Page 90 - Drumul_socialismului_1966_03

P agin a a 2-a DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3494 \
|

CONGRESUL AL VIII-LEA

Sub AL UNIUNII

soarele de TINERETULUI COMUNIST

(U rm are dlo pag. I) P opular din Iran ; Jan Mortensen,
m em bru al S ecretariatului U n iu n ii
primăvară al U .T.C . L iviu M oldovan, prim - T ineretului Comunist din Danemar­
ca ; conducătorul delegaţiei U n iu n ii
secretar al
regional
C om itetului
U.T.C. Crişana, şi alţi vo rb ito ri au T in eretului Comunist din Spania ;
Hakola Voitto, membru al Secreta­
subliniat că tin e re tu l din ţara noas­ ria tu lu i C om itetului C entral al U n iu ­
g S S B B B D tră sprijin ă călduros politica exter­ n ii Democratice a T in eretu lui F in ­
Căldura mult aşteptată a soare­ nă a pa rtid u lu i şi statului. Călăuzin-
lui dc primăvară a Invins şi u lti­ landez ; Pascual Latronico, m em bru
du-se după p rin cip iile interna ţio ­
mele capricii ale sezonului rccc. naliste care caracterizează politica a! C om itetului C entral al U n iu n ii
Acum lotul e linăr, proaspăt. E p a rtid u lu i, U.T.C. şi U.A.S R. dez­ T ineretului Comunist din Uruguny ;
tim pul cind omul şl natura încep voltă legături de prietenie frăţeas­ C. K. Chandrappan, secretar gene­
marea bătălie a rodniciei pămin- că cu tineretul din ţă rile socialiste, ral al Federaţiei T ineretului din în ­
tului. Pc oqoarc zumzetul tractoo- FLO R IC A D A M IA N legături prieteneşti de colaborare treaga Indie,- Le Huu-W an, condu­
rclor sc îmbină cu marca simfo­ controloare de calitate Ia F. C. cu organizaţiile de tine ret şi stu­ cătorul delegaţiei T in ere tu lui F ro n­
nie a prim ăverii. H arnicii lucră­ Orăştie tu lu i N aţional de Eliberare din
tori ni ogoarelor cooperativizate denţi revoluţionare şi democratice V ietnam ul de sud ; Joseph Tchat-
nu sc lasă îndemnaţi. Ogoarele cu­ din dife rite ţă ri ale 'lum ii. Prezenţa choun, conducătorul delegaţiei T i­
nosc acum Ireamălid muncii, al la acest concres a unui însemnat nu­ neretului Democrat din Camerun ;
chemării la Iranslormarca boqâ(ii­ m ăr de reprezentanţi ai organizaţii­ Sergio Vargas, mem bru in Com ite­
lo r de tineret de pe toate continen­
lor sale in recolte pc aceeaşi mă­ tul Central nl U niu n ii T in eretului
tele — au spus vo rb ito rii — ilus­
sură. Comunist din C hile ; K eita Diaman-
trează legăturile trainice ale U.T.C. d.y, mem bru al C onsiliului N aţional
O scurtă vizită la qrădina dc le- pe plan internaţional.
qumc a cooperativei aqricolc dc al T ineretului R evoluţiei Democra­
produci ic din Rapoii, oruşul re- In cadrul dezbaterilor au fost as­ tice A fricane din Guineea.
