Page 9 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 9
In v e s tiţiile a n u lu i 1 9 6 6
o : *
d ! N D c u r s
\
U N E I I N V I T A Ţ I I
• Misterul defectării radiatoarelor una au muchii drepte, nu sînt plane
şi uneori nu au dim ensiunile cores
© O afirmaţie supărătoare punzătoare norm ativelor in vigoare.
Din activitatea coopera agricole © Ce nu-şi poate explica inginerul Crişan Mai adaug şi faptul că ne sosesc
© Pragul autoniulţumirii clădit pe un suport discutabil cantităţi arse necorespunzător.
Ing. Bazil Crişan : „Ca unul care
am lucrat pe şantierul din Brad. ţin
BRIGADA VERIGA DE BAZA ate după scurta vreme de la efec construcţii. varului livra t de I II I I. clin locali
să-mi spun părerea despre calitatea
de colectivul inspecţiei de stat în
«Tencuieli fără planeitatc, e xfo li
tate. Varul lor, probabil din cauza
Am reprodus aceste rin d uri fiin d
tuare, radiatoare vopsite
necores-
punzător, ziduri? cu multe im per că. iii urmă cu cîlâva vreme, unul arderii necoi espunzăloare, prezintă
fecţiuni de execuţie..." Sînt consta dintre tehnicienii T.ILC II , la auzul foarte multe reziduuri In slinee»v.
Fără să exagerez cu nimic, randa
diferitelor
lor, a exclamat :
p rile ju l
tări făcute cu
O R G A N IZA R EA MUNCII inspecţii pe şantiere, inserate şi in laxa in urma sa lucrări efectuate in gari este de numai 1.5 m c., in loc
mentul in pastă la m c. de var bul
— K adevărat că şi constructorul
coioancle ziarului nostru, sint no
taţiile ce se consemnează adeseori corect. imperfecte. Dar, ar li bine dc doi metri cubi cit sc prevede.
Restul est? piatră. Adică 25-30 la
,să vedeţi şi cealalta latură a aspectu
sută clin tona (le var bulgări este
lui ca lita tiv al m uncii noastre, a-
plătită, fără a aven şi satisfacţia de
Practica de piuă acum soarta producţiei Pe de dică să p riv iţi cu ochi critic, mate a li posesorii ei.
a cooperativelor agricole alta parte se ştie că r i rialele furnizate de către în tre p rin Re lingă acest lucru mai trebuie
a confirm at insemnuta- dicarea producţiei la hec derile producătoare din regiunea menţionat că după stingere, prin
tea deosebită pe care o tar nu depinde numai de noastră. stratificare în gropi, rezultă canti
are organizarea raţională o anumită luci are. ci de Invitaţia, făcută in modul cei mai tăţi importante dc var amestecate
a muncii in creşterea felul cum se efectuează serios cu putinţă, nc-a determ inat cu particule de cărbune. Bineînţeles
continuă a producţiei, întregul ciclu de piăsuri să-i dăm curs. oiganizîncl zilele tre că nw-l putem folosi In tencuieli. S®
p roductivităţii m uncii, in agrotehnice, de la arat cute un scurt: mai intîm plă si o curiozitate. pc
dezvoltarea proprietăţii si pînn la recoltat, iar a- care person.il nu mi-o pot explica :
obşteşti şi ridicarea n i ccastă cerinţă se poate deşi dujxi stingere lăsăm pasta să
velului de trai al ţă ran i realiza cu o mai mare e- Colocviu se maturizeze circa 3-4 luni, totuşi
lor cooperatori. Partidul ficienţă numai in cadrul o parte din pereţii tencuiţi se ex-
şi stalul nostru arordă o brigăzilor permanente. I.a depoul de lo fclia /â ".
mare atenţie îm bunătăţi Jn funcţie de co n d iţii comotive din Tc- al părerilor
rii şi perfecţionării, con le specifice ale fiecă iuş sc acordă o ma
tinue a form elor de or rei cooperative, brigăzi rc atenţie verifică ...şi al furnizorilor
ganizare a m uncii pe ca le permanente pot fi de rii uzurii pieselor. constructorilor...
