Page 92 - Drumul_socialismului_1966_03
P. 92
— 1 1 ---
PAGINA A
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 3494
Răspunsul guvernului englez soane, a ovaţionat tum ultuos, în picioare, spectacolul prezentat I
2.000 de per
(1| „U n auditoriu entuziast, de aproxim ativ
m iercuri seara în oraşul Portland (statul Oregon — S.U.A.) de Bătălia calculatoarelor electronice controlate de fu rn izori.
Ansam blul folcloric românesc „C iocîrlia", care se află in tr-u n Astfel, IB M , graţie cva-
LO N C RA 25 (Agerpres). — ambasadorul M a rii B rita n ii la Paris, turneu prin Statele U nite", transm ite agenţia Associated Press. sim onopolului său, ar pu
C itind surse parlamentare engleze, Patrick R eilly. P ublicul care umplea sala pînâ la refuz, se arată in conti PARIS 25 (Agerpres). — cul, destinată program u de maşini de calcul „BuU" tea să constituie cea mai
agenţia France Presse anunţă că gu Comunicatul britanic este redactat nuare, a cerut repetarea unor numere ale spectacolului plin de Campania declanşată lu i atomic al Franţei. de către compania ame gigantică reţea de spio
vernul britanic a răspuns vin eri me „în term eni generali". Deşi conţinu viaţă al rom ânilor. de generalul de Gaulle, Bătălia calculatoarelor c- ricană „General Elec naj care a fost im agina
tă vreodată".
m orandum ului adresat de guvernul tul docum entului jiu este cunoscut Cele mai călduroase aplauze ale audito riu lui le-au p rim it în scopul a firm ă rii Fran lectronice. se încadrează tric". noi sintem, aproa
francez, la 10 martie, ţă rilo r membre încă, se crede că el nu se îndepăr dansatorii cu costumele lor strălucitoare. ţei ca putere indepen astfel in conflictul p o li pe in întregim e, trib u ta ri „Aceasta fiîn d situaţia,
ale N.A.T.O., cu p rivire la hotărîrca tează de p rin cip iile enunţate în de dentă din punct de vede tic dintre. Franţa şi Sta am ericanilor". conchide revista, guver
Franţei de a se retrage din comanda claraţia celor 14 şefi de guverne ale re economic, politic şi tele U nite". A utorul articolu lu i scoa nul francez <?ste h o tărit
mentele integrate ale A lianţei a tla n ti H I Academia cehoslovacă de ştiinţe a ales la cea de a X X I-a m ilita r, se face sim ţită „H otârîrea preşedinte te in evidenţă că reţeaua să ia măsuri radicale
ce. Documentul a fost remis M iniste ţă rilo r N.A.T.O., publicată la 18 m ar adunare generală a sa pe acad. Ilic Murgulescu, ca membru de şi intr-u n domeniu, apa lui Johnson, scrie revis redutabilei firm e am eri pentru ca Franţa să poa
ru lu i A fa ce rilo r Externe francez de tie. peste hotare al acestui for ş tiin ţific pentru activitatea desfăşu rent, nu atît de im por ta, ne face să înţelegem cane „International Busi tă depăşi rămînerea in
urmă faţă de S.U.A. in
rată în domeniul fizic ii şi chim iei, iar acad. Ştefan M ilcu a fost tant — cel al m aşinilor de ce generalul de Gaul ness Machines" (IBM),
distins cu medalia de argint „P entru m erite în domeniul ş tiin ţific electronice de calcul, un le ţine a tit de m ult Ja instalată in 103 ţâ ri, de acest domeniu. „C onsilie
rii m in istru lu i de fin a n
industrii
„Crimele de război ale Statelor şi al u m anităţii". D istincţiile acordate au fost înm inate vineri la de interesele franceze se franceze de calculatoare ţine in fo rm a ţiile cele mai ţe declară cu ferm itate
crearea unei
confruntă cu cele am eri
amiază în cadrul unei festivităţi care a avut loc la ambasada Re
secrete asupra economiei
publicii Socialiste Cehoslovacia din Bucureşti. cane. „Preşedintele John electronice, dar ea ilus acestor ţă ri. ca şi asu că, dacă Franţa a pierdut
o bătălie prin
cedarea
son, scrie revista „L 'E x - trează, de asemenea, şi pra noutăţilor tehnice in
Unite în Vietnamul de nord“ press", a hotărit sâ îm dependenţa noastră in a- dustriale : deoarece cal companiei „BuU", ea nu
a pierdut încă
războiul
piedice
livrarea
unei
maşini gigantice de cal cest domeniu. După pre culatoarele folosite pen m aşinilor electronice de
luarea societăţii franceze
H A N O r 25 (Agerpres). — ne al Statelor U nite în Vietnam. In- De la Sovietul Suprem al U.R.S.S. tru diverse statistici sînl calcul".