qional Deva. Pe cele 75 hectare si­ cultate info rm ări asupra lu cră rilo r Oaspeţii au vo rb it despre co n tri­
tuate pc matid drepl al Mureşului, celor patru com isii pc probleme. buţia U.T.C. la m arile realizări ob­
Inform ă rile au fost prezentate de
c o animafic specifică primăverii. Lucia Andreescu din partea com i­ ţinute de poporul român şi la acti­
Grupuri, qruputi, lemeile — căci siei pentru activitatea în rîn d u rile vitatea m işcării de tineret interna­
I 1ntreaqa brigadă legumicolă este | tineretului muncitoresc ; Mureşel ţionale. Ei s-nu ve fe iit la probleme
tormală dm lemei — au Început să Popa — din partea comisiei pentru ale tin e rilo r din ţă rile lor şi au sub­
pregătească recolta de legume .şi activitatea în rîn d u rile tineretului lin ia t im portanţa dezvoltării con­
zarzavaturi. De toate sînt circa 70. tinue a colaborării m ultilaterale din ­
Una mai harnică clecît cealaltă — sătesc : Fio rea Ispas — din partea tre organizaţiile democratice de t i ­
ne spunea Iov. B. Danciu, brigadie­ comisiei pentru munca in institutele neret din lumea întreagă în lupta
rul, Incit cu greu ai putea eviden­ de in văţăm int ; Andone Cumpătcs- îm potriva a cţiun ilo r agresive ale im ­
ţia pc una sau alta. E die:A cd la cu — din partea comisiei pentru perialism ului american, pentru pace
uncie experienţa acumulată In tim ­ problem ele a c tiv ită ţii educative. si progres social in lume. V o rb i­
pul anilor de cind lucrează la gră­ La dezbaterile com isiilo r au luat to rii au urat succes lu c ră rilo r Con­
dină îşi pune o puternică ampren­ cuvîntul 175 de delegaţi. R aportorii gresului U.T.C. si a c tiv ită ţii de v ii­
tă pe calitatea muncii. Paruschiva au arătat câ discuţiile au avut un tor a organizaţiei de tineret din ţara
Bici. tosetina Gligor, Marin Va/eria caracter concret, au p rile ju it un u til noastră.
Costa sint doar citeva din legumi­ schimb de o p in ii şi experienţă, au P rezidiul a anunţat apoi că pe
cultoarele care la experienţa acu­ a ju ta t la aprofundarea sarcinilor ce adresa Congresului au sosit peste
mulată prin muncă au adăugat şi » revin organelor şi organizaţiilor 600 de telegrame şi scrisori, trim ise
cunoştinţele predate la cercul de A N A NEMEŞ U.T.C. In perioada cc urmează. Au din toate regiunile ţă rii, de com ite­
Invătâmint agricol. membră a C.A.P. Simeria fost prezentate numeroase şi valoroa­
tele organizaţiilor de bază U.T.C.
In anul acesta, cooperativa a ex­ se propuneri şi observaţii pentru din uzine, fabrici, şantiere de con­
tins supralafa destinată cu ltivă rii sporirea co ntribuţiei tin eretului la strucţii, unită ţi agricole, in s titu ţii
legumelor dc la 15 la 25 ha. Toc­ realizarea sarcinilor de producţie în de invăţăm int, de cultură şi artă,
mai dc aceea, s-a pus de la început unităţile industriale şi cele agricole. din u n ită ţi m ilitare, din partea co­
In magazinele de tricotaje, pro­ p rim it sînt un semn de preţuire In secţia depănat, comunista I r i­ problema organizării cît mai bine Un însemnat num ăr de delegaţi au m itetelor regionale, raionale şi oră­
făcut propuneri cu p riv ire la mai
dusele caic poarta marca Fabricii a m uncii depuse. na G runinger, se numără mereu a activită ţii legumicultoarelor. buna folosire de către m inistere şi şeneşti ale U.T.C. In telegramele şi
Privindu-lc cum lucrează In a-
„Sebeşul" din oraşul Sebeş, ş î- mu La nivelul ei se situează şi Ma- în fruntea întrecerii socialiste. Pc ceslc zile. ai in lată imaginea unui organizaţii obşteşti a m ijloacelor scrisorile prim ite, tin e rii transm jt
