Page 12 - Drumul_socialismului_1966_04

PAGINA A 4-A
rm D R U M U L S O C IA L IS M U L U I Nr. 350/

?• ŞTIRI; INFORMAŢII

Cu prilejul aniversării eliberării Ungariei
Lucrările Congresului După victoria laburistă în alegeri

BUDAPESTA 2 (Agerpres). — Cu lu i Prezidenţial, G uvernului Revolu­
p rile ju l celei de-a 21-a aniversări a tu lu i Popular P atriotic, M inisterului ţ P R IM A REU NIUN E A C A ­ LO N D RA 2 (Agerpres).— Analizînd rezultatul alegerilor,
ţionar Muncitoresc-Ţărănesc,
Fron­
al XXIII-lea al P.C.U.S. eliberării Ungariei, simbâtă a avut Forţelor Armate, M inisterului Side­ V IS T A PRESEI ENGLEZE SI cră editorialele lo r victoriei elec­ organul P a rtidului Comunist din
B IN E T U L U I B R IT A N IC £ RE­
Toate ziarele britanice consa­
loc festivitatea depunerii de coroane
M arca B rîlanie, „D a ily W orker“
la C im itiru l din Rakosliget al eroi­
rurgiei şi C onstrucţiilor de
Maşini,
lor români căzuţi în luptele pentru C om itetului de partid si S fatului FRANCEZE. torale a P artidului laburist Zia­ scrie : T oţi cei care se preocupă
rele subliniază în principal greu­
MOSCOVA 2. — Corespondentul tuaţiei din Vietnam , elaborat de gu­ eliberarea Ungariei. Cu acest prile j, popular Budapesta, a altor organi­ LONDRA 2 (Agerpres). — tăţile economice ale M arii B rita ­ de v iito ru l m işcării m uncitoreşti
şi al poporului britanic vor tre­
zaţii de masă din R.P. Ungară.
Agerpres, S. Podină, transm ite : In vernul R.D. Vietnam, precum şi plat­ a fost aliniată o companie de onoa­ Ambasadorul R epublicii Socialiste V ineri seara a avut loc la Lon­ n ii cărora noul guvern laburist bui sâ acţioneze pentru a obţine
continuarea dezbaterilor pe m argi­ forma Frontului Naţional de Elibe­ re. După intonarea im n u rilo r de stat România in IIP . Ungară, M ihail Ro- va trebui să le facă faţă. Astfel, ca im portanta m ajoritate de care
nea rapoartelor de activitate al CC. rare din Vietnam ul de sud, constituie ale- Republicii Socialiste România şi şianu, a depus o coroană din partea dra prim a reuniune restrinsă a „Tim es11 arată că Wilson are în dispune în prezent P artidul labu­
al P.C.US, şi al Comisiei Centrale o bază .justă de soluţionare, pe care Republicii Populare Ungare, au fost ambasadei. Cabinetului britanic după victo­ prezent posibilitatea de a stabili
depuse coroane din partea : C onsiliu­
de Revizie, la cel de-al X X llI-lc a Uniunea Sovietică o sprijină pe de­ ria în alegerile de ]a 31 m artie a un plan de viito r. La rîndul său, rist să servească Ia elaborarea li­
Congres al P.C.US., simbâtă au luat plin. P a rtid u lui laburist. La această şe­ ziarul liberal „G uardian" este de nei noi p o litici".