La 25 m artie. Departamentul pre- cepînd din februarie 1965, im peria
sei şi in fo rm a ţiilo r al M inisterului A- liş tii americani au întreprins un a- MOSCOVA 25 (Agerpres). — Suprem al U.R.S.S., care au fost f i
facerilor Externe al R. D. Vietnam a devărat război de distrugere îm p o tri xate pentru 12 iunie. In fruntea co încăierare
dat p u b licită ţii o Căi te Albă in titu la va R. D. Vietnam. Agenţia TASS anunţă că Prezidiul misiei, compusă din 27 de persoane,
tă „C rim ele de război ale Statelor Pe bază de fapte şi fotografii se Sovietului Suprem al U.R.S.S. a apro se află V. G rişin, preşedintele Consi în parlamentul
U nite în Vietnam ul de nord". In do demonstrează că in tim pul acestor bat componenta Comisiei centrale e- liu lu i Central al Sindicatelor din
cument, relatează agenţia VNA, sea- raiduri au fost bombardate nu obiec lectorale pentru alegerile în Sovietul U.R.S.S.
rată că la 5 august 1964 forţele aeriene tive m ilitare, aşa cum încearcă să sud-coreean
m ilita re americane au lansat prim ul susţină propaganda americană, ci re
lo r atac îm potriva unui num ăr de lo giuni cu populaţie densă, şcoli şi spi SEUL 25 (Agerpres). — Cea de-a
calită ţi situate pe lito ra lu l Vietnam u tale, canale de irigaţie şi alte con Tulburările din Ecuador 55-a sesiune extraordinară a Adună
lui de nord, inaugurînd prin aceasta stru cţii hidrotehnice, pagode şi pie rii Naţionale a Coreei de sud s-a des
o nouă fază a războiului de agresiu- ţe publice, in stitu ţii adm inistrative, Q UITO 25 (Agerpres). — junta m ilitară a unor noi impozite, a făşurat într-o atmosferă încordată da
fabrici, uzine, şantiere de construcţii, De patru zile, activitatea economică cuprins .şi alte oraşe ecuadoriene torită disensiunilor dintre partidul
drum uri şi poduri/ din principalul centru industrial şi printre care Cuenea, Ambata şi Rio de guvernăm înt şi opoziţie. Faptul
Relerindu-se la agresiunea am eri comercial al Ecuadorului. Guayaquil, Bamba că P artidul democrat republican de
Mari demonstraţii cană in Vietnam ul de sud Cartea A l este paralizată de greva declanşată ia studenţi au demonstrat purtînd pan^* comisia bugetară aşa-num itul proiect
2 000 de- guvernăm înt a reuşit să treacă prin
In capitala ţă rii, Quito,
bă arată că Statele U nite au declan
chemarea camerelor de comerţ, in
în Franţa şat un „război special" îm potriva dustrie şi agricultură din localitate. carte aviud in s c rip ţiile : „Jos cu jun de buget „com pletat şi îm bunătăţit"
m işcării patriotice a populaţiei din
pe anul 1966 a provocat o indignare
ta m ilita ră !**. „Libertate, libertate!",
Greva, constituind o acţiune de pro
Vietnam ul de sud. Ei au trim is acolo test îm potriva introducerii de către „V rem constituţie !". vie pe băncile opoziţiei, care a cu l
PARIS 25 Corespondentul Ager un corp expediţionar american cu m inat prin tr-o încăierare a deputaţi
pres, Georges Dascal, transmite : un efectiv de 200 000 de m ilita ri pen lor care fac parte din comisia men
V ineri s-a desfăşurat în Franţa tru agresiunea directă în Vietnam ul ţionată. D eputaţii au sărit pe tribuna
prim a zi de acţiune pentru pace în de sud şi practică acolo tactica „pă- prezidiului, au >'ăsturnat mesele, au
Vietnam , organizată în întreaga ţară m întului p îrjo lit". Paris: CO NDUCĂTO RII smuls m icrofonul şi l-au deposedai
de Mişcarea pentru pace, sub lozin Cartea califică atacurile aeriene a- pe preşedintele comisiei de ciocanul
mericane îm potriva R. D. Vietnam,
ca : „încetaţi războiul din Vietnam ". care este o ţară independentă şi su DE TRENURI ÎN GREVA prezidenţial.