lea studierii şi aplicării cimp, legumicole, pomi- Cu aceste păreri, asa cum au fost
creatoare a experienţei v i tic o le. zootehnice ele. In fotografic : S-a organizat ad-hoc, in tr-u n u i relatate ele. nc-am deplasat la cei
unită ţilor fruntaşe !a I.a alcătuirea lor aduna m aistrul Simion din birourile trustului. Au , participat trei furnizori vizaţi. Le-am expus
condiţiile specifice fie rea generală trebuie să Itancca dă indica tovarăşii Mircea Rusan, inginer şef fără menajamente si ne-a bucurat,
cărei cooperative. Docu aibe in vedere scopul ţii cum trebuie fă adjunct ai trustului, ing. Bazil C ri cu o excepţie, modul cum au fost
mentele Plenarei C.C. al l>iinci|>aI al a ctivită ţii e- cută verificarea şan. şeful serviciului producţie şi ele recepţionate
P.C.R din 11-12 noiem conomice — dezvoltarea funcţionării unei Tratau Buznii, şeful serviciului plan- Ing. D um itru Bucur, inginer şef la
brie 1965 sint pătrunse continuă a producţiei, a piese. m aterialc Solicitîndu-le să-şi spună Uzina .V ictoria" Călan : „Personal,
de grija pentru îmbună proprietăţii obşteşti si părerea despre calitatea materiale am convingerea, deşi e neplăcut, că
tăţirea conducerii şi pla îm bunătăţirea nivelului lor de construcţii, sosite dc la fu r sesizările constructorului sînt înte
n ifică rii ag ricu ltu rii noa de trai al ţăranilor coo nizorii din regiune, am aflat lucruri meiate. Cunoaştem aceste deficienţe
stre socialiste. Jn lucră peratori. demne de atenţia celor care Ic dau şi nc străduim permanent să le în
rile Plenarei s-a pus un naştere. lăturăm . Să explic de ce se mai nasc
mare accent pe faptul că form a şi mărimea op neplăceri şi ce preconizăm să tă
timă a brigăzilor se sta Ing. Mi icra Rusan : „Uzina «Vic
bunul mers al activită bileşte în funcţie de gra toria" din Călan ne livrează radia cem".
ţii cooperativelor depin dul ele dezvoltare inten toare şi piese din fontă pentru insta I elele nigoase a|iar ca urmare a
de in mare măsură de sivă si m ultilaterală a laţiile sanitare O biecţii de ordin ca unor defecţiuni in crearea amestecu
nivelul organizării mun producţiei, de im portan lita tiv avem doar in privinţa radia rilo r de formare, datorită nisipurilor
cii. de folosirea raţională ţa si felul ram urilor de toarelor. Un procent ridicat clin a- pe caic le folosim. Din cauză că nu
a forţei de muncă, de activitate existente în u- c estea ne sosesc, avincl fete cu m u l ne sosesc constant aceleaşi calităţi
retribuirea judicioasă a nitate. de structura cu l te asperităţi si chiar porozi-tăţi. Cinci de nisipuri de la Doclin, sintem ne
m em brilor cooperatori. tu rilo r şi gradul de me le probăm la rece. cu pompe ma voiţi să recurgem la diferite a rtific ii,
canizare a lucrărilor, de nuale. rezistă la presiunea lim ită la care nu satisfac total. Pentru e lim i
Plenara a indicat că, care Ic supunem, dar cînd sint în narea acestui neajuns am trecut la
este necesar să se în numărul m em brilor ca ÎNTREPRINDEREA d e c o n s t r u c ţ ii s id e r u r g ic e h u n e d o a r a efectuarea unor experienţe de labo
tărească rolul brigă pabili de muncă care cercate la cald, o parte clin ele ne rator. care încă n-au dat rezultatele
zii în procesul dc pro l>arlici|>â efectiv la lu provoacă neplăceri. Curg... cele mai bune Sc produc |>rea m u l
ducţie şi să se gene cru. de nivelul de pregă Destule greutăţi întim pinăm şi clin te incluziuni ele nisip în fonta. Totuşi
ralizeze practica alcă tire si experienţa briga cauza dopurilor si a rupturilor cil perseverăm pinâ găsim procedeul
tu irii unor brigăzi sta die rilor şi a şefilor de ajutorul cărora se asamblează ele- cei mai eficient Piuă nu de m ult am
bile. a căror compozi echipe EVIDENŢIATĂ PE RAMURĂ m enţii în baterii. Le stringem după avut neajunsuri şi in privin ţa creă
ţie şi sarcini do m un Numeroase cooperative toate prevederile tehnice, dar tot rii amestecurilor de model .Şi aOi.
