Page 10 - Drumul_socialismului_1966_04
P. 10
PAGINA A 2-A
—~ l'iTir. t f 'T T T I D R U M U L S O C I A L I S M U L U I N r . 3501
Cercul polar la Bucureşti
Promoroaca a încre necesitatea păstrării fn le transparenţe cu car
menit pc pereţi, şi ţu r ţoale locurile dc mun ne. legume sau semipre*
ţuri grei aţinui din ta că o unei iglene ficr- parale de bucătărie, ec
van. E ger. Un ger lecte. In lrin d in sccfid poartă ca emblemă uit
cumplit de minus -10 seinitireparalclor a că urs polar. „ A n lrc lri•
de grade. Şi rusalia- rei acltvilaic nu înce gu/“ este cca mai ma
rea îngheaţă. Sintem tează zi şi noapte, vei rc bucătărie din Ducu-
la cercul polar ? Nu, vedea pretutindeni bu reşli. In întreprinde
încăperea ce parc a ti căţi mari dc carne, re intră zilnic circa 80
fi săpată inir-un mor maşini dc tocat şi de dc lonc dc carne şi
f i i . an sm man imens de z.upadă amestecat, diverse in legume Din acestea
A
stalaţii şi cinlutc. Pto-
sc atlu in plm Bucu
100 de
xc pregătesc
reşti. Esle una dintre ccsul tehnologic nu-i produse alimentare. Cu
numeroasele camere complicat. M ai iu tii preparatele ini rept în
S-a spus </c atitca ori Teiului. Dicaz., m inăslifile lă. a unor construcţii din (ju ri vor rezerva terenuri dc inglicfare ale între carnea e împărţita i>e de r îi. o gospodină poa
că. in clasamentul pasiu Aqapia. Vuralec, Moldo- care nu vor lipsi carnetele pentru amplasarea cortu prinderii „A n lrc lriii". specialităţi. z\poi cslc te aranja in cel mult
ni far care au cucerii ma Viţa alilcu monumente confortabile. magazinele rilo r personale sun a ce I ii W33, cirul a Inul naş ambalată In i>uiigi de zece minute o masă
mele. cincmalor/ralul defi- ale dăruitei noastre na cu m uiluri de primă ne- lor închiriate turiştilor, tere această unitate in material plastic. iar consistentă, avi tul in
nc supremul ia (pusă la turi. ale istoriei noastre cesilatc pentru furişii, pentru instalarea cusute dustrială, denumirea oasele sini Irim isc la meniu supe. mincărurt
tltele încercări, in ultim ul bogate, sau ale arhitectu qarajclc. locurile de par lor luri.slice şi auloremot- exprima pcrlecl profi alumăloric. Cărucioa cu carne. Irucle şi în
limn. de televiziune). E- rii vechi româneşti, văzu care... cilor lul e i: antrepozite Iri- re mecanice trans gheţată. In întreprin
Xtslă insă o pasiune pen te şi admirate. In liecarc T uriştii vor beneficia, gotitcrc. Acum f/istL portă duixi aceea pun dere există maşini au
tru care zcei de mii. sule an, de mii şi mii de tu C H IAR IN M IJLO C U L şi in acesl caz. dc un „ A ntrclrig ul" o deve gile In tunelurile de tomate care pregătesc
de mii de oameni renun- rişti. In apropierea tuturor N A T U R II complex dc servicii, te nit o adevărată uzi răcire. Uşile acestora Inh-o oră 4.000 dc...
fă Iară şovăire la ultima acestor locuri sc constru renurile de campinq fiind nă, dominată dc un în sc includ, şi un lti<i de chilleluic, sau 5 000 de
apariţie cinemascopică a iesc ..hanuri turistice". Fi CampiiKful — lor mă i- prevăzute cu qrupuri sa tins labirint dc hale. minus 32 dc grade /xi- colţunaşi Alte maşini
\cd cle i prcleiatc şi la reşte. iui \ om a\ca dc-a dcalii de popas pentru nitare. oîici 1 cu maşini dc cu instalaţii şi con lrunde imediat in inte fac să lasă pc bandă
tofi... .J e lc -s lin lir ; turis lace cu \ ostilele locuri de turistul modem, ca re vrea qătit şi rcşotiri electrice, ducte ce se răsfiră rior, congclind sule de rulantă mormane de
mul Cu sau fără binexe- popas ridicole la răscruci să bcnclicicv.e cil nuu mull posturi lelclonice. dtlcri- pretutindeni ca o u ria ione dc semipreparale m ititei sau sărmăluţe,
nitcle ol ici i ale institui iei le de drumuri penlru că de aer pruas/xil. de ca te terenuri dc joc. şă rădăcină metalică, deodată I ii aceste în găluşti cu prunc ctc.
