Page 1 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, U N IJI-V A I
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI
NICOLAE CEAUŞESCU
LA CONGRESUL AL XXIII LEA
AL P.C.U.S.
VINERI 1 APRILIE 1966
ANUL XVIII. NR. 3499 '4 PAGINI - 25 BANI
Dragi tovarăşi, să economice, politice, m ilitare a siste loc congresul ţă ră nim ii cooperatiste,
m ului mondial socialist, o contribu
încheierea anului in mulţumesc, în numele delegaţiei socialismului, a forţelor progresului nală a Cooperativelor Agricole de
la care s-a constituit Uniunea N aţio
P erm iteţi-m i. înainte de toate,
ţie de seamă la creşterea influenţei
Producţie.
P artidului Comunist Român, pentru
Deşi de la congresul partidului nos
invitaţia de a participa la cel de-al
S tabilind directivele noului
23-lea Congres al P artidului Comunist în lume,. plan tru a trecut un tim p scurt, rezulta
perioadă,
tele obţinute în această
al U niunii Sovietice. Îm i revine plă cincinal, trasînd obiectivele dezvoltă munca entuziastă desfăşurata de po
In /âţămîntul de partid neavoastră, delegaţi la congres, tutu dului Comunist al U niunii Sovietice congresului, evidenţiază h otărîrilor
rii viitoare a ţării, Congresul P arti
cuta m isiune de a vă adresa dum
por pentru îndeplinirea
caracterul
deschide
perspective
insuf leţitoare
ror com uniştilor, întregului popor, sa
lu tu l cald şi mesajul de prietenie şi pentru un nou avint al economiei, realist al obiectivelor stabilite, con
solidaritate internaţionalislâ al Co ştiinţei şi cu ltu rii, al întregii vieţi so cordanţa lor cu necesităţile vitale ale
tă organizaţiile de partid In acest scop, lâ pregăti m itetului Central al P artidului nos ciale, pentru înaintarea continuă a tă rii, constituie garanţia în fă p tu irii
L A S A T E de această sarcină am rea propagandiştilor s-au m uncii din Republica oamenilor patriei dumneavoastră pe drum ul co cu succes a prevederilor noului plan
tru, al com uniştilor, al
reuşit să , acordăm pro
popoarelor
m unism ului, spre binele
cincinal, a progresului
cerut acestora referate pe
continuu al
Socialistă
pagandiştilor un
ajutor
m ului şi păcii Vă urăm, dragi tova
mai eficient în munca o anumită temă, s-au România. urmăreşte cu U n iunii Sovietice, al cauzei socialis României socialiste.
Delegaţia română
Tovarăşi,
lor. prezentat lecţii model de deosebit interes lucrările congresului răşi, succes deplin in realizarea aces Intre popoarele român şi sovietic,
In aceste zile, seniinariile recapitulative Aş mai adăuga faptul către lectori ai cabinetu dumneavoastră. In documentele pe tor măreţe sarcini. între ţările noastre, se dezvoltă re
in cercurile şi cursurile invâţăm inţului de că m em brii biroului co lui de partid. care le dezbateţi, în am plul raport Tovarăşi, la ţii ti amice de prietenie si alianţă ;
parlid din satele regiunii noastre se apropie m itetului raional de prezentat de tovarăşul Brejnev. în Poporul român, care a încheiat o de colaborare tovărăşească în dome
de sfirşil. M ajoritatea organizaţiilor dc partid, activiştii şi in cuvîntările delegaţilor, se oglindeşte etapă im portantă în construcţia so niul economic, tehnico-ştiinţific, cul
partid s-au în g rijit îndeaproape ca propa structorii te rito ria li au Ce înseamnă cu pregnanţă înalta răspundere cu cietăţii socialiste, a făcut de curind tural, se extind legăturile frăţeşti
gandiştii şi cursanţii să studieze temeinic şi participat cu regularitate care com uniştii abordează probleme bilanţul unor însemnate realizări in dintre P artidul Comunist Român şi