cuvîntul, printre a lţii. T. Usubaliev, Referindu-se la problemele secu­ dinţă au luat parte prim u l m i­ părere că „W ilson ar trebui să ia Rezultatele alegerilor în Marea
prim -secretar al C.C. al P.C. din K ir- rită ţii europene, la problema germa­ nistru Harold W ilson. m in istru l măsuri draconice pentru a însă­ B rîlanie sint, de asemenea, pe
ghîzia, S Pavlov, pi im-seci etar al nă, arătînd că unele puteri occiden­ afacerilor externe — Michael Ste- nătoşi economia M a rii B rita n ii şi larg comentate şi de presa pari­
CC. al U.T.C.L., G Markov, secre­ tale sint gata să deschidă Germaniei VIETNAMUL DE SUD; w a rt ; m inistrul pentru probleme­ a o face să prospere*". De aceeaşi ziană. Ziarul „Le Figaro*', refe-
tar al U niunii S criito rilo r din occidentale porţile arsenalului lor a- le Com m onwealthului — A rth u r părere este şi ziarul conservator rindu-se la o eventuală intrare a
U.R.S.S, Iulîa Kilinova. secretară a tomic. A Gromîko a sublinia^ că Botto.mley ; m inistrul finanţelor M a rii B rita n ii în Piaţa comună,
C om itetului raional de partid Volski Uniunea Sovietică şi prietenii ei nu — James Callaghan şi lordu l can­ „D a ily M ail", care afirm ă că apreciază că „in prezent este im ­
„W ilson va trebui să fie in stare
din regiunea Saratov. se voi- împăca niciodată cu planu­ celar Gardiner. posibil de a se rfspunde la a-
Ocupîndu-se pe larg de problemele rile urm ărind să facă arma atomică P o trivit aprecierilor observato­ să repună economia pe picioare ceastă problemă", fn p rivin ţa re­
situaţiei internaţionale. A. Gromîko, accesibilă Republicii Federale Ger­ M a n i f e s t a ţ i i l e rilo r politici, au fost discutate o şi sâ modernizeze echipamentul la ţiilo r atlantice, ziarul aprecia­
m inistrul de externe al U niunii So­ mane. * serie de probleme curente ale ş tiin ţific şi industrial al ţă rii, în ză că Wilson se va pronunţa în
vietice, a spus printre altele că în F. Tabeev, prim -secretar al Com i­ ţă rii. înainte de şedinţă, W ilson' caz contrar, un al doilea mandat continuare în favoarea integrării.
prezent nici un om politic, dacă nu tetului regional de partid din Tata- s-a în tre ţin u t cu m inistrul de ex­ al său va fi un eşec*". „D aily Ziarul „Combat" apreciază că
inehide ochii în faţa situaţiei reale, ria, după ce a înfăţişat succesele ob­ antiguvernam entale continuă terne, Michael Stewart, asupra u- M a il" atrage atenţia asupra i eac- Wilson nu va trebui sâ aprobe
nu poate nega însemnătatea erescîn- ţinute in dezvoltarea industriei pe­ nor probleme care vor fi discu­ tiv iz ă rii a rip ii de stingă a P a rti­
dâ a p o liticii externe a statelor so­ troliere de aici a arătat că la sfîr- tate cu prim ul m in istru al Indici, sistematic politica americană în
cialiste, avînd ca scop împiedicarea şîtul cincinalului extracţia anuală de SAIGON 2 (Agerpres). — M anifes­ pune capăt acestei situaţii. Indira Gandhi, care va face o es­ dului laburist care s-ar putea, la Vietnam dacă vrea să ţină seama
dezlănţuirii unui nou război. petrol din Tataria va ajunge la taţiile pe care studenţii şi budiştii ir cală în capitala M arii B rita n ii in un moment dat, opune unor mă­ de întărirea a rip ii de stînga a
Ocupîndu-se de agresiunea S.U.A. 100.000.000 tone. din oraşele sud-vietnameze Da Nang H A N O I 2 (Agerpres). — C itind â- drum spre Moscova. suri ale guvernului laburist. partid u lui său".