de specialitate, oamenii lătorii hurducaţi de poş drul rcconlor/ant al na cu lin ii dc calc Icrată căperi. onud nu 1>oale S-a calculat că pro
s-au deprins ..să plece", tal ioane şi neguţătorii turii şi de posibilitatea D l.-A LU N G U L J ce brăzdează curtea rezista multă vreme, ducţia întreprinderii
măcar o 7.i-două. pentru porniţi spre tirqtm . nu de a-şi alcătui un pro- ŞOSELELOR întinsă pc multe hec oricit dc bine ar li îm pe o singură zi jioate
un mic popas, pe o coa vom li Inlim pinali de z i qrnm la litieră aleqetc — IM PO RTANTE... tare In această lume o brăca/, fn alară dc ca asigura consumul in
mă de munte, intr-o poia duri (/roase şi fnalte, ca va putea li lolosit de cei lui Gerilu, Digul şi-(t zul in care sc opreşte tegral al populaţiei u-
nă de lum ini şi linişte sau de cel ale. Dar ca să-şi mo ce străbat lata in locuri .d a r mai ales pe tra cucerit îiică o cahfale, curentul de vifor, care nui oraş ca Timişoara.
liiir/ă zidurile unor vechi rile numele de ..han‘', u- dintre cele mm pitoreşti. seele turistice hilcrnaţio jic lingă aceea de con pătrunde aici cu o v i ..A n ltc frig u r este
şi evocatoare monumente. ccsle nuci hoteluri vor La bănea sa — Inimosul nale, in zone situate in servare. Cu ajutorul teză de 4 m pc secun exponenta majoră a li
Dar — oricil de mari păstra, in arhi/cc/ura lor. parc natural din vecinăta alura z.qomotului şi a Iui, a/imcnfcle nu sfnt dă. Sistemul dc venti nei industrii noi, in
numai ferite dc alte
late permite clcchiu-
iubitori ai naturii ar li — bunele lia d ilii ale casei tea Uucurcşl iului — fu- com plicaţiilor circulaţiei rare. dar şi prelucrate rca coiu/clurii aproa plină dezvoltare Nu
drum ehi secolului XX, româneşti, iar, In felul rişlii vor putea beneheia urbane, vor li construite, după anumite refctc. numai la Bucureşti, dar
mai ales cei care îşi duc cum fşj vor primi ooxpc- Inccpind chiar din a- spre suhsluctia celor ca Astlcl. carnea, lu le le pe instantanee a pro şi in alic oraşe ale ţă
duselor. Poate că o-
rucsacul nu In spate ci in tii — şi mai bunele noas ceaslă vară. (Ic un nou re beneficiază dc plăce le. legumele caizălă in- cest lapt, redat lapi rii au losl create ase
porl-baqajul maşinii, nu tre obiceiuri. Veselele teren amenajat special, cu rile şi neplăcerile auto suşirca de a-şi menţine dar. nu spune nimic. menea unităţi, printre
o citadină şi hreoscă ne clnlecc lăutăreşti îşi vor o capacilale de '200 de m obilului personal, nume v r e m e indclunrţahi Dar cl devine semnili- care cele dc la Sibiu.
voie de a şli că. pe drum şi qăsi corespondenta con locuii. La Căctulata şi la roase hoteluri. prosjiclimca, gustul şi caliv atunci cind alhim Cluj, Dacău, Constanta
I ii apropierea obiectivului temporană In mici specta Sighişoara, la Caransebeş Oferind, în qcneral. po- calităţile nutritive spe că. în mod obişnuit, in şi Cratova, iar altele.
vizat, există tu» loc de po cole de folclor tcqionul. şi la Suceava, la Bucium- sib ililă ti dc găzduire pen cifice. Datorită acestui alte întreprinderi si sint în curs de con
pas cu baie şi le Ic Ion, cu cramele tşi vor deschide laşi şi la Snaqov-sat. pe tru cileva zeci dc persoa lapt, gospodinele pot milare. coiuielarea nu strucţie. S-au extins
calea-iiltru şi benzină II porţile pcnlm degustarea şoselele bucurcşti-Giui- ne. hotelurile pun la dis• avea, in tihnă iarnă, lolodahi. la Bucureşti.