s'j-şi însuşească sarcinile izvorite din docu in desfăşurarea activită buna pregătire a le progresului, economiei şi cu ltu rii industrializarea ţâ rii, în transform a P artidul Comunist al U niu n ii Sovie
mentele Congresului al ITC-lce el P.C.R., ale ţii în cercuri şi cursuri, ţă rii, ale a ctivită ţii P artidului Comu rea socialistă a satului, în creşterea tice. schim burile de experienţă in
plenarelor partidului nostru. Pentru a \e- au ţin u t expuneri în fa nist, pentru întărirea şi înflorirea nivelului de viaţă al celor ce num- • construcţia noii o rînd u iri sociale,
dca cum s-r. desfăşurat învâlăm întul de ţa cursanţilor şi propa propagandistului continuă a U niunii Sovietice. cesc. In prezent, el îşi concentrează consultările şi vizitele reciproce de
parlid şi cum decurg convorbirile recapi gandiştilor care au avut Poporul român se bucură din toa eforturile spre înfăptuirea program u delegaţii. Vizita făcută nu de m ult
tulative, zilele trecute redacţia noastră a or menirea să întregească tă inim a de succesele remarcabile do- lui de dezvoltare m ultilaterală a ţă de delegaţia română de partid şi gu
ganizat o anchetă în satele raionului Ha şi să aprofundeze cunoş Cooperatorii din cele 3 bindite de popoarele sovietice în dez rii, stabilit de Congresul al fX -lea al vernamentală in ţara dumneavoastră,
ţeg. Ială cîteva din constatările făcute tinţele lor. Eficienta a- brigăzi de la Rîu de M ori voltarea industriei, a bazei tehnico- P artidului Comunist Român. A p li- convorbirile purtate cu conducătorii
cu acest p rile j; cestor măsuri se poate au studiat anul acesta materiale a agriculturii, în ridicarea cind în mod creator învăţătura m a r-- partidului si statului sovietic, în til-
constata acum la închi documentele partidului n ivelului de trai material şi spiritual xisl-leninistă la condiţiile concrete - n irile cu populaţia au contribuit la
derea anului dc studiu, nostru sub îndrumarea al celor ce muncesc. în toate dome ale României, folosind experienţa a- întărirea prieteniei dintre partidele,
Eficienţa unor măsuri chibzuite tin d la nîciunul din cele propagandistului ROMU- niile actîvitătii sociale. Schim bările cumulată. partidul nostru perfecţio ţările şi popoarele noastre, în intere
105 cercuri şi cursuri nu
profunde petrecute in economia so-
GRECU.
Dînsul
nează continuu conducerea economiei,
LUS
am avut vreo a mina re a ne-a vorbit despre preo gSfîâtică, creşterea impetuoasă a fo r cercetării ştiinţifice, învăţâm îiU ului sul cauzei socialism ului şi păcii.
Punînd in centrul p o litic ii sale ex
P rim u l popas l-am fă rilo r si în mobilizarea convorbirilor recapitula cuparea cursanţilor de a ţelor de producţie, au transform at şi a altor domenii de activitate. terne prietenia si alianţa frăţească cu
cut la C om itetul raional cursanţilor la lecţii. In tive, dezbaterile ridîcîn- înţelege fiecare temă din Uniunea Sovietică intr-un stat socia Punînd în continuare accentul pe toate ţările socialiste, Republica So
de partid Haţeg. Aici, in vederea elim inării aces du-sc în majoritatea programa de studii. Re- list cu un uriaş potenţial economic, industrializarea ţă rii — baza. dezvol cialistă România dezvoltă totodată
terlocutorii noştri — tov. tora, biroul com itetului cercurilor, la un bun ni- ferindu-sc la metodele într-o mare putere industrială a lu tării întregii economii, a ridicării, n i re la ţii de colaborare cu toate state
N IC O LA E ZAM ORA, se de muncă folosite în ac m ii contemporane. velului de trai al poporului,, partidul le, indiferent de orînduiroa lor so
cretai' al com itetului ra tivitatea sa, Iov. Grecu a Remarcabilele victorii obţinute în nostru acordă o atenţie deosebită a- cială.