că sa fie stabilite pc agricole din regiunea curg. Ce mai pot spune ? Din tota din cauza nerespectării reţetelor ele
O perioadă îndelunga noastră acordind si piuă lul cantită ţii dc radiatoare prim ite preparare, se obţineau suprafeţe ne
şi tâ de timp. acum o mare atenţie o r Ieri. în loc de obişnui La ora 17, cei prezenţi rim productivitatea mun rii ultim elor cuceriri ale Ungă faptul că răsplă de la Călan. zece (a sută curg din coi espunzăloare. Aceste anomalii au
ganizării judicioase a ta îndreptare spre casele în sală salută cu vii a- cii cu 3,12 la sută, faţa ştiinţei si tehnicii in ra teşte cu prisosinţă efor cauza porozi taţilor. Spun totuşi o fost elim inate prin punerea în func
P rincipalul avantaj al muncii în cadrul brigă lor, după o zi de muncă, ptauze sosirea tovarăşi de prevederi, să obţinem mura dc constructii-m on- cifră minimă. " ţiune a staţiei mecanizate de ames-
organizării muncii în zilor. prin permanentiza constructorii hunedoreni lor Nieolac Vasu, din economii totale la preţul taj, la organizarea ş tiin turile de|)iise, constituie Buzan Traian : «Din capul locului tec-formare.
brigăzi permanente îl rea acestora si repartiza au in mat un alt drum. partea Prezidiului Con dc cost si beneficii peste ţifică a producţiei pc şi un imbold energic pen trebuie să fac o afirm aţie care, pro Constructorii ne reproşează calita
constituie faptul că se rea in mod diferenţiat a Paşii făcuţi cu emoţie şi siliului Central al S indi plan in valoare de tru desfăşurarea activită babil, ii va supăra pe furnizorii noş tea discutabilă a m p lu rilo r si a su
lOOatc face o justă folo sarcinilor, au obţinut re catelor, Almăşan loan, 8 589.000 Ici si respectiv şantiere, la ridicarea con ţii de viitor. De la tr i tri dc cărămidă din Alba Iulia. Ma prafeţelor ele etansare între elemenţi.
sire a fo iţe i de mum a bucurie, i-au purtat spre membru al Biroului exe 6 099.000 lei. Calitatea lu tinuă a ca lifică rii profe buna şedinţei festive terialele sosite de la dînşii suferă Necazurile apar în cazurile cinci scu
şi a m ijloacelor de pro-' zultate bune în produc frumoasa sală festiva a cră rilor efectuate de noi sionale — cui sigure dc hotărîrea de a munci mai ce! mai m ult din punct de vedere la care prelucrează feţele de asam
bine, mai spornic, a fă
duc-ţie, se usurea/ă con ţie clubului „Construi dorul" cutiv al C onsiliului re s-a îm bunătăţit sim ţitor". creştere a jiioducţiei şi cut ocolul întregii să'i, calitativ. Ca să conving, inerre o blare se u/ea/â si nu se schimbă la
gional
sindicatelor
al
din O.T., uncle-i aştept:*
a ca lită ţii lucrărilor.
ducerea tre b u rilo r ob o binemeritată răsplată. Hunedoara, Cornel Ca Cile fapte, cîte reali In aplauzele entuziaste sumară descriere a cărăm izilor ce vreme sau apar dereglări în funcţio
şteşti. se poale realiza o I.a cooperativa agri dii|)ă un an de muncă zan, director tehnic in zări nu sc înglobează in ale celor prezenţi in sa Iu, saclindu-.se adînc in in i le prim im : prezintă fisuri peste narea ei. La n ij)luri, im perfecţiunile
planificare şi normare colă din Miercurea, rodnică : acordarea «Di Direcţia generală dc lu aceste cifre. Jn graiul lor inminează apoi harni mile si conştiinţa con norma stabilită în STAS, din cauza
mai corectă a muncii, dc pildă. îu toate sec plomei de întreprindere crări capitale a M iniste laconic, de maximă con structorilor hunedoreni. matei iei prime neomogenîznte in
ceea ce contribuie la în cului colectiv hunedorean corpul cărăm izilor sc înglobează A OARGA
toarele de activitate evidenţiată pe ramură rului Industriei M etalur centraţie. ele vorbesc «Diploma de în tre p rin
tărirea disciplinei si la dc producţie in întrece gice, ing Folticska Fran- despre darea in folosin C A LIIF.W 'U multe elemente străine, nu întotdea (Continuate in pag. a 3-a)
există brigăzi puterni dere evidenţiată pc ra
dezvoltarea sp iritu lu i de rea socialistă pe ţară |?c eisc. director general al ţă a noii fabrici de o xi mură de producţie în în
ce şi stabile.
răspundere jxrsonală al anul 1965". I C.S.H., Cornel Covaliov. gen din Hunedoara, exe trecerea socialistă jie a-
cooperatorilor faţă de (Continuare in pay. a 3-a) încă înaintea orei 17, secretai al C om itetului cutarea, înainte dc ter 11 u I 1966".