ciştigat o unanimă si m eritată a- ria Besoi. Tovarăşe de muncă in lîngă cantităţile sporite de fire harnic stup de albine cate şi-a o- puse :la dispoziţie de statul nostru salutul lo r entuziast Congresului,
preciere. Desenul variat, culoarea aceeaşi secţie, M aria Besoi. da­ depănate, ea dovedeşte şi g rijă vorbesc despre succesele obţinute In
asortată, m odelul şi calitatea lor torită realizărilor in producţie, a pentru calitate, fapte pentru care rinduit pentru liccare a sarcină pentm îm bunătăţirea continuă a muncă şi în activitatea obştească,
sînt atribute ce le lac să fie cău­ obţinut în trei ani consecutiv d i­ a fost declarată fruntaşă în între­ precisă. Silvia Danciu, Solia Lo- co n d iţiilo r de muncă şi de viaţă ale îşi exprim ă hotârîrea de a munci cu
bonf şi Lei ilia Lohonţ lucrează la
tate de cum părători ploma şi insigna de fruntaşă in cerea socialistă şi a p rim it insigna rcpicatul răsadului de roşii in timp tin e rilo r. eirguinţă, de a-şi pune elanul tine­
La marca produselor fabricii întrecerea socialistă. de trei ori consecutiv. A lte propuneri s-au re fe rit la ac­ resc, toate forţele lo r în slujba în ­
subscriu peste 1.200 de femei. Vă .Şirul fruntaşelor, al acelora care ce Maria Şelar, Marioura Ju rj si tivitatea organizaţiilor U.T.C. din flo ririi patriei, pentru traducerea
prezentăm doar o parte din rîndul p rin hărnicia lor au făcut ca pe Marioara Costa pregătesc ghive­ şcoli şi facu ltă ţi pentru sporirea în viaţă a insufleţito a re lo r sarcini
celor care prin (aptele lor la lo ­ poarta fa b ricii să ia drum ul ma­ ce le nutritive. contribuţiei lo r în pregătirea profe­ stabilite dc partid.
procente peste plan, în produse de STELUŢE gazinelor din regiune şi întreaga legumicultoare pregătesc terenul învăţătură şi cercetare ştiin ţifică . S-a dat apoi citire m esajelor de
cul dc muncă, măsoară tim pul în Pe un teren alăturat, un grup dc sională, dezvoltarea pasiunii pentru
calitate superioară. ţară mai m ulte tricotaje şi de ca­ pentru semănatul castraveţilor. Un Un num ăr însemnat de delegaţi s-au salut transmise Congresului de T i­
litate, poate fi continuat. V ictoria
neretul Com unist d>n Belgia şi de
Un lucru deloc uşor, căci numai Fa rea ş, şefa secţiei lenjerie, Ele­ alt grup dă a fuior la amenajarea re fe rit la munca educativă desfăşu­ T ineretul Democrat din Suedia.
în anul acesta 93 de muncitoare PURPURII na Roman, inginer — şeful ser­ canalului pentru irigarea grădinii. rată de organizaţiile U.T.C., sub­
şi telmicienc au ciştigat in între­ viciu lu i tehnic, Eugenia Stănucă, Au trecut doar cilcva zile de lin iin d că aceasta trebuie să răspun­ P rezidiul a anunţat apoi câ la dis­
cerea socialistă înalta preţuire de muncitoare in secţia circulare l, cind a început bătălia recoltei v ii­ dă in mai mare măsură cerinţelor c u ţii s-au înscris 587 de delegaţi,
fruntaşe. Ele au p rim it cunoscu­ Ana Diaconii, muncitoare în sec­ toare de legume şi aici, la Rapoll şi preocupărilor mereu sporite ale din care 60 au Juat cuvîntul in şe­
tele steluţe purpurii. Din acestea, Exem plul m uncitoarelor cu sta­ ţia vopsitorie-form e, S ilvia Ursii se vorbeşte dc primele rezultate. tin e rilo r, inlăturîndu-se form ele de dinţele plenare. La propunerea pre-
23 muncitoare din secţiile fa b ricii gii mai Îndelungate in fabrică din secţia lenjerie, Raveca Stînea, S-au contcctlonat şi insămlnţal activitate ce nu mai corespund eta­ .zidiului, Congresul a aprobat înche­
au cucerit titlu l şi insigna pentru îndeamnă şi pe cele mai tinere. de la secţia circulare II şi multe cca. 1.200 mp râsadn(lc, s-au re- pei actuale şi au o eficienţă scăzu­ ierea discu ţiilo r.