ional şi CORNEL ARTE- ţin u t să precizeze : explorarea Cosmosului. în folosirea g ricu ltu rii, înzestrării ei tehnico-mn-, Colaborarea internaţională şi men
N1E, director al cabine — Tn fiecare lună am energiei nucleare, în tehnica rache teriale, îm bunătăţirii conducerii şi
tu lu i raional de partid, ANCHETA NOASTRĂ fost instruiţi temeinic la telor şi în alte domenii de im portan îndrum ării acestei ram uri, corespun ţinerea păcii presupun respectarea
p rin cip iilo r suveranităţii şi indepen
ne-au răspuns cu amabi cabinetul raional de ţă hotăritoare pentru dezvoltarea c i zător cerinţelor sporite ale desăvir- dentei naţionale, egalităţii in drep
litate la întrebările adre partid. Cunoştinţele do- vilizaţiei situează Ţara Sovietelor !a s irii construcţiei sooialismuiui. In ve turi, .neamestecului în treburile in te r
sate. bîndite acolo le-am com loc de frunte în ştiinţa şi tehnica derea asigurării unei mai largi par ne, avantajului reciproc, a dreptului
— A nul de studiu 1065 pletat pe baza studiului mondială. ticipări a ţărănim ii la conducerea a- sfînt al fiecărui popor de a-şi hotărî
— 1966 în invăţăm intul raional de partid a luat vel. Aceasta dovedeşte că individual. Cu p rile ju l Realizările U niunii Sovietice — rod g ricu lfu rii, a dezvoltării democraţiei singur soarta, de a alege, corespun
de partid la sate, arăta măsuri concrete. • Chiar majoritatea cursanţilor expunerilor am folosit al muncii eroice, creatoare şi pline cooperatiste şi în general a democra zător voinţei şi intereselor sale, calea/;
tov. Zamora, s-a carac atunci, in luna aprilie, cunosc temeinic m ateria cifre, date, exemple din de abnegaţie a poporului, al vastei ţiei socialiste, p o trivit h o tă ririi Co dezvoltării politice, economice şî so
terizat p rin tr-o mai bu fără a se mai face „pau- lul studiat. activităţi organizatorice şi politice a m itetului Central al partidului nos-* ciale. Fidelă acestor principii, ţara
nă organizare a cursuri ză“ s^a trecut la o rigu Dîn cele relatate dc broşuri, ziare, jurnale de încercatului Partid Comunist al U niu In i. au fost :reate uniunile raionale
lor şi cercurilor, asigura roasă selecţionare a pro tov. Cornel A rtenie am actualitate prezentate la nii Sovietice — constituie un aport de şi regionale ale cooperativelor agri (Continuare în pag. a 4-a)
rea conducerii m ajorită pagandiştilor. In satele desprins preocuparea ca cinematograf şi anumite HUNEDOARA. LA FURNALE. mare însemnătate la întărirea forţei cole de producţie, iar recent a avut
ţii cursurilor de către Ohaba Ponor, Fizeştî, Fe- binetului raional de capitole ale .planului de
propagandişti bine ore- der, Merea, Lunca Infe partid in ceea ce priveşte
gătiti. cu dragoste faţă rioară, îşi desfăşurau ac pregătirea propagandişti producţie al cooperativei.