00. Si. Iii acesl sens. sc „la ele acasă“ (alşut ic. r/iii şi Bucureşli-Pilcşli — poziţia oaspeţilor camere trufandale apărute in cslc posibilă in mai C luj şi Odorhci între
parc că vor avea in cu- automobilisti I) n vin u ri deci In citeva dintre ce cu două paturi, cu vesti miez de vară puţin dc '20-22 de orc. prinderile specializate
Răcirea rapklu arc pe
rind multe şi plăcute sur- lor celor mai reprczcnla- le nuu reprezentative zo bul şi baie. Itcslaurante sl Una dintre cele mai lingă avantajul unei în producerea u tila je
lor Irir/orHicc, an fost
prize. ti\ e din podqoriilc locale, ne turistice româneşti — parcaje vor completa in Importante seci ii ale
şi — să nu intrăm In a- invitafia „Camping" va da mod binevenit conlortul mari productivităţi, şi construite mii dc noi
mănunlc — bucătăriile Iară îndoială prilej dc cerul de exîqentelc tu întreprinderii este a- pc accla că lace ca fe var/ornic iz.olcrine şi
H A N U R I TIP CC vor servir simplu, o ma popas multor furişi». Lin- ristului de azi. ccea in care sc prelu sului. culoarea, gustul zeci dc mii de agrega
să românească, aranjată ((ă liziere dc ixUhire. fu z\şadar. la drum l crează carnea. U in şi însuşirile nutritive te. dulapuri şi vitrine
. Piatra Craiului, Gcoo- cu qusl de cile o surtz.ă- apropierea unor ape curgă stalată Intr-o clădire ale cărnii să rămjnă îrigorilicc. Creindn-i-
Intacte, iar trudele să-
giu-Bui, Dran. Sâv/rşin, toare Ancufă. Totul In toare sau in lum inişuri S. LU C IA N lungă, nespus de lun 51 păstreze vitaminele sc asemenea condiţii
gă şi... albă. Dc alt Ici,
Băile lletculanc, Poiana ambianta deloc ncqhjabi- insorilc, acesle campm- ST. CONSTANTJNESCU culoarea alb predomi şi purlumul ojitime, la începutul
anului în curs, indtr
nă in întreaga unita Din aceste tuneluri Iria D igului a tnreg,
te: jzereti. conducte, dc răcire, produsele hal o producţie c.
ELVEŢIA — Muzeul dc ştiinţe na uşi. recipiente, pardo sini transportate în- peste 10 or» mai inqrc
turale din Sion a achiziţionat recent seli. tavane, halate (dc tr-un loc cu o tempe decit aceea a anului
I - de la Berna un dromader Împăiat, cîn- la porlar piuă la d i ratură mai „b/indă". 1901. In acesle ciltc sc
I es fu g a con deiului I tArind 400 kg. zitatorul cslc lămurit de minus 18 grade. oglindeşte nu numai is
rector). ţoale albe. V i
Sini aşa-7.iselc camere
toria unei industrii t i
că albul domneşte aici dc Ircccre. dc unde nere, dat şi viito ru l ci.
nu in virlu lca vreunei iau drumul magazine
ÎN A N G LIA s-a realizat un elicop din lume care coboară in adincuri cu O PARIZIANA, care era cit pe ce I tanlezii estetice, ci din lor obişnuitele pacheţe V GII BRATESCLT
ter pliabil care poate fi transportat un baliscaf. să lio călcată de o maşină, depune o
intr-un camion pin.» la locui de de plînqcre la poliţie
colare. ÎN S.U A. a fost realizat proicclul — Nu aţi observat cumva num ărul I
★ unui cargou cu motor alomic, a că maşinii? — o întreabă o fiţerul de ser- Muzeu
LA O crescătorie din Srhlcswig- rui capacilale dc incărcarc va fi dc vici.
llolstcm (Germania federală) s-a in 300 tone, adică de 15 ori mai mult — Nu, dar pot să vă spun alte a-
nici tînără, nici frumoasă, care purta de artă
stalat un ordinator electronic care decîl aceea a vasului cu motor cu m ăinmte: la volan se afla o femeie
selecţionează cel mai buni tauri pen reacţie Clipper. UN IN D IV ID intră intr-un bar şi — Voi, sc plingc el la desert, om
lru reproducere, stabilind în mod au cere două pahare dc whisky. Citind Iptim pinai al dea greului i pentru ca su o pălărie albă cu voaletă roz, o ro
tomat caracterele lor genetice. ÎN FRANŢA a fost realizată pen pc loja barmanului mirare, acesta ii pot obfMie doi ani... închipuiti-vă că chie din jersc verde închis şi mânuşi medaiiisfică
idioţii aceia voiau neapărat să-l achite.
ic tru pasagerii autoturismelor o pernă explică : din piele de porc.