a treia Oară consecutiv. O tilia Cmc/.an, de pildă, lucrea­ altele, au dovedit nu o dată că de­ picat jyeste 10.000 bucăţi -ro şil-in M A R G A R E TAoA P O LZA N tă, folosindu-sc form e noi, variate, De la tribuna Congresului au fost
Ana Strîcatu lucrează în secţia ză doar de cîţiva ani in secţia c ir­ ţin o bună pregătire profesională, ghivece nutritive, s-ati Insăminfal muncitoare la Fabrica „Căprioara" atractive. exprim ate în mod vib ra n t ataşamen­
circulare I la faza încheiat. Des­ culare I a fabricii. Venită de pc că muncesc cu dragoste şi pasiune 10 ari cu arpagic, s-au plantat 0.5 Sebeş O seamă de delegaţi s-au re fe rit tu l profund, sim ţăm intele de dragos­
p ic cunoştinţele sale profesionale băncile şcolii profesionale, a do­ Sint ca lită ţi care in graiul sobru ha cu căpşuni, iar in cci VID mp la munca C om itetului Central al te si recunoştinţă ale tin e rilo r (le pe
vorbesc nu numai rezultatele ce vedit o bună pregătii e profesio­ al cifrelor sc pot exprim a în pes­ răsadniţe lixe, conicei tonale din U.T.C., făoînd propuneri pentru o cuprinsul ţă rii faţă de P artidul co­
Ic obţine în întrecerea socialistă, nală. Prin munca ei sîiguincioasă te 58 000 perechi ciorapi bumbac, piatră, ridichile tim purii şi salata I I îndrum are mai activă a organizaţii­ m uniştilor, conducătorul ferm , înţe­
ci si tovarăşele ei de muncă mai a reuşit vă se menţină doi ani con­ 14.000 perechi ciorapi relon, 19.000 s-au dezvoltat bine şi In curind lo r locale, transm iterea cu maî mare lept si clarvăzător al întregului po­
tinere. Sînt puţine muncitoare din secutiv în fruntea întrecerii socia­ bucăţi diferite sortimente de len­ vor li expediate pe pic{c/e oraşelor. Materiale realizate de : operativitate a unor indicaţii, îm ­ por. Dezbaterile au p rile ju it re a fir­
secţie care în perioada eînd s-au liste. jerie dnte peste sarcinile de plan bunătăţirea organizării unor a ctivi­ marea ho tâ rîrii U .T .C -ştilo r de r-ş i
(a iific a t la locul de muncă să nu Comunista Paraschiva Crişan in lunile ianuarie şi februarie. Cît ...Sub soarele priniuvăralic, in a- V. FURIR şi tă ţi pe plan central. închina energia si elanul tineresc \ -
fi p rim it sfatul şi îndem nul Anei lucrează în secţia finisat. Pe lîngă priveşte indicele de calitate, aces­ ccst roditor colt din lunca M ure­ R aportorii au subliniat că dezba­ fă p tu irii, îm preună cu întregul pop^ *,
Strica tu. hărnicia în producţie, ea este un ta a depăşit prevederile. şului. intilneşll o almosleră de hăr­ V. ALBU terile din com isii, rod al con trib u ­ a m ăreţului program sta b ilit de“*e l
Cele trei insigne de fruntaş în tovarăş apropiat, un om căruia In luna martie s-au înregistrat nicie. Semnatarele el sint harnice­ ţiei şi g în d irii colective a delegaţi­ de-al iX -le a Congres al P artidu *.i
întrecerea socialistă pe care le-a poţi să-i ceri un sfat, o povaţă. rezultate la acelaşi nivel. le legumicultoare dc la cooperativa Fotografiile : I. TEREK Comunist Român. />
agricolă din lin poli. lor, întregesc analiza profundă şi Asa cum au arătat numeroşi v o rb i­
m ultilaterală a a ctiv ită ţii U.T.C.,
făcută în şedinţele plenare ale Con­ tori, discuţiile au constituit un am­
gresului. plu şi rodnic schimb de experienţă,
In 'legătură cu activitatea desfă­ au o fe rit bogate învăţăm inte a căror
şurată in com isii, Congresul a hotă­ aplicare in viaţă va contribui la r i­
dicarea substanţială a a c tiv ită ţii o r­
rî!; ca -lucrările acestora să fie cu­ ganizaţiilo r U.T.C. in toate dom enii­
prinse in întregim e in procesul ver­ le, la sporirea aportului tin e rilo r în
bal al Congresului, iar noul Com i­
FAPTE C U C A R E NE MÎNDRBM tet Central al U.T.C. să studieze cu opera de înălţare a patriei pe culm ile
progresului şi civiliza ţiei.