de munca de propagan tivitatea propagandişti lor şi generalizarea meto S. CERBU, A. D A V ID
dă. Toate acestea au fă mai puţin pregătiţi. A id . delor bune de predare
cut ca cursanţii să m ani şi în alte localităţi, aceş folosite de propagandiştii îmbunătăţirea continua a deservirii
feste m ult interes în stu tia au fost înlocuiţi cu to cu mai m ultă experienţa. (Continuare in pag. a 3-a) ■
diu. să participe cu re.-, varăşi bine pregătiţi, ca
gulariiate la lecţii. O p ri re depun m ult interes si Prin însăsi p ro filu l său, coopera In privinţa continuei îm bu
mă eficienţă se poate dovedesc pasiune pentru ţia meşteşugărească este chemată nătăţiri a ca lităţii lu cră rilo r şi
constata in participarea munco de propagandă. să^şi aducă o contribuţie im portan duratei de execuţie se semna
masivă a m em brilor coo Pentru a nu crea cercuri tă in ce priveşte efectuarea unor lează încă unele deficienţe. V'â
peratori la lucrările a- si cursuri numai din do prestări ,de servicii către populaţie. rugăm să ne vorbiţi despre
gi icole din campania de rinţa ca numărul lor să De aceea, m ărirea num ărului de sec măsurile pe care le preconi librării
prim ăvară, la acţiunile fie mare, s-a recurs la o ţii prestatoare, lărgirea gamei de zaţi în vederea îm bunătăţirii
de înfrumuseţare a sa largă consultare a v iito Oue rări, îm bunătăţirea continuă a muncii.
telor si la activităţile cul- rilo r cursanţi. Astfel, au c a lită ţii lor, scurtarea duratei de
tural-artistice. fost constituite cercuri şi execuţie, sint principalele direcţii Pentru satisfacerea cît mai
cursuri după pregătirea înspre care cooperativele meşteşu prom ptă a cerinţelor clie n ţilo r noş
— Pentru a extinde şi aspiraţia cursanţilor. găreşti trebuie 6ă-^şi concentreze e- tri, în atenţia noastră este ridicarea D. Todericiu, SPRE AM ERICA
experienţa pozitivă, Constatînd eficienta «forturile. c a lific ă rii m em brilor cooperatori. ÎN A IN T E DE COLUMB, E ditu
vă rugăm să nc rela cercurilor de studiere a P rintre noile con Pentru a vedea preocupările ca Totodată numărul cooperatorilor va
ta ţi cum a procedat problemelor organizării strucţii ale oraşului re există în această direcţie ne-am creşte cu circa 250 membri. Mare ra ştiinţifică.
com itetul raional dc şî planifică rii producţiei Haţeg sc numără adresat tovarăşului Leonlin Blăjan, parte din aceştia vor fi şcolarizaţi
parlid in organizarea agricole, num ărul acesto şi acest complex preşedintele Com itetului executiv al şi calificaţi la locul de muncă. Gli. Z am fir-I. CsoLik, PRESE CU
şi conducerea învâţâ- ra a fost sporit de la 4 de deservire. U.R.C M. Hunedoara, cu următoarele Cu sp rijin u l organizaţiilor , de EXCENTRIC, „Colecţia de ate
m in lu lu i dc parlid. la 29. Tiî ceea ce pliveş întrebări : partid, conducerile cooperativelor lie r", Editura tehnică.
6 te mobilizarea cursanţi vor intensifica munca educativă, ast
— Anul trecut, la în lor la lecţii, comitetele M ărirea num ărului de uni fel in c it să se creeze o opinie de m a
chiderea învăţăm intului de partid şi organizaţiile tăţi prestatoare se impune ca să pentru îm bunătăţirea -alităţii Gli. Buzdugan - M, Blum enfctd,
de partid la sate am fă de bază au fost îndru o cerinţă a dezvoltării continue m uncii, pentru ca ea să devină o TENSOM ETRIA ELECTRICĂ
cut o analiză temeinică mate să se ocupe cu mai a oraşelor noastre. Ce preocu chestiune de onoare a fiecărui lu REZIŞTI VA, Editura tehnică
privind desfăşurarea stu multă perseverentă de pare există în acest sens ? crător.
diului.'S-au constatat lip felul cum cursanţii par
In u ltim ii ani, reţeaua cooperaţiei De asemenea, ne vom ocupa şi în P. Sfcva, ÎN D R U M Ă TO R U L to *
suri în selecţionarea pro ticipă la cercuri şi îşi în meşteşugăreşti s-a lă rg it iprin cons v iito r de modernizarea un ităţilor şi CRĂTORILOR D IN TRANS
pagandiştilor, organiza suşesc m aterialul predat. truire a şi amenajarea de noi u n i dotarea lor cu m obilier, aparate de PORTUL AUTO, Editura teh
rea cercurilor şi a cursu Controlînd cum se achî- tă ţi, cît şi prin înfiinţarea de secţii măsură şi control, utilaje şi instala nică.