in sala împodobită Săr de partid de la LC S.IL men a reparaţiilor capi Felicitări si m ari de
bătoreşte, s-au adunat şi a ailo r activişti de tale la furnalul nr. J ele noi succese din partea
600 de constructori, pur- partid si de stat. sosiîi la Uzina „V ictoria" clin m inisterului au fost a-
tind pc reverele hainelor la sărbătoarea construc Călan. a cuptorului M ar dresate apoi şî de către
tot atîtea distincţi) de to rilo r hunedoreni. tin nr 4 de la C.S. H u tovarăşul Cornel Ca/au,
fruntaşi. P livin d sala în Tovarăşul inginer Fol- nedoara. n trăgătoriei de director tehnic in Direc
ţesată de m ulţim e, aveai ticslca Francisc, director oţel tare de la Cimpia ţia generală de lucrări
frumoasa impresie că general al I.CS.H,, trece Turzii, despre predarea capitale a M inisterului
aici si-au dat jntîlnire in revistă principalele a I.H 6 apartamente, cu Industriei Metalurgice şi
hărnicia si priceperea, realizări obţinute de en M 6 apartamente mat de către tovarăşul Almă-
m ult decit prevedea pla
tuziastul
colectiv
de
Sosirea la Cairo a delegaţiei entuziasmul celor che munca in întrecerea so nul etc., ai căror autori san loan, membru al Bi
roului executiv al Con
maţi să materializeze co
ordonatele industriale cialistă pe anul 1965. «An sînt m uncitorii, inginerii siliu lu i regional al sindi
guvernamentale române ale Hunedoarei socialis de an — spunea vorbito si tehnicienii şantierelor catelor Hunedoara.
dc construcţii nr. I, 2 si
te De virste şi tempera rul — colectivul nostru, La un moment dat, în
mente diferite, construc îndrum at dc comitetul 4, m ontaj-instalaţii m. 1 treaga sală izbucneşte
şi 2, electrotehnic.
V I E T N A M torii prezenţi aici, dăruiţi dc partid, a făcut |>asi din nou în aplauze.
cu trup si suflet schele hotărîţi înainte |>e d ru Cu aplauze puternice P rintre lîn d u ri apar nu
$ Aviaţia americană a bombardai in 11.D. V iet lor, au înscris pe g ra fi mul realizării cantitative este intîm pinat tovarăşul meroşi pionieri care ofe
nam 134 de scoli ® Două zone controlate de fo r cele întrecerii sumedenie si calitative a sarcinilor N icolar Vasu, care adre ră constructorilor Hori. în
ţele patriotice au fost bombardele £ In Sena dc realizări, caic, consi de plan încredinţate. In sează harnicului colectiv semn de omagiu şi adîn-
tul american au conlinual dezbaterile asupra po derate global, alcătuiesc 1965 — ultim ul an al se- hunedorean, din partea că preţuire adusă munc ii
litic ii adm inistraţiei în Vietnam un tablou autentic si su scnalului — datorită en Prezidiului Consiliului neîntrerupte c e se desfă
gestiv al elanului în tuziastei întreceri care Central al Sindicatelor, şoară |>e şantiere.
Declaraţia Secretariatului F.S.M. cu muncă ce a animat în s-n desfăşurat intre şan fe licită ri pentru rezulta
tregul colectiv, in între tiere, brigăzi, echipe şi tele obţinute şi noi succe Pentru constructorii
prilejul Zilei internaţionale a femeii cerea socialista desfăşu constructori, am reuşit se în întrecerea socialis hunedoreni, ziua de 2
rată în anul 1965 să ne indeiîlinim sarci tă |>e anul 1966 In con martie a.c., va rămînc a-
nile de plan la producţia tinuare. tovarăşul Nîro-
term inata în proporţie lae Vasu s-a referit dinc in li|)ă rila in minte.
dc 102,M la sută. să spo la necesitatea îm brăţişă Distincţia acordată, pc*
I ii fotografie : aspect exterior al noului complex de
deservire din Călău.