atenţie toate propunerile făcute in
Congresul a votat h o tâ riri p rin
comisii şi să stabilească m ăsurile care aprobă :
corespunzătoare pentru rezolvarea — R aportul C om itcLdul C entral
lor. al U.T.C. cu p rivire la activitatea
In cadrul lucrărilor, au adus salu­ U n iu n ii T ineretului Comunist in pe­
In rîndurilc de faţă nu ne propunem să scoa­ pat efectiv la construirea de dansuri, 110 în cele 32 tul organizaţiilor pe care le repre­ rioada dintre Congresul al V II-le a
tem în evidenţă (oale realizările obţinute in u lti­ şcolilor din Simpetru si Bă- brigăzi artistice de agitaţie, cunoştinţe ştiinţifice. In co­ zintă oaspeţi sosiţi de peste hotare : şi Congresul al V lII-le a ale U.T.C.
mul tim p de com itetele si com isiile de femei râşti, la alin ie ri de străzi şi si 200 in cele 78 dc form aţii laborare cu com itetul raio­ Adel Abdel Fattah, secretar al U n iu ­ şi sarcinile ce revin U niunii Tinere­
din regiunea noastră. încercăm totuşi să reliefăm Ja curăţarea păşunilor. Pen­ de teatru. nal pentru cultură şi artă, nii Tineretului Socialist A rab din tu lu i Comunist pc baza h o tă rîrilo r
unele aspecte care ni se par mai deosebite cu care tru munca depusă, nouă to­ M erită evidenţiată munca s-au expus In faţa fem eilor Republica Arabă U nită ; Han de celui de-al IX -len Congres nl P a rti­
pe drept cuvînt delegatele prezente Ia conferinţa varăşe din această comună desfăşurată de comitetele şi din Hăpria, Ţelna, Craiva şi Leemv, m em bru al S ecretariatului dului Comunist Român ;
regională a fem eilor se pot m îndri. Ca să aflăm au p rim it insigna de „fru n ­ com isiile de femei din Pău- din alte sate, conferinţe pe U niu n ii Generale a T ineretului din — Raportul şî activitatea Comisiei
aceste amănunte, am purtat o discuţie cu mai taş in gospodărirea satelor". lis, Lăpusnio, Dobra, Alinaş- teme ca : „O riginea şi evo­ O landa; Samuel Bernardo M iguel, Centrale de Revizie.