prestatoare cu activităţi m u lt solici ţii moderne care .să poată satisface
tate de populaţie. Numai în anul to t mai bine cerinţele clie n ţilo r noş
trecut au fost în fiinţate 50 de noi tri. M arin Preda, FRIG U RI, povesti
unităţi. Ne preocupă şi însuşirea experien re, colecţia „Cartea ostaşului".
Şi in acest an, am stabilit să mă ţei bune acumulate de unele colec
rim num ărul secţiilor de deservire tive, de către toate unităţile. Pen Constantin Gheorghiu, O V IA Ţ Ă
c ă l ă t o r i n d p e d r u m u r i l e r e g i u n i i cu 50 u n ită ţi şi 45 puncte de deser tru aceasta vom continua organiza PE O COAJĂ DE PEPENE, nu
vire. In mod deosebit avem în vede
rea unor schim buri de experienţă a-
re, lărgirea a ctivită ţilo r de reparat tît pe plan regional cît şi interregio vele şi schite, Editura pentru
obiecte de uz casnic şi personal, de nal, mai ales cu colectivele secţiilor literatură.
tricotaje, reparaţii auto-moto, închi nou înfiinţate. In acelaşi scop vom
D rum urile — artere de circu lalie — trebuie să asigure to t schimbul de activită ţi dintre oa patriotică la întreţinerea drum uri rie ri de obiecte turistice şi electro- organiza mai m ulte consfătuiri cu Iu ri Bondarcv. U LTIM E LE S A L
deauna accesibilitatea corespunzătoare a m ijloacelor de transport, meni. Un diurn bine între ţin ut lor. Cu s p rijin u l cooperativei agri casnice, artizanat etc. Noile activi populaţia, urm ate de prezentări de VE, nuvele, Editura pentru lite
indiferent de anotimp. Aceasta presupune ca ele să fie în tre ţi creează posibilitatea r.u numai unei cole de producţie din Bo.şorod şi al tă ţi 6e vor desfăşura în centrele modele îndeosebi în activităţile de
nute in bune condiţiuni pentru a putea fi utilizate. Asigurarea circu la ţii rapide, sigure, dar si eco cetăţenilor din întreaga comună m uncitoreşti Ghelar, Aninoasa şi în îm brăcăminte, încălţăm inte, coafură ratură universală.
legăturilor dintre oraşe şl uatc, efectuarea rapidă şi in condiţii nomicoase, prin prelungirea duratei s-au transportat cu atelajele peste oraşele Petroşani (cartierul Aero şt frizerie.
depline de siguranţă a transportului dc călători şi m ărfuri, sînt de exploatare a m ijloacelor de tran 640 m c. balast de <rîu, care a fost port), Hunedoara, Călan, Brad şi Adunările generale de secţii si W iliam Butler Veals, VERSURI,
sirius legate dc starea drum urilor. sport. aşternut pe 3,8 km drum uri. De c- altele In prezent sînt în construcţie cooperative, care s-au desfăşurat' în Editura pentru literatură univer
Pornind d i ];i aceste cîteva considerente, redacţia ziarului Tocmai de aceea din bugetul sfa videnţiat operativitatea cu care s-a urm uld să fie dzie în folosinţă in lunile februarie-m artie nu făcut o sală, (ediţie de lux).
