca, Drasov etc., au obţinut cării cooperatorilor, iar lucrările ION M Ă R G IN E AN U
agricole din raionul nostru au ob­ specializate in creşterea anima­ cuinţe. in s titu ţii culturale din d ife ri­ ţie la C.C. al P.C.R.
rezultate sub nivelul acestei me­ agricole pot fi executate la tim p preşedintele U niunii raionale a Convorbirea a decurs într-o atmos­
ţin u t o scrie de rezultate bune în dii şi al p o sib ilită ţilo r de care lelor, ţinînd seama de cerinţele cooperativelor agricole Alba te regiuni, a asistat la lucrările ce­ feră cordială.
ceea ce priveşte creşterea numă­ dispun. producţiei, prezintă o deosebită şi )a un nivel calita tiv superior. lui de-al V H I-lea Congres al U.T.C. (Ageipres)
La sfîrşitul vizitei, oaspetele a fost
ru lu i de animale şi a produ ctivi­ Problema perfecţionării fo r­ im portanţă pentru folosirea de­ Creşte în acest fel şi răspunde­ (Continuate in paq. a 3-a)