ÎN F nA N Ţ A a fost realizată o lnm- specială caro arc incorporat in ea — Am (Mi prieten care o plecat in ★ f i f
păr a rarei intensitate poate li regla un difuzor In felul acesta, ce) care o ar mala. La despărţire 1 -am promis să Nu am bani să vă plălcsc onorariul, CL'GETARI: Mă gindcsc cil groază
b ilă .‘Ea sc prezintă ca o lampă obiş foloseşte poale asculta radioul fără beau in liecarc scară cile un pahar spune un acuzat avocatului son. Ani la ziua ;înd scriitorul X va ieşi la La W roclaw s a deschis un muzeu
nuită de birou cu un abajur metalic 6â-l deranjeze pe conducătorul auto. pentru el şi unul pentru mine. însă cileva lucruri dc valoare pe care pensie şt se va dedica numai creaţiei do arlă modailistică, al treilea muzeu
negru şi prevăzut, în plus, cu două ☆ După ce continuă timp dc trei luni vi Ic voi da in schimb. literare. de acest fel (lin lume (primele două
butoane care perm it obţinerea a pa LA T lR G llL dc la llanovra (30 apri dc zile să bea două pahare de whisky, — Ce anume ? întreabă avocatul. * ★ I se află la Viena şi Munchcn)
lm intensităţi d iferite dc lum ină. lie — ft mai a.c.), firma vcst-gormnnă inlr-una din seri individul cerc nu — Un candclabru dc argint, un ceas- A N U N Ţ U nr LA M IC A P U B LIC I In 1508 a fost bătută la Wroclaw,
mai un sinqur pahar. îngrijorat, bar
ir „K rupp" îşi va expune produsele Î 11- brulaiă dc aur şi un magnetofon. TATE (din paginile piesei america pe atunci important centru ştiinţific,
Ir-un pavilion gonllnbil constituit din
G C O riZIC IAN A soviclică Valeria material plastic (fibre de poliosler) I manul jl întreabă : — In regulă, dar pentru ce cşh a- ne): „Cal, in prezent şomer, îşi vinde I prima medalie poloneză Ea fusese co
Troiţkain, cercetător ştiinţific la Insli- — Prietenul dv. a avut vreun acci cuzal ? potcoavele unui superstiţios". mandată de episcopul Jcin Tujon din
tulul de (jcofizicâ din Moscova, a co Suprafaţa pc care o va ocupa acest Pi dent ? — Cică aş fi lurat un candclabru dc acest oraş, absolvent şi mai liiziu rec
bori! la o adincimo de 2.500 m sub pavilion este dc 3.300 mp, iar înăl — Nu, răspunde clientul, dar in ce argint, un ceas-btuiaiă dc aut şi un I tor al Academiei Jayclonc din Cra
apă pc baliscaful francez „Archim e- ţimea sa va fi de 17,5 111. Pereţii vor mă prn eşte. utn holăril să mă las dc magnclolon I „ ÎNCEPIND de astăzi, piuă la sfie covia.