A dunări, m itinguri, expoziţii, prezen Folosindu-se de încăierare, deputa
tări de documente asupra războiului verană, ca o manifestare de „agresiu ţii partidulu i de guvernâm int s-au re Copilaşi jlichidtt-sc cu tc-m iri-cc este un spectacol obişnuit în cartie
din Vietnam, caravane auto, semnă ne făţişă de barbarie şi tîlh ă rie " şi PARJS 25 Corespondentul Agerpres, cipat la ultim a grevă din 18 şi 19 tras in tr-o altă sală unde au votat rele sărăcăcioase, „sliim su rilc" capitalei peruviene Lim a.
tu ri pe pe tiţii in întreprinderi şi car cere încetarea imediată şi necondiţio Georges Dascal, transm ite : martie). După aprecierea sindicatelor, singuri proieclul de buget.
tiere etc. au loc tim p de trei zile nată a bombardam entelor şi a altor După cele două greve ale lucrăto participarea la grevă este de 90 la
luînd sfîrşit duminică. In 110 oraşe, acţiuni m ilitare îndreptate îm potri rilo r din transportul feroviar francez, sută. M uncito rii revendică îm bunătă
din G3 departamente, s-au desfăşurat va R. D. Vietnam. Poporul vietna care au avut loc recent, vineri au de ţirea co n d iţiilo r de muncă şi majo Acţiune a Greciei faţă de N.A.T.O.
acţiuni, cu începere de vineri. mez şi guvernul R. D. Vietnam fac un clarat o nouă grevă, de 36 de ore, rarea salariului. Tineri americani
apeL către toate ţările lum ii s i ia mă conducătorii de trenuri. Acţiunea a Pentru a uşura circulaţia. în spe ATE N A 25 (Agerpres). —
suri pentru a opri agresiunea im peria fost organizată, in unanim itate, de cial in regiunea pariziană, autorită După cum se află din cercuri au statului m ajor in M inisterul A pără
Tsolakas,
rii
Naţionale, generalul
lndira Gandhi primită liştilo r americani în Vietnam şi a sindicatele pe ram ură, aparţinînd tu ţile au fost nevoite să ceară s p iriji- se opun încorporării torizate din Atena, Grecia a hotărit să nu ia parte Ia Conferinţa şefilor
nul arm atei care a pus la dispozi
sp rijin i lupta
turor centralelor sindicale : Confede
dreaptă a poporului
vietnamez. raţia Generală a M uncii, Uniunea ţie 400 de autocamioane. să boicoteze întrunirea şefilor de stat de stat m ajor ai „fro n tu lu i sudic" al
din
m ajor
grupul
al
sud-estic
la Palatul Elysee Sindicală „Force O uvriere" si Confe In Franţa se află. de asemenea, in NEW YO RK 25 (Ageipres). — N.A.T.O., care urmează să aibă loc N.A.T.O., care urmează să aibă loc
grevă lucrătorii de la întrepi inderile La sediul din New York al Com i la sfirşitu l lu n ii la A nkara. Observa
deraţia Franceză Democratică a M un tetului pentru acţiuni neviolente săptămina viitoare la A nkara A- to rii remarcă, p o triv it agenţiei de
PARIS 25 (Agerpres). — naţionalizate. Aceştia cer sporirea sa ceastă hotârîre, precizează cercurile presă „Athenagence", că această ho~
P rim ul m inistru al Indiei ln dira Ziua naţională cii. (De data aceasta s-a alăturat şi la riilo r şi îm bunătăţirea condiţiilor (G.N.V.A.)Î încă trei tineri americani menţionate, a fost determ inată de ab târire ar putea să fie legată 'de re