în Vietnam , vorbitorul a spus că Congresul a fost salutat de repre­ si Hue le desfăşoară de o sâptâmină genţia sud-vietnameză de presă „E li­
partidul, intregul popor sovietic con­ zentanţi ai partidelor comuniste si îm potriva regim ului de la Saigon au berarea", agenţia V N A relatează că
damnă cu indignare acele cercuri a- muncitoreşti din Germania, Argen­ continuat simbâtă dimineaţă cu o între 1 februarie şi 10 martie, peste
mericane care şi-au îm pins ţara în tina, Australia. Grecia, Uruguay. mare intensitate A genţiile de piesă 100 000 de ţărani din provinciile cen­ DAR ES S A LA A M 2 (Agerpres).
războiul îm potriva poporului vietna­ Lucrările congresului continuă informează că, pe străzile oraşului trale ale Vietnam ului de sud au luat La aproxim ativ 39 de kilom etri
mez. Programul reglem entării si­ luni. Da Nang, peste 10000 de persoane parte la dem onstraţii antiguverna­ de Dar Es Salaam, capitala Tan-
au demonstrat purtînd pancarte cu mentale Cea mai puternică demon­ zanei, se va construi un nou oraş
lozinci antiguvernamentale şi anti- straţie ţărănească cu caracter antigu­ prin contribuţia comună a N or­
americane şi cu portrete ale lin â ru - vernamental a avut loc în luna m ar­ vegiei, Danemarcei, Finlandei şi
Iui budist Quach Thi Trang, ucis la tie în d istrictul Bing Son din pro­ Suediei Se apreciază că valoarea
Saigon în 1963 cu ocazia m işcărilor vincia Quang Ngai 11.000 de demon­ construcţiei se va cifra la 2,5 m i­
D e c la ra ţiile m in is tru lu i antidiem iste. O rganizatorii manifes­ stranţi, printre care se aflau şi rude lioane lire sterline. P o trivit pro­
t taţiei au făcut cunoscut că nu-şi asu­ ale soldaţilor din trupele saigoneze, iectului, construcţia oraşului va BUDAPESTA
mă responsabilitatea pentru viaţa s-au deplasat la baza m ilitară ame­ fi gata peste doi ani. In prezent, France Presse, odată cu admiterea I
cetăţenilor americani din oraş, ceea ricană de la Chu Lai, unde au pro­ lucrările de construcţie se des­ La 1 aprilie a părăsit Buda­ efectivă a Elveţiei in G.A.T.T. — I
de e x te rn e a! S u ed iei ce a făcut ca în cursul dem onstraţii­ testat îm potriva bombardamentelor făşoară pe o suprafaţă de circa pesta o delegaţie finlandeză care num ărul m em brilor acestei orga- I
lor, nici un american să nu poată fi barbare şi răspîndirii de substanţe 10 kilom etri pătraţi. reprezintă 47 întreprinderi con­ nizaţii a ajuns fa 68.
văzut pe străzile oraşului Da Nang. toxice de către aviaţia americană. structoare dc maşini şi dc utilaje. NEW Y O nK
PRAGA 2. — Corespondentul A- suedez este interesat ca si alte gu- De asemenea, la Universitatea din M em brii delegaţiei nu dus trata­
tive cu conducătorii m inisterelor
gerpres. Al. Liţă, transmite r Luînd verne in reglementarea conflictului Hue, la m itingurile organizate de bu- in d u striilo r m etalurgică şi con­ Pierderile ar putea fi m ari, dacă I
cuvîntul la o conferinţă de presă cu din Vietnam. Suedia consideră că disti şi studenţi, au luat parte peste structoare de maşini, Industriei criza rhodesiană nu va fi rezol- |
din A frica şi Asia — a declarat j
p rile ju l încheierii vizitei sale la Pra- Frontul Naţional de Eliberare din 5.000 de persoane. uşoare, precum şi ai cilorva în­ vată spre satisfacţia popoarelor
ga. T. Nilsson, m inistrul afacerilor Vietnam ul de sud trebuie să fie unul Prem ierul guvernului m ilitai- de la treprinderi de comerţ exterior în
externe al Suediei, a subliniat, p rin ­ din p rincipalii parteneri la eventua­ Saigon, generalul ICy, a declarat că vederea exam inării posibilităţilor vineri A rnold Smith, secretarul I
tre altele, utilitatea cooperării din­ lele tratative privind problema viet­ grevele şi dem onstraţiile îndreptate dc colaborare industrială între general al C om m onwealthului. ■
tre Suedia şi Cehoslovacia in dome­ nameză. îm potriva regim ului său sint ilega­ Finlanda şi Ungaria. Luînd cuvîntul la Universitatea a
niul industriei electrotehnice şi gre­ M in istrul suedez a subliniat că sta­ le, mentionind totodată că este ho- din M ichigan, el a declarat că : ]
le. Referindu-se la problemele co­ bilirea de re laţii bune între Suedia tă rît să ia măsuri drastice pentru a SOFIA „Această încercare dc a perpetua |
m erţului exterior, el a declarat că şi ţările socialiste din Europa ar pu­ la in fin it dom inaţia unei m in o ri- .