dc“ Ca a fost insolită in această ex avea o (jrositno dc numai un m ilim e băutură şitul lu n ii decembrie inclusiv, tonte Muzeul din W roclaw va păstra nu
★
pediţie de profesorul Scllzer, rlc la In tru. Pliat, acesl pavilion uriaş va ocu * — Dc obicei cioclul urmează după anunţurile de decese şi naşteri sc pu I numai medalii şi medalioane poloneze»
stitutul dc geofizică din Paris. pa un volum de numai cibvn metii DOUĂ achite vorbesc despre o ptie- cauză. Puieti cumva să-mi da/i un e- blică gratuit la rubrica noastră. Nu ci şi tot ce cslc leyat de executarea
Valeria Troiţkaia este prima femeie cubi. lenă comuna : xcmplu invers ? — l-a întrebat la un pierdeţi ocazia!" i lor — desene, schiţe, proiecte de fo r
— Nu pul s-o infelcq pe Ellcn. S-a
căsătorit cu criticul care o etilica cel examen cunoscutul medic Rudoll VV/r- HOŢ ŞI PĂGUHAŞ | I me din ghips şi lemn pentru turnarea
medaliilor, instrumente vechi pentru
chow pc un student
I I mai mull in recenziile sale. — Dn Ducă dv., stimate rl-le profe El vin Swccncy din Pillsburg i baterea lor ele
— .V(»-i aşa greu dc înţeles. A vrui
Din albumul de caricaturi I şi ca să sc răzbune o dală pentru toate sor, ah merge in urma dricului unuia (S.U. A.) auzind zgomot in apartamen l elaborarea unei documentaţii amănun
Colaboratorii muzeului au început
din pacienţii dv. — i-a răspuns prompt
mizeriile care i Ic-a lucid.
tul său şi cre/înd că a intrat un hoţ,
a tras patru focuri cn puşca sa de
* * studentul. vînătoarc. H oţul, dacă intr-adevăr era l ţite in legătură cu exponatele exis-
• TOM şi Jack se in i orc veseli dc la ★ tenlo, înregistrarea şi inventarierea
I — Mămicn. astăzi am ales pe cca cijl o vară inh -un hotel elegant in <1- un hoţ, a fost singurul care a scăpat neze.
v . m i h A il e s c u şcoală. SOŢIA lui Mark Twain şi-a pclte- tuturor m edaliilor $i ordinelor polo
mai frumoasă mama şi Iu ai obţinut propierea cascadei Niagara. Ceilalţi teafăr din toată casa. i
I majoritate de voturi. v ilcgiuhitişh sc lăudau mereu cu veni cîine, care a trebuit ucis. Un altul a
Un glonte a fracturat piciorul unui
-- Cum aşa t — întreabă nedume turile lor. cu numeroasele lor slugi. spart o conductă de gaze, iar celelalte I
rită mama. Iritată de telul loi dc a se purta. June Cele m ai
I — Păi liecarc copil a votat (xtnlru a anunţai că soful ei şi-a Inmis. pen două au găurit pereţii bucătăriei.
Cînd soţia lui Sweeney a intra t în
mama lui, şi cum noi sintem singurii lru o lună. la odihna in Canada, bu bucătărie cu ţigara aprinsă, s-a pro I
I gemeni din clasa, ai ieşit tu. cătarul. spălătoreasă, jupiueasa şi gră dus o explozie, in urma căreia s-a i ' r t i i i i E o a s e
dinarul SiiKftuul lucru fie care a omis
ic să-l spună era că loatc aceste hun Iii prăbuşit tavanul incăpei ii. I
RADMILA intra gilim d intr-un ma
Cnm acesta a fost bilanţul in lîm -
I gazin şi cere o cursa dc şoareci. Ic îndeplinea co însăşi. p larii cu hoţul real sau imaginar. iahloiBB'i
— Dar repede le. rog. spune ca vin* ir I
f zătoruku. mu grăbesc sa prind tram DOI prieteni discută despre soliile ELEFAN T-PLTER E
I vaiul. lor. In urma unui sondaj făcut printre
I avem curse aşa dc mari. leclă. Dc îndată ce mă intoic acasă de sitatea din Kio de Janciro au hotă cunoscătorii dc tablouri dc artă, pen
— Solia mea cslc pur şi simplu per-
— Regrcl. ii răspunde acesta — iui
Un grup de studenţi dc la U niver
ic la serviciu. îmi scoale paltonul şi îmi rî t să se ia la întrecere cu un ele tru n întocmi o listă de zece dintre
I « crocherie. urmează să hc dat in jude aduce imediat papucii şi mănuşile. fant Studenţii «iu apucai dc un ca cele mai frumoase tablouri executate
Un linanciar. compromis inlr-o es
— A1fMIUŞl/C f ?