Gandhi, a fost p rim it la 25 m artie la Sindicatul autonom, care nu a p a rti de muncă. Şi-au distrus ordinele de incorporare senţa „nejustifica t de prelungită" din ţinerea pe care o manifestă 'guver
Palatul Elysee de preşedintele Fran în semn de protest îm potriva războ Atena a ambasadorului turc Turan nul turc faţă de eventuala reîntoar
ţei,'HJhaiics de Gaulle. Înainte de a a G reciei iulu i din Vietnam şi pentru a-şi ex Tuluy. cere Ja Atena a ambasadorului T u r
participa ta dejunul oferit în cinstea prim a solidaritatea cu tin e rii care ★
prim ulu i m inistru al Indiei, preşedin A TEN A 25 Corespondentul Ager G re v a m in e r ilo r ile la ş-au opus pîhă acum incorporării. ATEN A 25 (Agerpres). — ciei. rechemat datorită încordării re
tele de Gaulle a avut o întrevedere pres. C. Alexandroaie, transm ite : Unu! din aceşti tineri, Terr.v S ullivan, la ţiilo r dintre cele două ţă ri ca ur
cu ln d ira Gandhi tim p de aproape o La Atena au avut loc vineri festi „ E l T e n ie n ie “ e o n lim iă a declarat că va trim ite bucăţile o rd i Guvernul grec a hotărit ca şeful mare a c o n flictu lui cipriot.
oră, transm ite agenţia France Presse. vită ţi cu p rile ju l celei de-a 145-a ani nului de incorporare rupt m in istru lui
In cursul vizitei sale de două zile in versări a răscoalei din 1821, ziua na ju stiţie i Katzenbach. A ltu l. Petei* lvi-
Franţa, ln dira Gandhi va avea între ţională a Greciei. In in stitu ţii, şcoli, RIO DE JANE1RO 25 Coresponden nu se acceptă reangajarea tu tu ro r li ger, fusese eliberat recent din închi
soare, unde ispăşise o pedeapsă de un
vederi şi cu alte personalităţi france universităţi şi m inistere au avut loc tul Agerpres, Vasile Oros, transm ite : d erilor sindicali şi a m uncitorilor an pentru că refuzase să se incorpo O declaraţie a lui Marshall
ze, p rintre care prim ul m inistru adunări festive consacrate acestui e- Greva m inerilor chilieni de la mina concediaţi de la minele „E l Salvador"
Georges Pompidou, şi m inistrul de veniment. de cupru „E l Teniente" continuă de şi „P otrerillos". reze în armata S.U.A. W ASH IN G TO N 25 (Agerpres). —
externe Couve de M u rvillc. două luni şi jum ătate cu toate că in blica S ud-Africană „are şi va avea
In faţa m onum entului eroului ne ultim ele zile s-a ajuns la un acord de . Luînd cuvîntul in Subcomisia Ca o mare im portanţă strategică p e n tn
cunoscut din Atena a avut loc o pa principiu între reprezentanţii munci Inmormîntarea lui Lovera merei Reprezentanţilor pentru pro Statele U nite". M arshall s-a opus pă
blemele africane, unde sint dezbătute
i « w t f 7 n / r W Î I radă m ilitară, p rim ită de regele Con to rilo r şi cei ai patronilor privin d sa consecinţele asupra intereselor Sta re rilo r form ulate de o serie de per
sonalităţi politice americane p o triv ii
tisfacerea revendicărilor lor economi
stantin. Au defilat unităţi de rache ce. Guvernul continuă să reluze e li s-a transformat în demonstraţie telor Unite in A frica ale p o liticii de cărora S.U.A. ar trebui să adopte