taţi albe asupra a 4 m ilioane dc I
guvernul suedez se pronunţă pentru tea contribui la înlăturarea divergen­ Agenţia B TA anunţă că în ca­ africani reprezintă, în for.d. o în- I
liberalizarea re la ţiilo r comerciale şi ţelor dintre Est şi Vest. d ru l acordului comercial pe ter­ cercare de a reintroduce sclavia
ar dori să nu existe grupări comer­ Referindu-se la unele probleme ale BRAZILIA: Tensiunea men lung (1966—1970), între B ul­ intr-o anumită form ă".
garia şi Anglia a fost semnat la
ciale care să împiedice desfăşurarea securităţii europene, T. Nilsson a de­
liberă, fără îngrădiri, a comerţului. clarat că Suedia ar fi de acord să se politică se accentuează Solia protocolul cu p rivire la A TE N A
In p rivinţa Pieţei comune, m inistrul alăture unei zone denucleari'/ate, schim burile de m ărfuri între cele
două ţări pe perioada 1
aprilie
a spus că Suedia nu va deveni mem­ dar această zonă să nu se limiteze 1966 — 31 m artie 1967. Noile lis­ A proxim ativ 3.500 dc docheri I
bră a acestei uniuni economice — a- numai la Europa de nord, ci să cu­ RIO DE JANEIRO 2 (Agerpres). — te de m ă rfuri prevăd sporirea din portul Pireu au declarat vineri I
.vtnd în vedere statutul ei de ţară prindă şi cea centrală şi, pe cit po­ La Rio de Janeiro au fost înregis­ schim burilor comerciale cu 15 la o grevă dc 24 dc or ie- lyzendîcînd ■
neutră — insă nu poate exclude re­ sibil, întreaga Europă. trate, cu p rile ju l îm p lin irii a doi sută. faţă de nivelul anului tre­ majorarea salariilor şi îm bunătă- I
la ţiile cu ţările membre ale ei. La 2 aprilie, T. Nilsson a părăsit ani de la răsturnarea regim ului fos­ cut şi sporirea valorii lor la 28 ţi rea c o n d iţiilo r dc inuncâ/iG reva I
T. Nilsson a declarat că guvernul Praga îndreptîndu-se spre patrie. tului preşedinte, Joao Goulart, noi a provocat serioase perturbări în |
momente de accentuare a tensiunii milioane lire sterline. activitatea portului. In cursul a-
politice Agenţia Associated Press re­ ccleiaşi zile, personalul adm inis- I
latează că poliţia a arestat tempo­ B ER LIN tra tiv care deserveşte portul Pi- I
rar 50 de persoane pentru a preveni Otto W inzer, m inistrul afaceri­ reu şi-a întrerupt activitatea tim p 1
Semnarea planului de colaborare m anifestaţiile anunţate de studenţi lor externe al R epublicii Demo­ dc trei orc, în s p rijin u l unor re- /
şi pentru a evita incidente mai gra­ crate Germane, s-a înapoiat la 1 vcndicăii sim ilare. V*
:
ve. Arestările au fost efectuate după JAPO NIA. — Iu Japonia continuă m anifestaţiile de protest ale ţăra­ aprilie la Berlin, dintr-o călătorie
culturală între Romania şi R.P. Mongolă ce poliţia m ilitară şi civilă a desco­ n ilo r din Tomisato şi Yachimata, prefectura ChiJba, îm potriva construirii în M ali şi Guineea. MOSCOVA
perit o bombă amplasată in clădirea unui aeroport internaţional pe pâm inturilc lor. Culegerea statistică „U.R.S.S. în
adunării legislative din statul Gua- K A M P A L A cifre în anul 1965" arată că la 1
pe anii 1966-1967 naba-ra, care urma să explodeze în 18 membri ai pa/lam cntului u- ianuarie 1966, populaţia U.R.S.S.