luţia om ului", „P ăm înlul şi
multe preşedinte ale com itetelor raionale şi oră­ O activitate rodnică au Selişte, Giirasada, Pojoga, locul său în univers”, „A pa­ membru al D irecţiunii T ineretului Comisia de redactare şi hotărire
şeneşti ato fem eilor, pe care le-am rugat să ne ,desfăşurat şi comitetele şi Hondol şi altele, car e au ob­ riţia religiei". M işcării Populare de Eliberare din a in fo rm a t Congresul că au fost
răspundă la urm ătoarea întrebare : CE SUCCESE com isiile fem eilor din Pui, ţin u t succese frumoaso pe Angola ; Julian Colmenarez, mem­ prim ite peste 600 de propuneri pen­
M A R IA PACURAIC M A I IM PO R TAN TE A T I O B TIN U T ÎN U L T I­ Rîu A lb, Rin dc Mori, Baiu linia m işcării artistice de a- Tovarăşa A N A HERLKA, bru al D irecţiei Naţionale a U niu­ tru îm bunătăţirea proiectului Statu­
M U L T IM P ? preşedinta C om itetului raio­ nii T ineretului Comunist din Vene­ tu lu i U.T.C. M ajoritatea acestora se
felceră la S pitalul unificat Cuglr Marc, Bretea Strei şi altele rnatori. Com itetul raional nal Orăstie al fem eilor, s-a
In oraşul Haţeg sînt m u l­ Ilia al femeilor', va depune zuela ; Behnam Petros, conducăto­ referă la probleme care privesc
referit la preocuparea cc a
te comisii care împreună cu si pe mai departe eforturi existat pentru atragerea coo­ rul delegaţiei Federaţiei T ineretu­ munca practică a organelor şi orga­
te in oraşele U ricani, L u ­ deputaţii şi comitetele de ce­ pentru atragerea tovarăşe­ peratoarelor ca să lucreze in lui Democrat din Irak ; conducăto­ n iza ţiilo r U.T.C. După ce a aprobat
pe ni şi Petroşani şi în co­ tăţeni au s p rijin it acţiunile lo r noastr e la activitatea că­ sectorul zootehnic. rul delegaţiei L ig ii T ineretului introducerea in proiect a unor mo­
li dăm cuvîntul tovarăşei munele Cim pul lui Neng şi întreprinse de sfatul popu­ m inelor culturale. Popular din Indonezia ; Radoje Ste- d ifică ri propuse, Congresul a votat
M A R I A BHANI.ŞTEANU, — Pentru a traduce în fanovici. membru al S ecretariatului în unanim itate S tatutul, legea de
Băniţu. la r la pavarea de străzi, a-
preşedinta C om itetului oră­ viaţă sarcinile trasate de C om itetului Central al U niu n ii T i­ bază a U n iu n ii T in eretului Comunist.
şenesc Petroşani al fem eilor. O serie de materiale adec­ menajarea şi întreţinerea par tid, p rivin d dezvoltarea neretului Iugoslav ; Edwin James, Delegaţii au votat apoi în unani­
vate nu fost prezentate si
— Mn voî referi la o sin­ zonelor ver/î, plantarea de Comitetele şi com isiile de sectorului zootehnic, com i­ conducătorul delegaţiei U niunii T i­ m itate Rezoluţia celui de-al V IH -
de
370
în cadrul
celor
gură latură a m uncii noas­ cercuri tic citit. P rintre ele flo ri şi pomi ornam entali, femei au in preocuparea lor tetul nostru raional a îndru­ neretului Progresist din Guyana B ri­ Icn Congres ol U n iu n ii T in e re tu lui
tre : este vorba de felul si organizarea unor m ani­ mat comitetele si com isiile tanică. al doilea vicepreşedinte al Comunist
am intim : „Cum să ne a li­ realizîndu-se lucrări in va­
cum nc-am preocupat de o r­ mentăm raţional", „Cum să festări cultural - educative de femei să sprijine consi­ organizaţiei ; Las/lo Pataki, secre­ Documentele au fost adoptate de
ganizarea unor acţiuni p ri­ ne ferim de boli contagioa­ loare de peste 250.000 Ici. specifice. Despre această la­ liile de conducere ale coope­ tar nl C om itetului Central al U n iu ­ Congres in tr-o atmosferă de puter­
vind activitatea social-sani- Acestea sînt doar cîteva tin ă a m uncii ne-a vorbit rativelor agricole de produc­ nii T ineretului Comunist din R.P. nic entuziasm tineresc. In marea
se", „Ce sînt m icro b ii” etc.
tară in rîndul fem eilor din Am mai organizat 49 dc în- exemple. In momentul dc tovarăşa LU C R EŢIA SAN ­ ţie în atragerea coopera­ Ungară ; B ou-Akl Joseph, conducă­ sală au răsunat, m inute in şir, a-
Valea Jiului. Am ales aceas­ tiln iri cu cadrele medico- faţă comitetele şi com isiile DU, preşedintă a C om itetu­ toarelor să lucreze în acest torul delegaţiei U niu n ii T in e re tu lui plauze. ovaţii îndelungi.