PE GLOB te, tancuri, aviaţie şi marină. berarea lid e rilo r sindicali arestaţi în apartheid duse dc R.S.A., generalul în sancţiuni îm potriva RSA pentru a
r:tragere S. L. A. M arshall a declarat
o obliga să renunţe la politica sa de
Au fost de faţă m em brii guver
cursul ultim elor’ incidente dintre gre
nului, şefii m isiunilor diplom atice vişti şi poliţie la mina „E l Salvador". CARACAS 25 (Agerpres). — berto Lovera, depuLalul Jose Vicente r 1 aplicarea de sancţiuni îm potriva apartheid. Adoptarea unor asemenea
lnm orm întm ea lui A lberlo Love
Rangel a condamnat acţiunile repre
La un plebiscit organizat la -centrul Republicii Sud-Africane este „contra sancţiuni, a a firm a t el, „a r periclita
acredilate la Atena, printre care şi ra, membru al C.C. al P artidului Co
m inier din Salvador p rivind reluarea sive ale poliţiei şi a cerut să li se ră intereselor strategice ale S.U.A.". grav interesele strategice de perspec
ambasadorul R epublicii Socialiste lucrului, au existat doar 113 voturi fa m unist dir. Venezuela, ucis de poliţie, pună capăt. El a ţin u t să atragă atenţia că Repu- tivă ale Statelor Unite'*.
România, M. Bălănescu. vorabile dintr-un total de 2 725 de s-a transform at joi într-o demonstra
m uncitori. La mina „El Teniente", ţie Ia care au luat parte reprezen
compania nord-amerieană „Braden tanţi ai opiniei publice din capilala
vene/ueleană. In fruntea demonstra
Copper" a oferit prem ii de cîte o su CARACAS SEUL se aflau m inistrul apărării, T re-
ţiei se aflau deputaţii Jose Herrera m elloni, prim arul Romei,. Pe-
tă de dolari .şi cîte un îm prum ut de Oropee, Jose Vicente Rangel, Jose A rlu ro Pardo Lugo, secretar P o lrîvît ş tirilo r provenite din
400 de persoane Manso Gonzales, senatorul Rafacl pentru problemele internaţiona capitala sud-coreeanâ, m uncitorii* Irucci, m em bri ai parlam entului
încă o sută de dolari pentru cei ce
le al centralei unitare a m unci de la Parcul de tram vaie au şi ai guvernului, i reprezentanţi
interogate în cazul s-ar întoarce la lucru. In ciuda ofer Serfatti şî a lţi reprezentanţi ai vie to rilo r din Venezuela, a fost e li declarat o grevă ecrînd m ajora ai asociaţiilor democratice.
tei. situaţia a rămas neschimbată. ţii politice din Venezuela. Luînd cu- berat din închisoare. Pentru pu rea salariilor. B A M A K O
nerea sa în libertate s-nu pro
Ben Barka M uncitorii nu vor să reia lucrul pînâ vîntul la ceremonia înhum ării lui A l- nunţat numeroase organizaţii na La 24 m artie a sosit la Bamako
ţionale şi din străinătale. O llo W inzer, m in istru l afacerilor
PARIS 25 (Agerpres). — externe al Republicii Democrate
opoziţiei marocane, Ben Bai lai, s-a 12.000 cadre didactice în grevă NEW YORK Germane, care la in v ita ţia m inis
Ancheta în cazul ră p irii liderului
tru lu i de externe al R epublicii
A u to rită ţile sud-africane au re
încheiat. Judecătorul de instrucţie. fuzat să acorde viza de intrare M hIÎ, Ousmane’ Bâ, va face o v i
Zollinger, a remis joi dosarul pro M ELBOURNE 25 (Agerpres). — ţilo r elevilor în care au expus pe zită în această ţară.