tim pul reuniunii pentru aniversarea gandez au dat p u b licită ţii vineri a fost de 231.869.000 oameni, din
a doi ani de la înlăturarea lui Joao o petiţie prin care ccr prim ului cai». 80.«300.000 au studii superioa­
U LAN BATOR 2 (Agerpres). — La Planul a fost semnat, din p.irtea Goulart. O altă bombă, de mică pu­ m inistru. M ilton Obotc, să con­ re u ic iiii (complete şi incom ­
1 aprilie a avut loc semnarea Pla­ română, de către Petre Niţă, amba­ tere, a explodat in apropierea lo­ Sesiunea de prim ăvară voace dc urgenţă parlam entul plete). V enitul naţional al U.R.S.S.
nului de colaborare culturală între sador extraordinar şi plenipotenţiar cuinţei com andantului celei de a pa­ pentru a explica motivele preluă­ folosit pentru consum şi acumu­
Republica Socialistă România şi Re­ al Republicii Socialiste România în tra armate braziliene. Agenţia men­ rii de către el a tuturor puterilor lări a crescut în 1965 fală dc 1958
ţionată precizează că generalul Da-
publica Populară Mongolă pe anii Republica Populară Mongolă, iar din masreno Portugal a fost rănit grav, a parlam entului francez guvernamentale. Petiţia i-a fost cu 53 la sută (în preţuri compa­
1966—1967. partea mongolă de către S. Sosor- prezentată lui Obotc, dc fnpt, la rate). In decurs dc 7 ani (1959—
baram, prim -adjunct al m in istrului iar autom obilul său a fost avariat. 23 martie, înainte ca acesta sâ fi 1965) au fost realizate peste plan
A utorităţile au luat măsuri supli­
afacerilor externe al Republicii mentare de pază a principalelor PARIS 2. — Corespondentul Ager­ francez Sesiunea, care' se va încheia plecat la conferinţa de la Nairobi p r o d u s e in v a l o a r e dc
Populare Mongole. pres. Georges Dascal, transm ite : la 30 iunie, va dura 32 zile de lucru. a celor II şefi de state şi guverne 46.000 000.000 îublc.
puncte din Rio de Janeiro, întărind Simbâtă dupâ-amiazâ s-a deschis si­ Chaban Delmas şi Gaston Monner- din A frica centrală şi răsări­
La semnare au participat E. Dori-
In E cuador suren, adjunct al m inistrului cultu­ unităţile de poliţie care au fost am­ m ultan sesiunea de prim ăvară a ville, preşedintele A dunării Naţiona­ teană. TO K IO
plasate la palatul guvernatorului din
lui, şi alte persoane oficiale. statul Guanabara. A dunării Naţionale şi a Senatului le şi. respectiv preşedintele Senatu­ In capitala Japoniei au luat
lui, pentru întreaga durată a legisla­ NEW YORK sfîrşit lucrările prim ei C onsfătuiri
v ia ta re in tră tu rii, au elogiat la începutul şedin­ P rim ul m inistru al Indici. In- privin d dezvoltarea colaborării co­
t ţelor memoria deputaţilor şi senato­ dira Gandhi, a făcut vineri o i i- merciale sovicto-japoneze. După
rilo r decedaţi după ultim a sesiune, zifă oficială la N aţiunile Unite, turn relatează agenţia TASS, in
A urm at apoi alegerea b iro u rilo r şi
în n o rm al „Mai puţin ajutor şi mai mult comerţ * d ife ritelor comisii ale A dunării Na­ asistînd Ja o şedinţă a grupului tim pul consfătuirii au fost discu­
ţă rilo r afio-asinticc de la O.N.U.