păt al unei frin ghii, iar elefantul dc
II cai ă ; solia sa cslc in căutarea unui — Da. mânuşile dc cauciuc cu caic celălalt capăt. Şi au început să tragă. vreodată, s-a constatat că „Primăvara"
lui Bollicelli figurează pe foaie listele
I avocat cu iniluentă. După ce H gă spăl vasele. A tît studenţii, cît si profesorul lor
seşte. ea ii spune : Vr erau siyuri de victori»'. Făcuseră doar Majoritatea listelor cuprind aceleaşi
— Macslie, licbuie neapărat să-l — CE s-o intîmpifă, măluşico ? Nu calcule matematice: dară lorţa unui nume do pictori, dar nu se referă şi
scoli pc soţul meu din încurcătură. le-am mai văzul pc la noi două săp- om (x) se înmulţeşte cu numărul to la aceleaşi tablouri Cel mai frecvent
Vom li Icriciji dacă i sc voi da numai (u nu ni tal al concurenţilor 0 ) se obţine o
doi ani . — Am lost bolna\ ă. domnule dor lor. lorţa deajuns de mare penlru a în au apărut numele lui Rembrandt, Re-
In acelaşi timp ea ii ;iredu a\ ocalu- ic vinge un anim al puternic cu o anu noi;, Moncl, Velasfţucs şi Breuyhel. FRANŢA. Doi cchilibrîşli, Chnrlcy
lui un plic cu bani şi adaugă : M E I'IC U L : Eî. .Jeannot, m i-;ii pro mită „forţă dc tracţiune" (/). Pe nici o listă nu a figurat vreun ta St ev şi Rose M ărie Delporle, ambii in
— Descurcati-vă cu acesta,., şi cu mis ră, dacă le vindec, îmi aduci un Fireşte că elefantul nu pricepe o blou abstract sau pictor abslrac|ionist. virslă de 22 ani, s-au căsătorit la Slc-
juraţii... purcel. boabă de matematică. El a tras pur i Itazcillc (dep. Girondc). Căsătoria lor
Ziua procesului soseşte şi financia PAC IE N TU L: F.vlc adevărat, dom si simplu de capătul frînghiei şi la Dintre pictorii contemporani, singurul a lost binccuvînlntd la 35 m dc sol,
rul capCdă doi a n i; loarlc mulţumită, nule doctor, dar vedeţi că intre tim p celălalt capăt au căzut grămadă toti l menţionat a fost numele lui Picasso cind tinerii căsătoriţi »'voluau pc un
d-na il invită pc avocat la emu. s-a insănnloşit r.i purcelul. „adversarii*' săi. (pc o singură lislă). trapez acţionat de o motocicletă.
1 1
— Iţi place tipul ? -vxr.B» tEttm «h ta?»a» wu.miw
— Aş prclera un Opel...
CARE ESTE 13 minute şi -12,5 secunde nu a mincal lim p dc fn lim p re caroseria maşinii — Iroiesc in nişte luntre in lotuşi Republica Senegal din
C AP A C ITA TE A DE fără aer. Un înotător obişnuit 17 săplămini. Eu cintă- s-a deformat com/ilcl. regiunea slrim torii Mogcllun A lricu occidentală a cumpă
REZISTENŢĂ A ponte familie suli apă (deva rcti 1-12 kg In prime şi nu pun niciodată piciorul rat din Pronia şase lei, plu-
O R G A N IS M U LU I UM AN? minute. Pescuitorii de perle, le /»:»/<»» săplămini a trăit nu O AM EN I CARE NU A l pe uscat. tind penlru ci un preţ destul
care silit sculunduloi i cx;»‘- mai cu o/x» (cile 3.5 / pe zi), PĂŞIT Nl< lO D ATĂ Datorită faptului cu nu fo dc piperat.
O temperatură a corpului nmenlaţi, rezistă fără aer iar dc două ori pc săpiumină PE I SC AT losesc picioarele pentru Explicaţia acestei tranzac
de -M 3“C. 6‘e ştie cu omul 5—0 minute. Rohcrl Torster. 1 se h'ueau injecţii cn vita mers. occ.sfc membre sint ţii comerciale cslc simplă. Pc
nu poale rezista unei tempe din Calilorniu. a rezistai sub mine Iii urma aceslni regim. 25 000 dc indieni trăiesc comiilet utrohutc. </< timp ce Icrilorud Senegalului, ca şi
raturi interne dc peste -T2° C. apă 13 minute şi - 1 2 .se Ic mc iu a slăbit cu Bl kg, şi incu in Aigcnhna iii provin bustul şi brutele sini deo in multe alte regiuni ale con-
Dacă trece dc această tempe cunde. dar înainte dc ti :e acum se simlc excelent. cia Neugucn, situata de a sebit dc dezvoltate. I ii hul hner.lului oDicuii, leii au
ratura, omul moare Pc te r scufunda, a inspirai lim p de Cădere liberă de la o mare lungul Anzilor C ordilicti in itele care le servesc drept lost exterminaţi, iar in Fran
mometrele medicale, această jumătate dc oră oxigen p ir înălţime. 'Anul hccul, in lim p Sud-cstul ţării. Aceştia sint casc. ci lac locul pentru a ţa există crescătorii speciale
citră latalu este marcată cu Sase săpîămîni in lolai'g:*'. pier/uti peştele, aproape u n i dc Ici penlru export.