curatu rii în vederea redactării „rechi A proxim ativ 12 000 de cadre didac larg m otivele declanşării grevei, ara- în ţară cunoscutului m ilita n t al SOFIA
zito riu lu i d e fin itiv". tice de la şcolile din Melbourne şi tînd că sînl slab salarizaţi, sălile de populaţiei de culoare din S.U.A.,
Se precizează că în decursul anche din alte oraşe ale statului V ictoria clasă sint arhipline euprinzînd de la M artin Luther King. El fusese La Sofia s-a înapoiat delegaţia
tei au fost interogate aproape 400 de (Australia) au declarat grevă revendi- 60 la 70 elevi, programele .şcolare sint in v ita t de Uniunea naţională a bulgară condusă de lvan B udi-
Nu cumva s-ar putea realiza şi aici persoane, între care personalităţi de cînd majorarea salariilor şi îm bună învechite, iar lipsa de cadre didac studenţilor din R.S.A să ţină o nov, m in istru l com erţului exte
serie de prelegeri la U niversita
li aselenizare lin ă ? frunte, si au fost prim ite aproxim a tăţirea condiţiilo r de muncă. Ei au tice în întreaga Australie este din ce tea din Capetown. rio r al R.P.B., care a făcut o v i
(„New York H erald Tribune*') tiv 300 de scrisori. trim is circa 140 000 de scrisori părin în ce mai acută. zită oficială in Tunisia. Delegaţia
9 a avut convorbiri cu conducă
to rii tunisieni in probleme refe-
tim p T im p necesar pentru a-şi în tea ajunge la realizarea scopurilor ei nu se sprijină pe vreo bază popu D AR -E S -S ALA A M ritoare la dezvoltarea colaboră
rii bulgaro-tunisiene in dom eniul
tări spatele frontului, pentru a suda, p rin tr-o înţelegere cu a lia ţii atlantici. lară". Acelaşi ziar preciza însă că In cursul lu n ii februarie, forţe economic, tehnic şi cultural.
cu alte cuvinte, un front comun al Urmarea ar constitui-o adoptarea u- m otivul real ar fi că „guvernul i-a le patriotice din Mozambic au
Cronica evenimentelor ta rilo r N.A.T.O. faţă de Franţa, care nilaterală de către guvernul francez a exclus de pe arena interesului pro ucis In provinciile Niassa şi Ca- NEW YO R K
unor măsuri in baza dreptului inalie
priu şi manevrelor de culise".
nu s-a dovedit pină acum prea pu
bo Delgado 57 de soldaţi ai a r
M em brii «Com itetului de coor
ternic ; tim p pentru a se asigura că nabil pe care i-l oferă independenţa Revendicările lid e rilo r budişti, a* matei portugheze, numeroşi a lţi donare a a cţiunilor neviolente"
internaţionale m ăsurile franceze nu vor declanşa o şi suveranitatea. Se vorbeşte, in tr-a duse la cunoştinţa guvernului de la fiin d ră n iţi, menţionează un co din Statele U nite au pichetat jo i
Saigon, în care p rintre altele era fo r
devăr, citîndu-se surse guvernamen
reacţie în lanţ care sâ destrame în
m unicat al Frontului de Elibera
tregul sistem strategic american în tale franceze, că desfiinţarea bazelor mulată cererea de a se organiza ale re din Mozambic (Frelim o), dat misiunea R epublicii S ud-A frica-
Europa occidentală. Interm inabilele şi in sta la ţiilo r m ilitare americane dc geri, de a se crea un guvern cîvil şi p u b licită ţii ,ioi la Dar-Es-Salaam. ne din New Y ork în semn de
consultări, schim burile sterile de me pe te rito riu l Franţei va constitui in o constituţie sînt în fond o expresie De asemenea, se arată în comu protest îm potriva p o liticii de
saje şi scrisori, refuzul unor tra ta ti viito ru l apropiat obiectul unor ase a unor cereri mai vechi de a fi re nicat, podul de pe n u l Lussan- apartheid duse de guvernul sud-
afriean. Pe pancartele
purtate
DISPUTA CONTINUĂ ve bilaterale .şî imediate, solicitările menea măsuri. prezentate într-o măsură mai mare în hando a fost distrus. era scris: «Libertate populaţiei
Nu ştim ce cărţi nedezvăluite mai
de exp licaţii
suplim entare
guvern unele grupări sud-vietnameze.