tate problemele dezvoltării conti­
Q UITO 2 (Agerpres). — ţionale şi Senatului. începe GENEVA nue a colaborării economice d in ­
tre cele două ţări, ale lă rg irii co­
Dezbaterile de fond voi
Criza politică din Ecuador, care BUENOS A1RES 2 (Agerpres). din Buenos Aires, guvernul exportate de ţările latino-am eri- abia la 13 aprilie, cînd se va da ci­ Cu p rile ju l unei reuniuni spe­ m erţului, problemele colaborării
s-a soldat cu înlăturarea juntei Statele Unite au respins toate S. U. A. a refuzat să sporească cane pe piaţa S.U.A. tire declaraţiei politice a prim ului ciale la . Geneva a m em brilor tehnico-şliinţifice dintre cele două
m ilita re , se apropie de o soluţio­ cererile ţă rilo r latino-americane ajutorul acordat A m erieii Latine In cursul conferinţei, reprezen­ m inistru Georges Pompidou. Vor u r­ G A T T. (Acordul general pentru ţări. M em brii delegaţiei sovietice
nare. Noul guvern a fost parţial de revizuire a actualului sistem şi s-a opus propunerilor delega­ tan ţii latino-am erirani au cerut ma discuţii asupra po liticii generale tarife şi comerţ). Elveţia a fest au participat, de asemenea, la
constituit. Cinci dintre cei nouă de colaborare economică inter-a- ţiilo r latino-americane de schim­ ca Washingtonul sâ elaboreze o prim ită ca membră a acestei or­ conferinţa dc la Niigata în legă­
m in iştri au fost num iţi, ceilalţi mericană sub pretextul cheltuie­ bare a politicii economice am eri­ nouă politică economică bazată a guvernului, care se vor încheia cu ganizaţii economice internaţiona­ tură cu dezvoltaren com erţului
urm înd sâ fie desemnaţi în urm ă­ lilo r sporite necesitate de răz­ cane în această regiune. Tânle pe p rin cipiu l „m ai puţin ajutor un vot asupra m oţiunii de cenzură le. După cum relatează agenţia dintre ţin u tu rile E xtrem ului O-
toarele 24 de ore. Toţi m iniştrii boiul din Vietnam si a în ră u tă ţi­ Am erieii Latine consideră că a- şi mai m ult comerţ". depuse de grupul socialist îm potriva rient sovietic şi regiunile lito ra ­
n u m iţi pină în prezent, inclusiv rii bal.nnţei de plăţi a S.U.A.. A- ceastâ poziţie reprezintă o lo vitu ­ p o liticii atlantice a guvernului. lu lu i apusean al Japoniei.
cel al apărării (Simon Davalos ceastă poziţie a fost precizată de ră puternică dată e fo rtu rilo r de
Aviles) sint civ ili. Trei dintre a- Lincoln Gordon, asistent al secre­ accelerare a dezvoltării economice NEW Y O nK
eestia nu au aparţinut pină acum tarului de stat al S.U.A. pentru pe acest continent. S-a aflat că Probleme rămase Comisia Organizaţiei N aţiunilor
nici unei grupări politice. problemele interamericane. cu Statele Unite au respins cererile Unite pentru drepturile om ului a
După cum relatează agenţia p rile ju l conferinţei C onsiliului de creare a unei zone comerciale Economist‘‘ despre criza adoptat în unanim itate o rezolu­
France Presse. trupele s-au re­ interam erican economic şi social preferenţiale cu America Latină, ţie in care se condamnă discri­
tras în cazărmi, ia r o serie de (C I E S ), care îşi desfăşoară lu­ de elim inare a actualelor bariere în suspensie minarea rasială în toate formele
fu n cţii, deţinute pînă în prezent crările la Buenos Aires. vamale ale S.U.A. şi a sistemu­ pactului N. A. T. O. sale.