Pe urmele^ materialelor publicate Vizita vicepreşedintelui Vecei
Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia
COMPLETĂRI LA UN RĂSPUNS în regiunea Bacău
BACAL'. — M iercuri, Dons Kraiger, vicepreşedinte
al Vecei Executive Federale a R.S.F. Iugoslavia, care
Cu vreo lună în urmă. în ziarul nostru a apărui rai- neglijenţă i se vor aplica sanc- c omei | A fost întocmit un plan I face o vizită în ţara noastră, a sosit in regiunea Ba
dul-anchelă in titu la t „O m ului — atenţia cuvenită". In ţiu m .. In ce priveşte difuza de musiu i, |ie c are il jjunem în I cău.
tre altele, se criticau unele aspecte din raionul Alba rea piesei pe ruta Metes—Zhit- scurt tim j) in aplicare... In cursul zilei, oaspetele a v i/îta t Combinatul chi
ju'iviiut activitatea culturală, felul cum sc face aprovi na s-a luat măsura ca ziarele Răsfoim şi noi acest plan, in I mic de la Bor/eşti. Combinatul dc cauciuc sintetic si
zionarea cu medicamente la punctele farmaceutice, lip s:i fie trim ise dc la centru! dc cai c. înti -adev.ir. găsim obiec- ■ produse petrochimice din oraşul Gh. Gheorghiu-D?j
sa dc preocupare pentru asigurarea încălzirii in noile raion dimineaţa, astfel ca 'a live majore, propuse a se re
apartamente şi altele. Organele vizate in articol au răs destinaţie să ajungă înainte de zolva intr-un mod corespunză şi Uzina de fire şi fibre sintetice dc la Săvineşti. unde
puns redacţiei. ora 12...“. tor. S-a constituit o comisie I a p rim it explicaţii de In conducătorii întreprinderilor
Zilele trerute am organizat un nou raid. — dc data In m aterialul publicat in care va verifica amplasarea u- asupra produselor si proceselor tehnologice.
aceasta in Tciuş —. p rile j cu care am urm ărit in spe ziar atrăgeam însă atenţia cu n itn ţilo r de deservire, in spe- | Oaspetele este însoţit de Aurel Gronp;i, adjunct al
cial felul cum au fost lichidate deficienţele in această neajunsurile consemnate se în- cial de alim entaţie publică, ur- g m inistrului industriei chimice, d? Alexandru Bucur,
parte a raionului Alba. tilncsc şi în alic părţi şi deci, mărind mai buna utilizare a vicepreşedinte al Sfatului popular al regiunii Bacău,
precum si
este ele datoria organizaţiilor crearea de noi spat>i ca urmare g precum si de Inlcsa Pctrici, ambasadorul R.S.F. Iu
spaţiului existent,
de partid, a organelor locale
Răsfoind un de remediere şi îm bunătăţire ale puterii dg stat, să ia mă a unei mai bune organizări. goslavia la Bucureşti.
a stării de lucruri în sectoarele
respective.. Abaterea relatată suri pentru ca omul să găseas Prin urmare, la C o m it:tul I
că peste tot solicitudine, la ne
plan de măsuri greşită in actele financiare a voile lui să se răspundă tot executiv al Sfatului popular g Plecarea din ţară a misiunii
în legătură
cu
înregistrarea
raional Alba
ex-islă
l
prroru-
datelor clin registrul agricol s-a deauna cu cea mai marc gri jă. liarc in direcţia îm bunătăţirii I industriale franceze
Unul dintre răspunsurile p ri prelucrat cu tot aparatul de L-am rugat i>c tovarăşul Păs- sectoarelor de activitate unde !
mite la redacţie a fost trim is im iiozite Celor vinovaţi li s-au Icnnu să ne vorbească despre omul intră in contact cu insti- { M iercuri dimineaţa au părăsit Capitala Rene Geor-
dc tovarăşul Victor Răstcanu, făcut observaţii pentru negli ce s-a făcut în această direcţie. tuţia publică ges V illiers, preşedintele Consiliului naţional al pa
vicej)i eşeclinte al C om itetului jenţă în exercitarea a trib u ţiilo r — Cu citeva zile în urmă — tronatului francez, şi Pîcrre Sudreau, .Jean Faye, Ber-
executiv al Sfatului popular de serviciu... I.a dispensând ne spunea dînsul — s-au ana VASILR FURIR trarul Homme.y, Jean Richard, membri ai m isiunii in
raional Alba. „Deficienţele clin Meteş s-a făcut im ediat a- lizat in com itetul executiv
semnalate in ziar sint juste — provizionarea cu medicamente ANDREI NICULFSCU dustriale franceze care, la invitaţia preşedintelui Ca
se spune în răspuns — fajjt ce le care lipseau, atrăgîndu-i-se probleme in legătură cu a ctivi merei de Comerţ a Republicii Socialiste România, au
Tractoare în drum spre cooperativele agricole. a determ inat luarea de măsuri atentia m edicului că la o nonă tatea culturală şi referitoare la (Continuare in pag. a 2-a) făcut o vizită în ţara noastră. (Agerpres)