slujesc
scopul diplom aţiei americane. au ju căto rii în mînâ, dar miza este pe Corespondentul din Saigon al agen LA PAZ africane din Republica S u d -A fri-
Dar această evoluţie are şi un re deplin cunoscută, şi ea este intr-ade ţiei americane Associated Press su In tr-u n mesaj adresat juntei caivi" !
Intensele consultări şi eforturi se schimbat Johnson şi de Gaulle. După vers : Franţa capătă convingerea — văr mare. blinia că „încordarea dintre budişti m ilitare boliviene, consiliul elec IC A MP A L A
crete ale celor 14 parteneri atlantici cum a relevat şi agenţia France Pres dacă n-o avea deja — că nu va pu- N. RATEŞ şi guvern se axează în ju ru l v iito toral din aeastâ ţară cere decre P o trivit unor surse oficiale din
ai Franţei nu au produs deocamda se, examinarea acestor texte dezvă ru lu i politic al ţâ rii, eonturîndu-se tarea unei am nistii generale ca Kampala, in urma cutrem urului
tă decît un ...şoricel: declaraţia comu luie amploarea divergenţelor, am ca o luptă pentru putere dusă de bu «singur m ijloc de a pune capăt înregistrat recent în Uganda, 104
nă de solidaritate atlantică a acestor ploare sesizată, de altfel, şi din decla BUDfŞTII CONTRA SAIGONULUI d işti", forţă politică ce „nu poate fî apatiei generale a alegătorilor" persoane şi-au pierdut viaţa, alte
ţâri este prea generală .şi prea ro raţiile oficiale anterioare. Mesajul lui neglijată dacă se are în vedere că înaintea alegerilor prezidenţiale 500 fiin d grav rănite. Au fost
mantică pentru a avea o im portanţă Johnson pare să încerce să-l supună ei au d irija t răsturnarea m ultor gu ce vor avea loc anul acesta. distruse 2.157 de clă d iri.
practică O asemenea im portanţă ii pe preşedintele de Gaulle unor pre Criza dintre budişti şi autorităţile prem ierul sud-vietnamez Nguyen Cao verne sud-vietnameze". PRAG A
este negată de înseşi tranzacţiile în siuni de două categorii : de natură de la Saigon a luat în ultim a săptă- Ky. Preşedintele Johnson a încercat In faţa valului m işcărilor şi gre CAIRO La Praga s-a încheiat Săptă
delungate şi d ific ile care i-au dat generală, infâţişm du-i pretinsele pe mină o form ă deschisă, chiar violen atunci să prezinte opiniei publice vei de la Ea Nang. guvernul de la P rin tr-o notă prezentată Orga m ina m uzicii cehoslovace con
naştere. Nim eni nu se îndoieşte că ricole pe care degajarea Franţei de tă. Corespondenţii de presă şi unii guvernul de la Saigon ca „legal" şi Saigon s-a alarmat. Prem ierul K y şi-a nizaţiei L ig ii Arabe. guvernul
sem nificaţia adevărată trebuie cău N.A.T.O. le-ar im plica pentru secu observatori po litici afirm au la un „reprezentativ", cu preocupări cores- „în d u lc it" im ediat tonul faţă de bu sirian a anunţat la 24 m artie că temporane. In tim pul m anifestă
tată nu in ceea ce cuprinde această ritatea acestei ţări, şi de natură con moment dat că m anifestaţiile de la punzind intereselor poporului sud- dişti, fiin d conştient de influenţa pe vizele de intrare şi ieşire in Si rilo r p rile ju ite de această săp-
declaraţie, ci mai ales în ceea ce nu cretă, refuzînd tratative bilaterale Saigon, Hue şi Da Nang ar putea pro vietnamez. M anifestaţiile budiştiloi care aceştia o au în rin d u l celei mai ria a tu turor cetăţenilor din ţă tâmînă au fost audiate operele