de m ilita ri, au fost preluate de După cum s-a dezvăluit în lu i de contingentare considerat de
persoane civile. Pe de altă parte cercurile observatorilor O. S. A. discrim inatoriu faţă de m ărfurile W ASH IN G TO N
■se observă o ameliorare în re­ W ASHINGTO N 2 (A- şi este înclinat să în- semna im plicarea lor BRUXELLES 2 (Agerpres). — în ­ Preşedintele S indicatului fochiş-
la ţiile dintre preşedintele provi­ gerpres). — Convinge- curajeze astfel de opi- în războiul din Viet- tru n iţi sâptâmîna aceasta la B ruxel­ tilo r şi m ecanicilor dc locomotivă
zoriu şi studenţi, a căror Fede­ rea că tratatul nord- n ii". Dar, in ce direc­ nam". Prin in iţia tiva les, m in iştrii agricu lturii din ţările din S.U.A., lt. E G itbert, a anun­
raţie si-a afirm at sp rijin u l de atlantic, aşa cum a fost ţie ar urma sâ aibă loc sa recentă privitoare la membre ale Pieţei comune au ajuns ţat că greva declarată joi dc cei
principiu faţă de guvern, cu con­ \ ol conceput în 1919 ar revizuirea ? R e v i s t a revizuirea unilaterală a la o înţelegere asupra preţului co­ 8.000 dc mem bri ai acestui sindi­
diţia ca acesta să facă tot posi­ avea nevoie de unele menţionează ca element re la ţiilo r sale cu Orga­ mun la produsele lactate. Celelalte cat va continua în ciuda o rd in u ­
b ilu l pentru a impiedica eventua­ transform ări, nu ii este esenţial al unor schim­ nizaţia tratatului nord- probleme înscrise pe ordinea de zi lui de încetare a ei, dat dc un
lele tentative de lovitură de stat proprie mimai genera­ bări „lărgirea preocu­ atlantic, guvernul fra n ­ au rămas în suspensie Intre tim p, tribunal federal, şi a presiunilor
cez a arătat nu numai
lulu i dc Gaulle. Cu to­ p ărilor alianţei pentru
In capitala ţă rii, Quito, viaţa a tu l surprinzător este să că nici nu se gîndeşte scrie ziarul francez „Le Figaro", la exercitate dc m in istru l m uncii,
revenit la normal. aflăm că ideea unei re­ să accepte concepţiile Bruxelles continuă discuţiile de cu­ W ilard W irlz El a spus că deşi
QUITO 2 (Agerpres).— vizuiri a pervederilor «americane, ci, mai lise asupra problemelor ce urmează in cursul întrevederii cu W irtz. a-
Preşedintele provizoriu al E- tratatului a ciivulat si m ult, urmăreşte sâ dea să fie abordate de C onsiliul m iniste­ cesta din urmă a cerut greviştilor
cuadorului, Clemente Yerovi în - mai circulă si în anu­ o sem nificaţie nouă rial al C.E.E. ale cărui lucrări vor în ­ sâ sc înapoieze im ediat la lucru,
daburo, a prezidat vineri prim a mite cercuri oficiale de ^Ou l chiar unor prevederi e- cepe luni. Este vorba de regulamen­ „în interesul naţional", „răspunsul
reuniune a celor cinci m iniştri, la Washington. Ne-o senţiate ale vechiului tul financiar asupra p o liticii agrare a fost negativ".