tă problemă deoarece mi se sa ni ta re, 16 cursuri, „Şcoala lu i raional Alba al fem eilor. sector'. Drept urmare, in Democrat din Liban : conducătorul Lucrările Congresului continuă.
paie deosebit de im portan­ mamei" cu 482 de p a rtici­ de femei din raionul Haţeg — încerc să arat numai sectorul zootehnic al coope­ delegaţiei Organizaţiei Tineretului (Agerpres)
tă participă cu entuziasm la cîteva aspecte p rivind acti­ rativelor agricole dc produc­
pante, cursuri „Sfatul gos­
După cum se .ştie, ceea ce podinei" şi altele, care au înfrumuseţarea şi gospodă­ vitatea cultural - educativă ţie din raion lucrează in
se organizează din acest dat rezultate bune. rirea localită ţilo r pentru ca din raionul nostru. Progra­ prezent ca îngrîjitoare-m ul-
punct de vedere contribuie ele să devină şi mai p rim i­ mele specifice pentru femei, gătoarc 270 de femei. Preo­
la apărarea sănătăţii oame­ toare. organizate in colaborare cu cupare deosebită pentru a- CORESPONDENTA NE INFORMEAZĂ;
n ilo r m uncii, la ocrotirea să­ căminele culturale, oferă trngerea cooperatoarelor în
nătăţii copiilor, la asigura­ Preşedinta C om itetului ra­ posibilitatea unei educări sectorul zootehnic a dovedit
M A R IA SUCIU * ] rea c o n d iţiilo r igienico-sa- ional Haţeg al fem eilor, to­ m ultilaterale. In cadrul a- comisia din cooperativa a- Construcţii de locuinţe lor de telecom unicaţii din regiu­
m em bră a C.A.P. Galda dc Jos nitare în fam ilie. varăşa E M IL IA VOICU, a In raionul Ilia se desfă­ cestor progr ame au fost or­ gricolă de producţie Orăş- ne şi de a le m enţine permanent
ganizate numai în anul tre­
Com itetul orăşenesc al fe­ vorbit despre preocuparea şoară o bogată activitate ar­ cut 48 simpozioane şi 66 seri tie, unde muncesc aproape In oraşul Haţeg — ne inform ea­ în perfectă stare de funcţionare.
60 de femei.
m eilor, în colaborare cu sec­ ce a existat pentru continua tistică. Sălile căm inelor cul­ literare axate pe teme p ri­ ză tov. M aria Bara — a început
ţia sănătate, au întocm it înfrumuseţare a localităţi­ turale cunosc fream ătul pre­ vind viaţa şi opera scr iito ­ Cu toate rezultatele bune construcţia unui nou bloc cu 60
de apartamente. Lucrările de zi­ Mineri în concediu
planuri comune privind mo­ lor. g ă tirilo r unor programe bo­ rilo r noştri, ocrotir ea mamei obţinute, trebuie să «rât
bilizarea maselor ele femei — Datorită m uncii desfă­ gate în conţinut, educative. însă că mai sînt unele coo­ dărie se desfăşoară în ritm sus­
la acţiunile social-sa ni La re. şurate si a îm bunătă ţirii co­ Tocmai de aceea, tovarăşa şi a copilului, m anifestări perative agricole unde nu­ ţinut. Tot mai m u lţi m ineri îşi petrec
■ laborării cu sfaturile popu­ ELENA NECULA, preşedin­ legate de întărirea fam iliei m ărul fem eilor care lucrea­
Am prevăzut activizarea etr. concediile de odihnă şi tratam ent
form elor existente de edu­ lare, la activitatea de gos­ ta C om itetului raional Ilia ză în sectorul zootehnic este în staţiunile batneo-climatei iee.