nostru, in colaborare cu Direcţia regională a transporturilor tu rilo r populare s-au alocat im por lucrat aici. In numai două zile, i- cursul anului noile complexe din amplă -analiză a a ctivită ţii desfăşu
auto, a întreprins o „călătorie" pc cîteva din drum urile regio tante fonduri pentru sectorul de mediat după topirea zăpezii, s-a e- Brad, Alba Iulia, Geoagiu-Băi oit şi rate, au tras învăţăm inte din d e fi * * * PETAR CEL B Ă T R lN . BAS
nale, raionale şi comunale. drum uri. Astfel s-au construit şi mo fcctuat volum ul lu cră rilo r am intite. tmicrocomplexele din Ghelar şi A- cienţele semnalate. Caracteristic,
dernizat, sau se află in lucru, dru O acţiune asemănătoare s-a or ninoasa. Tot in acest an voi- începe pentru toate dezbaterile din adunări, ME POPULARE BULGARE,
m urile halta Geoagiu — Geoagiu- ganizat în această prim ăvară şi in lucrările la staţia auto-moto din a fost dorinţa unanimă de a ridica Euicura tineretului.
Grijă gospodărească Băt, Sîntuhalm — Aeroport, Hune comuna Homorod, -raionul Orăştie. Deva şi la complexele din Orăştie şi continuu nivelul prestărilor de .ser
doara — Teliuc — Ghelar, Soimuş Aici s-a început amenajarea unui I lia. vicii, al întregii activităţi.
— Certej şi altele. Totodată există drum comunal pe 5 km In vederea
La unele secţii de drum uri ale mă economică importantă. Aceasta din partea unor sfaturi populare, bunei desfăşurări a lucrărilor, adu
sfa turilo r populare orăşeneşti şl ra pentru că drum urile asigură nu nu preocupare pentru întreţinerea dru narea populară a stabilit pentru fie
ionale g rija pentru construcţie, mo mai legătura între localităţi, ci şi m urilor din raza lo r de activitate. care fam ilie volum ul de muncă ce
dernizarea. întreţinerea şi repararea desfăşurarea în bune condiţiuni a P rintre acestea am intim drum urile trebuie să-l presteze la amenajarea
d ru m u rilo r este privita ca o proble transportului de bunuri şi persoane, Orăştie — Pricaz, Simeria — Ra- drum ului. In acelaşi tim p com itetul
polt, halta Geoagiu — komov executiv al sfatului popular comunal
Sfatul popular al comune: buşo- urmăreşte îndeaproape mersul lu
rod. raionul Haţeg, a organiza'. î.i cră rilo r ceea ce face ca acestea să
această prim ăvară o largă acţiune se desfăşoare intr-un ritm susţinut.
Zăpada s-a topit. Hirtoapele şi ogaşele
i-au luat locul
M antia albă a zăpezii care a a- In legătură cu starea drum ului
eoperit drum urile, a fost ca un „pa ne-am adresat secţiei de drum uri a
ravan" pentru unele secţiuni raio Sfatului popular orăşenesc regional
nale şi orăşeneşti de drum uri. Dar, Hunedoara. Ne-a răspuns tov. M un-
o dată cu topirea ei, au ieşit la teanu Em il, tehnician.
iveală hirtoapele şi ogaşele; deci — D rum ul este foarte bun... ex
lipsa de g rijă pentru întreţinerea cepţional aş spune. S-au reparat
drum urilor. vreo 6 km şi mai avem de reparat
Cine face o cursă pe diurnul H u încă vreo 2 km...
nedoara - H ăjdat - Silvaş Haţeg, Desigur că o asemenea părere nu
ne spuneau cîţiva conducători auto, ne miră. Ea exprim ă poziţia de au-
a doua oară cu greu se mâi încu tomulţumîi-e din cadrul secţiei pro
metă să pornească pe acest traseu. filată pentru a avea grijă de starea
Cauza, este starea sub orice c riti de funcţionabilitate a drum urilor,
că a drum ului. Datorită fa ptu lu i că V FURIR
nu a mai fost în tre ţin u t de m ult
tim p, pe uneJe porţiuni este complet N B AD IU
In asemenea condiţii se circulă pe drum ul Hunedoara — H ăjdat desfundat, incit chiar şi camioanele In sere, flo rile îşi continuă nestingherite viaţa in orice anotimp. Foto : I. TEKEK
pătrund cu mare greutate. (Continuare in pag. a 2-a)
Silvaş — LLaţefi.