recent num iţi pentru a elabora relatează săptămînalul tratat. comune, susţinut de Franţa şi de a-
doptarea unei poziţii comune in do­
program ul noului guvern. Progra­ britanic „Economist". p t'e& a Ceea ce doresc S.U.A. meniul agrar la negocierile tarifare S lN G A P O nE
m ul prevede măsuri pentru res­ „A dm inistraţia de la ar fi o „actualizare" a de la Geneva ale „rundei Kennedy". La Singaporc a fost semnat un
tabilirea economiei ţâ rii şi de­ Washington, se spune tratatului nord-atlantic acord comercial in tre Singaporc
semnarea comisiei însărcinate să intr-un comentariu pu­ i f r â i i i ă pentru a-1 pune de a- In cercurile comunitare din B ru­ şi U.R.S.S. El prevede construi­
pregătească un proiect de lege e- cord în principal cu xelles se manifestă pesimism faţă de rea dc către Uniunea Sovietică a
leetorală şi să stabilească compo­ blicat în acest sâptămi- soluţionarea acestor probleme, scrie unor obiective industriale în Sin-
ziarul, care relevă că „Fanfani (m i­
nenţa A dunării Constituante. nal, nu este atît de o- noile interese america­ nistrul de externe italian — N.R.), mi gapore. Dc asemenea, in urma tra ­
In prim a sa conferinţă de pre­ pusă unor schim bări în ca ele să depăşească o- ne. Demersurile fra n ­ va veni Ia acest Consiliu m inisterial, tativelor care au avut loc, s-a ho-
să; preşedintele Indaburo a de­ structura N.A.T.O., cit rizonturiie Europei". ceze au făcut insă, du­ eonsiderînd im posibilă realizarea u- târît crearea dc reprezentanţe co­
clarat că alegerile parlamentare se afirm ă de obicei. O „Concepţiile americane pă cum se exprim ă „E- nui acord săptămîna viitoare si că merciale in capitalele celor două
ţâri.
vor avea Ioc peste 4-5 luni, iar despre lărgirea ariei „cei cinci" vor refuza sâ se anga-
Adunarea constituantă seva putea serie de o ficia lită ţi a- geografice a preocupă­ conomist", ca „discuţii­ NEW YORK
reuni peste 7 luni. P o trivit agen­ mericane sînt tot atît le despre reorganizarea leze asupra regulam entului fin a n ­
a lia ţilo r
rilo r
ţiei Prensa Latina, preşedintele a de conştiente ca şi ge­ atlantici, relevă nord- alianţei să fie înlocuite ciar atît de im portant pentru Franţa, In porturile New York, Jcrsev
„Eco­
subliniat că politica externă a neralul de Gaulle că nomist". se lovesc de de cele privitoare la fără un acord pentru negocierile de City şi Newark, au încetat lucrul
ţâ rii va rămîne neschimbată. In situaţia din 1949 la Geneva" M ai m u lt chiar, în cercu­ 4 000 de docheri. Greva a fost de­
încheiere, Indaburo a promis că TU R C IA. — In foto : Istanbul. Piaţa de peşte şi moscheea Siilcim an, s-a suspiciunea, deloc ne- măsurile care trebuiesc rile respective se acreditează îdeea clanşată în semn dc protest îm po­
că negocierile „celor şase" vor dura
vor fi adoptate măsuri pentru a- schimbat.. Preşedinte- fondată, a europenilor luate pntru ca aceasta triva m odificării sistem ului dc lu ­
meliorarea situaţiei economice si construită în anii 1550—1557, le Johnson însuşi a fost că aceasta ar putea în- sâ nu dispară". pină în iunie— iulie, fapt care ar pu­ cru în detrim entul docherilor.
vor fi respectate lib ertă ţile şi tea pune în mare pericol runda K en­ I
drepturile constituţionale. nedy.
Redacţia şi adm inistraţia ziarului str. Dr. Petru Groza nr. 25. telefon 15 88, 12 75. 15 85, 12 11. Taxa p lătită în numerar conform aprobării D irecţiei Generale P.T.T.R. — nr. 263 328 din 6 noiembrie 1949. — T iparul întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva. | ^ ^ |