In scopul rid ic ă rii n ivelu­
care : simpozioane, confe­ podărire şi înfrum useţare a al fem eilor, a ţin u t să vor­ lui de cultură generală al redus. Pe v iito r vom m ani­ Schimb de experienţă Ce la E.M. Petrila — ne in fo r­
rinţe, in tîln iri dintre cadre­ satelor şi oraşului Haţeg, au bească despre mişcarea ar­ gospodinelor an fost organi­ festa mai m ultă prcocuna­ De curind a avut loc la Alba I ii- mează tov Petru Găină — nume­
le sanitare şi femei si altele. participat un num ăr tot mai tistică de amatori. zate în cartiere lectorate. re pentru a dezvolta în rîn ­ lia un schimb de experienţă orga­ roşi m ineri şi-au petrecut conce­
In atenţia com itetului oră­ marc de femei. Ele au efec­ — Nu spun o noutate a- Dezbătînd probleme in ­ dul cooperatoarelor rrîndria nizat de Centrul tehnic de în tre­ diul în staţiunile Căciulnta, H cr-
şenesc a stat si îndrumarea tuat în anul trecut 418000 tunci cirul afirm că mişca­ de a lucia ca îngriiitoare- culane. Govora, Călimăneşti şi al­
com isiilor socîal-sanitare ca­ ore muncă patriotică. Ele au rea artistică de amatori din teresante, lectoratele de cu l­ mulgătoare, dc a contribui ţinere a telecom unicaţiilor din tele.
le cuprind 1)7 femei din d i­ m uncit m ult îndeosebi la raionul nostru este in plin tură generală cunosc o frec­ la dezvoltarea sectorului cadrul D irecţiei regionale P.TT.R.
Hunedoara. La consfătuire au par­
ferite sectoare de activita­ realizarea unor construcţii progres. La acest succes venţă destul de bună. zootehnic din cooperativele ticipat lucrăto rii subcentrelor teh­ M ine rii M arin Voncilâ, Ionii
te. A stlel, am reuşit ca în social-culturale, construcţii şi-au adus o contribuţie sub­ La sate s-a insistat mai agricole de producţie. Stan, M ihai Verdeţ, Ghcorghe
anul trecut şi in primele în cooperativele agricole de stanţială şî tovarăşele noas­ m ult pe râspîndirea unor nice de întreţinere din Deva, Pe­ C roitorii, M ihai Dobieanu, Ioan
luni ale acestui an să orga­ producţie, întreţineri de tre. Cîteva cifre sem nifica­ troşani si Alba lulia. Josan şi a lţii au trim is com itetu­
In urma dezbaterilor care au a-
nizăm 175 conferinţe pe drum uri, curăţări de păşuni tive vor întăr i afirm aţia fă ­ vut loc — ne scrie tov. loxif M ii- lui sindicatului scrisori prin care
teme ca : „Să ne cunoaştem si fineţe, amenajări şi în­ cută. In prezent sînt înca­ mulţumesc partidului si statului
starea sănătăţii", „Igiena in ­ treţineri de spaţii şi zone drate în form aţiile ar tistice Am redat scurte fapte din munca fem eilor din reşan — lucrătorii din acest sec­ pentru g rija ce o poartă oameni­
dividuală” , „Sarcina şi să­ verzi şi altele. M erită a li de amatori peste 700 de fe­ regiunea noastră. Interlocutoarele şi-au m anifes­ tor şi-an exprim at hotârîrea de a lor m uncii, pentru co n diţiile m i­
nătatea fem eii" şi altele. scoasă in evidenţă a ctivita ­ mei. D intre acestea, 300 sînt organiza şi desfăşura mai bine nunate ce lc-au fost create în
KODICA TOMESCL1 tea fem eilor din comuna cuprinse in form aţiile co­ tat dorinţa ca pe v iito r rezultatele să fie dezvol­ munca de întreţinere a m ijloace­ staţiuni.
profesoară Ia Liceul din Bine au fost organizate con­ Sim petru care au p a rtici­ rale, 100 în cele 26 echipe tate.
M iercurea ferinţele pe temele a m in ti­