roşu. Un fachir indian o stal dc cul articol care alcătuieşte L a i im portafi din Franţa
Recent insă s-a dovedit că bună \ o ir .şase săptămini in alimentaţia lor. dorm. se ocu au losl instalaţi in gradina
şi aici exista excepţii. Pcbtit letargic. El a lost cusut in s : L V C o z a i c pă de educaţia copiilor ele. zoologică din Dakar, unde
unei paciente a atins 43°C şi. tr-un sac şi aşezat intr-o în Preotul Emilio Martine/. zilnic numeroşi cetăţeni şi in
spre uimirea medicilor. Icmc- căpere. care a fost apoi corn directorul serviciului naţio special copii, vin sa-i vadă.
ia respectivă s a vindecat. ii,'el zidită. Nările şi urechile nal pentru problemele indi- T A B LO U R I
O temperatură de — IH°C lă d o iu lu i au losl aslutxde cu 'C mergea pe bicicletă Gcor- descendenţii vechilor lehu- ((cmlor. care a dat aces C O M ESTIBILE
In timpul unei excutsii. li- ceară, iar hruba — imoirnă »/c l.awrenec. in virslă de 10 clei. pc care scriitorul Pi- te inlorm alii. consideră că Un ((rup dc pictori în tru
năra D otolhy Stcvcns, din fn git. Digxi şase săplămini, am. ş:~o pierdui echilibrul galeta, care a participat la acesl grup cslc pe cale de niţi recent la New York au
Chicago, o leşinai pe un ger In timpul dinainte stabilii, şi o căzut tic jic o slinea expediţia lui Mutici lan. i-a dispariţie rapida. In ceea ce lansat o noutate : tablouri
mare şi şi-a pcfrecul toată camcia a fost sparlă şi ta- rlc la o înălţime dc ‘25 m, numit, in mod (freşit. „pata- priveşte restul cvtor '25 OHO comestibile.
noaptea in zăpadă. Diminea cliiru l scos dc acolo. Trupul Deşi a losl aruncat la o mare go»:c/»". după urmele pe ni de ..palnqoncz.ilt sc preconi Uliliz.ind leln dc pime
ţa a lost găsită îngheţată si f» oro uscat, ca al uiku ca depărtare, cl nu s-a ales dc- sip ale picioarelor lor încăl zează Instalarea lor pc teri drept pinzd şi dulceaţă, mar
bătăile inim ii aproape cri nu davru După ce ajutorul fa cil cu nişte ram la caii şi ţate in piele de vilă. Lhţii toriul u n a re /c r\o fii Di sti- meladă şi unt de urahide i/i
i sc mai auzeau Temperatu chirului a iirocedul la anu cileva coaste rupte. tlit:!re ci s-au acomodai obi pralaţă dc 160000 ha. chip de vopsele, iiic lo rii s-an
ra corpului ci nu a putui li mite operaţii, acesta şi-a re O ţinură a căzut de pc tu r ceiurilor occidentale A lţii dedal unei savante bucului ii
— Ei, cil mo» avem cu inventând ăsta ? inrc<iislraUî cu lerm om ctiul venit şi a început să vo r nul Eillel tic un automobil au rămas insă la stadiul pr/- SEN EG AF UL I M PORTĂ picturale
— încă 2 dc Odobcşli şi citeva de Alba.. medical obişnuit, c< cu iu i alt bească. Renanii Se. pare că lata a milivternului. A sthl. u ltim ii LEI ! Demouslraţta lucea parte
termometru special. Garc a 17 săplămini (ărâ hrană avut nuu mult noroc dccit descendenţi ai (trupului Ja- dm lr-o campanie de publici
marcat — 18cC. Penlru a slăbi, o americană maşina: ca nu a păţii nimic. gan — in număr de vreo 40 Faptul oare neverosimil, si tate penlru u n liil de utaludc.