a fost inclus in ea Pentru că o sim (cu scopul de a aduce Franţa sub fo voca unele schim bări in cursul eve sint insă o reflectare a eşecului sco m ari părţi a populaţiei nem ulţum ite rile membre ale organism ului a 25 de com pozitori in interpre
plă reafirm are a ataşamentului faţă cul, pe care am ericanii îl doresc con nim entelor din V ietnam ul de sud, dat p u rilo r urm ărite la H onolulu, precum de politica actualei junte m ilitare, de arab au fost suprimate. Singurul tarea celor mai cunoscute colec
de A lianţa atlantică nu constituie o centrat, al a lia ţilo r atlantici) şi ame- fiin d faptul că ele au un caracter de şi o dovadă a neputinţei autorităţilor război şi de prezenţa americană. act doveditor pentru acei care tive muzicale din Praga, Brno
ripostă la propunerile franceze, de ninţînd-o cu retragerea unor fa cilită ţi masă, mergînd pină la declanşarea de la Saigon şi ale „consilierilo r" lor Este greu să se creadă că m ani doresc să viziteze S iria va fi bu şi din alte oraşe ale ţârii.
vreme ce însăşi Franţa etalează inte m ilitare pe care le au trupele fra n unei greve generale la Da Nang Dis americani de a menţine această apa festaţiile organizate de budişti ar letinul de identitate.
res platonic faţă de alianţă, o dove ceze din Germania occidentală, ca ur cursurile şi lozincile lansate de par putea duce în prezent Ia schimbarea
deşte şi faptul că elaborarea unui mare a subordonării lo r comanda ticipanţi au dat acestor acţiuni un renţă. Aproape toate cercurile re li regim ului de la Saigon, în tru c it ma ROM A
răspuns la m em orandum urile guver m entului N.A.T.O. Nu e cu putinţă Caracter antiguvernam ental şi pe a- gioase, intelectuale, politice şi studen nifestări asemănătoare din trecut au Joi s-a comemorat oficial la L O T O
nului francez, care im plică o abor să considerăm că preşedintele John locuri antiamerican. ţeşti din Vietnam ul de sud, scria toi dus doar la înlocuirea unei echipe Roma, îm plinirea a 22 de ani de La tragerea Loto din 25 m ar
dare a problem elor concrete şi prac son crede cu adevărat în eficienţa Ziarul american „N ew Y ork Times" „N ew Y ork Tim es" din Saigon, „au guvernamentale cu alta de aceeaşi cind naziştii au împuşcat 335 de tie 1966, au fost extrase urm ă
tice, întîm pinâ d ificu ltă ţi incompa unor asemenea argumente. M ai cu- orientare si nu la o m odificare esen
releva recent că criza s-a intensifi ţială faţă de problemele de fond ce italieni din mişcarea de rezisten toarele numere :
rabil mai mari. rînd, şi alte evenimente o indică cu cat, în realitate, luna trecută, la reu lo v it necontenit din umbră guvernul se cer rezolvate în V ietnam ul de sud. ţă. Ca în fiecare an. m ii de ce 85 63 72 43 55 77 65 74 69 39
Sintem acum în posesia textelor in destulă precizie, S.U.A. sint preocu niunea de la H onolulu la care au m ilita r ; m otivul opoziţiei este acela tăţeni ai oraşului au participat Prem ii suplim entare : 89 33 63
tegrale ale mesajelor pe care le-au pate, înainte de toate, de a ciştiga luat parte preşedintele Johnson şi că nu este un guvern legitim şi nici M A R IA STOENESCU la adunare. P rintre cei prezenţi Fond de prem ii : 1.080.537 lei.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25, telefon 15 88, 12 75, 15 85, 12 11. la x a plătită in num erar conform aprobării D irecţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. — T iparul întreprin derea Poligrafică Hunedoara-Deva.